GUVERNUL A APROBAT MAJORAREA SALARIILOR
SI RETURNAREA CATRE PENSIONARI A CASS
Executivul a aprobat astăzi ordonanţa de urgenţă privind majorarea salariilor bugetarilor cu 8%, ca şi ordonanţa referitoare la returnarea către pensionari a CASS plătit în plus, actele normative fiind anunţate de premierul Victor Ponta, la începutul şedinţei de guvern.
Sumele oprite ilegal pensionarilor din contribuţii de sănătate vor fi restituite în tranşe lunare, prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, care pierde peste 1,5 miliarde de lei, conform unei ordonanţe de urgenţă prezentate în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Documentul prevede că sumele reţinute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, se restituie în tranşe.
Astfel, pentru sumele reţinute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale în perioada
iunie-august 2012, iar pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.
Până în 25 august 2012, Guvernul va aproba prin hotărâre graficul şi modalitatea de restituire a sumelor prevăzute, iar restituirea se va face din oficiu, de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum şi de către casele de pensii sectoriale şi cele aparţinând sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii.
Aceste sume vor fi transferate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în primele două zile lucrătoare ale lunii pentru care se efectuează plata, în contul de sume de mandat şi în depozit al Casei Naţionale de Pensii Publice, al caselor de
pensii sectoriale şi al celor aparţinând sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, după caz, la solicitarea acestora.
Pensionarii vor primi sumele restituite din reţinerea CASS împreună cu drepturile de pensii aferente fiecărei luni.
În nota de fundamentare care însoţeşte documentul se arată că, în anul 2012, de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se pierd 286.100.000 de lei, iar anul viitor 1,24 miliarde de lei.
(16.05.2012)
Sumele oprite ilegal pensionarilor din contribuţii de sănătate vor fi restituite în tranşe lunare, prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, care pierde peste 1,5 miliarde de lei, conform unei ordonanţe de urgenţă prezentate în şedinţa de miercuri a Guvernului.
Documentul prevede că sumele reţinute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, se restituie în tranşe.
Astfel, pentru sumele reţinute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale în perioada
iunie-august 2012, iar pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.
Până în 25 august 2012, Guvernul va aproba prin hotărâre graficul şi modalitatea de restituire a sumelor prevăzute, iar restituirea se va face din oficiu, de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum şi de către casele de pensii sectoriale şi cele aparţinând sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii.
Aceste sume vor fi transferate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în primele două zile lucrătoare ale lunii pentru care se efectuează plata, în contul de sume de mandat şi în depozit al Casei Naţionale de Pensii Publice, al caselor de
pensii sectoriale şi al celor aparţinând sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, după caz, la solicitarea acestora.
Pensionarii vor primi sumele restituite din reţinerea CASS împreună cu drepturile de pensii aferente fiecărei luni.
În nota de fundamentare care însoţeşte documentul se arată că, în anul 2012, de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se pierd 286.100.000 de lei, iar anul viitor 1,24 miliarde de lei.
(16.05.2012)
POPA INLOCUIT CU TOBA LA SEFIA IGPR
"Domnul Petre Tobă are de la ministrul Ioan Rus și de la mine sarcina
de a continua și a accentua acțiunea de combatere a clanurilor de crimă
organizată", a declarat premierul Victor Ponta la câteva minute după
schimbările de la vârful Poliției Române.
Petre Tobă a fost șeful Departamentului de Ordine și Siguranță Publică din Ministerul de Interne. În locul său a fost numit Ioan Căbulea.
Tobă a mai deținut funcția de șef al Poliției Române până în 2010, fiind destituit după izbucnirea scandalului de la Piatra Neamț. Contactat de EVZ, chestorul Liviu Popa a declarat că nu comentează schimbările efectuate de premier și că se va întoarce la șefia Inspectoratului de Poliție Bihor, de unde a venit în fruntea Poliției Române. Propunerea de schimbare a şefului Poliţiei Române vine la câteva zile după ce premierul Victor Ponta declara, ca urmare a fugii lui Sile Cămătaru, că a cerut ministrului de Interne, Ioan Rus, să prezinte, în şedinţa de Guvern, un raport privind urmăriţii general şi că ar putea fi daţi afară şefii din Poliţie, dacă aceştia sunt vinovaţi de situaţia existentă.
Petre Tobă a fost demis de către fostul premier, Emil Boc, în urma scandalului izbucnit după asasinarea lui Gheorghiță Măraru, lider al lumii interlope din Piatra Neamț. Tot atunci, presa a dezvăluit legătura dintre Măraru, familia acestuia şi şeful IPJ Neamţ, Aurelian Vasea Şoric. Pe 16 noiembrie, Şoric declara, într-o conferinţă de presă, că nu a avut nicio legătură cu familia Mararu, susţinând, cu ochii înlăcrimaţi, că presa îşi bate joc de familia lui și că informaţiile în acest sens sunt răutăcioase.
În plin scandal, secretarul de stat Dan Fătuloiu i-a dat ultimatum ministrului Traian Igaş, cerându-i să-l demită pe şeful Poliţiei Române de atunci, Petre Tobă. Revoltat, Dan Fătuloiu a lansat o serie de acuzaţii la adresa mai multor colegi, ţinta atacurilor sale fiind, însă, tot Petre Tobă. Traian Igaș i-a înlocuit din funcții pe amândoi.
La acel moment, numele lui Dan Valentin Fătuloiu a fost legat și de cel mai mare scandal de corupţie din Poliţie. Fătuloiu, alături de fiul său, Alexandru (administrator a şase firme) l-a denunţat atunci pe omul de afaceri gălăţean Cătălin Chelu că a vrut să-l mituiască, în schimbul rezolvării favorabile a celor 48 de dosare penale în care omul de afaceri este cercetat. Valoarea mitei se ridică la un milion de euro.
Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat, pe 19 noiembrie, un flagrant delict în cazul omului de afaceri gălăţean Cătălin Chelu, care a avut loc în parcarea de lângă Ministerul de Interne. Chestorul general Dan Valentin Fătuloiu spunea, după organizarea flagrantului delict, că el crede că a fost "trădat" de poliţiştii de la Economic, după ce le-a cerut acestora analizarea dosarelor în care Chelu era cercetat. Ministrul de Interne de la acel moment, Traian Igaş, a dispus însă şi demiterea lui Fătuloiu, cerându-i să spună public cine sunt cei care au contribuit la scurgerea de informaţii din Ministerul de Interne şi să ajute la prinderea lor. Tot astăzi a fost înlocuit și șeful de la Cadastru , Mihai Busuioc, din cadrul Ministerului de Interne, locul lui fiin luat de Ileana Spiroiu, adjuncta acestuia. În 2006, presa a relatat că aceasta a fost ridicată din biroul de la Cadastru, fiind bănuită de implicare în dosarul Gigi Boeru, în care acesta a fost cercetat pentru fraude imobiliare. Spiroiu a fost arestată preventiv, ulterior fiind cercetată în stare de libertate.
(15.05.2012)
Petre Tobă a fost șeful Departamentului de Ordine și Siguranță Publică din Ministerul de Interne. În locul său a fost numit Ioan Căbulea.
Tobă a mai deținut funcția de șef al Poliției Române până în 2010, fiind destituit după izbucnirea scandalului de la Piatra Neamț. Contactat de EVZ, chestorul Liviu Popa a declarat că nu comentează schimbările efectuate de premier și că se va întoarce la șefia Inspectoratului de Poliție Bihor, de unde a venit în fruntea Poliției Române. Propunerea de schimbare a şefului Poliţiei Române vine la câteva zile după ce premierul Victor Ponta declara, ca urmare a fugii lui Sile Cămătaru, că a cerut ministrului de Interne, Ioan Rus, să prezinte, în şedinţa de Guvern, un raport privind urmăriţii general şi că ar putea fi daţi afară şefii din Poliţie, dacă aceştia sunt vinovaţi de situaţia existentă.
Petre Tobă a fost demis de către fostul premier, Emil Boc, în urma scandalului izbucnit după asasinarea lui Gheorghiță Măraru, lider al lumii interlope din Piatra Neamț. Tot atunci, presa a dezvăluit legătura dintre Măraru, familia acestuia şi şeful IPJ Neamţ, Aurelian Vasea Şoric. Pe 16 noiembrie, Şoric declara, într-o conferinţă de presă, că nu a avut nicio legătură cu familia Mararu, susţinând, cu ochii înlăcrimaţi, că presa îşi bate joc de familia lui și că informaţiile în acest sens sunt răutăcioase.
În plin scandal, secretarul de stat Dan Fătuloiu i-a dat ultimatum ministrului Traian Igaş, cerându-i să-l demită pe şeful Poliţiei Române de atunci, Petre Tobă. Revoltat, Dan Fătuloiu a lansat o serie de acuzaţii la adresa mai multor colegi, ţinta atacurilor sale fiind, însă, tot Petre Tobă. Traian Igaș i-a înlocuit din funcții pe amândoi.
La acel moment, numele lui Dan Valentin Fătuloiu a fost legat și de cel mai mare scandal de corupţie din Poliţie. Fătuloiu, alături de fiul său, Alexandru (administrator a şase firme) l-a denunţat atunci pe omul de afaceri gălăţean Cătălin Chelu că a vrut să-l mituiască, în schimbul rezolvării favorabile a celor 48 de dosare penale în care omul de afaceri este cercetat. Valoarea mitei se ridică la un milion de euro.
Direcţia Naţională Anticorupţie a organizat, pe 19 noiembrie, un flagrant delict în cazul omului de afaceri gălăţean Cătălin Chelu, care a avut loc în parcarea de lângă Ministerul de Interne. Chestorul general Dan Valentin Fătuloiu spunea, după organizarea flagrantului delict, că el crede că a fost "trădat" de poliţiştii de la Economic, după ce le-a cerut acestora analizarea dosarelor în care Chelu era cercetat. Ministrul de Interne de la acel moment, Traian Igaş, a dispus însă şi demiterea lui Fătuloiu, cerându-i să spună public cine sunt cei care au contribuit la scurgerea de informaţii din Ministerul de Interne şi să ajute la prinderea lor. Tot astăzi a fost înlocuit și șeful de la Cadastru , Mihai Busuioc, din cadrul Ministerului de Interne, locul lui fiin luat de Ileana Spiroiu, adjuncta acestuia. În 2006, presa a relatat că aceasta a fost ridicată din biroul de la Cadastru, fiind bănuită de implicare în dosarul Gigi Boeru, în care acesta a fost cercetat pentru fraude imobiliare. Spiroiu a fost arestată preventiv, ulterior fiind cercetată în stare de libertate.
(15.05.2012)
"CARCOTASUL" SERBAN HUIDU, TRIMIS IN JUDECATA
PENTRU UCIDERE DIN CULPA
Realizatorul TV Şerban Huidu a fost trimis astazi în judecată pentru ucidere din culpă, în urma accidentului soldat cu trei morţi, produs în octombrie 2011 zona localităţii Timişul de Sus, a informat Biroul de presă al Ministerului Public. În 18 octombrie 2011, Parchetul Judecătoriei Braşov a început urmărirea penală faţă de realizatorul TV Şerban Huidu, pentru uciderea din culpă a trei persoane (Ioan Garbis, Magda Drăghici şi Ştefan Lungu Balogh).
În 16 octombrie 2011, Şerban Huidu circula dinspre Capitală spre Braşov, iar la ieşirea din localitatea Timişul de Sus, într-o zonă în care sunt curbe, a intrat cu maşina pe contrasens şi a izbit autoturismul Dacia în care se aflau cele trei persoane. Huidu se afla în maşină împreună cu soţia sa, cu cei doi copii în vârstă de 2 şi 4 ani şi cu bona acestora. Concret, în timp ce se deplasa pe DN 1, în dreptul kilometrului 149 din direcţia Predeal spre Braşov, aflat la volanul unui autoturism de teren, Şerban Huidu, în urma neadaptării vitezei la condiţiile de drum (carosabil ud), a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu o Dacia Logan ce venea din sens opus. În urma impactului a rezultat decesul ocupanţilor autoturismului Logan. Potrivit concluziilor expertizei tehnice, la momentul accidentului, maşina condusă de realizatorul TV Şerban Huidu rula cu 87 km/h, în condiţiile în care limita de viteză era de 50 km/h, şi a intrat total pe contrasens. "Huidu putea preveni producerea accidentului dacă şi-ar fi păstrat banda de circulaţie. Starea de pericol s-a declanşat în momentul în care Şerban Huidu a pătruns pe contrasens. Nu s-a putut stabili dacă putea sau nu să evite producerea accidentului", potrivit concluziilor expertizei tehnice ale cărei rezultate au fost transmise, în 23 martie 2012, Parchetului.
Expertiza stabileşte că accidentul a avut loc pe sensul opus celui de pe care venea maşina condusă de Şerban Huidu, el fiind cel care a intrat pe contrasens, în timp ce şoferul celeilalte maşini implicate în accident, un Logan, nu a avut nicio vină, circula corect şi n-a taiat curba. Maşina vedetei TV i-a apărut brusc în faţă. Conform expertizei, Loganul rula cu 40 de kilometri la oră.
Cu aproximativ un an în urmă, în decembrie 2010, realizatorul emisiunii "Cronica Cârcotaşilor", Şerban Huidu, a avut un accident de schi în Austria, câteva zile aflându-se în comă indusă.
După accidentul rutier din octombrie 2011, Huidu a fost supus unei expertize medico-legale. Medicii legişti au comunicat ulterior Parchetului Judecătoriei Braşov concluziile expertizei în cazul lui Huidu, care a relevat faptul că acesta era apt să conducă în 16 octombrie 2011 când a produs accidentul rutier din Timişul de Sus.
(14.05.2012)
În 16 octombrie 2011, Şerban Huidu circula dinspre Capitală spre Braşov, iar la ieşirea din localitatea Timişul de Sus, într-o zonă în care sunt curbe, a intrat cu maşina pe contrasens şi a izbit autoturismul Dacia în care se aflau cele trei persoane. Huidu se afla în maşină împreună cu soţia sa, cu cei doi copii în vârstă de 2 şi 4 ani şi cu bona acestora. Concret, în timp ce se deplasa pe DN 1, în dreptul kilometrului 149 din direcţia Predeal spre Braşov, aflat la volanul unui autoturism de teren, Şerban Huidu, în urma neadaptării vitezei la condiţiile de drum (carosabil ud), a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu o Dacia Logan ce venea din sens opus. În urma impactului a rezultat decesul ocupanţilor autoturismului Logan. Potrivit concluziilor expertizei tehnice, la momentul accidentului, maşina condusă de realizatorul TV Şerban Huidu rula cu 87 km/h, în condiţiile în care limita de viteză era de 50 km/h, şi a intrat total pe contrasens. "Huidu putea preveni producerea accidentului dacă şi-ar fi păstrat banda de circulaţie. Starea de pericol s-a declanşat în momentul în care Şerban Huidu a pătruns pe contrasens. Nu s-a putut stabili dacă putea sau nu să evite producerea accidentului", potrivit concluziilor expertizei tehnice ale cărei rezultate au fost transmise, în 23 martie 2012, Parchetului.
Expertiza stabileşte că accidentul a avut loc pe sensul opus celui de pe care venea maşina condusă de Şerban Huidu, el fiind cel care a intrat pe contrasens, în timp ce şoferul celeilalte maşini implicate în accident, un Logan, nu a avut nicio vină, circula corect şi n-a taiat curba. Maşina vedetei TV i-a apărut brusc în faţă. Conform expertizei, Loganul rula cu 40 de kilometri la oră.
Cu aproximativ un an în urmă, în decembrie 2010, realizatorul emisiunii "Cronica Cârcotaşilor", Şerban Huidu, a avut un accident de schi în Austria, câteva zile aflându-se în comă indusă.
După accidentul rutier din octombrie 2011, Huidu a fost supus unei expertize medico-legale. Medicii legişti au comunicat ulterior Parchetului Judecătoriei Braşov concluziile expertizei în cazul lui Huidu, care a relevat faptul că acesta era apt să conducă în 16 octombrie 2011 când a produs accidentul rutier din Timişul de Sus.
(14.05.2012)
HORIA GEORGESCU, INSTRUMENTUL DE PRESIUNE AL PDL
ANI MANIPULEAZA GROSOLAN CAMPANIA ELECTORALA IN FAVOAREA LUI CRISTIAN POTERAS
Cu doar o zi inainte de startul campaniei electorale pentru alegerile locale, Agenția Națională de Integritate dovedeste inca o data ca este o institutie care raspunde la comenzi politice. Astfel, agentia de "integritate" i-a ridicat "involuntar" mingea la fileu pedelistului Cristian Poteras, comunicand astazi ca independentul Stefan Florescu - cel mai bine clasat candidat pentru functia de primar al sectorului 6 -ar fi "incompatibil din punct de vedere legal" cu statutul de candidat la o functie publica, desi legea precizeaza clar faptul ca o persoana declarata incompatibila (n.n. - doar in urma unei hotarari definitive si irevocabile) nu mai poate exercita "o funcție sau o demnitate publică", cu excepția ... celor electorale.
"FLORESCU Ştefan Viorel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 24.07.2009 – 20.03.2012, întrucât a deținut, simultan, funcţia de conducere de Director al Direcţiei de Administrare a Pieţelor Sector 4 și cea de administrator al societăţilor comerciale S.C. MUSATTINY IMPEX S.R.L., S.C. STEFRAN INTERNATIONAL S.R.L. şi S.C. RAYFRANC S.R.L. (24.07.2009 –
09.11.2009), respectiv pe cea de Preşedinte al Filialei Partidului Conservator Sector 6 Bucureşti (06.11.2009 - 20.03.2012), încălcând, astfel, dispoziţiile Legii 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutull funcţionarilor publici, coroborate cu prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", sustine ANI in comunicatul oficial remis presei.
Studiind insa legislatia invocata de ANI - institutie care sustine ca "îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări" - se observa ca institutia condusa de Horia Georgescu este partizana politic si manipuleaza in mod grosolan opinia publica.
Motivul: Stefan Florescu nu a fost si nu este functionar public, tinand cont de faptul ca Directia de Administrare a Pietelor Sector 4, unde acesta a ocupat functia de director nu este o institutie finantata din bugetul local al sectorului 4, aceasta fiind finantata exclusiv din venituri proprii. Culmea, chiar reprezentanti oficiali ai Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (A.N.F.P.) au confirmat imediat dupa anuntul ANI ca "Stefan Florescu nu a detinut niciodata calitatea de functionar public, el fiind doar personal contractual". De altfel, zilele urmatoare, A.N.F.P. va comunia oficial acest lucru.
DECIZIA ANI POATE FI CONTESTATA IN INSTANTA
Conform legii, orice persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul ANI de evaluare a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.
STEFAN FLORESCU ATACA DECIZIA ANI SI FACE PLANGERI PENALE IMPOTRIVA CONDUCERII ACESTEI INSTITUTII
Contactat, Stefan Florescu a declarat ca nu a fost instiintat de ANI cu privire la starea sa de incompatibilitate si s-a aratat surprins de faptul ca institutia care se ocupa de "integritate" a facut public anuntul inainte de a i se comunica. De alftel, Stefan Florescu a declarat ca a contactat ANFP pentru a demonstra ca nu a fost niciodata functionar public. Totodata el a adaugat ca va contesta in instanta decizia institutiei condusa de Horia Georgescu. Mai mult, Florescu a precizat ca va face plangeri penale impotriva conducerii ANI si a inspectorilor care au instrumentat presupusa sa stare de incompatibilitate.
(10.05.2012)
"FLORESCU Ştefan Viorel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 24.07.2009 – 20.03.2012, întrucât a deținut, simultan, funcţia de conducere de Director al Direcţiei de Administrare a Pieţelor Sector 4 și cea de administrator al societăţilor comerciale S.C. MUSATTINY IMPEX S.R.L., S.C. STEFRAN INTERNATIONAL S.R.L. şi S.C. RAYFRANC S.R.L. (24.07.2009 –
09.11.2009), respectiv pe cea de Preşedinte al Filialei Partidului Conservator Sector 6 Bucureşti (06.11.2009 - 20.03.2012), încălcând, astfel, dispoziţiile Legii 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutull funcţionarilor publici, coroborate cu prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", sustine ANI in comunicatul oficial remis presei.
Studiind insa legislatia invocata de ANI - institutie care sustine ca "îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări" - se observa ca institutia condusa de Horia Georgescu este partizana politic si manipuleaza in mod grosolan opinia publica.
Motivul: Stefan Florescu nu a fost si nu este functionar public, tinand cont de faptul ca Directia de Administrare a Pietelor Sector 4, unde acesta a ocupat functia de director nu este o institutie finantata din bugetul local al sectorului 4, aceasta fiind finantata exclusiv din venituri proprii. Culmea, chiar reprezentanti oficiali ai Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (A.N.F.P.) au confirmat imediat dupa anuntul ANI ca "Stefan Florescu nu a detinut niciodata calitatea de functionar public, el fiind doar personal contractual". De altfel, zilele urmatoare, A.N.F.P. va comunia oficial acest lucru.
DECIZIA ANI POATE FI CONTESTATA IN INSTANTA
Conform legii, orice persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul ANI de evaluare a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.
STEFAN FLORESCU ATACA DECIZIA ANI SI FACE PLANGERI PENALE IMPOTRIVA CONDUCERII ACESTEI INSTITUTII
Contactat, Stefan Florescu a declarat ca nu a fost instiintat de ANI cu privire la starea sa de incompatibilitate si s-a aratat surprins de faptul ca institutia care se ocupa de "integritate" a facut public anuntul inainte de a i se comunica. De alftel, Stefan Florescu a declarat ca a contactat ANFP pentru a demonstra ca nu a fost niciodata functionar public. Totodata el a adaugat ca va contesta in instanta decizia institutiei condusa de Horia Georgescu. Mai mult, Florescu a precizat ca va face plangeri penale impotriva conducerii ANI si a inspectorilor care au instrumentat presupusa sa stare de incompatibilitate.
(10.05.2012)
CASA ALBA VALOREAZA 150 DE MILIOANE DE DOLARI
Casa Albă, clădirea care a găzduit toţi preşedinţii americani, începând cu anul 1800, a fost evaluată de Jason Koitz, un specialist în imobiliare, la 110 milioane de dolari. "Casa Albă reprezentă o reşedinţă extrem de luxoasă. Această proprietate s-ar putea vinde pentru o sumă cuprinsă între 110 şi 150 de milioane de dolari", a precizat Koitz.
Specialistul în imobiliare a mai spus că estimările sale s-au bazat plecând de la faptul că cea mai scumpă casă din Washighton, care avea aproape 2.000 de metri pătraţi, a fost vândută cu 45.5 de milioane de dolari. Jason Koitz susţine că el ar putea vinde Casa Albă la un preţ de peste un miliard de dolari, având în vedere valoarea istorică a clădirii.
Cu toate astea, cei care au visat că vor putea sta în dormitorul lui Lincoln trebuie să se orienteze spre alte reşedinţe, deoarece, din păcate, clădirea nu este, nu a fost şi, cel mai probabil, nu va fi niciodată de vânzare. Casa Albă a fost construită între anii 1792 şi 1800 şi a devenit reşedinţa tuturor presedinţilor americani, în timpul mandatelor acestora. John Adams, al doilea
preşedinte al Statelor Unite ale Americii, după George Washington, a fost primul locuitor al Casei Albe.
Casa Albă are şase etaje, 132 de camere, 35 de bău, 28 de şeminee şi trei lifturi. Această reşedinţă simbol a Statelor Unite ale Americii mai are un teren special amenajat pentru basket, unul pentru tenis, un cinematrograf, o cameră de bowling, o piscină şi un teren pentru alergat.
În cei 212 ani de când a fost ridicată, Casa Albă a fost renovată de nouă ori şi a fost recondiţionată în perioada 1948 şi 1952.
(09.05.2012)
Specialistul în imobiliare a mai spus că estimările sale s-au bazat plecând de la faptul că cea mai scumpă casă din Washighton, care avea aproape 2.000 de metri pătraţi, a fost vândută cu 45.5 de milioane de dolari. Jason Koitz susţine că el ar putea vinde Casa Albă la un preţ de peste un miliard de dolari, având în vedere valoarea istorică a clădirii.
Cu toate astea, cei care au visat că vor putea sta în dormitorul lui Lincoln trebuie să se orienteze spre alte reşedinţe, deoarece, din păcate, clădirea nu este, nu a fost şi, cel mai probabil, nu va fi niciodată de vânzare. Casa Albă a fost construită între anii 1792 şi 1800 şi a devenit reşedinţa tuturor presedinţilor americani, în timpul mandatelor acestora. John Adams, al doilea
preşedinte al Statelor Unite ale Americii, după George Washington, a fost primul locuitor al Casei Albe.
Casa Albă are şase etaje, 132 de camere, 35 de bău, 28 de şeminee şi trei lifturi. Această reşedinţă simbol a Statelor Unite ale Americii mai are un teren special amenajat pentru basket, unul pentru tenis, un cinematrograf, o cameră de bowling, o piscină şi un teren pentru alergat.
În cei 212 ani de când a fost ridicată, Casa Albă a fost renovată de nouă ori şi a fost recondiţionată în perioada 1948 şi 1952.
(09.05.2012)
MAMA LUI VICTOR PONTA I-A RECOMANDAT FIULUI
SA NU SE CERTE CU TRAIAN BASESCU
Mama lui Victor Ponta, Cornelia Naum, a declarat, luni seară, la Cotroceni, după depunerea jurământului de către noul Cabinet, că s-a bucurat pentru noul premier şi că îl sfătuieşte fiul ei pe acesta să stea pe picioarele sale, precizând că nu trebuie neapărat să se certe cu şeful statului.
Întrebată de jurnalişti ce sfat i-ar da lui, aceasta a spus ca i-ar recomanda: "Stai bine pe picioarele tale!". Ea a spus că îi urează să aibă putere să ducă la îndeplinire tot ceea ce a promis. Despre ceea ce ar trebui să facă Victor Ponta pentru popor, aceasta a spus: "E atât de mult de spus, credeţi că se poate în două cuvinte. Multe sunt de făcut pentru România şi niciodată nu se termină această sarcină".
Mama lui Victor Ponta a spus că nu a avut emoţii la votul din Parlament pentru aprobarea noului Guvern, dar a recunoscut că a avut emoţii la ceremonia de la Cotroceni. "Au fost emoţii de altă natură", a spus ea. Întrebată dacă premierul se va înţelege cu preşedintele Traian Băsescu, Cornelia Naum a spus: "De ce nu, fiecare are misiunea lui, nu trebuie neapărat să se certe. Bănuiesc că amândoi doresc acelaşi bine al României de care mă întrebaţi mai devreme".
(08.05.2012)
Întrebată de jurnalişti ce sfat i-ar da lui, aceasta a spus ca i-ar recomanda: "Stai bine pe picioarele tale!". Ea a spus că îi urează să aibă putere să ducă la îndeplinire tot ceea ce a promis. Despre ceea ce ar trebui să facă Victor Ponta pentru popor, aceasta a spus: "E atât de mult de spus, credeţi că se poate în două cuvinte. Multe sunt de făcut pentru România şi niciodată nu se termină această sarcină".
Mama lui Victor Ponta a spus că nu a avut emoţii la votul din Parlament pentru aprobarea noului Guvern, dar a recunoscut că a avut emoţii la ceremonia de la Cotroceni. "Au fost emoţii de altă natură", a spus ea. Întrebată dacă premierul se va înţelege cu preşedintele Traian Băsescu, Cornelia Naum a spus: "De ce nu, fiecare are misiunea lui, nu trebuie neapărat să se certe. Bănuiesc că amândoi doresc acelaşi bine al României de care mă întrebaţi mai devreme".
(08.05.2012)
PUTIN REVINE LA KREMLIN PENTRU AL TREILEA MANDAT
Liderul rus Vladimir Putin revine astazi la Kremlin, pentru un al treilea mandat prezidenţial, după o mişcare de contestare fără precedent de la sosirea sa la putere în 1999 şi o opoziţie care se teme de înăsprirea regimului.
Ceremonia de învestire a lui Vladimir Putin la preşedinţia Rusiei a început la Kremlin, în jurul orei 7.30 GMT (10.30, ora României). Vladimir Putin a promis luni Rusiei o nouă etapă a dezvoltării sale, apreciind, în cadrul ceremoniei de învestire în funcţie, că mandatul său de şase ani va determina destinul ţării "pentru decenii".
"Astăzi intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării naţionale. Trebuie să rezolvăm sarcini de o amploare nouă.Anii următori vor fi determinanţi pentru destinul Rusiei pentru deceniile care vor veni şi trebuie să înţelegem că viaţa generaţiilor următoare, perspectivele istorice ale statului nostru şi ale naţiunii noastre depind de noi", a declarat liderul rus, în faţa unei mulţimi de 3.000 de invitaţi, reuniţi la Marele Palat al Kremlinului.
Conform agenţiei Itar-Tass, cel puţin 20 de persoane, între care şi unul dintre liderii liberali, Boris Nemţov, au fost arestate în centrul capitalei, unde se adunaseră pentru a denunţa revenirea lui Putin la putere.
Vladimir Putin a fost ales cu aproape 64 la sută din voturi în martie, pentru un mandat de şase ani. Opoziţia a denunţat numeroase fraude şi a organizat manifestaţii pentru a contesta victoria sa. El a părăsit preşedinţia rusă în 2008, pentru a deveni premier, deoarece nu putea efectua un al treilea mandat consecutiv de şef al statului.
Dmitri Medvedev, ar urma să devină prim-ministru, conform unei înţelegeri pe care au anunţat-o în septembrie.
(07.05.2012)
Ceremonia de învestire a lui Vladimir Putin la preşedinţia Rusiei a început la Kremlin, în jurul orei 7.30 GMT (10.30, ora României). Vladimir Putin a promis luni Rusiei o nouă etapă a dezvoltării sale, apreciind, în cadrul ceremoniei de învestire în funcţie, că mandatul său de şase ani va determina destinul ţării "pentru decenii".
"Astăzi intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării naţionale. Trebuie să rezolvăm sarcini de o amploare nouă.Anii următori vor fi determinanţi pentru destinul Rusiei pentru deceniile care vor veni şi trebuie să înţelegem că viaţa generaţiilor următoare, perspectivele istorice ale statului nostru şi ale naţiunii noastre depind de noi", a declarat liderul rus, în faţa unei mulţimi de 3.000 de invitaţi, reuniţi la Marele Palat al Kremlinului.
Conform agenţiei Itar-Tass, cel puţin 20 de persoane, între care şi unul dintre liderii liberali, Boris Nemţov, au fost arestate în centrul capitalei, unde se adunaseră pentru a denunţa revenirea lui Putin la putere.
Vladimir Putin a fost ales cu aproape 64 la sută din voturi în martie, pentru un mandat de şase ani. Opoziţia a denunţat numeroase fraude şi a organizat manifestaţii pentru a contesta victoria sa. El a părăsit preşedinţia rusă în 2008, pentru a deveni premier, deoarece nu putea efectua un al treilea mandat consecutiv de şef al statului.
Dmitri Medvedev, ar urma să devină prim-ministru, conform unei înţelegeri pe care au anunţat-o în septembrie.
(07.05.2012)
EXCLUSIV: PONTA O VA INLOCUI PE "STANDFORD"
LA EDUCATIE CU MANG - UN POLITICIAN AFACERIST
Surse din USL sustin ca premierul Victor Ponta va renunta la desemnarea Corinei Dumitrescu la Minsterul Educatiei, motivele fiind apropierea acesteia de Elena Udrea, dar si scandalul de plagiat in care aceasta este implicata. Aceleasi surse sustin ca in locul lui Dumitrescu la Educatie va fi numit Ioan Mang. Numai ca si acesta are anumite "bube", el fiind implicat în trei firme (alături de soţia, fiul său şi fiica sa) care au contracte cu statul roman.
Împreună cu soţia, Mang deţine firma DEC SRL Oradea, iar alături de fiica şi soţia sa au 60% din SC. Tipografia GrafX Srl Oradea. Fiul său, Mang Ioan Alexandru, este acţionar unic la SC Key Ticket Solutions SRL Oradea.
În perioada noiembrie 2010 - iunie 2011, firma DEC SRL a încheiat mai multe contracte pentru furnizarea de calculatoare cu instituţii publice: Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea, Primăria Municipiului Oradea, Primăria Oraşului Stei şi Curtea de Apel Oradea.
Cu spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, SC DEC SRL Oradea a încheiat cinci contracte.
Firma fiului său a încheiat contracte cu Primăria oraşului Ştei - furnizare şi echipamente produse IT - 19.362,60 lei, Universitatea Politehnică Timişoara - furnizarea POS emitere şi programare carduri Mifare cu amprentă - 65.386.44 lei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea - furnizare componente calculatoare - 9.220,64 lei.
Firma fetei şi a soţiei- Tipografia GrafX SRL a încheiat contracte cu Primăria oraşului Stei şi cu Curtea de Apel Oradea. Cele două contracte au valori de 345 lei, respectiv 28.000 lei.
Şi în declaraţia de interese depusă în 2010, senatorul Mang prezenta lista contractelor încheiate de firmele sale cu Universitatea Politehnică Timişoara, Spitalul clinic de Urgenţă Oradea, Direcţia de Prestării Servicii Timiş, Consiliul Local al Municipiului Oradea, Complexul Sportiv Naţional "Lia Manoliu", Primăria Municipiului Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor.
(04.05.2012)
Împreună cu soţia, Mang deţine firma DEC SRL Oradea, iar alături de fiica şi soţia sa au 60% din SC. Tipografia GrafX Srl Oradea. Fiul său, Mang Ioan Alexandru, este acţionar unic la SC Key Ticket Solutions SRL Oradea.
În perioada noiembrie 2010 - iunie 2011, firma DEC SRL a încheiat mai multe contracte pentru furnizarea de calculatoare cu instituţii publice: Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea, Primăria Municipiului Oradea, Primăria Oraşului Stei şi Curtea de Apel Oradea.
Cu spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, SC DEC SRL Oradea a încheiat cinci contracte.
Firma fiului său a încheiat contracte cu Primăria oraşului Ştei - furnizare şi echipamente produse IT - 19.362,60 lei, Universitatea Politehnică Timişoara - furnizarea POS emitere şi programare carduri Mifare cu amprentă - 65.386.44 lei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea - furnizare componente calculatoare - 9.220,64 lei.
Firma fetei şi a soţiei- Tipografia GrafX SRL a încheiat contracte cu Primăria oraşului Stei şi cu Curtea de Apel Oradea. Cele două contracte au valori de 345 lei, respectiv 28.000 lei.
Şi în declaraţia de interese depusă în 2010, senatorul Mang prezenta lista contractelor încheiate de firmele sale cu Universitatea Politehnică Timişoara, Spitalul clinic de Urgenţă Oradea, Direcţia de Prestării Servicii Timiş, Consiliul Local al Municipiului Oradea, Complexul Sportiv Naţional "Lia Manoliu", Primăria Municipiului Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor.
(04.05.2012)
FOSTUL SEF AL SRI PRAHOVA, PERICOL PENTRU SIGURANTA NATIONALA
GEN (R) OVIDIU SOARE, I-A DIVULGAT
DEPUTATULUI ION STAN (PSD) INFORMATII SECRETE
DIN DOSARUL "DISTILERIA"
Judecătorii instanţei supreme arată, în decizia de condamnare la inchisoare cu suspendare a ofiţerului SRI in rezerva Ovidiu Soare, că acesta este cel care a compromis dosarul "Distileria", după ce a divulgat informaţii şi convorbiri deputatului dâmboviţean Ion Stan (PSD), care, la rândul său, le făcea cunoscute făptaşilor. Instanţa notează că probele - aduse de procurorii militari anticorupţie în acuzarea lui Soare de transmitere de informaţii cu caracter secret şi confidenţial, prin orice mijloace, în afara cadrului legal - dovedesc vinovăţia acestuia.
În raport de probele administrate, Înalta Curte apreciază că inculpatul Soare Ovidiu a fost cel care a transmis informaţii din cazul «Distileria» către deputatul Ion Stan, în condiţii nelegale, prin fapta sa producându-se o stare de pericol pentru siguranţa naţională de natură să pericliteze ordinea de drept.
Cei trei judecători care au decis condamnarea lui Soare arată că, din probele administrate în dosar, rezultă că, în perioada 2001-2003, pe rolul Secţiei de Informaţii (SIJ) a judeţului Prahova se desfăşura o acţiune informativă ce purta criptonimul "Distileria", Ovidiu Soare coordonând personal desfăşurarea şi evoluţia acestui caz. Acţiunea informativă a parcurs etapele specifice de investigare, până în momentul în care informaţiile culese indicau o posibilă implicare a unor persoane care desfăşurau o activitate politică. Ca atare, Soare Ovidiu a solicitat întreaga documentaţie de la SIJ Prahova, după care a restituit materialul. Din declaraţiile martorului Radu Adrian Ovidiu - unul dintre ofiţerii operativi ai acestui caz - rezultă că activitatea informativă a scos în evidenţă date relevante privind «o mafie a alcoolului», care s-a extins din judeţul Prahova în întreaga ţară. Mai mult, din investigatiile SRI au rezultat date privind tranzacţii ilegale cu produse petroliere, in care erau implicate persoane care deţineau funcţii înalte în stat, printre care s-ar fi aflat premierul din acea perioadă, Adrian Năstase, dar şi la deputatul Ion Stan".
Conform rechizitoriului, si a depozitiilor martorilor, "singurele persoane abilitate să aibă acces la informaţiile din cazul «Distileria» erau comandamentul SJI Prahova Stănescu Ion, inculpatul Soare Ovidiu şi directorul SRI Radu Timofte". Ca atare, avand acces la informatii, generalul (r) Soare, l-a contactat telefonic pe ofiterul Radu Adrian Ovidiu şi i-a spus că doreşte să-l promoveze la Bucureşti, structura centrală pe care o coordona. "Deşi era ofiţer de caz de 2 ani, aducându-i la cunoştinţă inculpatului Soare Ovidiu că doreşte să continue activitatea în cazul Distileria, acesta i-a spus să stea liniştit, pentru că are cine să se ocupe de caz, afirmând, totodată, «că s-a ocupat personal de luarea unor măsuri de informare în caz şi că a fost de curând la o partidă de pescuit cu un om politic din jud.Dâmboviţa căruia i-a atras atenţia să nu mai vorbească cu persoanele din cazul Distileria întrucât aceştia sunt interceptaţi»", notează judecătorii, în motivare.
La scurt timp, s-a constatat că toate persoanele care au lucrat la acest caz au fost înlăturate din sistem, notează instanţa, care arată că acelaşi martor a declarat că Soare "a prezentat premierului, contrar legii, conţinutul convorbirilor telefonice obţinute în urma emiterii mandatelor de interceptare", aceasta constituind în opinia martorului, transmiterea de date secrete.
"După ce martorii au aflat că sunt interceptaţi, şi-au schimbat numerele de telefon, ascunzând acte incriminatoare. Aspectele prezentate de inculpatul Radu Adrian sunt confirmate şi de martorul Soare Marius Sergiu, care, la rândul său, a făcut parte din echipa operativă. Astfel, martorul Soare Marius arată că a fost ofiţer activ la Secţia de Informaţii Prahova, făcând parte din echipa informativă a cazului «Distileria»", mai arată instanţa.
Potrivit motivării, unul dintre beneficiarii legali ai informaţiilor din acest caz era Soare, care era informat periodic despre derularea investigaţiilor. Acestea s-au derulat în mod normal, pe toată perioada în care martorul Ioan Stănescu ocupa funcţia de şef al Serviciului de Informaţii Prahova, până la înlocuirea acestuia cu martorul Adrian Tudor. Acesta a mai afirmat că a discutat cu Soare, care, la rândul său, a discutat cu martorul Stan si desi a solicitat continuarea investigaţiilor el a primit "ordin" de la Bucureşti pentru închiderea cazului, în concret ordinul fiind primit de la generalul (r) Soare.
Martorul Radu Adrian a mai declarat ca generalul (r) Soare Ovidiu a mers la o partidă de pescuit în judeţul Dâmboviţa, cu deputatul Stan Ion care exercita la vremea respectivă, funcţia de preşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Apărare Naţională, care «picase pe interceptări». Cu acea ocazie Soare i-a atras atentia deputatului Stan să nu mai vorbească cu persoanele din cazul Distileria, deoarece sunt interceptaţi".
Generalul (r) SRI Ovidiu Soare şi colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache au fost condamnaţi, în 31 ianuarie, de instanţa supremă, la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru corupţie, în timp ce Emil "Cico" Dumitrescu, fost consilier prezidenţial, a fost achitat.
Judecătorii instanţei supreme l-au condamnat pe Ovidiu Soare la două pedepse de câte trei ani închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mită. Acesta a mai fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru complicitate la folosirea cu rea credinţă a bunurilor unei societăţi, la şase luni pentru fals sub semnătură privată şi la doi ani şi şase luni pentru fapta de transmitere de informaţii nedestinate publicităţii. Instanţa a decis ca Soare să execute pedeapsa cea mai grea, de trei ani de închisoare, dispunând totodată suspendarea executării acesteia cu un termen de încercare de 8 ani de zile.
În cazul lui Gheorghe Dumitrache, instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru şapte fapte de trafic de influenţă şi doi ani de închisoare pentru dare de mită. Judecătorii au decis ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, dispunând şi în cazul acestuia suspendarea executării pedepsei pentru un termen de încercare de 8 ani.
În acelaşi dosar a mai fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi Alexandru Tudor Georgescu, asociat la SC Midocar SRL Bucureşti, perioada de încercare în cazul acestuia fiind stabilită la trei ani de zile.
Judecătorii au decis achitarea fostului consilier prezidenţial Emil "Cico" Dumitrescu în baza art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală care prevede că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.
Instanţa supremă a mai decis confiscarea sumelor de 5.000, 4.500 şi 52.575,28 de lei noi în vreme ce de la Gheorghe Dumitrache a dispus confiscarea sumei de 78.349,47 lei. Instanţa a menţinut sechestrul asigurător pus de procurori pe un imobil din Ploieşti pe numele lui Constantin Sever Pol, precum şi pe un imobil din comuna Călineşti aparţinându-i lui Ovidiu Soare.
În cazul lui Gheorghe Dumitrache judecătorii de la instanţa supremă au decis restituirea unei haine de blană ridicată în 20 iunie 2006 în timpul percheziţiilor de la acea vreme. Ofiţerii Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache au mai fost obligaţi fiecare la plata a 11.000 de lei cheltuieli judiciare în vreme ce Alexandru Tudor Georgescu la plata a 5.000 de lei cheltuieli judiciare.
Decizia în acest caz nu este definitivă, ea putand fi atacată cu recurs, la Completul de 5 judecători de la instanţa supremă.
(03.05.2012)
În raport de probele administrate, Înalta Curte apreciază că inculpatul Soare Ovidiu a fost cel care a transmis informaţii din cazul «Distileria» către deputatul Ion Stan, în condiţii nelegale, prin fapta sa producându-se o stare de pericol pentru siguranţa naţională de natură să pericliteze ordinea de drept.
Cei trei judecători care au decis condamnarea lui Soare arată că, din probele administrate în dosar, rezultă că, în perioada 2001-2003, pe rolul Secţiei de Informaţii (SIJ) a judeţului Prahova se desfăşura o acţiune informativă ce purta criptonimul "Distileria", Ovidiu Soare coordonând personal desfăşurarea şi evoluţia acestui caz. Acţiunea informativă a parcurs etapele specifice de investigare, până în momentul în care informaţiile culese indicau o posibilă implicare a unor persoane care desfăşurau o activitate politică. Ca atare, Soare Ovidiu a solicitat întreaga documentaţie de la SIJ Prahova, după care a restituit materialul. Din declaraţiile martorului Radu Adrian Ovidiu - unul dintre ofiţerii operativi ai acestui caz - rezultă că activitatea informativă a scos în evidenţă date relevante privind «o mafie a alcoolului», care s-a extins din judeţul Prahova în întreaga ţară. Mai mult, din investigatiile SRI au rezultat date privind tranzacţii ilegale cu produse petroliere, in care erau implicate persoane care deţineau funcţii înalte în stat, printre care s-ar fi aflat premierul din acea perioadă, Adrian Năstase, dar şi la deputatul Ion Stan".
Conform rechizitoriului, si a depozitiilor martorilor, "singurele persoane abilitate să aibă acces la informaţiile din cazul «Distileria» erau comandamentul SJI Prahova Stănescu Ion, inculpatul Soare Ovidiu şi directorul SRI Radu Timofte". Ca atare, avand acces la informatii, generalul (r) Soare, l-a contactat telefonic pe ofiterul Radu Adrian Ovidiu şi i-a spus că doreşte să-l promoveze la Bucureşti, structura centrală pe care o coordona. "Deşi era ofiţer de caz de 2 ani, aducându-i la cunoştinţă inculpatului Soare Ovidiu că doreşte să continue activitatea în cazul Distileria, acesta i-a spus să stea liniştit, pentru că are cine să se ocupe de caz, afirmând, totodată, «că s-a ocupat personal de luarea unor măsuri de informare în caz şi că a fost de curând la o partidă de pescuit cu un om politic din jud.Dâmboviţa căruia i-a atras atenţia să nu mai vorbească cu persoanele din cazul Distileria întrucât aceştia sunt interceptaţi»", notează judecătorii, în motivare.
La scurt timp, s-a constatat că toate persoanele care au lucrat la acest caz au fost înlăturate din sistem, notează instanţa, care arată că acelaşi martor a declarat că Soare "a prezentat premierului, contrar legii, conţinutul convorbirilor telefonice obţinute în urma emiterii mandatelor de interceptare", aceasta constituind în opinia martorului, transmiterea de date secrete.
"După ce martorii au aflat că sunt interceptaţi, şi-au schimbat numerele de telefon, ascunzând acte incriminatoare. Aspectele prezentate de inculpatul Radu Adrian sunt confirmate şi de martorul Soare Marius Sergiu, care, la rândul său, a făcut parte din echipa operativă. Astfel, martorul Soare Marius arată că a fost ofiţer activ la Secţia de Informaţii Prahova, făcând parte din echipa informativă a cazului «Distileria»", mai arată instanţa.
Potrivit motivării, unul dintre beneficiarii legali ai informaţiilor din acest caz era Soare, care era informat periodic despre derularea investigaţiilor. Acestea s-au derulat în mod normal, pe toată perioada în care martorul Ioan Stănescu ocupa funcţia de şef al Serviciului de Informaţii Prahova, până la înlocuirea acestuia cu martorul Adrian Tudor. Acesta a mai afirmat că a discutat cu Soare, care, la rândul său, a discutat cu martorul Stan si desi a solicitat continuarea investigaţiilor el a primit "ordin" de la Bucureşti pentru închiderea cazului, în concret ordinul fiind primit de la generalul (r) Soare.
Martorul Radu Adrian a mai declarat ca generalul (r) Soare Ovidiu a mers la o partidă de pescuit în judeţul Dâmboviţa, cu deputatul Stan Ion care exercita la vremea respectivă, funcţia de preşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Apărare Naţională, care «picase pe interceptări». Cu acea ocazie Soare i-a atras atentia deputatului Stan să nu mai vorbească cu persoanele din cazul Distileria, deoarece sunt interceptaţi".
Generalul (r) SRI Ovidiu Soare şi colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache au fost condamnaţi, în 31 ianuarie, de instanţa supremă, la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru corupţie, în timp ce Emil "Cico" Dumitrescu, fost consilier prezidenţial, a fost achitat.
Judecătorii instanţei supreme l-au condamnat pe Ovidiu Soare la două pedepse de câte trei ani închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mită. Acesta a mai fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare pentru complicitate la folosirea cu rea credinţă a bunurilor unei societăţi, la şase luni pentru fals sub semnătură privată şi la doi ani şi şase luni pentru fapta de transmitere de informaţii nedestinate publicităţii. Instanţa a decis ca Soare să execute pedeapsa cea mai grea, de trei ani de închisoare, dispunând totodată suspendarea executării acesteia cu un termen de încercare de 8 ani de zile.
În cazul lui Gheorghe Dumitrache, instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru şapte fapte de trafic de influenţă şi doi ani de închisoare pentru dare de mită. Judecătorii au decis ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, dispunând şi în cazul acestuia suspendarea executării pedepsei pentru un termen de încercare de 8 ani.
În acelaşi dosar a mai fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi Alexandru Tudor Georgescu, asociat la SC Midocar SRL Bucureşti, perioada de încercare în cazul acestuia fiind stabilită la trei ani de zile.
Judecătorii au decis achitarea fostului consilier prezidenţial Emil "Cico" Dumitrescu în baza art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală care prevede că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.
Instanţa supremă a mai decis confiscarea sumelor de 5.000, 4.500 şi 52.575,28 de lei noi în vreme ce de la Gheorghe Dumitrache a dispus confiscarea sumei de 78.349,47 lei. Instanţa a menţinut sechestrul asigurător pus de procurori pe un imobil din Ploieşti pe numele lui Constantin Sever Pol, precum şi pe un imobil din comuna Călineşti aparţinându-i lui Ovidiu Soare.
În cazul lui Gheorghe Dumitrache judecătorii de la instanţa supremă au decis restituirea unei haine de blană ridicată în 20 iunie 2006 în timpul percheziţiilor de la acea vreme. Ofiţerii Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache au mai fost obligaţi fiecare la plata a 11.000 de lei cheltuieli judiciare în vreme ce Alexandru Tudor Georgescu la plata a 5.000 de lei cheltuieli judiciare.
Decizia în acest caz nu este definitivă, ea putand fi atacată cu recurs, la Completul de 5 judecători de la instanţa supremă.
(03.05.2012)
DIN CICLUL "SA FACI CE FACE POPA, NU CE ZICE POPA"
SEFUL POLITIEI ROMANE E NEPOTUL LUI BLAGA, DAR ZICE CA HABAR N-AVEA DE UNCHIUL BOSS LA BUCALE
Actualul sef al Politiei Romane, chestorul Liviu Popa, e o mare figura. El sustine ca nu a ajuns seful politiei Romane datorita relatiei sale de rudenie cu Vasile Blaga. Ba mai mult spune ca nu l-a vazut pe unchiul sau si nu a stiut de existenta acestuia decat abia dupa cce a ajuns mare sef la Bucuresti!
Vasile Popa s-a născut în satul Săud, judetul de bastina al lui Vasile Blaga, la 14 iulie 1968. A absolvit Liceul Economic "Partenie Cosma" din Oradea, în 1986, la 18 ani. Cinci ani mai tarziu, la 23 de ani, (in CV-ul său oficial, între această dată şi anul 1991 e o pauză), Popa intră la Academia de Poliţie. Ce-a
făcut Popa în acest timp? Doi ani a fost învăţător suplinitor în satul natal, iar din 1989 a devenit revizor contabil la Poştă. A lucrat aici 2 ani, după care a fost admis la Academie, pe care a absolvit-o în 1995.Uterior a devenit ofiţer în cadrul Serviciului Economic din cadrul IPJ Bihor, evidenţiindu-se în activitate.
Din 2001 s-a ocupat de investigarea cauzelor complexe, în cadrul Secţiei Cercetări Penale. De la 1 ianuarie 2003 a lucrat detaşat la Parchetul Naţional Anticorupţie, iar în 23 mai 2005 a fost numit şef al IJP Bihor. Din 5 octombrie 2009 a fost director general al DGA, iar din noiembrie 2010 ocupă funcţia de inspector general al IGPR.
A ajuns chestor si sef al Politiei Romane datorita faptului ca e nepotul lui Vasile Blaga. Insa Popa neaga acest lucru. Culmea, crezand ca lumea e proasta, Popa delcara in ziarul "Bihoreanul" din 8 august 2011, că "în ce priveşte faptul că sunt nepotul domnului ministru Blaga, nu am negat niciodată acest lucru, pentru că nu am crezut că este cazul, şi vă asigur că
n-am ştiut acest lucru decât după ce am ajuns inspector-şef. Până atunci, nu numai că nu l-am cunoscut, dar nici nu l-am văzut vreodată". Mai sa fie!. Daca nu iti cunosti familia, atunci cum iti cunosti indatoririle?
(02.05.2012)
Vasile Popa s-a născut în satul Săud, judetul de bastina al lui Vasile Blaga, la 14 iulie 1968. A absolvit Liceul Economic "Partenie Cosma" din Oradea, în 1986, la 18 ani. Cinci ani mai tarziu, la 23 de ani, (in CV-ul său oficial, între această dată şi anul 1991 e o pauză), Popa intră la Academia de Poliţie. Ce-a
făcut Popa în acest timp? Doi ani a fost învăţător suplinitor în satul natal, iar din 1989 a devenit revizor contabil la Poştă. A lucrat aici 2 ani, după care a fost admis la Academie, pe care a absolvit-o în 1995.Uterior a devenit ofiţer în cadrul Serviciului Economic din cadrul IPJ Bihor, evidenţiindu-se în activitate.
Din 2001 s-a ocupat de investigarea cauzelor complexe, în cadrul Secţiei Cercetări Penale. De la 1 ianuarie 2003 a lucrat detaşat la Parchetul Naţional Anticorupţie, iar în 23 mai 2005 a fost numit şef al IJP Bihor. Din 5 octombrie 2009 a fost director general al DGA, iar din noiembrie 2010 ocupă funcţia de inspector general al IGPR.
A ajuns chestor si sef al Politiei Romane datorita faptului ca e nepotul lui Vasile Blaga. Insa Popa neaga acest lucru. Culmea, crezand ca lumea e proasta, Popa delcara in ziarul "Bihoreanul" din 8 august 2011, că "în ce priveşte faptul că sunt nepotul domnului ministru Blaga, nu am negat niciodată acest lucru, pentru că nu am crezut că este cazul, şi vă asigur că
n-am ştiut acest lucru decât după ce am ajuns inspector-şef. Până atunci, nu numai că nu l-am cunoscut, dar nici nu l-am văzut vreodată". Mai sa fie!. Daca nu iti cunosti familia, atunci cum iti cunosti indatoririle?
(02.05.2012)
ROMANII PACALESC SPANIOLII CU BILETE
LA SUPRAPRET PENTRU FINALA LIGII EUROPA
Cererea suporterilor spanioli pentru un bilet la finala Ligii Europa de la Bucureşti a făcut ca site-urile de tranzacţii online din România să se umple cu oferte de bilete, evident, la suprapreţ. 20.000 de bilete au fost puse în vânzare pentru suporterii din România, încă din 28 noiembrie 2011, preţurile fiind de 500 de lei, la categoria întîi, 250 de lei la categoria a doua, 150 de lei la categoria a treia si 100 de lei, la categoria a patra.
Pe site-urile de tranzacţii precum okazii.ro, bazar.regielive.ro sau anunturi.ro, însă, un bilet de categoria a doua costă şi 500 de euro, în timp ce biletele de categoria a patra ajung la 1.000 de lei bucata. Cei care vor să fie plătiţi în lei pretind 2.100 de lei
pentru un bilet sau 4.000 de lei pentru două bilete la categoria a doua.
Mesajele sunt scrise atât în română, cât şi în engleză sau spaniolă. Foarte puţine precizează categoria şi locul biletului, având în schimb menţiunea că biletele nu sunt nominale (în realitate toate biletele sunt nominale). Federaţia Română de Fotbal a anunţat, deja, că a anulat mai multe tichete care au fost vândute la suprapreţ. Biletele au fost achiziţionate în baza CNP-ului cumpărătorului, iar în situaţia în care se află că cineva a vândut biletul la suprapreţ, codul de bare al biletului este anulat,
cumpărătorul neputând intra la meci. Revânzarea biletelor este permisă, însă doar la preţul la care au fost achiziţionate. De asemenea, vânzătorul trebuie să anunţe că şi-a vândut biletul şi să comunice datele de identificare ale cumpărătorului la adresa de mail uelf2012@biletefotbalonline.ro. Pentru suporterii spanioli, preturile oficiale ale biletelor sunt de 120 de euro, pentru categoria întâi, 60 de euro la categoria a doua, 36 de euro la categoria a treia şi 25 de euro la categoria a patra. Biletele la categoria întâi permit accesul la primul nivel al stadionului, cel de jos. Biletele de categoria a doua sunt la tribune, la al
doilea nivel al stadionului. Cele de categoria a treia sunt la peluze, la primul nivel, iar cele de categoria a patra, la peluze, la nivelul al doilea.
30.000 de fani spanioli ar putea cheltui 30 de milioane de euro la Bucuresti
Cei care au de câştigat de pe urma meciului sunt hotelierii care anunţă deja că nu mai au nicio cameră liberă. Finala Europa League aduce 40 de mii de turişti pe malul Dâmboviţei, aşa că şi forţele de ordine trebuie să fie pregătite.
Numărul celor care vor veni să vadă lupta dintre Atletico Madrid şi Athletic Bilbao depăşeşte de aproape patru ori capacitatea de cazare a Capitalei. Iar asta înseamnă afaceri bune pentru hotelieri. Cine nu s-a mişcat rapid, a plătit scump apoi. La propriu. Suporterii celor două finalist sunt aşteptaţi să ajungă în România cu o zi înainte de finală.
Potrivit calculelor, ce iau în considerare prezenţa a 30.000 spanioli la Bucureşti, cu ocazia finalei exclusiv iberice, aceştia vor cheltui în medie 1.000 de euro pe servicii, suma rezultată fiind de circa 30.000.000 de euro. Proprietarii barurilor şi ai restaurantelor estimează între plus 20% şi 50% la încasările din vânzarea de bere. Hotelurile îşi vor rotunji conturile după ce toate camerele au fost rezervate la preţuri duble, iar agenţiile de turism mizează pe pachetele speciale pentru suporteri chiar şi la tariful de 600 de euro. Taximetriştii aşteaptă încasări similare cu cele de Revelion, adică de 3 ori mai mari faţă de o zi normală.
(01.05.2012)
Pe site-urile de tranzacţii precum okazii.ro, bazar.regielive.ro sau anunturi.ro, însă, un bilet de categoria a doua costă şi 500 de euro, în timp ce biletele de categoria a patra ajung la 1.000 de lei bucata. Cei care vor să fie plătiţi în lei pretind 2.100 de lei
pentru un bilet sau 4.000 de lei pentru două bilete la categoria a doua.
Mesajele sunt scrise atât în română, cât şi în engleză sau spaniolă. Foarte puţine precizează categoria şi locul biletului, având în schimb menţiunea că biletele nu sunt nominale (în realitate toate biletele sunt nominale). Federaţia Română de Fotbal a anunţat, deja, că a anulat mai multe tichete care au fost vândute la suprapreţ. Biletele au fost achiziţionate în baza CNP-ului cumpărătorului, iar în situaţia în care se află că cineva a vândut biletul la suprapreţ, codul de bare al biletului este anulat,
cumpărătorul neputând intra la meci. Revânzarea biletelor este permisă, însă doar la preţul la care au fost achiziţionate. De asemenea, vânzătorul trebuie să anunţe că şi-a vândut biletul şi să comunice datele de identificare ale cumpărătorului la adresa de mail uelf2012@biletefotbalonline.ro. Pentru suporterii spanioli, preturile oficiale ale biletelor sunt de 120 de euro, pentru categoria întâi, 60 de euro la categoria a doua, 36 de euro la categoria a treia şi 25 de euro la categoria a patra. Biletele la categoria întâi permit accesul la primul nivel al stadionului, cel de jos. Biletele de categoria a doua sunt la tribune, la al
doilea nivel al stadionului. Cele de categoria a treia sunt la peluze, la primul nivel, iar cele de categoria a patra, la peluze, la nivelul al doilea.
30.000 de fani spanioli ar putea cheltui 30 de milioane de euro la Bucuresti
Cei care au de câştigat de pe urma meciului sunt hotelierii care anunţă deja că nu mai au nicio cameră liberă. Finala Europa League aduce 40 de mii de turişti pe malul Dâmboviţei, aşa că şi forţele de ordine trebuie să fie pregătite.
Numărul celor care vor veni să vadă lupta dintre Atletico Madrid şi Athletic Bilbao depăşeşte de aproape patru ori capacitatea de cazare a Capitalei. Iar asta înseamnă afaceri bune pentru hotelieri. Cine nu s-a mişcat rapid, a plătit scump apoi. La propriu. Suporterii celor două finalist sunt aşteptaţi să ajungă în România cu o zi înainte de finală.
Potrivit calculelor, ce iau în considerare prezenţa a 30.000 spanioli la Bucureşti, cu ocazia finalei exclusiv iberice, aceştia vor cheltui în medie 1.000 de euro pe servicii, suma rezultată fiind de circa 30.000.000 de euro. Proprietarii barurilor şi ai restaurantelor estimează între plus 20% şi 50% la încasările din vânzarea de bere. Hotelurile îşi vor rotunji conturile după ce toate camerele au fost rezervate la preţuri duble, iar agenţiile de turism mizează pe pachetele speciale pentru suporteri chiar şi la tariful de 600 de euro. Taximetriştii aşteaptă încasări similare cu cele de Revelion, adică de 3 ori mai mari faţă de o zi normală.
(01.05.2012)
BLOGOSFERA A INGHITIT IN 2011 CIRCA 620.000 EURO
Blogosfera din Romania este o industrie care, in 2011, a atras 619.750 euro din buzunarele companiilor. Jumatate de milion de euro a fost incasat de 51 de bloggeri, 8% dintre participantii la studiul BR 2011, in timp ce un sfert de milion de euro a intrat in buzunarele unui numar de 13 bloggeri. Cifrele nu contin si incasarile agentiilor (media, creatie). Majoritatea blogerilor din Top 100 ZeList au
declarat in anul 2011 castiguri de peste 5.000 de euro exclusiv din blog,
mizand in general pe articole originale, proprii, si mai putin pe materiale
preluate. Topul Topul ZeList, calculat pe baza link-urilor de pe alte blog-uri si a importantei acestora, nu este influentat in niciun fel de trafic, afisari
sau comentarii, fiind un top al popularitatii in blogosfera.
Wall-Street.ro a primit un numar de 43 de raspunsuri de la blogeri din Top 100 ZeList. Peste 38% dintre respondenti au spus ca anul trecut au castigat peste 5.000 euro exclusiv din blog, in timp ce 21% au castigat sub 500 de euro. Doar 6 blogeri (14%) au spus ca nu ii intereseaza sa faca bani din aceasta activitate.
Cei mai multi dintre respondenti (aproape 70%) considera ca, in viitor, companiile vor fi din ce in ce mai interesate sa plaseze publicitate pe blog-urile relevante in timp ce 27% considera ca bugetele alocate acestui mediu vor ramane constante. Doar doi respondenti considera ca blog-urile nu renteaza si nu aduc beneficii clare companiilor ce plaseaza publicitate pe acest mediu. 60% mizeaza pe idei proprii; nimeni nu "se inspira" din alte bloguri din tara. Majoritatea a blogerilor din Top 100 ZeList (60% dintre respondenti) au spus ca in general mizeaza pe idei proprii atunci cand posteaza. Alte surse de inspiratie sunt retelele sociale si canalele video precum si presa si blog-urile din afara. Niciunul dintre respondenti nu a bifat “Blogurile din tara” ca sursa de inspiratie.
Covarsitor si relevant este si raspunsul blogerilor ce au fost intrebati daca vor castiga teren blog-urile de nisa in fata celor generaliste. “Da, ele sunt viitorul. Daca vrei sa faci bani, niseaza-te!” a fost raspunsul apreciat de peste 90% dintre respondenti. Doar patru blogeri considera ca vor avea succes blog-urile generaliste, “despre orice”.
Pentru a avea succes in blogosfera, trebuie sa imbini mai multi factori. Astfel, 60% dintre respondenti spun ca nu poti sa te bucuri de atentia altora si, eventual, sa atragi venituri din aceasta activitate daca nu scrii articole originale si de interes, scrii des si corect sau te promovezi puternic pe retele sociale. Daca ar fi sa aleaga un singur factor, cel mai important, dintre cele numite mai sus, blogerii ar alege “sa scrie articole originale si de interes” ca factor esential al succesului. Niciunul nu considera atat de relevanta comparat cu alti factori indexarea eficienta in motoarele de cautare.
Cei mai multi blogeri considera ca este foarte important sa aiba si o pagina de Facebook pentru blog (67%) in timp ce doar sase blogeri (14%) nu considera important acest factor.
Cei mai multi blogeri din top-ul ZeList scriu cel mai des articole text (65%) in timp ce 23% incarca clipuri si muzica creata de ei insisi. 5% mizeaza pe fotografii.
(30.04.2012)
Wall-Street.ro a primit un numar de 43 de raspunsuri de la blogeri din Top 100 ZeList. Peste 38% dintre respondenti au spus ca anul trecut au castigat peste 5.000 euro exclusiv din blog, in timp ce 21% au castigat sub 500 de euro. Doar 6 blogeri (14%) au spus ca nu ii intereseaza sa faca bani din aceasta activitate.
Cei mai multi dintre respondenti (aproape 70%) considera ca, in viitor, companiile vor fi din ce in ce mai interesate sa plaseze publicitate pe blog-urile relevante in timp ce 27% considera ca bugetele alocate acestui mediu vor ramane constante. Doar doi respondenti considera ca blog-urile nu renteaza si nu aduc beneficii clare companiilor ce plaseaza publicitate pe acest mediu. 60% mizeaza pe idei proprii; nimeni nu "se inspira" din alte bloguri din tara. Majoritatea a blogerilor din Top 100 ZeList (60% dintre respondenti) au spus ca in general mizeaza pe idei proprii atunci cand posteaza. Alte surse de inspiratie sunt retelele sociale si canalele video precum si presa si blog-urile din afara. Niciunul dintre respondenti nu a bifat “Blogurile din tara” ca sursa de inspiratie.
Covarsitor si relevant este si raspunsul blogerilor ce au fost intrebati daca vor castiga teren blog-urile de nisa in fata celor generaliste. “Da, ele sunt viitorul. Daca vrei sa faci bani, niseaza-te!” a fost raspunsul apreciat de peste 90% dintre respondenti. Doar patru blogeri considera ca vor avea succes blog-urile generaliste, “despre orice”.
Pentru a avea succes in blogosfera, trebuie sa imbini mai multi factori. Astfel, 60% dintre respondenti spun ca nu poti sa te bucuri de atentia altora si, eventual, sa atragi venituri din aceasta activitate daca nu scrii articole originale si de interes, scrii des si corect sau te promovezi puternic pe retele sociale. Daca ar fi sa aleaga un singur factor, cel mai important, dintre cele numite mai sus, blogerii ar alege “sa scrie articole originale si de interes” ca factor esential al succesului. Niciunul nu considera atat de relevanta comparat cu alti factori indexarea eficienta in motoarele de cautare.
Cei mai multi blogeri considera ca este foarte important sa aiba si o pagina de Facebook pentru blog (67%) in timp ce doar sase blogeri (14%) nu considera important acest factor.
Cei mai multi blogeri din top-ul ZeList scriu cel mai des articole text (65%) in timp ce 23% incarca clipuri si muzica creata de ei insisi. 5% mizeaza pe fotografii.
(30.04.2012)
GUVERNUL UNGUREANU, DEMIS DE MOTIUNEA USL
Rezultatul votului la moţiunea de cenzură initiata de Alianta USL a fost anunţat oficial în plenul Parlamentului, fiind exprimate 235 de voturi "pentru", 9 "împotrivă" iar patru voturi fiind anulate, Guvernul Ungureanu fiind astfel demis. Membrii Guvernului Ungureanu nu au fost prezenţi în sală la momentul anunţului oficial al rezultatului votului la moţiune. Potrivit procesului verbal prezentat în plen de deputatul PSD Georgian Pop, din totalul de 460 de parlamentari au fost prezenţi 259, fiind exprimate 248 de voturi, patru fiind anulate. Dintre voturile valabil exprimate, 235 au fost "pentru" şi 9 "împotrivă".
Dupa rezultat, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că este onorat că a avut posibilitatea să conducă Guvernul şi că rezultatul votului la moţiune este un efect al democraţiei, încheindu-şi declaraţia anunţând: "Nu mi-am spus ultimul cuvânt !".
Preşedinţii partidelor din USL, respectiv Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, vor merge îmnrepună la Cotroceni, la consultările cu Traian Băsescu, deşi cele trei partide fuseseră invitate separat, au declarat surse din USL.
Conform surselor citate, delegaţia USL va fi formată doar din preşedinţii PSD, PNL şi PC. Ulterior, liderii USL au anunţat că vor merge la Cotroceni la ora 17.30.
(27.04.2012)_
Dupa rezultat, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că este onorat că a avut posibilitatea să conducă Guvernul şi că rezultatul votului la moţiune este un efect al democraţiei, încheindu-şi declaraţia anunţând: "Nu mi-am spus ultimul cuvânt !".
Preşedinţii partidelor din USL, respectiv Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, vor merge îmnrepună la Cotroceni, la consultările cu Traian Băsescu, deşi cele trei partide fuseseră invitate separat, au declarat surse din USL.
Conform surselor citate, delegaţia USL va fi formată doar din preşedinţii PSD, PNL şi PC. Ulterior, liderii USL au anunţat că vor merge la Cotroceni la ora 17.30.
(27.04.2012)_
AFACERISTUL ILIE CARABULEA, IN PUSCARIE!
Ilie Carabulea, afaceristul cu o avere de 120 de milioane de euro va sta in puscarie un an si jumatate. Decizia definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie mai poate fi atacată prin contestaţie în anulare sau prin cerere de revizuire. "În acest caz, sunt cam greu de admis", a declarat un reputat avocat sibian. Oricum, acest demers nu-l va scuti pe Ilie Carabulea de experienţa detenţiei.
Arestarea lui Ilie Carabulea a băgat protipendada Sibiului în şoc. Magnatul cu afaceri financiar-bancare, transporturi, turism şi servicii, era văzut nu doar ca "adevăratul stăpân al judeţului", ci ca o fiinţă inexpugnabilă.
lie Carabulea a fost interceptat în timp ce ordona şefului service-ului pe care îl avea în proprietate să facă gratuit revizia unui Audi A8, deţinut de procurorul Florin Apostu, fostul şef al Parchetului de pe lângă Judecătorie Sibiu. "Ocupă-te de el, cheamă-l la cafea, ocupă-te că-i prietenu’ meu şi spune-i că intră din partea casei", sunt cuvintele care l-au incriminat pe Carabulea.În spatele unei revizii de 4.000 de lei se ascundea interesul magnatului de-a obţine accesul la Procurorul General al României, Codruţa Kovesi, originară din Sibiu şi colegă de generaţie cu Florin Apostu. Ilie Carabulea avea un litigiu vechi cu şoferii de pe autocarele sale ce traversează Europa, aceştia obţinând în instanţă dreptul la diurne. Omul de afaceri spera într-un recurs promovat de Kovesi, care l-ar fi scutit, astfel, de plata unor sume importante. Astazi, toată ziua, magnatul a stat în şedinţe lungi, primind răgazul de a-şi pune în ordine afacerile. Minuta emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost trimisă şi către Penitenciarul Rahova, semn că Ilie Carabulea ar putea fi încarcerat în acelaşi loc unde au mai stat personaje precum Miron Cozma, Gigi Becali, Cătălin Voicu sau Dinel Staicu. La Rahova există un supermarket bine aprovizionat, o sală de fitness, bibliotecă dar şi biserică. Pentru un om cu bani nu e nicio problemă să-şi ţină un telefon mobil sub pernă.
(26.04.2012)
Arestarea lui Ilie Carabulea a băgat protipendada Sibiului în şoc. Magnatul cu afaceri financiar-bancare, transporturi, turism şi servicii, era văzut nu doar ca "adevăratul stăpân al judeţului", ci ca o fiinţă inexpugnabilă.
lie Carabulea a fost interceptat în timp ce ordona şefului service-ului pe care îl avea în proprietate să facă gratuit revizia unui Audi A8, deţinut de procurorul Florin Apostu, fostul şef al Parchetului de pe lângă Judecătorie Sibiu. "Ocupă-te de el, cheamă-l la cafea, ocupă-te că-i prietenu’ meu şi spune-i că intră din partea casei", sunt cuvintele care l-au incriminat pe Carabulea.În spatele unei revizii de 4.000 de lei se ascundea interesul magnatului de-a obţine accesul la Procurorul General al României, Codruţa Kovesi, originară din Sibiu şi colegă de generaţie cu Florin Apostu. Ilie Carabulea avea un litigiu vechi cu şoferii de pe autocarele sale ce traversează Europa, aceştia obţinând în instanţă dreptul la diurne. Omul de afaceri spera într-un recurs promovat de Kovesi, care l-ar fi scutit, astfel, de plata unor sume importante. Astazi, toată ziua, magnatul a stat în şedinţe lungi, primind răgazul de a-şi pune în ordine afacerile. Minuta emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost trimisă şi către Penitenciarul Rahova, semn că Ilie Carabulea ar putea fi încarcerat în acelaşi loc unde au mai stat personaje precum Miron Cozma, Gigi Becali, Cătălin Voicu sau Dinel Staicu. La Rahova există un supermarket bine aprovizionat, o sală de fitness, bibliotecă dar şi biserică. Pentru un om cu bani nu e nicio problemă să-şi ţină un telefon mobil sub pernă.
(26.04.2012)
ATTILA KORODI, DESPRE PROIECTUL RMGC
"AR FI MAI CONFORTABIL DACA POLITICIENII NU AR MAI FACE NICIUN COMENTARIU PE TEMA ROSIA MONTANA"
_Ministrul Mediului, Korodi Attila, afirmă, într-un interviu că ar fi "mai confortabil" dacă politicienii nu ar mai face comentarii "pe nicio parte" în legătură cu proiectul minier de la Roşia Montană, iar ministerul ar putea lucra. "Ar fi, desigur, mult mai confortabil dacă foarte multe comentarii n-ar exista pe nicio parte şi dacă Ministerul Mediului ar putea să lucreze înainte, dar, totuşi, realizez că este un proiect atât de mare, cu atâtea elemente critice care sunt abordate ori pozitiv ori negativ de opinia publică, încât este normal să existe o dezbatere. Noi facem treabă, asta este responsabilitatea noastră", a răspuns Korodi, întrebat dacă simte vreo presiune politică asupra sa în legătură cu proiectul de la Roşia Montană.
Reporter: Cum vă înţelegeţi cu secretarii de stat, domnule ministru? Sunt noi pentru dumneavoastră, au rămas din mandatul trecut, dumneavoastră nu v-aţi ales încă o echipă. Cum lucraţi cu cei care au rămas? Vă întreb de secretarii de stat pentru că am observat o oarecare neconcordanţă între opinia dumneavoastră din trecut faţă de unul dintre proiectele importante (de pe agenda Ministerului Mediului şi Pădurilor, n.r.) şi despre care vom vorbi destul de mult şi astăzi şi opinia unuia dintre secretarii de stat, mă refer la domnul Marin Anton, despre acest proiect. Bănuiesc că ştiţi, a fost la un moment o emisiune la postul public de televiziune unde secretarul de stat Marin Anton - care este şi sursa deciziei, până la urmă, pentru că este preşedintele Comitetului de Analiză Tehnică a proiectului - a părut mai mult un avocat al acestui proiect decât un arbitru. Mă întreb cum vedeţi dumneavoastră asta, ştiind, repet, poziţia pe care aţi avut-o dumneavoastră în trecut pe tema asta. Lucrul ăsta nu l-am văzut doar eu, l-au văzut şi ONG-urile la conduita domnului Marin Anton, pe care dânşii au sancţionat-o, au organizat proteste.
Korodi Attila: Orice poziţie personală ai asupra unui proiect, când eşti într-o poziţie responsabilă trebuie să te raportezi la ce responsabilităţi ai. Din acest punct de vedere, pe domnul Anton nu îl privesc altfel decât ca pe un om responsabil de a duce procedurile la bun sfârşit, în condiţiile legislaţiei de mediu. Şi punct! Orice alt comentariu al dumnealui nu cred că este important, pentru că procedurile sunt, din fericire, foarte clare, şi asta s-a şi demonstrat. Legislaţia de mediu este destul de bine dezvoltată. Desigur, de exemplu la nivelul proiectul Roşia Montană, (legislaţia, n.r.) nu poate să acopere elemente de dezvoltare durabilă, aici este o decizie a politicului, a Guvernului, dar strict pe elemente de mediu legislaţia actuală a României oferă ancorele la care te raportezi.
Reporter: Am atins puţin subiectul Roşia Montană dar nu este singurul subiect dintre cele trei mari teme de discuţie pe care vi le-a pus în faţă şi preşedintele României în momentul în care aţi depus jurământul. Haideţi să le luăm pe rând, toate trei sunt dezbătute aprig în ultima perioadă. Haideţi să începem cu Roşia Montană. În ce stadiu se află evaluarea?
Korodi Attila: La nivelul evaluării suntem avansaţi, asta însemnând că în afara managementului deşeurilor, unde compania mai trebuie să vină cu un nou plan de management conform ultimei directive, şi la care trebuie să se parcurgă anumite elemente procedurale, celelalte teme au fost parcurse şi instituţiile sunt responsabile să emită puncte de vedere acum pe răspunsurile primite de la companie. Pe de altă parte, mai este un element foarte important, care se referă la pârâul care străbate valea unde se va crea iazul de decantare. Acolo Guvernul trebuie să decidă şi este abilitat să decidă conform legii, şi-aici Ministerul Economiei probabil va propune o decizie ca procedura să poată să meargă înainte. Şi, pe de altă parte, mai este un raport al Ministerului Culturii care trebuie finalizat, tocmai sunt foarte multe dosare şi pe masa mea, preiau pe fiecare instituţie în parte comentarii, elemente tehnice. Sper ca încet-încet, însemnând în perioada următoare, să ajungem ca fiecare instituţie în parte să poată să-şi emită scris elementele care pot fi încadrate într-un acord. Pozitiv sau negativ, nu dau o părere pentru că direcţiile ar trebui să-şi spună ele un punct de vedere fix.
Reporter: Deci de ce mai depinde (avizarea proiectului, n.r.) în prezent?
Korodi Attila: Depinde de procedura pe deşeuri, depinde de hotărârea de Guvern pe tot ce înseamnă pârâul care străbate viitoarea locaţie a iazului de decantare, pe de altă parte depinde de decizia Ministerului Culturii, de procedurile sale proprii interne şi după aceea depinde de elementele tehnice care, ca şi o finalitate a procedurii, sunt date de fiecare instituţie, direcţie de la noi şi din alte instituţii care vor fi componente ale unei autorizaţii viitoare.
Reporter: Rămân la acelaşi subiect, e unul important pentru toată lumea în ultima perioadă. Cum comentaţi susţinerea de care se bucură titularul acestui proiect în mediul politic, domnule ministru? Şi preşedintele şi premierul au susţinut, aproape făţiş în anumite momente, investitorul, proiectul companiei canadiano-române. Cum vedeţi dumneavoastră aceste poziţii?
Korodi Attila: Eu sunt ministrul Mediului, cel care trebuie să creeze toate elementele de siguranţă pentru o eventuală decizie pozitivă şi de derulare a proiectului, şi asta e responsabilitatea mea, toate celelalte nu le comentez.
Reporter: Simţiţi vreo presiune politică? Ştiu că înainte de numirea dumneavoastră, înainte de desemnarea dumneavoastră pentru funcţia de ministru al Mediului chiar, umbla o vorbă cum că aţi fi cerut explicit să nu se facă presiuni asupra dumneavoastră în legătură cu acest proiect.
Korodi Attila: Am avut discuţii cu UDMR, lucru normal când preiei un minister, şi am abordat temele importante. Am cerut, este clar, ca pe teme foarte importante să pot să lucrez profesionist şi este normal, şi asta îmi cere şi UDMR. Deci nu este o divergenţă, ci era un week-end natural şi normal, o procedură naturală în care am apropiat puncte de vedere despre cum să mergem înainte, pentru că este un minister foarte important al României şi al Guvernului român. Pe de altă parte, desigur, orice comentariu în zona publică are o influenţă dar nu o cataloghez, nu o duc în zona presiunilor, ci pur şi simplu în zona poziţiilor, care sunt foarte multe şi diverse. Ar fi, desigur, mult mai confortabil dacă foarte multe comentarii n-ar exista pe nicio parte şi dacă Ministerul Mediului ar putea să lucreze înainte, dar totuşi realizez că este un proiect atât de mare, cu atâtea elemente critice care sunt abordate ori pozitiv ori negativ de opinia publică, încât este normal să existe o dezbatere. Noi facem treabă, asta este responsabilitatea noastră.
Reporter: Deci vă simţiţi la adăpost de ceea ce lumea din jur ar putea cataloga drept presiuni?
Korodi Attila: Eu mă simt la adăpost, pentru că sunt oameni pricepuţi în minister.
(25.04.2012)
Reporter: Cum vă înţelegeţi cu secretarii de stat, domnule ministru? Sunt noi pentru dumneavoastră, au rămas din mandatul trecut, dumneavoastră nu v-aţi ales încă o echipă. Cum lucraţi cu cei care au rămas? Vă întreb de secretarii de stat pentru că am observat o oarecare neconcordanţă între opinia dumneavoastră din trecut faţă de unul dintre proiectele importante (de pe agenda Ministerului Mediului şi Pădurilor, n.r.) şi despre care vom vorbi destul de mult şi astăzi şi opinia unuia dintre secretarii de stat, mă refer la domnul Marin Anton, despre acest proiect. Bănuiesc că ştiţi, a fost la un moment o emisiune la postul public de televiziune unde secretarul de stat Marin Anton - care este şi sursa deciziei, până la urmă, pentru că este preşedintele Comitetului de Analiză Tehnică a proiectului - a părut mai mult un avocat al acestui proiect decât un arbitru. Mă întreb cum vedeţi dumneavoastră asta, ştiind, repet, poziţia pe care aţi avut-o dumneavoastră în trecut pe tema asta. Lucrul ăsta nu l-am văzut doar eu, l-au văzut şi ONG-urile la conduita domnului Marin Anton, pe care dânşii au sancţionat-o, au organizat proteste.
Korodi Attila: Orice poziţie personală ai asupra unui proiect, când eşti într-o poziţie responsabilă trebuie să te raportezi la ce responsabilităţi ai. Din acest punct de vedere, pe domnul Anton nu îl privesc altfel decât ca pe un om responsabil de a duce procedurile la bun sfârşit, în condiţiile legislaţiei de mediu. Şi punct! Orice alt comentariu al dumnealui nu cred că este important, pentru că procedurile sunt, din fericire, foarte clare, şi asta s-a şi demonstrat. Legislaţia de mediu este destul de bine dezvoltată. Desigur, de exemplu la nivelul proiectul Roşia Montană, (legislaţia, n.r.) nu poate să acopere elemente de dezvoltare durabilă, aici este o decizie a politicului, a Guvernului, dar strict pe elemente de mediu legislaţia actuală a României oferă ancorele la care te raportezi.
Reporter: Am atins puţin subiectul Roşia Montană dar nu este singurul subiect dintre cele trei mari teme de discuţie pe care vi le-a pus în faţă şi preşedintele României în momentul în care aţi depus jurământul. Haideţi să le luăm pe rând, toate trei sunt dezbătute aprig în ultima perioadă. Haideţi să începem cu Roşia Montană. În ce stadiu se află evaluarea?
Korodi Attila: La nivelul evaluării suntem avansaţi, asta însemnând că în afara managementului deşeurilor, unde compania mai trebuie să vină cu un nou plan de management conform ultimei directive, şi la care trebuie să se parcurgă anumite elemente procedurale, celelalte teme au fost parcurse şi instituţiile sunt responsabile să emită puncte de vedere acum pe răspunsurile primite de la companie. Pe de altă parte, mai este un element foarte important, care se referă la pârâul care străbate valea unde se va crea iazul de decantare. Acolo Guvernul trebuie să decidă şi este abilitat să decidă conform legii, şi-aici Ministerul Economiei probabil va propune o decizie ca procedura să poată să meargă înainte. Şi, pe de altă parte, mai este un raport al Ministerului Culturii care trebuie finalizat, tocmai sunt foarte multe dosare şi pe masa mea, preiau pe fiecare instituţie în parte comentarii, elemente tehnice. Sper ca încet-încet, însemnând în perioada următoare, să ajungem ca fiecare instituţie în parte să poată să-şi emită scris elementele care pot fi încadrate într-un acord. Pozitiv sau negativ, nu dau o părere pentru că direcţiile ar trebui să-şi spună ele un punct de vedere fix.
Reporter: Deci de ce mai depinde (avizarea proiectului, n.r.) în prezent?
Korodi Attila: Depinde de procedura pe deşeuri, depinde de hotărârea de Guvern pe tot ce înseamnă pârâul care străbate viitoarea locaţie a iazului de decantare, pe de altă parte depinde de decizia Ministerului Culturii, de procedurile sale proprii interne şi după aceea depinde de elementele tehnice care, ca şi o finalitate a procedurii, sunt date de fiecare instituţie, direcţie de la noi şi din alte instituţii care vor fi componente ale unei autorizaţii viitoare.
Reporter: Rămân la acelaşi subiect, e unul important pentru toată lumea în ultima perioadă. Cum comentaţi susţinerea de care se bucură titularul acestui proiect în mediul politic, domnule ministru? Şi preşedintele şi premierul au susţinut, aproape făţiş în anumite momente, investitorul, proiectul companiei canadiano-române. Cum vedeţi dumneavoastră aceste poziţii?
Korodi Attila: Eu sunt ministrul Mediului, cel care trebuie să creeze toate elementele de siguranţă pentru o eventuală decizie pozitivă şi de derulare a proiectului, şi asta e responsabilitatea mea, toate celelalte nu le comentez.
Reporter: Simţiţi vreo presiune politică? Ştiu că înainte de numirea dumneavoastră, înainte de desemnarea dumneavoastră pentru funcţia de ministru al Mediului chiar, umbla o vorbă cum că aţi fi cerut explicit să nu se facă presiuni asupra dumneavoastră în legătură cu acest proiect.
Korodi Attila: Am avut discuţii cu UDMR, lucru normal când preiei un minister, şi am abordat temele importante. Am cerut, este clar, ca pe teme foarte importante să pot să lucrez profesionist şi este normal, şi asta îmi cere şi UDMR. Deci nu este o divergenţă, ci era un week-end natural şi normal, o procedură naturală în care am apropiat puncte de vedere despre cum să mergem înainte, pentru că este un minister foarte important al României şi al Guvernului român. Pe de altă parte, desigur, orice comentariu în zona publică are o influenţă dar nu o cataloghez, nu o duc în zona presiunilor, ci pur şi simplu în zona poziţiilor, care sunt foarte multe şi diverse. Ar fi, desigur, mult mai confortabil dacă foarte multe comentarii n-ar exista pe nicio parte şi dacă Ministerul Mediului ar putea să lucreze înainte, dar totuşi realizez că este un proiect atât de mare, cu atâtea elemente critice care sunt abordate ori pozitiv ori negativ de opinia publică, încât este normal să existe o dezbatere. Noi facem treabă, asta este responsabilitatea noastră.
Reporter: Deci vă simţiţi la adăpost de ceea ce lumea din jur ar putea cataloga drept presiuni?
Korodi Attila: Eu mă simt la adăpost, pentru că sunt oameni pricepuţi în minister.
(25.04.2012)
MEZINUL LUI FLORIN CALINESCU S-A SINUCIS LA PRAGA
Fiul cel mic al actorului Florin Călinescu s-a sinucis, la Praga, unde lucra la productia unui scurtmetraj. Luca avea numai 24 de ani și, se pare, suferea de depresie. Nu este prima tragedie în familia Călinescu. În anul 2005, sotia actorului, Ana-Maria Călinescu a murit din cauza unui cancer la gât, la numai 47 de ani. Tragediile din viata lui Călinescu nu s-au oprit aici. În 2010, el și-a pierdut părinții.
Luca Călinescu studia filmul la "John Moores University" din Liverpool. El a participat la câteva cursuri de cinematografie la universitatea pe care a absolvit-o fratele său. Fiul cel mic al lui Florin Călinescu era la Praga, pentru a filma un scurtmetraj, primul proiect important din cariera sa. Florin Călinescu încearcă acum să primească o aprobare pentru o slujbă religioasă pentru Luca, lucru care nu este admis în cazul sinucigașilor. Trupul neînsuflețit al tânărului va fi repatriat zilele viitoare. Conform prietenilor lui Florin Călinescu, familia nu ar crede în ipoteza sinuciderii.
Florin Călinescu, despre fiii săi: "Îi cresc altfel"
În urmă cu numai două săptămâni, actorul și fosta vedetă TV a vorbit despre fiii săi. "Îi cresc altfel. Nu-mi place să-i laud, îi las pe alţii să o facă. De fiul meu cel mare au vorbit oameni valoroşi (n.r. - Paul Mccartney). Sper să reuşească și ăsta mic, Luca. La vară o să facă parte dintr-o echipă internaţională care va turna o coproducţie în Praga", spunea Florin Călinescu.
Într-una dintre puținele ocazii în care au apăut la televizor, în 2009, băieţii lui Florin Călinescu au venit la „Happy Hour” pentru a vorbi despre preocupările lor artistice. Luca spunea că se pricepe la actorie și că vrea să intre în lumea filmului. „M-am gândit să studiez în România, deoarece ar fi fost mai ușor, dar tatăl meu m-a sfătuit să studiez în străinătate”.
Asemeni fratelui său Petru, Luca a urmat Școala Americană. Cătălin Măruță sublinia că fiii lui Florin Călinescu sunt niște tineri foarte ascultători și modești, deși tatăl lor este o vedetă. „Ei sunt mult mai școliți ca mine, mult mai serioși și mult mai talentați”, spunea despre fii săi Florin Călinescu. „Copiii mei n-au avut tot ce și-au dorit. Au avut mâncare, au avut săpun, au avut minge de fotbal... Dar nu-i nomal să-i dai tot”. În ceea ce privește hotărârea ca Luca și Petru să studieze în străinătate, directorul Teatrului Mic din București spunea că și-a dorit ca ei să facă tot ce nu a reușit el. „În primul rând să facă școală, de la clasa întâi, până la clasa a XII-a. Eu n-am putut, fiind înregimentat în comunism, să urmez un regim școlar coerent. I-am întrebat ce vor să urmeze, unul a spus «vreau să cânt», celălalt, «vreau teatru, cinema». Le-am zis, hai acolo unde s-au inventat. La noi sunt locuri puține și criterii diluate”.
(24.04.2012)
Luca Călinescu studia filmul la "John Moores University" din Liverpool. El a participat la câteva cursuri de cinematografie la universitatea pe care a absolvit-o fratele său. Fiul cel mic al lui Florin Călinescu era la Praga, pentru a filma un scurtmetraj, primul proiect important din cariera sa. Florin Călinescu încearcă acum să primească o aprobare pentru o slujbă religioasă pentru Luca, lucru care nu este admis în cazul sinucigașilor. Trupul neînsuflețit al tânărului va fi repatriat zilele viitoare. Conform prietenilor lui Florin Călinescu, familia nu ar crede în ipoteza sinuciderii.
Florin Călinescu, despre fiii săi: "Îi cresc altfel"
În urmă cu numai două săptămâni, actorul și fosta vedetă TV a vorbit despre fiii săi. "Îi cresc altfel. Nu-mi place să-i laud, îi las pe alţii să o facă. De fiul meu cel mare au vorbit oameni valoroşi (n.r. - Paul Mccartney). Sper să reuşească și ăsta mic, Luca. La vară o să facă parte dintr-o echipă internaţională care va turna o coproducţie în Praga", spunea Florin Călinescu.
Într-una dintre puținele ocazii în care au apăut la televizor, în 2009, băieţii lui Florin Călinescu au venit la „Happy Hour” pentru a vorbi despre preocupările lor artistice. Luca spunea că se pricepe la actorie și că vrea să intre în lumea filmului. „M-am gândit să studiez în România, deoarece ar fi fost mai ușor, dar tatăl meu m-a sfătuit să studiez în străinătate”.
Asemeni fratelui său Petru, Luca a urmat Școala Americană. Cătălin Măruță sublinia că fiii lui Florin Călinescu sunt niște tineri foarte ascultători și modești, deși tatăl lor este o vedetă. „Ei sunt mult mai școliți ca mine, mult mai serioși și mult mai talentați”, spunea despre fii săi Florin Călinescu. „Copiii mei n-au avut tot ce și-au dorit. Au avut mâncare, au avut săpun, au avut minge de fotbal... Dar nu-i nomal să-i dai tot”. În ceea ce privește hotărârea ca Luca și Petru să studieze în străinătate, directorul Teatrului Mic din București spunea că și-a dorit ca ei să facă tot ce nu a reușit el. „În primul rând să facă școală, de la clasa întâi, până la clasa a XII-a. Eu n-am putut, fiind înregimentat în comunism, să urmez un regim școlar coerent. I-am întrebat ce vor să urmeze, unul a spus «vreau să cânt», celălalt, «vreau teatru, cinema». Le-am zis, hai acolo unde s-au inventat. La noi sunt locuri puține și criterii diluate”.
(24.04.2012)
PRIMARUL ORASULUI MARGHITA A TRUCAT FOTOGRAFIILE UNUI STRAD NEFUNCTIONAL
CONSTRUIT DIN BANI EUROPENI
Primarul din Marghita, judeţul Bihor, a vrut să evite restituirea sumelor alocate pentru construirea unui ştrand, impusă dacă lucrarea nu era gata. Şi a găsit o soluţie originală: a prelucrat pe calculator pozele ştrandului neterminat, ca să justifice în faţa guvernanţilor banii europeni investiţi. Guvernanţii au primit poze cu oameni bălăcindu-se fericiţi în apă, chiar dacă ştrandul nu a fost deschis niciun moment publicului. Lucrările la ştrandul din Marghita au început în octombrie 2010, iar proiectul a fost recepţionat în ianuarie 2012, adică exact după ce a expirat garanţia de un an.
În luna iunie anul trecut primarul PDL-ist, Dorel Talpoş, a inaugurat ştrandul care face parte din proiectul "Parcul Balnear din Regiunea de Nord Vest, locaţiile Tăşnad, Beltiug, Marghita" în valoare de 3,8 milioane de euro, cu finanţare europeană, proiect câştigat în anul 2008. Peste 1 milion de euro, fără TVA, au fost alocaţi pentru realizarea parcului balnear de 10 hectare, cu două bazine, vestiare şi grupuri sanitare, terenuri de sport, drum de acces, parcări, alei, trotuare, canalizare şi staţie de epurare.
Deşi toate acestea apar în fotografiile trimise la Minister, realitatea este cu totul alta. Bazinele au fost pline cu apă doar o singură zi, după care, potrivit primarului, porţile ştrandului au fost deschise, dar nu a putut fi folosit deoarece "nu aveam serviciul public specializat ca să concesionăm ştrandul pentru a fi funcţional". Dorel Talpoş mai susţine că în prezent acest serviciu există şi că ştrandul va funcţiona cât de curând.
Primarul este acuzat că, pentru a reuşi să demonstreze Ministerului că lucrările sunt terminate, a trimis fotografii prelucrate în photoshop. În ce priveşte această acuzaţie Dorel Talpoş afirmă că este o găselniţă scoasă la iveală de adversarii politici. "Se apropie campania electorală. Până acum nu m-am confruntat cu nicio acuzaţie. Mă aştept la astfel de acuzaţii şi în perioada următoare, până după alegeri, când lucrurile vor reveni la normal", a spus primarul. El neagă cu vehemenţă acuzaţiile de falsificare a fotografiilor. Ştrandul ar fi trebuit să aibă 10 hectare, să aibă două bazine, parcări, vestiare, terenuri de sport şi drumuri de acces. Evident, toate apar în fotografii, însă nimic din realitate nu corespunde cu imaginile primite de Ministerul Dezvoltării.
Tot în Bihor, un primar de comună a transmis Guvernului că a inaugurat un drum de 6 kilometri o localitate din România şi una din Ungaria, care ar fi înfrăţite. În realitate, distanţa dintre cele două localităţi este de 30 de kilometri. Lucrarea a costat 1,7 milioane de euro. Localnicii merg însă în continuare pe jos pentru că pe drumul proaspăt inaugurat nu circulă niciun mijloc de transport în comun. Mai mult, ei spun că nici nu au auzit de localitatea din Ungaria cu care localitatea lor ar fi înfrăţită.
(23.04.2012)
În luna iunie anul trecut primarul PDL-ist, Dorel Talpoş, a inaugurat ştrandul care face parte din proiectul "Parcul Balnear din Regiunea de Nord Vest, locaţiile Tăşnad, Beltiug, Marghita" în valoare de 3,8 milioane de euro, cu finanţare europeană, proiect câştigat în anul 2008. Peste 1 milion de euro, fără TVA, au fost alocaţi pentru realizarea parcului balnear de 10 hectare, cu două bazine, vestiare şi grupuri sanitare, terenuri de sport, drum de acces, parcări, alei, trotuare, canalizare şi staţie de epurare.
Deşi toate acestea apar în fotografiile trimise la Minister, realitatea este cu totul alta. Bazinele au fost pline cu apă doar o singură zi, după care, potrivit primarului, porţile ştrandului au fost deschise, dar nu a putut fi folosit deoarece "nu aveam serviciul public specializat ca să concesionăm ştrandul pentru a fi funcţional". Dorel Talpoş mai susţine că în prezent acest serviciu există şi că ştrandul va funcţiona cât de curând.
Primarul este acuzat că, pentru a reuşi să demonstreze Ministerului că lucrările sunt terminate, a trimis fotografii prelucrate în photoshop. În ce priveşte această acuzaţie Dorel Talpoş afirmă că este o găselniţă scoasă la iveală de adversarii politici. "Se apropie campania electorală. Până acum nu m-am confruntat cu nicio acuzaţie. Mă aştept la astfel de acuzaţii şi în perioada următoare, până după alegeri, când lucrurile vor reveni la normal", a spus primarul. El neagă cu vehemenţă acuzaţiile de falsificare a fotografiilor. Ştrandul ar fi trebuit să aibă 10 hectare, să aibă două bazine, parcări, vestiare, terenuri de sport şi drumuri de acces. Evident, toate apar în fotografii, însă nimic din realitate nu corespunde cu imaginile primite de Ministerul Dezvoltării.
Tot în Bihor, un primar de comună a transmis Guvernului că a inaugurat un drum de 6 kilometri o localitate din România şi una din Ungaria, care ar fi înfrăţite. În realitate, distanţa dintre cele două localităţi este de 30 de kilometri. Lucrarea a costat 1,7 milioane de euro. Localnicii merg însă în continuare pe jos pentru că pe drumul proaspăt inaugurat nu circulă niciun mijloc de transport în comun. Mai mult, ei spun că nici nu au auzit de localitatea din Ungaria cu care localitatea lor ar fi înfrăţită.
(23.04.2012)
DIN CAUZA CRIZEI, TOT MAI MULTI EUROPENI, PRINTRE CARE SI ROMANI, FAC TRAFIC DE DROGURI
__ Tot mai mulţi tineri europeni, între care şi români, aparent victime ale crizei economice, se lasă seduşi de posibilitatea de a câştiga între 3.000 şi 5.000 USD şi acceptă să transporte droguri din America Latină.
"Sunt româncă. Sunt acuzată de trafic de droguri", povesteşte Elena, arestată la Quito, în Ecuador. Ea riscă 16 ani de închisoare. Ca mulţi alţii, Elena s-a lăsat sedusă de banii promişi cu uşurinţă de traficanţi. "Mai întâi am înghiţit seminţe de struguri pentru a mă obişnui deoarece era prima dată pentru mine. Ulterior am trecut la capsule umplute cu droguri. Am înghiţit 92, dar nu ştiam ce erau acestea, credeam că sunt diamante", povesteşte ea, relatează site-ul rtbf.be.
Din America Centrală până în Chile, numeroase persoane aflate în situaţia Elenei încearcă să găsească scuze pentru ceea ce au făcut. Multe dintre ele sunt originare din Spania, Portugalia sau ţări din Europa de Est. "Ceea ce pot obţine ca plată pentru un transport nu va rezolva problemele lor economice. Dacă un aşa-zis turist spaniol are dificultăţi, de exemplu, cu ipoteca din cauza crizei, el va primi între 3.000 şi 5.000 de dolari pe transport. Nu el va fi cel care va câştiga 80.000 sau 100.000 de dolari pe un transport de droguri. Cu toate acestea sunt mulţi cei care îşi încearcă norocul", explică expertul peruan Jaime Garcia. Ca urmare a creşterii numărului de arestări, poliţia chiliană a cerut personalului său să supravegheze îndeaproape turiştii europeni care fac sejururi scurte şi frecvente în America de Sud.
(20.04.2012)
"Sunt româncă. Sunt acuzată de trafic de droguri", povesteşte Elena, arestată la Quito, în Ecuador. Ea riscă 16 ani de închisoare. Ca mulţi alţii, Elena s-a lăsat sedusă de banii promişi cu uşurinţă de traficanţi. "Mai întâi am înghiţit seminţe de struguri pentru a mă obişnui deoarece era prima dată pentru mine. Ulterior am trecut la capsule umplute cu droguri. Am înghiţit 92, dar nu ştiam ce erau acestea, credeam că sunt diamante", povesteşte ea, relatează site-ul rtbf.be.
Din America Centrală până în Chile, numeroase persoane aflate în situaţia Elenei încearcă să găsească scuze pentru ceea ce au făcut. Multe dintre ele sunt originare din Spania, Portugalia sau ţări din Europa de Est. "Ceea ce pot obţine ca plată pentru un transport nu va rezolva problemele lor economice. Dacă un aşa-zis turist spaniol are dificultăţi, de exemplu, cu ipoteca din cauza crizei, el va primi între 3.000 şi 5.000 de dolari pe transport. Nu el va fi cel care va câştiga 80.000 sau 100.000 de dolari pe un transport de droguri. Cu toate acestea sunt mulţi cei care îşi încearcă norocul", explică expertul peruan Jaime Garcia. Ca urmare a creşterii numărului de arestări, poliţia chiliană a cerut personalului său să supravegheze îndeaproape turiştii europeni care fac sejururi scurte şi frecvente în America de Sud.
(20.04.2012)
CURTEA DE CONTURI ACUZA CASA NATIONALA DE PENSII CA PLATEA PENSIE SI LA MORTI
_Pensii plătite unor persoane decedate, creanţe nerecuperate şi pierderi de milioane de euro. Sunt doar o parte dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Casa Naţională de Pensii. Potrivit unui raport, Casa a înregistrat în ultimii ani pierderi de peste 130 de milioane de euro, iar datoriile nerecuperate au depăşit șase miliarde de euro.
“În legătură cu acest raport noi am formulat contestații, iar la anumite obiecții am remediat deja problema. Aceste sume trecute în raportul Curții de Conturi sunt sume estimate de către auditori, nu sunt sume reale. Acesta este motivul pentru care am avut contestații”, a explicat Doina Pârcălabu, președintele Casei Naționale de Pensii.
În ceea ce privește pensiile pentru persoanele cu invaliditate, președintele Casei de Pensii a precizat că e vorba de o confuzie în bazele de date. “În lege se prevede trei grade de invaliditate. Pentru gradul trei legea prevede să se facă activități cu jumătate de normă, așa cum aveam noi înregistrate aceste persoane. Dar, în baza de date de la angajator este trecut un astfel de angajat cu opt ore, cu normă întreagă”, a explicat aceasta.
Curtea de Conturi a depistat și faptul că persoane decedate încasau pensii și de pe lumea cealaltă. Explicația a fost găsită în lipsa de corelare a bazelor de date dintre instituții. “Pentru o persoană care decedează noi avem ca și pârghii de verificare când se vine cu ajutorul de deces, aceasta este modalitatea cea mai precisă. Apoi, când nu se solicită acest ajutor, poștașul are obligația să dea pensia doar în mână. Există persoane care primesc pensia prin cont, acolo avem o convenție ca pensionarul să se ducă la șase luni la bancă să demonstreze că este în viață. Când aceste condiții nu au fost respectate s-a ajuns în situații în care persoane decedate au primit pensie”, a declarat Doina Pîrcălabu. "Am făcut un sistem de informatic prin care să avem baze de date exacte. De fapt avem și două proiecte europene prin care să îmbunătățim bazele de date și să avem un schimb de date între instituții cât mai rapid", a mai adăugat aceasta.
(19.04.2012)
“În legătură cu acest raport noi am formulat contestații, iar la anumite obiecții am remediat deja problema. Aceste sume trecute în raportul Curții de Conturi sunt sume estimate de către auditori, nu sunt sume reale. Acesta este motivul pentru care am avut contestații”, a explicat Doina Pârcălabu, președintele Casei Naționale de Pensii.
În ceea ce privește pensiile pentru persoanele cu invaliditate, președintele Casei de Pensii a precizat că e vorba de o confuzie în bazele de date. “În lege se prevede trei grade de invaliditate. Pentru gradul trei legea prevede să se facă activități cu jumătate de normă, așa cum aveam noi înregistrate aceste persoane. Dar, în baza de date de la angajator este trecut un astfel de angajat cu opt ore, cu normă întreagă”, a explicat aceasta.
Curtea de Conturi a depistat și faptul că persoane decedate încasau pensii și de pe lumea cealaltă. Explicația a fost găsită în lipsa de corelare a bazelor de date dintre instituții. “Pentru o persoană care decedează noi avem ca și pârghii de verificare când se vine cu ajutorul de deces, aceasta este modalitatea cea mai precisă. Apoi, când nu se solicită acest ajutor, poștașul are obligația să dea pensia doar în mână. Există persoane care primesc pensia prin cont, acolo avem o convenție ca pensionarul să se ducă la șase luni la bancă să demonstreze că este în viață. Când aceste condiții nu au fost respectate s-a ajuns în situații în care persoane decedate au primit pensie”, a declarat Doina Pîrcălabu. "Am făcut un sistem de informatic prin care să avem baze de date exacte. De fapt avem și două proiecte europene prin care să îmbunătățim bazele de date și să avem un schimb de date între instituții cât mai rapid", a mai adăugat aceasta.
(19.04.2012)
BATE VANTU PESTE MANASTIRE
UN CONSILIER AL MINISTRULUI ECONOMIEI NU A TRECUT IN DECLARATIA DE INTERESE O FIRMA LA CARE ESTE ASOCIAT
Silviu Manastire, consilier personal al ministrului Economiei, a omis sa mentioneze in declaratia de interese o companie la care este actionar. Legea ANI precizeaza ca si consilierii ministeriali sunt obligati sa completeze declaratiile de interese care trebuie sa fie in concordanta cu realitatea. Silviu Manastire a declarat ca a cerut unui avocat sa suspende activitatea firmei pe care nu a declarat-o, dar ca nu stie situatia la zi a societatii. “Nu cred ca este o situatie foarte grava pentru ca firma de fapt nu a functionat”, a declarat Silviu Manastire. In cadrul companiei C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL Silviu Manastire este asociat cu sotia lui Cozmin Gusa, care este unul din partenerii de afaceri ai lui Sorin Ovidiu Vintu. Silviu Manastire sustine ca a colaborat cu SOCO Dezvoltare & Management SA in cadrul unor evenimente realizate in parteneriat cu primarii si consilii judetene.
Silviu Manastire a depus in urma numirii in functia de consilier al ministrului Economiei o declaratie de avere si una de interes. In declaratia de interese mentioneaza ca este asociat la doar doua societati comerciale: GPA GOLDMAN & MORGAN SRL si C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL. Vezi aici declaratia de interese.
Potrivit Oficiului National al Registrului National al Comertului, Silviu Manastire apare ca actionar si la compania RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL, companie care are ca obiect de activitate activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune. In aceasta companie Silviu Manastire este asociat cu Marius Andrei Mocan.
Silviu Manastire odata numit in functia de consilier ministerial a intrat sub incidenta Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Potrivit legii mentionate, consilierul ministerial era obligat sa nominalizeze in declaratia de avere toate companiile la care este actionar. Contactat, Silviu Manastire a declarat ca nu mai stie care este situatia companiei RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL si ca ar fi cerut unui avocat sa initieze demersurile pentru suspendarea activitatii companiei. Consilierul ministrului a mai precizat ca RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL a fost infiintata pentru un proiect care nu s-a mai concretizat. Vezi mai jos explicatiile lui Silviu Manastire: “Din cate stiu am discutat cu un avocat pentru ca respectiva societate sa fie suspendata sau sa-si inceteze activitatea pentru ca ea nu a avut nici o activitate. Eu am infiintat-o pentru un proiect la Oradea si mai departe nu stiu ce s-a intamplat. Nefunctionand si nefiind folosita nu am luat-o din punctul asta de vedere. Poate fi vorba si de o scapare, dar trebuie sa vorbesc si cu un avocat sa vad care este situatia ei. Sa vad daca a reusit sa depuna documentele de suspendare. Nu cred ca este o situatie foarte grava pentru ca firma de fapt nu a functionat.”
Ulterior discutiei telefonice, consilierul Silviu Manastire a mai facut si urmatoarea precizare: “Firma nu a fost radiata, dar nu a functionat niciodata. Conform legii nementionarea in declaratia de avere a firmei care nu a functionat reprezinta o eroare materiala. Voi indrepta aceasta greseala”. Legea ANI nu contine nici o prevedere care sa mentioneze ca firmele care sunt suspendate (nu este cazul nostru) nu trebuie mentionate in declaratia de interese. Legea ANI prevede urmatoarele la capitolul sanctiuni: “Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.”
Expertii in cazuistica pe legea ANI sustin ca in general pentru cazuri similare in care functionari nu si-au declarat o firma sanctiunea se rezuma la o amenda. Potrivit altor verificari in cadrul companiei RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL nu s-au produs nici un fel de schimbari din 2011. In general Oficiul Registrului Comertiului opereaza prompt modificarile aparute la societatile comerciale. Astfel ca inregistrarile oficiale arata ca Silviu Manastire este asociat in cadrul RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL, societate nedeclarata de acesta in declaratia de interese.
Presa a mai relatat si ca in martie Silviu Manastire a fost propus sa faca parte din Consiliul de Administratie al Transelectrica. Publicatia Puterea a arata ca in martie ministrul Lucian Bode a transmis o nota prin care recomanda numirea provizorie a consilierului său personal Silviu Mănăstire in cadrul Consiliului de Administratie. Pe 21 martie Silviu Manastire a precizat pentru ZF ca propunerea nu a fost pusa in aplicare.
Asociat cu Gusa si Ion Dumitru Relu, parteneri de afaceri ai lui SOV
In cadrul companiei C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL, Silviu Manastire detine 25% din actiuni, alte 50% din actiuni sunt detinute de compania S.C. GLOBALCOM GROUP S.R.L si alte 25% din actiuni le detine ION DUMITRU RELU. GLOBALCOM GROUP S.R.L este in acest moment detinuta de Gabriela Gusa, sotia lui Cozmin Gusa (vezi aici afacerile familiei Gusa). Cozmin Gusa este unul dintre partenerii lui Sorin Ovidiu Vintu.
In 2009 cei doi au infiintat compania SOCO Dezvoltare & Management SA. In aceasta companie Gusa si Vintu erau parteneri egali (vezi aici povestea firmei). In 2010 Gusa era consilierul de Dezvoltare al lui SOV. Reportervirtual.ro scria in 2010 ca Silviu Manastire si Cozmin Gusa sunt amici si parteneri de afaceri. Vezi aici detaliile prezentate de Reporter Virtual.
In compania C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL, Silviu Manastire este asociat cu ION DUMITRU RELU despre care presa a relatat ca era directorul companiei SOCO Dezvoltare & Management SA companie detinuta de Gusa si Vintu. Presa a relatat in 2010 ca ION DUMITRU RELU a preluat conducerea statiilor locale ale Realitatea TV de la Mihai Tatulici. La acel moment Realitatea TV era detinuta de Sorin Ovidiu Vintu.
Silviu Manastire a mentionat ca in 2009 a colaborat cu compania Dezvoltare & Management SA in cadrul unor evenimente realizate in parteneriat cu institutii publice in general primarii si consilii judetene.
“Cu Cozmin Gusa am fost partener in anul 2009 pe un proiect cand am venit de la Cluj. Am colaborat la Money Channel pe o serie de evenimente. In 2009 am colaborat cu compania detinuta de Cozmin Gusa si Vintu, era vorba de compania SOCO. La un moment dat Vintu a iesit din acea companie. Eu am colaborat doar cu SOCO care avea diverse parteneriate cu primarii si Consilii Judetene. Era vorba de organizarea de evenimente. Sunt si in continuare la Money Cannel. Este vorba de Business Tour, Antreprenor, ele se numesc road show-uri”, a precizat Silviu Manastire.
Pana sa ocupe functia de consilier ministerial, Silviu Manastire a detinut functia de director al agentiei NewsIn. La inceputul lui martie Agenţia de presă britanică Reuters a cerut falimentul agentiei de presa condusa de consilierul ministerial. Si agentia NewsIn a facut parte din trustul Realitatea la momentul cand trustul apartinea lui Sorin Ovidiu Vintu.
Silviu Manastire sustine ca nu l-a cunoscut personal pe Sorin Ovidiu Vintu si ca nu a avut proiecte finantate de acesta. “Asa cum 3000 de jurnalisti au fost salariati ai companiilor detinute sau infiintate de domnul Vintu. Eu nu consider ca este o problema”, a mai mentionat Manastire.
162.000 lei din servicii din productie video si programe TV
In cadrul companiei GPA GOLDMAN & MORGAN SRL, Silviu Manastire este actionar unic, compania avand ca obiect de activitate “Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune”. Pe anul 2010 a avut o cifra de afaceri declarata oficial de 59.650 si un profit de 3.030. In declaratia de avere Manastire a mentionat ca in 2011 a primit 162.000 lei dividende.
In declaratia de avere Silviu Manastire mentioneaza ca mai detine un imobil in Cluj-Napoca, mentioneaza doua conturi in banci in care are 370.000 lei. Consilierul mai declara si ca a primit cadou de la parinti suma de 190.000 lei.
Silviu Manastire a fost si administrator al companiei Silver Media care a editat intre 2008-2009 ziarul Gardianul de Transilvania, publicatie pe care actualul consilier ministerial a si condus-o editorial. Actionar al Silver Media este Ioana Maria Tira. Potrivit unei declaratii de avere din 2011, Ioana Maria Tira este angajata a companiei de stat Loteria Romana pe postul de “sef birou control financiar preventiv”. Vezi aici declaratia de avere
Administrator al unei companii intrate in insolventa
Pe rolul Tribunalului Comercial Cluj au fost inregistrate mai multe proceduri de insolventa ce privesc compania Silver Media. Vezi aici inregistrarea de pe portalul instantelor. Presa locala a relatat ca Silver Media ar fi acumulat datorii catre mai multe firme din Cluj in valoare totala de 120.000 lei. Una dintre societatile care a cerut deschiderea procedurii de insolventa pentru Silver Media este CLEVER MEDIA SRL, editorul ziarului local Ziua de Cluj. Vezi aici detaliile procesului.
Despre insolventa Silver Media, Manastire a facut urmatoarele precizari: “Sute de mii de firme au intrat in insolventa in Romania. Nu e nici o problema. Posturi de televiziune sunt in insolventa si alte multe afaceri care au dat faliment. In cazul Silver Media respectiva companie a semnat un contract de publicitate cu un client, nu a incasat banii. Noi am deschis procedura de insolventa fata de acel client, dar nu am putut incasa banii. Alte companii au cerut insolventa Silver Media. E un caz clasic.”
Silviu Manastire a precizat ca a avut o relatie profesionala cu ministrul Lucian Bode inainte de a deveni consilier si ca pentru acest post l-a recomandat experienta de jurnalist. “Ne cunoastem. Am avut o relatie profesionala. Ne-am intalnit de-a lungul timpului, am vorbit, am discutat. Pentru pozitia de consilier al ministrului m-a recomandat experienta mea din media si cam atat”, a afirmat Silviu Manastire.
(18.04.2012)
Silviu Manastire a depus in urma numirii in functia de consilier al ministrului Economiei o declaratie de avere si una de interes. In declaratia de interese mentioneaza ca este asociat la doar doua societati comerciale: GPA GOLDMAN & MORGAN SRL si C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL. Vezi aici declaratia de interese.
Potrivit Oficiului National al Registrului National al Comertului, Silviu Manastire apare ca actionar si la compania RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL, companie care are ca obiect de activitate activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune. In aceasta companie Silviu Manastire este asociat cu Marius Andrei Mocan.
Silviu Manastire odata numit in functia de consilier ministerial a intrat sub incidenta Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Potrivit legii mentionate, consilierul ministerial era obligat sa nominalizeze in declaratia de avere toate companiile la care este actionar. Contactat, Silviu Manastire a declarat ca nu mai stie care este situatia companiei RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL si ca ar fi cerut unui avocat sa initieze demersurile pentru suspendarea activitatii companiei. Consilierul ministrului a mai precizat ca RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL a fost infiintata pentru un proiect care nu s-a mai concretizat. Vezi mai jos explicatiile lui Silviu Manastire: “Din cate stiu am discutat cu un avocat pentru ca respectiva societate sa fie suspendata sau sa-si inceteze activitatea pentru ca ea nu a avut nici o activitate. Eu am infiintat-o pentru un proiect la Oradea si mai departe nu stiu ce s-a intamplat. Nefunctionand si nefiind folosita nu am luat-o din punctul asta de vedere. Poate fi vorba si de o scapare, dar trebuie sa vorbesc si cu un avocat sa vad care este situatia ei. Sa vad daca a reusit sa depuna documentele de suspendare. Nu cred ca este o situatie foarte grava pentru ca firma de fapt nu a functionat.”
Ulterior discutiei telefonice, consilierul Silviu Manastire a mai facut si urmatoarea precizare: “Firma nu a fost radiata, dar nu a functionat niciodata. Conform legii nementionarea in declaratia de avere a firmei care nu a functionat reprezinta o eroare materiala. Voi indrepta aceasta greseala”. Legea ANI nu contine nici o prevedere care sa mentioneze ca firmele care sunt suspendate (nu este cazul nostru) nu trebuie mentionate in declaratia de interese. Legea ANI prevede urmatoarele la capitolul sanctiuni: “Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.”
Expertii in cazuistica pe legea ANI sustin ca in general pentru cazuri similare in care functionari nu si-au declarat o firma sanctiunea se rezuma la o amenda. Potrivit altor verificari in cadrul companiei RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL nu s-au produs nici un fel de schimbari din 2011. In general Oficiul Registrului Comertiului opereaza prompt modificarile aparute la societatile comerciale. Astfel ca inregistrarile oficiale arata ca Silviu Manastire este asociat in cadrul RTVL MEDIA & PUBLICITATE SRL, societate nedeclarata de acesta in declaratia de interese.
Presa a mai relatat si ca in martie Silviu Manastire a fost propus sa faca parte din Consiliul de Administratie al Transelectrica. Publicatia Puterea a arata ca in martie ministrul Lucian Bode a transmis o nota prin care recomanda numirea provizorie a consilierului său personal Silviu Mănăstire in cadrul Consiliului de Administratie. Pe 21 martie Silviu Manastire a precizat pentru ZF ca propunerea nu a fost pusa in aplicare.
Asociat cu Gusa si Ion Dumitru Relu, parteneri de afaceri ai lui SOV
In cadrul companiei C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL, Silviu Manastire detine 25% din actiuni, alte 50% din actiuni sunt detinute de compania S.C. GLOBALCOM GROUP S.R.L si alte 25% din actiuni le detine ION DUMITRU RELU. GLOBALCOM GROUP S.R.L este in acest moment detinuta de Gabriela Gusa, sotia lui Cozmin Gusa (vezi aici afacerile familiei Gusa). Cozmin Gusa este unul dintre partenerii lui Sorin Ovidiu Vintu.
In 2009 cei doi au infiintat compania SOCO Dezvoltare & Management SA. In aceasta companie Gusa si Vintu erau parteneri egali (vezi aici povestea firmei). In 2010 Gusa era consilierul de Dezvoltare al lui SOV. Reportervirtual.ro scria in 2010 ca Silviu Manastire si Cozmin Gusa sunt amici si parteneri de afaceri. Vezi aici detaliile prezentate de Reporter Virtual.
In compania C.S.R. PROMOVARE & MANAGEMENT SRL, Silviu Manastire este asociat cu ION DUMITRU RELU despre care presa a relatat ca era directorul companiei SOCO Dezvoltare & Management SA companie detinuta de Gusa si Vintu. Presa a relatat in 2010 ca ION DUMITRU RELU a preluat conducerea statiilor locale ale Realitatea TV de la Mihai Tatulici. La acel moment Realitatea TV era detinuta de Sorin Ovidiu Vintu.
Silviu Manastire a mentionat ca in 2009 a colaborat cu compania Dezvoltare & Management SA in cadrul unor evenimente realizate in parteneriat cu institutii publice in general primarii si consilii judetene.
“Cu Cozmin Gusa am fost partener in anul 2009 pe un proiect cand am venit de la Cluj. Am colaborat la Money Channel pe o serie de evenimente. In 2009 am colaborat cu compania detinuta de Cozmin Gusa si Vintu, era vorba de compania SOCO. La un moment dat Vintu a iesit din acea companie. Eu am colaborat doar cu SOCO care avea diverse parteneriate cu primarii si Consilii Judetene. Era vorba de organizarea de evenimente. Sunt si in continuare la Money Cannel. Este vorba de Business Tour, Antreprenor, ele se numesc road show-uri”, a precizat Silviu Manastire.
Pana sa ocupe functia de consilier ministerial, Silviu Manastire a detinut functia de director al agentiei NewsIn. La inceputul lui martie Agenţia de presă britanică Reuters a cerut falimentul agentiei de presa condusa de consilierul ministerial. Si agentia NewsIn a facut parte din trustul Realitatea la momentul cand trustul apartinea lui Sorin Ovidiu Vintu.
Silviu Manastire sustine ca nu l-a cunoscut personal pe Sorin Ovidiu Vintu si ca nu a avut proiecte finantate de acesta. “Asa cum 3000 de jurnalisti au fost salariati ai companiilor detinute sau infiintate de domnul Vintu. Eu nu consider ca este o problema”, a mai mentionat Manastire.
162.000 lei din servicii din productie video si programe TV
In cadrul companiei GPA GOLDMAN & MORGAN SRL, Silviu Manastire este actionar unic, compania avand ca obiect de activitate “Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune”. Pe anul 2010 a avut o cifra de afaceri declarata oficial de 59.650 si un profit de 3.030. In declaratia de avere Manastire a mentionat ca in 2011 a primit 162.000 lei dividende.
In declaratia de avere Silviu Manastire mentioneaza ca mai detine un imobil in Cluj-Napoca, mentioneaza doua conturi in banci in care are 370.000 lei. Consilierul mai declara si ca a primit cadou de la parinti suma de 190.000 lei.
Silviu Manastire a fost si administrator al companiei Silver Media care a editat intre 2008-2009 ziarul Gardianul de Transilvania, publicatie pe care actualul consilier ministerial a si condus-o editorial. Actionar al Silver Media este Ioana Maria Tira. Potrivit unei declaratii de avere din 2011, Ioana Maria Tira este angajata a companiei de stat Loteria Romana pe postul de “sef birou control financiar preventiv”. Vezi aici declaratia de avere
Administrator al unei companii intrate in insolventa
Pe rolul Tribunalului Comercial Cluj au fost inregistrate mai multe proceduri de insolventa ce privesc compania Silver Media. Vezi aici inregistrarea de pe portalul instantelor. Presa locala a relatat ca Silver Media ar fi acumulat datorii catre mai multe firme din Cluj in valoare totala de 120.000 lei. Una dintre societatile care a cerut deschiderea procedurii de insolventa pentru Silver Media este CLEVER MEDIA SRL, editorul ziarului local Ziua de Cluj. Vezi aici detaliile procesului.
Despre insolventa Silver Media, Manastire a facut urmatoarele precizari: “Sute de mii de firme au intrat in insolventa in Romania. Nu e nici o problema. Posturi de televiziune sunt in insolventa si alte multe afaceri care au dat faliment. In cazul Silver Media respectiva companie a semnat un contract de publicitate cu un client, nu a incasat banii. Noi am deschis procedura de insolventa fata de acel client, dar nu am putut incasa banii. Alte companii au cerut insolventa Silver Media. E un caz clasic.”
Silviu Manastire a precizat ca a avut o relatie profesionala cu ministrul Lucian Bode inainte de a deveni consilier si ca pentru acest post l-a recomandat experienta de jurnalist. “Ne cunoastem. Am avut o relatie profesionala. Ne-am intalnit de-a lungul timpului, am vorbit, am discutat. Pentru pozitia de consilier al ministrului m-a recomandat experienta mea din media si cam atat”, a afirmat Silviu Manastire.
(18.04.2012)
BLEJNAR INLOCUIT DE LA ANAF CU SERBAN POP
Sorin Blejnar a fost demis, astazi, din funcţia de preşedinte al ANAF, pe care a ocupat-o timp de trei ani şi trei luni. El va prelua conducerea Departamentului de control al marilor averi din ANAF.
In locul lui Blejnar a fost numit avocatul Şerban Pop, 37 de ani, care a mai lucrat în Ministerul de Finanţe iniţial în calitate de consilier la cabinetul unui secretar de stat, iar apoi, din 2001 până în 2004, ca şef de cabinet al fostului ministru de Finanţe în timpul guvernării PSD, Mihai Tănăsescu.
În timpul mandatului Guvernului Tăriceanu, timp de un an până la începutul lui 2009, Şerban Pop a ocupat funcţia de vice al Fiscului responsabil cu controlul financiar şi colectarea veniturilor. Totodată, acesta a fost membru în Consiliul de Administraţie al CEC Bank şi reprezentant al statului în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Loteria Română şi Imprimeria Naţională.La începutul lui 2009, Pop a fost schimbat din funcţie de către premierul Emil Boc, după care nu a mai lucrat în administraţie. Din februarie 2011, el este avocat partener la casa de avocatură Pop, Savin şi Asociaţii. Conform ultimei declaraţii de avere depuse, Şerban Pop deţinea, în 2009, două apartamente în Bucureşti şi câte un teren în Braşov şi Alexandria.
(17.04.2012)
In locul lui Blejnar a fost numit avocatul Şerban Pop, 37 de ani, care a mai lucrat în Ministerul de Finanţe iniţial în calitate de consilier la cabinetul unui secretar de stat, iar apoi, din 2001 până în 2004, ca şef de cabinet al fostului ministru de Finanţe în timpul guvernării PSD, Mihai Tănăsescu.
În timpul mandatului Guvernului Tăriceanu, timp de un an până la începutul lui 2009, Şerban Pop a ocupat funcţia de vice al Fiscului responsabil cu controlul financiar şi colectarea veniturilor. Totodată, acesta a fost membru în Consiliul de Administraţie al CEC Bank şi reprezentant al statului în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Loteria Română şi Imprimeria Naţională.La începutul lui 2009, Pop a fost schimbat din funcţie de către premierul Emil Boc, după care nu a mai lucrat în administraţie. Din februarie 2011, el este avocat partener la casa de avocatură Pop, Savin şi Asociaţii. Conform ultimei declaraţii de avere depuse, Şerban Pop deţinea, în 2009, două apartamente în Bucureşti şi câte un teren în Braşov şi Alexandria.
(17.04.2012)
EXCLUSIV: BLEJNAR VA FI DAT JOS DE LA SEFIA ANAF
Sorin Blejnar va fi revocat dupa Paste de la conducerea ANAF, din cauza ca nu a indeplinit tinta lui Mihai Razvan Ungureanu de a colecta venituri bugetare de 2 miliarde de euro in cateva luni.
În luna februarie, şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.
(13.04.2012)
În luna februarie, şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.
(13.04.2012)
TARICEANU A RAMAS FARA CARNET DE CONDUCERE
Liberalul Călin Popescu Tăriceanu trebuie să-şi depună la Poliţie permisul de conducere, după ce magistraţii Judecătoriei sectorului 2 au decis ca fostul premier să stea fără carnet 90 de zile. Decizia este definitivă şi vine după ce premierul a contestat măsura luată de poliţiştii de la Rutieră, în urma unui accident provocat în luna mai 2011. Atunci, Călin Popescu Tăriceanu a tamponat un taxi, după ce a schimbat banda de mers fără să se asigure. Accidentul a avut loc pe şoseaua Ştefan cel Mare, la intersecţia cu Aleea Circului. Nici unul dintre şoferi nu a fost rănit.
(12.04.2012)
(12.04.2012)
UITE CINE VREA SA PREIA CUPRU MIN!
Firma canadiană Valhalla Resources, ai cărei reprezentanţi au fost numiţi la conducerea Roman Copper, are active de 4,8 milioane dolari canadieni şi nu înregistrează venituri operaţionale, fiind deţinută de McLeod Williams Capital, cu activităţi în finanţarea şi managementul proiectelor miniere. În raportările financiare ale Valhalla sunt incluse inclusiv cheltuielile cu transportul, cazarea şi masa. Potrivit informaţiilor afişate pe site-ul bursei de la Toronto, acţiunile Valhalla au fost suspendate de la tranzacţionare la 26 martie, data la care a avut loc licitaţia pentru privatizarea Cupru Min. Într-un anunţ transmis două zile mai târziu, compania notează că acţiunile rămân în continuare suspendate, deoarece Valhalla se pregăteşte să achiziţioneze un proiect minier important. Anunţurile de la bursă nu fac referiri la Cupru Min sau la România, însă firma are ca obiect de activitate explorarea minieră în România şi Turcia.
Roman Copper Corp. (Roman Copper) a fost înfiinţată în noiembrie 2011 la Toronto de către banca de investiţii Bayfront Capital Partners, pentru a participa la licitaţia cu strigare pentru privatizarea Cupru Min Abrud, cel mai mare producător de cupru din România. Roman Copper a câştigat la 26 martie licitaţia pentru Cupru Min la un preţ de 200,77 milioane de euro, de 3,5 ori mai mare faţă de preţul de pornire, de 57,3 milioane euro. Acordul de vânzare nu a fost însă semnat, iar încheierea tranzacţiei este pusă sub semnul întrebării de unele neînţelegeri apărute între partea română şi firma canadiană. Din ultimele declaraţii oficiale ale reprezentanţilor Guvernului român reiese că tranzacţia nu se mai poate încheia, iar procedura de licitaţie va fi reluată.
Michael Williams, Joel Hayes şi Stacy Quinney, directori în cadrul Valhalla, au fost numiţi la conducerea Roman Copper, potrivit unui anunţ transmis de compania din Toronto.
Williams este cofondator la firma canadiană McLeod Williams Capital (McLeod Williams), alături de Robert McLeod, care ocupă de asemenea un post de director în board-ul Valhalla.
Hayes şi Quinney fac afaceri în România de peste un deceniu şi s-au asociat recent cu fosta echipă de la Underworld Resources, formată din Williams, McLeod şi Adrian Fleming - CEO şi membru în boardul director al Valhalla - pentru a identifica şi dezvolta oportunităţi de investiţii miniere în România şi Turcia. Underworld, cu activităţi de explorare în nord-vestul Americii de Nord, a fost preluată în martie 2010 de grupul minier canadian Kinross Gold Corp. pentru 138 milioane de dolari.
Hayes este prezentat pe site-ul Valhalla ca având o experienţă de peste 15 ani în domeniul investiţiilor şi pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est. Înainte de Valhalla, Hayes a fost vicepreşedinte şi director executiv de investiţii la Romanian-American Enterprise Fund (1995-2002), dar şi director şi preşedinte al Policolor SA (1997-2006) şi director general al Frontline Investment Managers (2003-2007).
Quinney locuieşte în Bucureşti din 1996 şi are experienţă în afaceri şi proiecte pe pieţe emergente, ocupându-se din 2003 în principal de sectorul minier, iniţial drept consultant pentru companii americane şi canadiene listate la bursă. Hayes şi Quinney vorbesc fluent limba română, potrivit site-ului Valhalla.
Williams este descris, pe site-ul companiei, drept o persoană cu numeroase contacte în rândul investitorilor instituţionali şi retail, precum şi în sectorul bancar.
McLeod Williams Capital se prezintă drept o firmă de capital de risc specializată în structurarea, finanţarea şi administrarea de companii miniere de explorare aflate la început de activitate, în vederea sprijinirii proiectelor lor până în faza de dezvoltare, potrivit site-ului companiei canadiene.
Din echipa McLeod Williams fac parte mai mulţi geologi, dar şi tehnicieni şi alţi specialişti, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. McLeod Williams Capital (McLeod Williams) nu este listată la bursă, însă companiile din portofoliul grupului sunt tranzacţionate la bursa de la Toronto. Astfel, McLeod Williams deţine companii de explorare minieră în Alaska - Full Metal Minerals, simbol FMM la bursa de la Toronto şi Full Metal Zinc, indicativ FZ - Carolina de Nord (SUA) şi Mexic (Revolution Resources, RV), Ontario de Nord-Vest, Canada (Entourage Metals, EMT), Krasnoyarsk, Siberia de Vest, Rusia (White Bear Resources, WBR), respectiv România şi Turcia, prin Valhalla Resources, listată la Toronto cu indicativul VH.
Astfel, Valhalla este unul dintre vehiculele McLeod Williams Capital, vizând oportunităţi de explorare minieră în România şi Turcia.
Compania are active totale de 4,8 milioane de dolari canadieni (3,6 milioane euro), potrivit raportului financiar pentru perioada aprilie - decembrie 2011.
În România, Valhalla explorează la Dealul Bratosin (judeţele Hunedoara şi Arad) prin intermediul companiei Transylvania Minerals SRL, controlată prin Valhalla Cipru. La explorarea perimetrului a participat şi gigantul Barrick Gold, în parteneriat cu Valhalla.
Potrivit raportului financiar, compania canadiană avea la sfârşitul anului trecut active de 4,79 milioane dolari canadieni (aproximativ 3,6 milioane euro). Valhalla a înregistrat în perioada aprilie - decembrie 2011, primele nouă luni ale anului fiscal 2011-2012, pierderi de 1,33 milioane dolari canadieni (un milion de euro), în care sunt incluse cheltuieli de circa 85.000 dolari canadieni cu transport, cazare şi masă. La sfârşitul anului trecut, compania raporta un "deficit" de 7,17 milioane dolari canadieni (5,4 milioane euro).
Valhalla Resources avea totodată lichidităţi de 3 milioane dolari canadieni (2,2 milioane euro), faţă de 474.277 dolari canadieni la finele anului 2010, şi capital de lucru de 2,32 milioane dolari canadieni.
"Compania nu are venituri operaţionale şi a înregistrat o pierdere de 1,33 milioane dolari canadieni în cele nouă luni încheiate la 31 decembrie 2011 (...) Capacitatea companiei de a-şi derula afacerile planificate depinde de posibilitatea de a obţine finanţare adecvată de la creditori, acţionari şi alţi investitori", se spune în raport.
(11.04.2012)
Roman Copper Corp. (Roman Copper) a fost înfiinţată în noiembrie 2011 la Toronto de către banca de investiţii Bayfront Capital Partners, pentru a participa la licitaţia cu strigare pentru privatizarea Cupru Min Abrud, cel mai mare producător de cupru din România. Roman Copper a câştigat la 26 martie licitaţia pentru Cupru Min la un preţ de 200,77 milioane de euro, de 3,5 ori mai mare faţă de preţul de pornire, de 57,3 milioane euro. Acordul de vânzare nu a fost însă semnat, iar încheierea tranzacţiei este pusă sub semnul întrebării de unele neînţelegeri apărute între partea română şi firma canadiană. Din ultimele declaraţii oficiale ale reprezentanţilor Guvernului român reiese că tranzacţia nu se mai poate încheia, iar procedura de licitaţie va fi reluată.
Michael Williams, Joel Hayes şi Stacy Quinney, directori în cadrul Valhalla, au fost numiţi la conducerea Roman Copper, potrivit unui anunţ transmis de compania din Toronto.
Williams este cofondator la firma canadiană McLeod Williams Capital (McLeod Williams), alături de Robert McLeod, care ocupă de asemenea un post de director în board-ul Valhalla.
Hayes şi Quinney fac afaceri în România de peste un deceniu şi s-au asociat recent cu fosta echipă de la Underworld Resources, formată din Williams, McLeod şi Adrian Fleming - CEO şi membru în boardul director al Valhalla - pentru a identifica şi dezvolta oportunităţi de investiţii miniere în România şi Turcia. Underworld, cu activităţi de explorare în nord-vestul Americii de Nord, a fost preluată în martie 2010 de grupul minier canadian Kinross Gold Corp. pentru 138 milioane de dolari.
Hayes este prezentat pe site-ul Valhalla ca având o experienţă de peste 15 ani în domeniul investiţiilor şi pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est. Înainte de Valhalla, Hayes a fost vicepreşedinte şi director executiv de investiţii la Romanian-American Enterprise Fund (1995-2002), dar şi director şi preşedinte al Policolor SA (1997-2006) şi director general al Frontline Investment Managers (2003-2007).
Quinney locuieşte în Bucureşti din 1996 şi are experienţă în afaceri şi proiecte pe pieţe emergente, ocupându-se din 2003 în principal de sectorul minier, iniţial drept consultant pentru companii americane şi canadiene listate la bursă. Hayes şi Quinney vorbesc fluent limba română, potrivit site-ului Valhalla.
Williams este descris, pe site-ul companiei, drept o persoană cu numeroase contacte în rândul investitorilor instituţionali şi retail, precum şi în sectorul bancar.
McLeod Williams Capital se prezintă drept o firmă de capital de risc specializată în structurarea, finanţarea şi administrarea de companii miniere de explorare aflate la început de activitate, în vederea sprijinirii proiectelor lor până în faza de dezvoltare, potrivit site-ului companiei canadiene.
Din echipa McLeod Williams fac parte mai mulţi geologi, dar şi tehnicieni şi alţi specialişti, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. McLeod Williams Capital (McLeod Williams) nu este listată la bursă, însă companiile din portofoliul grupului sunt tranzacţionate la bursa de la Toronto. Astfel, McLeod Williams deţine companii de explorare minieră în Alaska - Full Metal Minerals, simbol FMM la bursa de la Toronto şi Full Metal Zinc, indicativ FZ - Carolina de Nord (SUA) şi Mexic (Revolution Resources, RV), Ontario de Nord-Vest, Canada (Entourage Metals, EMT), Krasnoyarsk, Siberia de Vest, Rusia (White Bear Resources, WBR), respectiv România şi Turcia, prin Valhalla Resources, listată la Toronto cu indicativul VH.
Astfel, Valhalla este unul dintre vehiculele McLeod Williams Capital, vizând oportunităţi de explorare minieră în România şi Turcia.
Compania are active totale de 4,8 milioane de dolari canadieni (3,6 milioane euro), potrivit raportului financiar pentru perioada aprilie - decembrie 2011.
În România, Valhalla explorează la Dealul Bratosin (judeţele Hunedoara şi Arad) prin intermediul companiei Transylvania Minerals SRL, controlată prin Valhalla Cipru. La explorarea perimetrului a participat şi gigantul Barrick Gold, în parteneriat cu Valhalla.
Potrivit raportului financiar, compania canadiană avea la sfârşitul anului trecut active de 4,79 milioane dolari canadieni (aproximativ 3,6 milioane euro). Valhalla a înregistrat în perioada aprilie - decembrie 2011, primele nouă luni ale anului fiscal 2011-2012, pierderi de 1,33 milioane dolari canadieni (un milion de euro), în care sunt incluse cheltuieli de circa 85.000 dolari canadieni cu transport, cazare şi masă. La sfârşitul anului trecut, compania raporta un "deficit" de 7,17 milioane dolari canadieni (5,4 milioane euro).
Valhalla Resources avea totodată lichidităţi de 3 milioane dolari canadieni (2,2 milioane euro), faţă de 474.277 dolari canadieni la finele anului 2010, şi capital de lucru de 2,32 milioane dolari canadieni.
"Compania nu are venituri operaţionale şi a înregistrat o pierdere de 1,33 milioane dolari canadieni în cele nouă luni încheiate la 31 decembrie 2011 (...) Capacitatea companiei de a-şi derula afacerile planificate depinde de posibilitatea de a obţine finanţare adecvată de la creditori, acţionari şi alţi investitori", se spune în raport.
(11.04.2012)
CNA DECIDE: OTV MAI POATE EMITE PANA PE 4 IULIE!
CNA a aplicat, astazi, cea mai drastică sancţiune din istorie, a înjumătăţit din nou licenţa OTV, pentru că televiziunea difuzează continuu publicitate politică la Partidul Poporului Dan Diaconescu, în afara perioadei de campanie electorală, astfel că postul mai poate emite doar până la 4 iulie. Sancţiunea - cea mai severă din istoria Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) - a fost propusă de Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA, şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi. Ocram Televiziune - care deţine licenţa OTV - este în insolvenţă. De asemenea, OTV va fi obligat să îşi întrerupă programul obişnuit joi seara, între orele 19.00 - 19.10 şi să difuzeze decizia CNA de înjumătăţire a licenţei OTV şi motivele care au stat la baza acestei hotărâri luate de membrii Consiliului.
Sancţiunea a vizat mai multe emisiuni difuzate pe OTV în perioada 29 martie - 8 aprilie, in care au fost transmise, sub diferite forme, mesaje de publicitate politică pentru "viitorul preşedinte al României" Dan Diaconescu, dar şi la formaţiunea politică pe care acesta o conduce - Partidul Poporului.
Licenţa audiovizuală a OTV ar fi expirat pe 28 septembrie 2012, după ce, pe 27 martie, CNA hotărâse deja înjumătăţirea licenţei OTV (care ar fi expirat în mod normal pe 1 aprilie 2013). Astfel, în urma noii înjumătăţiri a licenţei, televiziunea lui Dan Diaconescu mai poate emite până pe 4 iulie, după cum au spus membrii CNA.
Andra Oprea, avocata OTV, a spus că CNA a aplicat deja sancţiunea maximă posibilă potrivit legislaţiei audiovizualului, fapt pentru care ar trebui ca istoricul televiziunii să fie luat de la capăt, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul permisului de conducere.
Dacă doreşte ca OTV să mai poată emite, Dan Diaconescu trebuie să solicite CNA o nouă licenţa audiovizuală.
CNA A PUS OCHII PE OTV IN ULTIMUL AN
In ultimul an, tot pentru difuzarea de publicitate politică în afara campaniei electorale, Consiliul a aplicat OTV următoarele sancţiuni: o somaţie publică, o amendă de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, două de 100.000 de lei. Aceste amenzi au fost urmate de o decizie de întrerupere a emisiei obişnuite a OTV pentru 10 minute, între orele 19.00 - 19.10 (stabilită de CNA pe 4 octombrie 2011), o altă decizie de întrerupere a emisiei televiziunii lui Dan Diaconescu, tot pentru 10 minute, în acelaşi interval orar (aplicată de CNA pe 19 ianuarie 2012), dar şi o decizie de întrerupere a emisiei OTV pentru trei ore, între orele 18.00 - 21.00 (stabilită de CNA pe 15 martie). Pe 27 martie, CNA a aplicat OTV cea mai drastică sancţiune posibilă - înjumătăţirea perioadei licenţei audiovizuale -, astfel că postul mai putea emite până pe 28 septembrie.
Dan Diaconescu sustine ca problemele pe care le are cu CNA vin ca urmare a "luptei" pe care o are cu Traian Băsescu, dar şi ca urmare a faptului că membrii CNA sunt reprezentanţii unor partide politice. OTV a atacat în instanţă decizia de înjumătăţire a licenţei sale, fapt pentru care este de aşteptat şi ca noua decizie a CNA - de înjumătăţire a licenţei, până pe 4 iulie - să fie atacată în instanţă.
(10.04.2012)
Sancţiunea a vizat mai multe emisiuni difuzate pe OTV în perioada 29 martie - 8 aprilie, in care au fost transmise, sub diferite forme, mesaje de publicitate politică pentru "viitorul preşedinte al României" Dan Diaconescu, dar şi la formaţiunea politică pe care acesta o conduce - Partidul Poporului.
Licenţa audiovizuală a OTV ar fi expirat pe 28 septembrie 2012, după ce, pe 27 martie, CNA hotărâse deja înjumătăţirea licenţei OTV (care ar fi expirat în mod normal pe 1 aprilie 2013). Astfel, în urma noii înjumătăţiri a licenţei, televiziunea lui Dan Diaconescu mai poate emite până pe 4 iulie, după cum au spus membrii CNA.
Andra Oprea, avocata OTV, a spus că CNA a aplicat deja sancţiunea maximă posibilă potrivit legislaţiei audiovizualului, fapt pentru care ar trebui ca istoricul televiziunii să fie luat de la capăt, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul permisului de conducere.
Dacă doreşte ca OTV să mai poată emite, Dan Diaconescu trebuie să solicite CNA o nouă licenţa audiovizuală.
CNA A PUS OCHII PE OTV IN ULTIMUL AN
In ultimul an, tot pentru difuzarea de publicitate politică în afara campaniei electorale, Consiliul a aplicat OTV următoarele sancţiuni: o somaţie publică, o amendă de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, două de 100.000 de lei. Aceste amenzi au fost urmate de o decizie de întrerupere a emisiei obişnuite a OTV pentru 10 minute, între orele 19.00 - 19.10 (stabilită de CNA pe 4 octombrie 2011), o altă decizie de întrerupere a emisiei televiziunii lui Dan Diaconescu, tot pentru 10 minute, în acelaşi interval orar (aplicată de CNA pe 19 ianuarie 2012), dar şi o decizie de întrerupere a emisiei OTV pentru trei ore, între orele 18.00 - 21.00 (stabilită de CNA pe 15 martie). Pe 27 martie, CNA a aplicat OTV cea mai drastică sancţiune posibilă - înjumătăţirea perioadei licenţei audiovizuale -, astfel că postul mai putea emite până pe 28 septembrie.
Dan Diaconescu sustine ca problemele pe care le are cu CNA vin ca urmare a "luptei" pe care o are cu Traian Băsescu, dar şi ca urmare a faptului că membrii CNA sunt reprezentanţii unor partide politice. OTV a atacat în instanţă decizia de înjumătăţire a licenţei sale, fapt pentru care este de aşteptat şi ca noua decizie a CNA - de înjumătăţire a licenţei, până pe 4 iulie - să fie atacată în instanţă.
(10.04.2012)
PRINTUL HARRY, IN VIZITA IN ROMANIA
Prinţul Harry a ajuns, duminică seară, de la Micloşoara la Valea Zălanului, sat în care tatăl său, prinţul Charles, are mai multe proprietăţi şi unde acesta a petrecut mai multe zile, în anii trecuţi. El şi-a petrecut noaptea de duminică spre luni în satul covăsnean Valea Zălanului, iar astazi s-a plimbat cu o motocicletă enduro prin zonă. Prinţul britanic este însoţit de mai multe persoane
Sursele locale susţin că prinţul nu a avut cerinţe speciale, el fiind servit cu produse tradiţionale de Paşte din zonă. În jurul prânzului, persoanele care l-au însoţit pe prinţul Harry au plecat din casa de la Valea Zălanului, probabil spre Micloşoara.
Prinţul Harry va pleca în cursul zilei de luni din România, de pe aeroportul din Târgu Mureş. Conducerea Aeroportului "Transilvania" din Târgu Mureş declara că prinţul Harry a ajuns vineri la prânz, cu o cursă de linie Wizz Air, arătând însă că nu se cunoaşte itinerariul din România sau cât timp va sta. Duminică, prinţul Harry a fost găzduit la Micloşoara, de familia contelui Kalnoky Tibor.
(09.04.2012)
Sursele locale susţin că prinţul nu a avut cerinţe speciale, el fiind servit cu produse tradiţionale de Paşte din zonă. În jurul prânzului, persoanele care l-au însoţit pe prinţul Harry au plecat din casa de la Valea Zălanului, probabil spre Micloşoara.
Prinţul Harry va pleca în cursul zilei de luni din România, de pe aeroportul din Târgu Mureş. Conducerea Aeroportului "Transilvania" din Târgu Mureş declara că prinţul Harry a ajuns vineri la prânz, cu o cursă de linie Wizz Air, arătând însă că nu se cunoaşte itinerariul din România sau cât timp va sta. Duminică, prinţul Harry a fost găzduit la Micloşoara, de familia contelui Kalnoky Tibor.
(09.04.2012)
CIOACA A FOST ACHITAT IN DOSARUL "E-MAILUL"
Poliţistul Cristian Cioacă, suspectat că, acum cinci ani, si-a ucis sotia, pe avocata Elodia Ghinescu a fost achitat, astăzi, de Judecătoria Brasov, în dosarul în care era acuzat că i-a violat corespondenţa consoartei sale. Judecătoarea de la Curtea de Apel Braşov a motivat, în acest caz, că fapta nu este prevăzută în legea penală.
Avocata Crina Radu, care o reprezinta pe mama Elodiei Ghinescu, a declarat ca ca se aştepta la achitarea lui Cioacă în acest dosar."Vom face recurs. Luni voi depune solicitarea. Judecătoarea s-a antepronunţat atunci când a zis, în instanţă, că nu mai sunt necesare probe la dosar. Tot ea a dat dat decizia în declatrarea morţii Elodiei. Apoi, a aşteptat să audă că a fost emis acel certificat. Fără să aibă la dosar documentul, când a auzit că este eliberat a zis, înainte de a rămâne în pronunţare că nu mai sunt necesare probe. Or, aceasta este cel puţin o antepronunţare, fără a avea toate dovezile la dosar", a declarat Crina Radu.
Acuzaţiile care i s-au adus lui Cioacă în acest dosar sunt: acces neautorizat la date informatice, restricţionarea, fără drept, a datelor (a schimbat parola de acces a Elodiei) şi transferul neautorizat de date şi informaţii, cu referire la răspândirea informaţiilor de pe mailurile soţiei sale către televiziuni sau că tre diferite persoane. Dosarul de violare a corespondenţei electronice a Elodiei Ghinescu a fost trimis spre rejudecare la Judecătoria Braşov, în aprilie 2011, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iniţial, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe Cioacă, în 27 septembrie 2010, la trei ani de închisoare cu suspendare. Maria Vasii, avocata poliţistului, a cerut în instanţă achitarea clientului ei pe motiv că, atât timp cât avocata Ghinescu a fost declarată oficial moartă, existând un certificat de deces în acest sens, această infracţiune nu mai există.
(06.04.2012)
Avocata Crina Radu, care o reprezinta pe mama Elodiei Ghinescu, a declarat ca ca se aştepta la achitarea lui Cioacă în acest dosar."Vom face recurs. Luni voi depune solicitarea. Judecătoarea s-a antepronunţat atunci când a zis, în instanţă, că nu mai sunt necesare probe la dosar. Tot ea a dat dat decizia în declatrarea morţii Elodiei. Apoi, a aşteptat să audă că a fost emis acel certificat. Fără să aibă la dosar documentul, când a auzit că este eliberat a zis, înainte de a rămâne în pronunţare că nu mai sunt necesare probe. Or, aceasta este cel puţin o antepronunţare, fără a avea toate dovezile la dosar", a declarat Crina Radu.
Acuzaţiile care i s-au adus lui Cioacă în acest dosar sunt: acces neautorizat la date informatice, restricţionarea, fără drept, a datelor (a schimbat parola de acces a Elodiei) şi transferul neautorizat de date şi informaţii, cu referire la răspândirea informaţiilor de pe mailurile soţiei sale către televiziuni sau că tre diferite persoane. Dosarul de violare a corespondenţei electronice a Elodiei Ghinescu a fost trimis spre rejudecare la Judecătoria Braşov, în aprilie 2011, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iniţial, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe Cioacă, în 27 septembrie 2010, la trei ani de închisoare cu suspendare. Maria Vasii, avocata poliţistului, a cerut în instanţă achitarea clientului ei pe motiv că, atât timp cât avocata Ghinescu a fost declarată oficial moartă, existând un certificat de deces în acest sens, această infracţiune nu mai există.
(06.04.2012)
DNA IA PRIMELE DECIZII IN DOSARUL "DEZAFILIEREA U CRAIOVA"
AVERILE LUI MITICA SI SANDU, SECHESTRATE
În dosarul dezafilierii Universităţii Craiova, procurorii DNA au pus sechestru pe bunuri mobile şi imobile ale preşedintelui FRF, Mircea Sandu, preşedintelui LPF, Dumitru Dragomir, şi ale celorlalţi zece membri ai Comitetului Executiv cercetaţi în cazul excluderii Universităţii Craiova, au declarat, astazi, surse judicare. Direcţia Naţională Anticorupţie a pus sechestru pe un imobil aparţinând lui Mircea Sandu şi pe trei imobile ale lui Dragomir. Federaţia Română de Fotbal (FRF) şi Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) sunt învinuite de procurorii DNA în dosarul excluderii Universităţii Craiova, alături de preşedinţii acestor foruri, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, şi de alţi 10 membri ai Comitetului Executiv al FRF. Aceştia sunt învinuiţi de abuz în serviciu şi de sustragere de bunuri de sub sechestru.
A a dezvaluit ca la 13 octombrie 2011, procurorii au început urmărirea penală faţă de Mircea Sandu - preşedinte FRF, Dumitru Dragomir - vicepreşedinte FRF şi preşedinte LPF, Ioan Octavian Goga - vicepreşedinte FRF, reprezentant al fotbalului amator, Marius Stan - preşedintele clubului Oţelul Galaţi, reprezentant al grupărilor din Liga I, Marian Pălărie - reprezentant al fotbalului feminin, Cornel Costică Sfaiţer - preşedintele clubului FC Botoşani, reprezentant al Ligii a II-a, Paul Costaş - reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori, Ioan Sorin Ţerbea - reprezentant al fotbalului în sală, Liviu Cristian Bobar - preşedinte al CSM Şcolar Reşiţa, reprezentant al Ligii a III-a, Vasile Avram - preşedinte CCA, Marin Rusen - preşedinte al Juventus Bucureşti, reprezentant al Ligii a II-a, Ştefan Stana - preşedinte al AFC Berceni, reprezentant al Ligii a III-a, toţi 12 membri ai Comitetul Executiv la data excluderii Universităţii, faţă de Federaţia Română de Fotbal şi faţă de Liga Profesionistă de Fotbal.
Mircea Sandu şi avocatul său au mers, azi, la sediul DNA unde au stat circa o jumătate de oră, Cristian Ene afirmând la ieşire că au dat nişte declaraţii şi precizând că nu s-a pus sechestru pe bunurile federaţiei sau pe cele ale conducătorului acestui for.
In paralel, doi procurori DNA au fost prezenţi, dimineaţă, la sediul LPF, în legătură cu ancheta privind excluderea Universităţii Craiova, ocazie cu care un agent procedural al DNA a înmânat conducerii ligii o copie a ordonanţelor de punere sub sechestru a unor bunuri.
Până în prezent, au fost audiaţi de DNA toţi cei acuzaţi în acest dosar şi mai mulţi foşti componenţi ai echipei oltene.
Federaţia Română de Fotbal anunţa, în 20 iulie 2011, că gruparea Universitatea Craiova a încălcat grav statutul federaţiei, astfel că a fost exclusă provizoriu de Comitetul Executiv până când măsura va fi validată de Adunarea Generală a FRF. Potrivit FRF, Universitatea Craiova a refuzat să-şi retragă acţiunile în instanţele civile împotriva Federaţiei Române de Fotbal, iar Comitetul Executiv a decis dezafilierea clubului.
Preşedintele FRF, Mircea Sandu, declara că decizia Comitetului Executiv de a exclude clubul Universitatea Craiova a intrat imediat în vigoare, singura posibilitate ca această hotărâre să fie anulată fiind în cadrul votului Adunării Generale din 2012. După dezafiliere, jucătorii Universităţii Craiova au devenit liberi de contract şi au plecat gratis la alte echipe.
Acţiunea procurorilor DNA în acest caz a fost pornită pe baza plângerii penale depuse de gruparea Universitatea Craiova, la 16 septembrie 2011. Clubul oltean a cerut începerea urmăririi penale faţă de cei zece membri ai Comitetului Executiv al FRF care au votat excluderea Universităţii Craiova din FRF (Marius Stan şi Marian Pălărie s-au abţinut), pe care i-a acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
(05.04.2012)
A a dezvaluit ca la 13 octombrie 2011, procurorii au început urmărirea penală faţă de Mircea Sandu - preşedinte FRF, Dumitru Dragomir - vicepreşedinte FRF şi preşedinte LPF, Ioan Octavian Goga - vicepreşedinte FRF, reprezentant al fotbalului amator, Marius Stan - preşedintele clubului Oţelul Galaţi, reprezentant al grupărilor din Liga I, Marian Pălărie - reprezentant al fotbalului feminin, Cornel Costică Sfaiţer - preşedintele clubului FC Botoşani, reprezentant al Ligii a II-a, Paul Costaş - reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori, Ioan Sorin Ţerbea - reprezentant al fotbalului în sală, Liviu Cristian Bobar - preşedinte al CSM Şcolar Reşiţa, reprezentant al Ligii a III-a, Vasile Avram - preşedinte CCA, Marin Rusen - preşedinte al Juventus Bucureşti, reprezentant al Ligii a II-a, Ştefan Stana - preşedinte al AFC Berceni, reprezentant al Ligii a III-a, toţi 12 membri ai Comitetul Executiv la data excluderii Universităţii, faţă de Federaţia Română de Fotbal şi faţă de Liga Profesionistă de Fotbal.
Mircea Sandu şi avocatul său au mers, azi, la sediul DNA unde au stat circa o jumătate de oră, Cristian Ene afirmând la ieşire că au dat nişte declaraţii şi precizând că nu s-a pus sechestru pe bunurile federaţiei sau pe cele ale conducătorului acestui for.
In paralel, doi procurori DNA au fost prezenţi, dimineaţă, la sediul LPF, în legătură cu ancheta privind excluderea Universităţii Craiova, ocazie cu care un agent procedural al DNA a înmânat conducerii ligii o copie a ordonanţelor de punere sub sechestru a unor bunuri.
Până în prezent, au fost audiaţi de DNA toţi cei acuzaţi în acest dosar şi mai mulţi foşti componenţi ai echipei oltene.
Federaţia Română de Fotbal anunţa, în 20 iulie 2011, că gruparea Universitatea Craiova a încălcat grav statutul federaţiei, astfel că a fost exclusă provizoriu de Comitetul Executiv până când măsura va fi validată de Adunarea Generală a FRF. Potrivit FRF, Universitatea Craiova a refuzat să-şi retragă acţiunile în instanţele civile împotriva Federaţiei Române de Fotbal, iar Comitetul Executiv a decis dezafilierea clubului.
Preşedintele FRF, Mircea Sandu, declara că decizia Comitetului Executiv de a exclude clubul Universitatea Craiova a intrat imediat în vigoare, singura posibilitate ca această hotărâre să fie anulată fiind în cadrul votului Adunării Generale din 2012. După dezafiliere, jucătorii Universităţii Craiova au devenit liberi de contract şi au plecat gratis la alte echipe.
Acţiunea procurorilor DNA în acest caz a fost pornită pe baza plângerii penale depuse de gruparea Universitatea Craiova, la 16 septembrie 2011. Clubul oltean a cerut începerea urmăririi penale faţă de cei zece membri ai Comitetului Executiv al FRF care au votat excluderea Universităţii Craiova din FRF (Marius Stan şi Marian Pălărie s-au abţinut), pe care i-a acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
(05.04.2012)
DOSARUL TRANSFERURILOR DIN FOTBAL
S-A FINALIZAT CU ACHITARI
Cei opt inculpaţi în dosarul "Transferuri" (n.n. - de jucători de fotbal), Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gheorghe Neţoiu şi Gheorghe Popescu, au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti. Totodată, instanţa a ridicat sechestul asigurator pe conturile cluburilor FC Dinamo, Rapid, Oţelul Galaţi şi Gloria Bistriţa, precum şi pe cele ale fraţilor Becali. Cheltuielile de judecată au rămas în sarcina statului. Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe cei opt, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. Procesul a avut 39 de termene şi s-a încheiat după trei ani şi patru luni.
DNA CERUSE CONDAMNAREA CU EXECUTARE A BOSS-ILOR DIN FOTBAL
La ultimul termen de judecată, din 21 februarie, au fost prezenţi toţi cei opt inculpaţi, ocazie cu care procurorul de şedinţă, Cristian Anghel, a cerut instanţei condamnarea tuturor inculpaţilor la pedepse cu executare, acestea variind între minimum pedepsei, pentru Gheorghe Popescu şi Jean Pădureanu, şi maximum acesteia pentru Ioan şi Victor Becali.
Pentru George Copos, procurorul Anghel a solicitat condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către jumătatea maximă a pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală. În cazul lui Mihai Stoica, procurorul a solicitat condamnarea cu executare în regim de detenţie peste minimum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Pentru ceilalţi şase inculpaţi solicitările procurorului au fost următoarele:
Cristian Borcea - condamnarea cu executare în regim de detenţie către jumătatea maximă a pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Ioan Becali - condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către maximum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Victor Becali - condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către maximum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Jean Pădureanu - condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către minimum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Gheorghe Neţoiu - condamnarea cu executare în regim de detenţie peste minimum pedepsei specificat de lege pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Gheorghe Popescu - condamnarea cu executare în regim de detenţie peste minimum pedepsei specificat de lege pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
TRANSFERURI, TRANSFERURI...
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.
(04.04.2012)
DNA CERUSE CONDAMNAREA CU EXECUTARE A BOSS-ILOR DIN FOTBAL
La ultimul termen de judecată, din 21 februarie, au fost prezenţi toţi cei opt inculpaţi, ocazie cu care procurorul de şedinţă, Cristian Anghel, a cerut instanţei condamnarea tuturor inculpaţilor la pedepse cu executare, acestea variind între minimum pedepsei, pentru Gheorghe Popescu şi Jean Pădureanu, şi maximum acesteia pentru Ioan şi Victor Becali.
Pentru George Copos, procurorul Anghel a solicitat condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către jumătatea maximă a pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală. În cazul lui Mihai Stoica, procurorul a solicitat condamnarea cu executare în regim de detenţie peste minimum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Pentru ceilalţi şase inculpaţi solicitările procurorului au fost următoarele:
Cristian Borcea - condamnarea cu executare în regim de detenţie către jumătatea maximă a pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Ioan Becali - condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către maximum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Victor Becali - condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către maximum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Jean Pădureanu - condamnarea cu executare în regim de detenţie orientată către minimum pedepsei pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Gheorghe Neţoiu - condamnarea cu executare în regim de detenţie peste minimum pedepsei specificat de lege pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Gheorghe Popescu - condamnarea cu executare în regim de detenţie peste minimum pedepsei specificat de lege pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
TRANSFERURI, TRANSFERURI...
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.
(04.04.2012)
EXCLUSIV: TARA ARDE SI BLEJNAR SE "PIAPTANA"
SEFUL ANAF SE DISTREAZA IN TARILE CALDE
CU "DEBITOAREA" SENATORULUI MIRCEA ANDREI
La scurtă vreme dupa ce a fost uns seful Fiscului din România, Sorin Blejnar a găsit de cuviinta să tragă o fugă în tările calde si să risipească bugetul. În timp ce tara gemea, Blejnar - mare amator de sezații tari, a aruncat cu mii de euro ca să se distreze. Fotografia alăturată o demonstrează pe deplin.
În partea stanga a lui Blejnar (foto dreapta) este administratorul hotelul "El Greco", avocata Roxana- Cristina Mihailescu, un personaj al cărui nume apare în declarația de avere a senatorului-avocat Mircea Andrei (PDL) ca având împrumutată de la generosul parlamentar suma de 250.000 euro. De subliniat ca seful Fiscului poate fi gasit mai mareu, la lăsarea serii la "El Greco", în compania senatorului Mircea Andrei, bunul său amic. Conform ziarului "Curentul", Sorin Ovidiu Vîntu se pregatește, prin intermediul avocatei respective sa dea o mare lovitură. El vrea să pună mâna pe 458 milioane de euro alocati jumatate de UE si jumatate finantare nationala pentru retehnologizarea CET-urilor din Romania.Interpusa. In respectiva afacere ar fi implicată firma Energon Symbiosis SRL, ce apartine Roxanei-Cristina Mihailescu si lui Konstantinou Kristian Antonis, cetatean grec de origine romana (nascut in Tulcea). Konstantinou Kristian Antonis este prezentat, intr-un document al Ambasadei Greciei la Bucuresti, ca fiind patronul hotelului "El-Greco". Firma care detine hotelul, HIPER MAHIA S.R.L., apartine, conform datelor de la Registrul Comertului, altor doi cetateni greci, Gkekas Georgios si Maria Gkeka, care o au imputernicita in Romania pe Roxana Mihailescu. La hotelul "El-Greco" însă, personalul il percepe ca sef pe .... senatorul Mircea Andrei.
NOTA: preluarea fotografiei se poate face doar cu citarea sursei.
(03.04.2012)
În partea stanga a lui Blejnar (foto dreapta) este administratorul hotelul "El Greco", avocata Roxana- Cristina Mihailescu, un personaj al cărui nume apare în declarația de avere a senatorului-avocat Mircea Andrei (PDL) ca având împrumutată de la generosul parlamentar suma de 250.000 euro. De subliniat ca seful Fiscului poate fi gasit mai mareu, la lăsarea serii la "El Greco", în compania senatorului Mircea Andrei, bunul său amic. Conform ziarului "Curentul", Sorin Ovidiu Vîntu se pregatește, prin intermediul avocatei respective sa dea o mare lovitură. El vrea să pună mâna pe 458 milioane de euro alocati jumatate de UE si jumatate finantare nationala pentru retehnologizarea CET-urilor din Romania.Interpusa. In respectiva afacere ar fi implicată firma Energon Symbiosis SRL, ce apartine Roxanei-Cristina Mihailescu si lui Konstantinou Kristian Antonis, cetatean grec de origine romana (nascut in Tulcea). Konstantinou Kristian Antonis este prezentat, intr-un document al Ambasadei Greciei la Bucuresti, ca fiind patronul hotelului "El-Greco". Firma care detine hotelul, HIPER MAHIA S.R.L., apartine, conform datelor de la Registrul Comertului, altor doi cetateni greci, Gkekas Georgios si Maria Gkeka, care o au imputernicita in Romania pe Roxana Mihailescu. La hotelul "El-Greco" însă, personalul il percepe ca sef pe .... senatorul Mircea Andrei.
NOTA: preluarea fotografiei se poate face doar cu citarea sursei.
(03.04.2012)
DEPUTATUL BOLDEA IMPLORA JUDECATORII, DAR RAMANE IN AREST:
"Nu mă trimiteţi în celula aia de patru metri pătraţi, alături de un asasin, un proxenet şi un traficant de droguri!"
Deputatul Mihail Boldea rămâne în arest, după ce completul de cinci judecători al instanţei supreme i-a respins, astazi, ca nefondat recursul faţă de arestarea preventivă pentru 30 de zile în dosarul în care este acuzat de înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Decizia completului de cinci judecători al instanţei supreme este definitivă, astfel că deputatul Mihail Boldea va fi cercetat în continuare în arest preventiv. Deputatul Mihail Boldea le-a cerut judecătorilor să nu-l trimită înapoi "în celula aia de patru metri pătraţi", alături de "un asasin, un proxenet şi un traficant de droguri". Boldea a spus, în depoziţia finală, că nu s-a sustras anchetei, că putea să nu se mai întoarcă niciodată în România, dar că, în semn de bună-credinţă, după aflarea veştii că este urmărit penal, a căutat imediat o cale să revină în ţară pentru a participa la ancheta procurorilor.
"Vă spun sincer că nu am cunoscut caracterul excepţional al măsurii arestării decât când am fost dus într-o boxă de trei metri pătraţi. Vă jur, nu am încercat să mă sustrag actelor de urmărire penală şi declarat cu toată răspunderea că ştiam toate procedurile privind acest demers. De la avizul care trebuie cerut la Camera Deputaţilor şi până la aducerea mea în faţa instanţei. Eu am zis că vreau să vin şi dacă vroiam puteam să nu mă întorc. Care este culpa mea? Nu am spus niciodată nimănui să nu declare nimic şi ca avocat le-am dat un sfat juridic, şi anume acela de a se prevala la dreptul de tăcere. În acest dosar sunt judecaţi prietenii şi clienţii mei. Vă implor! Nu mă terminaţi fizic, nu mă trimiteţi în arestul ăla. Stăm patru inşi într-o celulă de patru metri pătraţi. Eu, un asasin, un traficant de droguri şi un proxenet. Vă implor! Nu mă trimiteţi în boxa aia din nou. M-a făcut presa terci, aveam apă caldă o dată pe săptămână, nu sunt un criminal sau asasin", şi-a încheiat Boldea declaraţia finală.
La rândul lor, avocaţii le-au spus judecătorilor că din probele dosarului nu ar rezulta pericolul social de care vorbesc procurorii. Totodată, avocaţii au arătat că Boldea trebuia ascultat în Camera Deputaţilor, aceasta fiind o cerinţă imperativă a normelor penale în vigoare.
BOLDEA IL ACUZA PE PROCURORUL CARARE
Mihail Boldea a mai declarat judecătorilor instanţei supreme, că un martor din dosarul lui ar fi făcut declaraţii la DNA Galaţi despre soţia procurorului care îl anchetează, Sorin Carare, iar magistratul şi soţia acestuia, avocat, ar fi fost audiaţi la DNA.
Boldea a arătat că în legătură cu faptele de care este acuzat în cazul înstrăinării imobilului din strada Tunelului nr. 95 din Galaţi, în acest caz apar în mod suspect avocata Cărare, soţia procurorului DIICOT Sorin Cărare, cel care instrumentează dosarul în care este acuzat de înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional. Boldea le-a spus judecătorilor că "numitul Tănase" a dat o declaraţie la DNA Galaţi, în urmă cu o lună, în dosarul 244/P/2011: "Acolo zice că două dintre hotărâri le-a plăsmuit el, la cererea avocatei Cărare, soţia procurorului Cărare care face acest dosar. A fost chemat la audieri şi procurorul, şi soţia lui, la DNA Galaţi, unde procurorii le-au cerut să depună hotărârile judecătoreşti false. În 16 martie a început totul împotriva mea. Eu nu am vorbit cu acest Tănase până în februarie 2012". În cazul terenului din strada Tunelului nr. 95, Mihail Boldea a spus că el nu a făcut nimic altceva decât să ofere nişte "sfaturi juridice prieteneşti" unei cunoştinţe ale sale, Marian Gurău, iar pe ceilalţi doi protagonişti ai acestui caz, Dumbravă şi Vrânceanu, nu i-a cunoscut. Totodată, Boldea a mai arătat că autorităţile statului, respectiv oficialii OCPI şi ai Cărţii Funciare, şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuţiile în ceea ce priveşte înstrăinarea acelui imobil: "Este o aberaţie juridică să fiu eu acuzat când Iuliana Moldoveanu s-a dus la reprezentanţii OCPI, care nu au făcut verificările de rigoare (...), asistentul registrator trebuia să verifice actele. El nu a făcut nici cel mai minimal efort să verifice dacă dosarul există sau nu. Ultima încheiere de intabulare a fost supervizată de registratorul şef".
Potrivit procurorilor, pentru a intra în posesia terenului de 9.750 de metri pătraţi situat în Galaţi, pe strada Tunelului nr. 95, Mihail Boldea s-a folosit de o persoană fără adăpost, respectiv Fănel Dumbravă, căruia i-a "fabricat" dreptul de proprietate asupra imobilului. Astfel, notează procurorii, presupusul drept de proprietate asupra acestui imobil îi revenea lui Fănel Dumbravă în baza unei false hotărâri a Judecătoriei Galaţi conform căreia în 2006 acesta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune (dobândirea proprietăţii prin posedarea neîntreruptă a bunului în timpul stabilit de lege, n.r.).
DIICOT mai subliniaza ca exista date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei
unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile. Mihail Boldea este acuzat ca a falsificat documente pentru a intra în posesia a nouă imobile din Galaţi, a cerut unor gălăţeni care l-au ajutat în campania electorală să găsească martori mincinoşi, de condiţie modestă, tip "boschetar" sau alcoolici, pentru procesele civile în care erau folosiţi falşi proprietari.
(02.04.2012)
"Vă spun sincer că nu am cunoscut caracterul excepţional al măsurii arestării decât când am fost dus într-o boxă de trei metri pătraţi. Vă jur, nu am încercat să mă sustrag actelor de urmărire penală şi declarat cu toată răspunderea că ştiam toate procedurile privind acest demers. De la avizul care trebuie cerut la Camera Deputaţilor şi până la aducerea mea în faţa instanţei. Eu am zis că vreau să vin şi dacă vroiam puteam să nu mă întorc. Care este culpa mea? Nu am spus niciodată nimănui să nu declare nimic şi ca avocat le-am dat un sfat juridic, şi anume acela de a se prevala la dreptul de tăcere. În acest dosar sunt judecaţi prietenii şi clienţii mei. Vă implor! Nu mă terminaţi fizic, nu mă trimiteţi în arestul ăla. Stăm patru inşi într-o celulă de patru metri pătraţi. Eu, un asasin, un traficant de droguri şi un proxenet. Vă implor! Nu mă trimiteţi în boxa aia din nou. M-a făcut presa terci, aveam apă caldă o dată pe săptămână, nu sunt un criminal sau asasin", şi-a încheiat Boldea declaraţia finală.
La rândul lor, avocaţii le-au spus judecătorilor că din probele dosarului nu ar rezulta pericolul social de care vorbesc procurorii. Totodată, avocaţii au arătat că Boldea trebuia ascultat în Camera Deputaţilor, aceasta fiind o cerinţă imperativă a normelor penale în vigoare.
BOLDEA IL ACUZA PE PROCURORUL CARARE
Mihail Boldea a mai declarat judecătorilor instanţei supreme, că un martor din dosarul lui ar fi făcut declaraţii la DNA Galaţi despre soţia procurorului care îl anchetează, Sorin Carare, iar magistratul şi soţia acestuia, avocat, ar fi fost audiaţi la DNA.
Boldea a arătat că în legătură cu faptele de care este acuzat în cazul înstrăinării imobilului din strada Tunelului nr. 95 din Galaţi, în acest caz apar în mod suspect avocata Cărare, soţia procurorului DIICOT Sorin Cărare, cel care instrumentează dosarul în care este acuzat de înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional. Boldea le-a spus judecătorilor că "numitul Tănase" a dat o declaraţie la DNA Galaţi, în urmă cu o lună, în dosarul 244/P/2011: "Acolo zice că două dintre hotărâri le-a plăsmuit el, la cererea avocatei Cărare, soţia procurorului Cărare care face acest dosar. A fost chemat la audieri şi procurorul, şi soţia lui, la DNA Galaţi, unde procurorii le-au cerut să depună hotărârile judecătoreşti false. În 16 martie a început totul împotriva mea. Eu nu am vorbit cu acest Tănase până în februarie 2012". În cazul terenului din strada Tunelului nr. 95, Mihail Boldea a spus că el nu a făcut nimic altceva decât să ofere nişte "sfaturi juridice prieteneşti" unei cunoştinţe ale sale, Marian Gurău, iar pe ceilalţi doi protagonişti ai acestui caz, Dumbravă şi Vrânceanu, nu i-a cunoscut. Totodată, Boldea a mai arătat că autorităţile statului, respectiv oficialii OCPI şi ai Cărţii Funciare, şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuţiile în ceea ce priveşte înstrăinarea acelui imobil: "Este o aberaţie juridică să fiu eu acuzat când Iuliana Moldoveanu s-a dus la reprezentanţii OCPI, care nu au făcut verificările de rigoare (...), asistentul registrator trebuia să verifice actele. El nu a făcut nici cel mai minimal efort să verifice dacă dosarul există sau nu. Ultima încheiere de intabulare a fost supervizată de registratorul şef".
Potrivit procurorilor, pentru a intra în posesia terenului de 9.750 de metri pătraţi situat în Galaţi, pe strada Tunelului nr. 95, Mihail Boldea s-a folosit de o persoană fără adăpost, respectiv Fănel Dumbravă, căruia i-a "fabricat" dreptul de proprietate asupra imobilului. Astfel, notează procurorii, presupusul drept de proprietate asupra acestui imobil îi revenea lui Fănel Dumbravă în baza unei false hotărâri a Judecătoriei Galaţi conform căreia în 2006 acesta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune (dobândirea proprietăţii prin posedarea neîntreruptă a bunului în timpul stabilit de lege, n.r.).
DIICOT mai subliniaza ca exista date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei
unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile. Mihail Boldea este acuzat ca a falsificat documente pentru a intra în posesia a nouă imobile din Galaţi, a cerut unor gălăţeni care l-au ajutat în campania electorală să găsească martori mincinoşi, de condiţie modestă, tip "boschetar" sau alcoolici, pentru procesele civile în care erau folosiţi falşi proprietari.
(02.04.2012)
SLUGA LUI CEAUSESCU A AJUNS OCTOGENAR
EMIL BOBU ISI TRAIESTE LINISTIT BATRANETEA
În regim comunist nu a existat figură mai slugarnică decât Emil Bobu (85 de ani), ministru de interne (1973- 1975) şi viceprim-ministru al guvernului (1980-1982). Foarte apropiat după 1982 de Elena Ceauşescu, aflat însă mereu şi în spatele lui nea Nicu, Bobu (foto) a stat după Revoluţie câţiva ani la închisoare, iar apoi a dispărut din peisaj, încercând să-şi ascundă urmele. Acuzat în ianuarie 1990 de genocid, alături de alţi “grei” ai PCR, Emil Bobu a fost condamnat iniţial la închisoare pe viaţă, ulterior pedeapsa fiind schimbată în doar 10 ani de detenţie. A ieşit mult mai repede, după câţiva ani, pe caz de boală, şi a avut grijă să răspândească zvonul că s-a retras la ţară, cu toate ca el traieste bine-merci în cartierul bucureştean Floreasca.
Soţia lui Emil Bobu a murit acum cinci ani, asa ca fostul lider comunist stă singur. Are noroc cu cele două fete ale sale, care-l vizitează mai mereu şi care au grijă de el. La 85 de ani, cu tot trecutul agăţat de spate precum un sac cu cărămizi, Emil Bobu trăieşte prezentul concret al unui pensionar "satul de politica", care are de platit intretinere si medicamente.
De meserie strungar, Bobu Inscris la 18 ani în Partidul Comunist, astfel ca a trecut repede peste etapele ascensiunii în ierarhia comunista, în 1961 ajungând deja membru în Marea Adunare Naţională. De aici până la funcţia de ministru şi apropiat al cuplului Ceauşescu nu a mai fost decât un pas. Cei care l-au cunoscut şi care au scris de-a lungul timpului despre el l-au supranumit “sluga perfectă” a soţilor Ceauşescu. Din dorinţa de a-i fi pe plac fie Elenei, fie lui nea Nicu, Bobu ajunsese să aprobe
din cap orice început de frază al celor doi, fără să mai aştepte finalul enunţului. Iata ce declara despre slugarnicia lui Emil Bobu un important membru al Comitetului Central al PCR, Dumitru Popescu: “Bobu reprezintă un caz de depersonalizare dramatică. Nu ştiu cum îi arăta în realitate firea, dar, din nenorocire, i-a fost percepută, de la bun început, numai uriaşa disponibilitate
de subordonare. N-am mai întâlnit un om capabil să disimuleze în asemenea grad, să nu poată ieşi nici un milimetru din cuvântul superiorului, să nu găsească puterea de a-l contrazice măcar într-un punct cât de mic”.
Legenda spune că ascensiunea fulminantă a lui Emil Bobu a început cu prilejul unei vizite oficiale de lucru a “tovarăşului” în judeţul Iaşi, la jumătatea anilor ’60. Pe atunci, Bobu era cadru înalt în organizaţia locală de partid şi s-a ocupat de primirea oaspeţilor de la Bucureşti. Noaptea, după ce Ceauşescu a fost cazat într-o reşedinţă de protocol, gărzile l-au găsit pe Bobu dormind chiar pe preşul din faţa uşii camerei lui nea Nicu. Chestionat în legătură cu prezenţa lui acolo, Bobu a susţinut, pe nerăsuflate, că a ales să stea el personal de pază, pentru a fi sigur că nimeni şi nimic nu-i tulbură somnul lui Ceauşescu. Impresionat de ataşamentul lui Bobu, dictatorul l-a făcut pe acesta aghiotantul său.
TUDOR POSTELNICU ESTE BOLNAV DE RINICHI SI DE INIMA
O alta figura comunista de trista amintire este Tudor Postelnicu, fostul ministru de interne şi şef al Securităţii de pe vremea lui Ceauşescu. În vârstă de 81 de ani, Postelnicu, sta in Piata Victoriei din Capitala si este bolnav de rinichi, are probleme cu inima, dar e şi nostalgic după locurile natale. Alături de soţia sa, fostă profesoară la o şcoală din Bucureşti, Postelnicu iese foarte rar din casă. Marea lui dorinta este sa mai viziteze o data Proviţa de Sus (Prahova), locul sau de naştere. Postelnicu are un băiat, Vladimir, în vârstă de 51 de ani, care lucrează mai mult în străinătate.
(30.03.2012)
Soţia lui Emil Bobu a murit acum cinci ani, asa ca fostul lider comunist stă singur. Are noroc cu cele două fete ale sale, care-l vizitează mai mereu şi care au grijă de el. La 85 de ani, cu tot trecutul agăţat de spate precum un sac cu cărămizi, Emil Bobu trăieşte prezentul concret al unui pensionar "satul de politica", care are de platit intretinere si medicamente.
De meserie strungar, Bobu Inscris la 18 ani în Partidul Comunist, astfel ca a trecut repede peste etapele ascensiunii în ierarhia comunista, în 1961 ajungând deja membru în Marea Adunare Naţională. De aici până la funcţia de ministru şi apropiat al cuplului Ceauşescu nu a mai fost decât un pas. Cei care l-au cunoscut şi care au scris de-a lungul timpului despre el l-au supranumit “sluga perfectă” a soţilor Ceauşescu. Din dorinţa de a-i fi pe plac fie Elenei, fie lui nea Nicu, Bobu ajunsese să aprobe
din cap orice început de frază al celor doi, fără să mai aştepte finalul enunţului. Iata ce declara despre slugarnicia lui Emil Bobu un important membru al Comitetului Central al PCR, Dumitru Popescu: “Bobu reprezintă un caz de depersonalizare dramatică. Nu ştiu cum îi arăta în realitate firea, dar, din nenorocire, i-a fost percepută, de la bun început, numai uriaşa disponibilitate
de subordonare. N-am mai întâlnit un om capabil să disimuleze în asemenea grad, să nu poată ieşi nici un milimetru din cuvântul superiorului, să nu găsească puterea de a-l contrazice măcar într-un punct cât de mic”.
Legenda spune că ascensiunea fulminantă a lui Emil Bobu a început cu prilejul unei vizite oficiale de lucru a “tovarăşului” în judeţul Iaşi, la jumătatea anilor ’60. Pe atunci, Bobu era cadru înalt în organizaţia locală de partid şi s-a ocupat de primirea oaspeţilor de la Bucureşti. Noaptea, după ce Ceauşescu a fost cazat într-o reşedinţă de protocol, gărzile l-au găsit pe Bobu dormind chiar pe preşul din faţa uşii camerei lui nea Nicu. Chestionat în legătură cu prezenţa lui acolo, Bobu a susţinut, pe nerăsuflate, că a ales să stea el personal de pază, pentru a fi sigur că nimeni şi nimic nu-i tulbură somnul lui Ceauşescu. Impresionat de ataşamentul lui Bobu, dictatorul l-a făcut pe acesta aghiotantul său.
TUDOR POSTELNICU ESTE BOLNAV DE RINICHI SI DE INIMA
O alta figura comunista de trista amintire este Tudor Postelnicu, fostul ministru de interne şi şef al Securităţii de pe vremea lui Ceauşescu. În vârstă de 81 de ani, Postelnicu, sta in Piata Victoriei din Capitala si este bolnav de rinichi, are probleme cu inima, dar e şi nostalgic după locurile natale. Alături de soţia sa, fostă profesoară la o şcoală din Bucureşti, Postelnicu iese foarte rar din casă. Marea lui dorinta este sa mai viziteze o data Proviţa de Sus (Prahova), locul sau de naştere. Postelnicu are un băiat, Vladimir, în vârstă de 51 de ani, care lucrează mai mult în străinătate.
(30.03.2012)
DNA A DESCINS LA FINUL LUI BASESCU
FALCA, ANCHETAT PENTRU AFACERI "PERICULOASE"
CU AMANTUL MARINEI ALMASAN
Procurorii DNA efectuează percheziţii la Primăria Arad şi la Consiliul Judeţean. Anchetatorii au ridicat mai multe documente privind contractele încheiate între primărie şi o firmă din Timişoara. Procurorii au solicitat o mulţime de documente referitoare la contractele încheiate între instituţiile din Arad şi firma Confort Construct din Timişoara, patronată de "regele asfaltului din Banat”, Georgică Cornu, amantul Marinei Almasan. Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Arad şi a Consiliului Judeţean Arad, procurori ai Departamentului Naţional Anticorupţie au descins în instituţiile respective şi au ridicat documente referitoare la contractele încheiate de cele două instituţii cu grupul de firme Confort Construct. Procurorii au descins şi la Compania de Apă-Canal, unde verifică, potrivit aceloraşi surse, contractele privind masterplanul pe apă-canal. Niciunul dintre angajaţii celor două instituţii nu a fost audiat, cu toate că consultarea şi ridicarea documentelor a durat câteva ore. Procurorii anti-corupţie au ridicat toate documentele referitoare la licitaţiile pe POS Mediu, racordări la reţeaua apă-canal. Grupul de firme Confort, de la Timişoara, este unul dintre cei mai importanţi beneficiari ai contractelor publice la Consiliului Judeţean Arad şi Primăria Municipiului Arad. Numai pe Drumul Vinului a câştigat 13,5 milioane de euro, iar pe masterplanul de apă-canal şi cel de deşeuri valoarea contractelor este de câteva sute de milioane de euro.
Serviciul teritorial Timişoara al DNA cercetează o grupare din care fac parte Codruţ Marta, fostul şef de cabinet la lui Sorin Blejnar, preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, primarul Aradului Gheorghe Falcă şi alte persoane. Primarul Timişoarei , Gheorghe Ciuhandu, a făcut public faptul că firma “Confort S.A.”, deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, a depus la dosar acte falsificate, cazul a intrat în atenţia procurorilor arădeni. Un fals similar a fost descoperit şi la o licitaţie din judeţul Caraş- Severin. În paralel, asociatul lui Cornu, Lucian Caraiman, a fost condamnat în dosarul "Electrica II", la cinci ani de închisoare. În acelaşi dosar a mai fost condamnat şi fostul şef al Electrica Banat, Livius Milea, dar şi alţi directori din cadrul companiei, condamnaţi deja de două instanţe în dosarul "Electrica I".
Procurorii se ocupă si de o speţă, în care Georgică Cornu este cercetat pentru că societatea "Confort" a prezentat la Primăria Arad, pentru două achiziţii publice de lucrări, un proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de modernizare a două bulevarde din Timişoara, o recomandare în care apare calificativul de “foarte bun” pentru lucrarea din Timişoara şi încă o scrisoare de recomandare pentru un angajat al aceleiaşi societăţi, pe care apar semnătura primarului Gheorghe Ciuhandu şi ştampila Primăriei Timişoara. Primarul Timişoarei susţine că actele nu sunt valabile pentru că ele au fost falsificate (FOTO).
Procurorii spun ca Gheorghe Falcă şi Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad au beneficiat, direct sau prin intermediari, de avantaje materiale pentru că au acordat firmelor lui Cornu licitaţii cu valoare contractuală de mai multe zeci de milioane de euro.
Colaborarea Confort SA cu cele două instituţii publice arădene are legături strânse cu primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, prin intermediul căruia Cornu a şi ajuns în relaţii de amiciţie cu Nicolae Ioţcu. Intermediarul acestor relaţii este omul de afaceri Florin Paşca, vecin de duplex cu primarul Gheorghe Falcă, în casa de pe strada C.D. Loga din Arad.
Florin Paşca este, începând cu data de 1 iunie 2011, manager al SC Confort SA, încheind un contract de management pe judeţul Arad prin firma sa, SC Univro SRL Arad.
Acum procurorii cercetează lucrările contractate de către CJ Arad în anii 2010 şi 2011, unde majoritatea licitaţiilor au fost câştigate de către firma Confort, a tandemului Cornu – Caraiman. O categorie de lucrări, de întreâinere de drumuri, au fost contractate prin negociere directă, fără anunţ de participare, de către SC Palcu Impex SRL, unde acţionar principal este finul primarului din Arad. Lucrările de infrastructură au fost contractate cu SC Confort SA, al cărei reprezentant în Ara deste tocmai inginerul Florin Paşca, vecin în duplexul de lux cu primarul arădean Gheorghe Falcă. Prin Paşca şi prin Falcă, “regele asfaltului” Georgică Cornu menâine o legătură personală cu preşedintele CJ Arad, Nicolae Iotcu. Procurorii anchetează modul în care licitaţii la acre societatea Confort SA s-a clasata pe locuri inferiore, dar a câştigat licitaţiile, prin contestaţie, urmare a intervenţiilor făcute chiar de către preşedintele CJ Arad. Conform listelor, societăţile Palcu Impex şi Confort sunt abonate la lucrări din banii publici ai Consiliului Judeţean Arad de mai bine de doi ani dar şi pentru lucrări mai vechi.
Surse politice au declarat că Gheorghe Falcă, finul lui Traian Băsescu, era următorul pe lista celor care ar urma să demisioneze din PDL. Primarul Aradului, aflat la cel de-al doilea mandat, este căsătorit cu Ela Seculici, fiica lui Gheorge Seculici, lider al PDL Arad, iar naşul lor de căsătorie este preşedintele Traian Băsescu. Gheorghe Falcă este judecat pentru fapte de corupţie în legătură cu vânzarea unui teren al municipalităţii unui apropiat al familiei, la un preţ considerat de către procurorii DNA ca fiind sub preţul pieţei.
(29.03.2012)
Serviciul teritorial Timişoara al DNA cercetează o grupare din care fac parte Codruţ Marta, fostul şef de cabinet la lui Sorin Blejnar, preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, primarul Aradului Gheorghe Falcă şi alte persoane. Primarul Timişoarei , Gheorghe Ciuhandu, a făcut public faptul că firma “Confort S.A.”, deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu, a depus la dosar acte falsificate, cazul a intrat în atenţia procurorilor arădeni. Un fals similar a fost descoperit şi la o licitaţie din judeţul Caraş- Severin. În paralel, asociatul lui Cornu, Lucian Caraiman, a fost condamnat în dosarul "Electrica II", la cinci ani de închisoare. În acelaşi dosar a mai fost condamnat şi fostul şef al Electrica Banat, Livius Milea, dar şi alţi directori din cadrul companiei, condamnaţi deja de două instanţe în dosarul "Electrica I".
Procurorii se ocupă si de o speţă, în care Georgică Cornu este cercetat pentru că societatea "Confort" a prezentat la Primăria Arad, pentru două achiziţii publice de lucrări, un proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de modernizare a două bulevarde din Timişoara, o recomandare în care apare calificativul de “foarte bun” pentru lucrarea din Timişoara şi încă o scrisoare de recomandare pentru un angajat al aceleiaşi societăţi, pe care apar semnătura primarului Gheorghe Ciuhandu şi ştampila Primăriei Timişoara. Primarul Timişoarei susţine că actele nu sunt valabile pentru că ele au fost falsificate (FOTO).
Procurorii spun ca Gheorghe Falcă şi Nicolae Ioţcu, preşedintele CJ Arad au beneficiat, direct sau prin intermediari, de avantaje materiale pentru că au acordat firmelor lui Cornu licitaţii cu valoare contractuală de mai multe zeci de milioane de euro.
Colaborarea Confort SA cu cele două instituţii publice arădene are legături strânse cu primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, prin intermediul căruia Cornu a şi ajuns în relaţii de amiciţie cu Nicolae Ioţcu. Intermediarul acestor relaţii este omul de afaceri Florin Paşca, vecin de duplex cu primarul Gheorghe Falcă, în casa de pe strada C.D. Loga din Arad.
Florin Paşca este, începând cu data de 1 iunie 2011, manager al SC Confort SA, încheind un contract de management pe judeţul Arad prin firma sa, SC Univro SRL Arad.
Acum procurorii cercetează lucrările contractate de către CJ Arad în anii 2010 şi 2011, unde majoritatea licitaţiilor au fost câştigate de către firma Confort, a tandemului Cornu – Caraiman. O categorie de lucrări, de întreâinere de drumuri, au fost contractate prin negociere directă, fără anunţ de participare, de către SC Palcu Impex SRL, unde acţionar principal este finul primarului din Arad. Lucrările de infrastructură au fost contractate cu SC Confort SA, al cărei reprezentant în Ara deste tocmai inginerul Florin Paşca, vecin în duplexul de lux cu primarul arădean Gheorghe Falcă. Prin Paşca şi prin Falcă, “regele asfaltului” Georgică Cornu menâine o legătură personală cu preşedintele CJ Arad, Nicolae Iotcu. Procurorii anchetează modul în care licitaţii la acre societatea Confort SA s-a clasata pe locuri inferiore, dar a câştigat licitaţiile, prin contestaţie, urmare a intervenţiilor făcute chiar de către preşedintele CJ Arad. Conform listelor, societăţile Palcu Impex şi Confort sunt abonate la lucrări din banii publici ai Consiliului Judeţean Arad de mai bine de doi ani dar şi pentru lucrări mai vechi.
Surse politice au declarat că Gheorghe Falcă, finul lui Traian Băsescu, era următorul pe lista celor care ar urma să demisioneze din PDL. Primarul Aradului, aflat la cel de-al doilea mandat, este căsătorit cu Ela Seculici, fiica lui Gheorge Seculici, lider al PDL Arad, iar naşul lor de căsătorie este preşedintele Traian Băsescu. Gheorghe Falcă este judecat pentru fapte de corupţie în legătură cu vânzarea unui teren al municipalităţii unui apropiat al familiei, la un preţ considerat de către procurorii DNA ca fiind sub preţul pieţei.
(29.03.2012)
DE CE NU A DECLARAT ADI MINUNE 100.000 EURO: "AM ASCUNS BANII DE NEVASTA!"
Curtea de Apel Bucureşti va lua o decizie în privinţa contestaţiei ANI împotriva deciziei date anul trecut de Comisia de Cercetare a Averilor in cazul lui Adrian Copilul Minune. Instituţia decisese să nu-i confişte manelistului 100.000 de euro pe motiv că i-a acumulat legal din vânzarea unui apartament. ANI a cerut judecătorilor să trimită cazul la Tribunalul Bucureşti, deoarece Adi Minune nu mai e consilier. Adrian Simionescu a intrat în vizorul ANI în aprilie 2011, deoarece nu a declarat suma de 100.000 de euro atunci când şi-a început mandatul de consilier local la Ştefăneşti Ilfov
Comisia de Cercetare a Averilor a decis să nu îi confişte suma de 100.000 de euro pe care Adrian Minune nu o putea justifica, dar Agenţia Naţională de Integritate a contestat hotărârea. Maigistraţii trebuie să decidă dacă vor muta procesul la Tribunalul Bucureşti aşa cum cere ANI. "Cum am emis suta de mii de euro? Trăiam cu o gagică de la Piteşti şi am vândut un apartament. Şi înainte de mandat cu 4 zile, am vândut apartamentul. Banii au fost puşi undeva unde să nu ştie soţia şi nu aveam cum să declar că banii i-am dat ăluia bătran: <<Tine tataie banii după apartamentul de la Pitesti!>>", a spus Minune.
(28.03.2012)
Comisia de Cercetare a Averilor a decis să nu îi confişte suma de 100.000 de euro pe care Adrian Minune nu o putea justifica, dar Agenţia Naţională de Integritate a contestat hotărârea. Maigistraţii trebuie să decidă dacă vor muta procesul la Tribunalul Bucureşti aşa cum cere ANI. "Cum am emis suta de mii de euro? Trăiam cu o gagică de la Piteşti şi am vândut un apartament. Şi înainte de mandat cu 4 zile, am vândut apartamentul. Banii au fost puşi undeva unde să nu ştie soţia şi nu aveam cum să declar că banii i-am dat ăluia bătran: <<Tine tataie banii după apartamentul de la Pitesti!>>", a spus Minune.
(28.03.2012)
UNGUREANU ISI RASPLATESTE SUSTINATORII AMERICANI
GUVERNUL A VANDUT PE SEST GAZELE DE SIST
CATRE CHEVRON
Guvernul avandut companiei Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, perimetrele unde se regasesc gaze de şist din zona Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Guvernul a publicat în Monitorul Oficial acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron. Cele trei acorduri vor intra in în vigoare pe 28 martie, odată cu publicarea celor trei Hotarâri de Guvern în Monitorul Oficial. Anexa care conţine principalele prevederi ale celor trei acorduri încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Chevron a fost clasificată.
Acordurile au fost semnate de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Alexandru Pătruţi, ministrul Economiei Lucian Bode, ministrul Mediului Laszlo Borbely, ministrul Transporturilor Alexandru Nazare si ministrul Finanţelor Bogdan Drăgoi. Acordurile petroliere au fost aprobate de Executiv, prin hotărâre, după ce premierul Ungureanu s-a întâlnit cu oficialii Chevron la sediul Guvernului. Surse oficiale au declarat atunci că oficialii Chevron au dorit să se asigure că pot începe în acest an forajul de gaze neconvenţionale în România, în contextul în care Bulgaria a anulat recent o licenţă a companiei americane. La discuţie a asistat şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.
Subiectul a fost unul de actualitate şi la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, iar preşedintele Traian Băsescu a vorbit la începutul lunii martie, pentru prima oară, cu ocazia unui discurs în Parlament, despre potenţialul economic al exploatării gazelor de şist din România, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declarând că şeful statului a fost vizitat anterior de reprezentanţii Chevron.
În România, Chevron deţine şi un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad. Peste 5.000 de oameni au participat, joia trecută, la un miting de protest organizat în centrul municipiului Bârlad, manifestanţii solicitând blocarea proiectului care prevede extragerea gazelor de şist în zona de sud a judeţului Vaslui printr-o metodă pe care aceştia o consideră periculoasă.
Chevron a transmis o declaraţie în care spune că înţelege îngrijorările legate de producţia de gaze naturale din şisturi în România. Chevron crede că după ce compania va prezenta datele exacte rezultate în urma cercetărilor, românii vor înţelege că gazele naturale provenite din şisturi reprezintă o sursă curată de energie. "România produce gaze naturale şi petrol de mulţi ani. Aceleaşi tehnici, perfecţionate de peste 100 de ani în exploatarea clasică, vor fi folosite pentru a se determina dacă ţara poate reduce substanţial importurile de gaze naturale. Compania Chevron este hotarâtă să creeze locuri de muncă pentru români, să genereze venituri pentru stat, să protejeze mediul înconjurător şi să ajute comunităţile locale unde operează", a declarat Tom Holst, country manager Chevron pentru România
Primarii luaţi prin surprindere de acord
Primarii din localităţile Adamclisi şi Limanu au fost luaţi prin surprindere de faptul că Guvernul a aprobat perimetrele pentru exploatarea gazelor de şist fără a-i consulta pe această temă. Localitatea Vama Veche este arondată administrativ primăriei Limanu. Edilul acestei localităţi, Nicolae Urdea a declarat că în cazul în care vor începe exploatările în perimetrul de la Vama Veche, toate apele vor fi afectate deoarece "pânza freatică nu e la o adâncime mare. În zona Limanu – 2 Mai este o zonă de echilibru între apa dulce şi apa de mare, iar această zonă va fi afectată în totalitate. Vor fi afectate puţurile de apă din Limanu până în Mangalia. Efectul va fi devastator şi asupra apelor marine şi a plajelor.”
Totodată, edilul Urdea a mai declarat că toate terenurile sunt în proprietatea localnicilor, iar Guvernul ar trebui să facă exproprieri: "Populaţia se va opune cu vehemenţă acestui proiect.” În Adamclisi, primarul Tudorel Burcea s-a bucurat iniţial când a aflat că decizia Guvernului, dar s-a răzgândit când şi-a dat seama că e ceva putred la mijloc: "Nu cunosc absolut nimic. Nu a venit nimeni la primărie să discute cu noi.” Apoi, şi-a amintit că administraţia nu mai dispune de terenuri proprietate publică. Nici primarul din Costineşti nu stă prea bine la acest capitol. Edilul Traian Crîstea s-a bucurat ori de câte ori Guvernul de la Bucureşti şi-a adus aminte de el. "Costineştiul a primit mai mulţi bani decât Mangalia şi Medgidia la un loc”, se lăuda Crîstea prin presa locală. Acum, pe lângă fonduri guvernamentale, localitatea s-a ales şi cu un perimetru în care urmează să fie exploatate gazele de şist. Dar, lui Traian Crîstea nu îi pasă şi acceptă situaţia ca atare, chiar dacă localnicii cât şi turiştii vor fi afectaţi în egală măsură. Acesta a declarat că nu e de profesie şi nici "organ de decizie”, iar despre datoria sa cel puţin morală de a informa oamenii despre efectele exploatării gazelor de şist nu suflă o vorbă, deşi pe site-ul primăriei se laudă: "M-am străduit şi mă străduiesc, cu tot ce mi-a stat în putere, pentru a promova dezvăluirea şi acordarea de informaţii ca o cheie pentru succesul echipei pe care o conduc”.
Pe lângă temerile că exploatările de gaze vor distruge zona turistică, oamenii se tem de otrăvirea surselor de apă şi de alte potenţiale efecte ale tehnologiei cu care se extrag gazele de şist. "Mai e o problemă cu centrala de la Cenavodă", spune Vlad Cătună. "Creşte riscul seismic. Cum pui sondele lângă centrală nucleară?!"
(27.03.2012)
Acordurile au fost semnate de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Alexandru Pătruţi, ministrul Economiei Lucian Bode, ministrul Mediului Laszlo Borbely, ministrul Transporturilor Alexandru Nazare si ministrul Finanţelor Bogdan Drăgoi. Acordurile petroliere au fost aprobate de Executiv, prin hotărâre, după ce premierul Ungureanu s-a întâlnit cu oficialii Chevron la sediul Guvernului. Surse oficiale au declarat atunci că oficialii Chevron au dorit să se asigure că pot începe în acest an forajul de gaze neconvenţionale în România, în contextul în care Bulgaria a anulat recent o licenţă a companiei americane. La discuţie a asistat şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.
Subiectul a fost unul de actualitate şi la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, iar preşedintele Traian Băsescu a vorbit la începutul lunii martie, pentru prima oară, cu ocazia unui discurs în Parlament, despre potenţialul economic al exploatării gazelor de şist din România, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declarând că şeful statului a fost vizitat anterior de reprezentanţii Chevron.
În România, Chevron deţine şi un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad. Peste 5.000 de oameni au participat, joia trecută, la un miting de protest organizat în centrul municipiului Bârlad, manifestanţii solicitând blocarea proiectului care prevede extragerea gazelor de şist în zona de sud a judeţului Vaslui printr-o metodă pe care aceştia o consideră periculoasă.
Chevron a transmis o declaraţie în care spune că înţelege îngrijorările legate de producţia de gaze naturale din şisturi în România. Chevron crede că după ce compania va prezenta datele exacte rezultate în urma cercetărilor, românii vor înţelege că gazele naturale provenite din şisturi reprezintă o sursă curată de energie. "România produce gaze naturale şi petrol de mulţi ani. Aceleaşi tehnici, perfecţionate de peste 100 de ani în exploatarea clasică, vor fi folosite pentru a se determina dacă ţara poate reduce substanţial importurile de gaze naturale. Compania Chevron este hotarâtă să creeze locuri de muncă pentru români, să genereze venituri pentru stat, să protejeze mediul înconjurător şi să ajute comunităţile locale unde operează", a declarat Tom Holst, country manager Chevron pentru România
Primarii luaţi prin surprindere de acord
Primarii din localităţile Adamclisi şi Limanu au fost luaţi prin surprindere de faptul că Guvernul a aprobat perimetrele pentru exploatarea gazelor de şist fără a-i consulta pe această temă. Localitatea Vama Veche este arondată administrativ primăriei Limanu. Edilul acestei localităţi, Nicolae Urdea a declarat că în cazul în care vor începe exploatările în perimetrul de la Vama Veche, toate apele vor fi afectate deoarece "pânza freatică nu e la o adâncime mare. În zona Limanu – 2 Mai este o zonă de echilibru între apa dulce şi apa de mare, iar această zonă va fi afectată în totalitate. Vor fi afectate puţurile de apă din Limanu până în Mangalia. Efectul va fi devastator şi asupra apelor marine şi a plajelor.”
Totodată, edilul Urdea a mai declarat că toate terenurile sunt în proprietatea localnicilor, iar Guvernul ar trebui să facă exproprieri: "Populaţia se va opune cu vehemenţă acestui proiect.” În Adamclisi, primarul Tudorel Burcea s-a bucurat iniţial când a aflat că decizia Guvernului, dar s-a răzgândit când şi-a dat seama că e ceva putred la mijloc: "Nu cunosc absolut nimic. Nu a venit nimeni la primărie să discute cu noi.” Apoi, şi-a amintit că administraţia nu mai dispune de terenuri proprietate publică. Nici primarul din Costineşti nu stă prea bine la acest capitol. Edilul Traian Crîstea s-a bucurat ori de câte ori Guvernul de la Bucureşti şi-a adus aminte de el. "Costineştiul a primit mai mulţi bani decât Mangalia şi Medgidia la un loc”, se lăuda Crîstea prin presa locală. Acum, pe lângă fonduri guvernamentale, localitatea s-a ales şi cu un perimetru în care urmează să fie exploatate gazele de şist. Dar, lui Traian Crîstea nu îi pasă şi acceptă situaţia ca atare, chiar dacă localnicii cât şi turiştii vor fi afectaţi în egală măsură. Acesta a declarat că nu e de profesie şi nici "organ de decizie”, iar despre datoria sa cel puţin morală de a informa oamenii despre efectele exploatării gazelor de şist nu suflă o vorbă, deşi pe site-ul primăriei se laudă: "M-am străduit şi mă străduiesc, cu tot ce mi-a stat în putere, pentru a promova dezvăluirea şi acordarea de informaţii ca o cheie pentru succesul echipei pe care o conduc”.
Pe lângă temerile că exploatările de gaze vor distruge zona turistică, oamenii se tem de otrăvirea surselor de apă şi de alte potenţiale efecte ale tehnologiei cu care se extrag gazele de şist. "Mai e o problemă cu centrala de la Cenavodă", spune Vlad Cătună. "Creşte riscul seismic. Cum pui sondele lângă centrală nucleară?!"
(27.03.2012)
CUPRUMIN, DATA PE NIMIC UNEI FIRMULITE CANADIENE
GUVERNUL A DAT ZACAMINTE DE CUPRU DE 21 MLD.USD
CU DOAR 200,77 MIL. EURO
Roman Copper a achiziţionat CupruMin pentru 200,77 milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât s-a cerut iniţial, iar statul nu a mai văzut atâta bănet de la privatizarea Electrica Muntenia Sud încoace, când italienii de la Enel au plusat peste 800 de milioane de euro. Cu toate acestea, afacerea ridică mai multe semne de întrebare, având în vedere ca Roman Copper este o firmuliţă înfiinţată special pentru preluarea CupruMin. Chiar însuşi ministerul Economiei a anunţat că Bayfront Capital Partners din Canada, acţionarul unic al firmei Roman Copper, va susţine preluarea acţiunilor deţinute de stat la Cupru Min Abrud şi plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa şi SUA, însă aceştia nu se ştiu.
Valoarea zăcământului este şi ea o altă problemă, deoarece zăcământul de la Roşia Poieni este unul dintre cele mai mari din Europa şi conţine 60% din rezervele de cupru ale României. Potrivit site-ului Cuprumin, partea utilă a zăcământului este de un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,36% cupru. La un calcul simplu rezultă că se pot extrage maxim 3,6 milioane tone de cupru.
Însă în procesul industrial se poate recupera doar 75% din total, aşa că ajungem la 2,5 milioane de tone. Dacă mai înmulţim şi cu 8.500 de dolari, cât este preţul tonei de cupru pe London Metal Exchange, rezultă că firmuliţa canadiană a pus mâna pe 21,2 miliarde de dolari.
De asemenea, tot site-ul companiei arată faptul că acum se pot extrage şi prelucra anual 9 milioane de tone de minereu, însă există posibilitatea de extindere la 15 milioane de tone pe an. La această capacitate, canadienii vor putea să extragă cuprul de la Roşia Poieni timp de 60 de ani.
La Roşia Poieni se poate extrage aur
O altă problemă o constituie faptul că în zăcământul de acolo se află şi importante cantităţi de aur. Gheorghe Popescu, profesor la Facultatea de Geologie a Universităţii, declara în toamna anului trecut că la Roşia Poieni conţinutul de aur este mai mare de 0,15 grame pe tonă iar în miezul zăcământului concentraţia este de un gram pe tonă. Spre comparaţie, la Roşia Montană concentraţia este de 1,3 grame pe tonă.
Proteste împotriva privatizării
Din această cauză mai mulţi protestatari au pichetat sediul ministerului Economiei acum câteva zile iar pe Facebook au apărut deja grupuri împotriva privatizării CupruMin. Compania este profitabilă pentru statul român însă autorităţile au fost forţate de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) să o includă pe lista de privatizare din cauza problemelor anterioare. Jeffrey Franks s-a sucit însă ca pisica în aer şi recent a negat acest fapt. "CupruMin nu este principala ţintă a programului nostru. Guvernul a decis că vrea să privatizeze CupruMin", spunea reprezentantul FMI într-un interviu la Monney Channel.
De la "gaură neagră" la "bombă ecologică"
Cuprumin a fost iniţial pusă pe lista de privatizare în 2006, vânzare promisă pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Ulterior, compania a fost preluată de către EnergoMineral. Statul a preluat în 2009 activitatea deoarece firma a denunţat contractul de privatizare, ca urmare a scăderii bruşte a preţului la cupru pe bursele internaţionale, venită din cauza crizei. În final, statul se judecă acum cu foştii investitori, care se angajaseră să investească 150 de milioane de euro.
Florin Vlădan, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a declarat acum două zile că Roman Copper nu are nicio obligaţie de investiţie, însă dacă vrea să exploateze cupru trebuie să investească 92 de milioane de euro pentru a decoperta mari suprafeţe de teren. Compania are de rezolvat probleme importante de mediu din cauza apelor cu metale grele din iazul de decantare Valea Şeşii, care este o "fabrică naturală de acid sulfuric".
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, spune că adjudecarea licitaţiei s-a făcut în afara cadrului legal. "Autorizaţiile de mediu ale Cuprumin au expirat la 31 decembrie 2011 şi nu au mai fost reînoite deoarece compania nu îndeplinea condiţiile. Ministerul Economiei a cerut reautorizarea, însă ministerul Mediului a răspuns că dacă s-ar acorda, aceasta ar încălca directivele europene", a afirmat Iancu pentru Jurnalul Naţional. El mai spune că Roman Copper nu are capacitatea tehnică, economică şi nici resursele umane necesare pentru continuarea activităţii.
CupruMin avea la finele anului 2010 datorii totale de 71,5 milioane de lei. Roman Copper are o scrisoare de garanţie bancară acceptată de EximBank, iar contractul de preluare a CupruMin va fi semnat în termen de zece zile.
(26.03.2012)
Valoarea zăcământului este şi ea o altă problemă, deoarece zăcământul de la Roşia Poieni este unul dintre cele mai mari din Europa şi conţine 60% din rezervele de cupru ale României. Potrivit site-ului Cuprumin, partea utilă a zăcământului este de un miliard de tone de minereu cu un conţinut mediu de 0,36% cupru. La un calcul simplu rezultă că se pot extrage maxim 3,6 milioane tone de cupru.
Însă în procesul industrial se poate recupera doar 75% din total, aşa că ajungem la 2,5 milioane de tone. Dacă mai înmulţim şi cu 8.500 de dolari, cât este preţul tonei de cupru pe London Metal Exchange, rezultă că firmuliţa canadiană a pus mâna pe 21,2 miliarde de dolari.
De asemenea, tot site-ul companiei arată faptul că acum se pot extrage şi prelucra anual 9 milioane de tone de minereu, însă există posibilitatea de extindere la 15 milioane de tone pe an. La această capacitate, canadienii vor putea să extragă cuprul de la Roşia Poieni timp de 60 de ani.
La Roşia Poieni se poate extrage aur
O altă problemă o constituie faptul că în zăcământul de acolo se află şi importante cantităţi de aur. Gheorghe Popescu, profesor la Facultatea de Geologie a Universităţii, declara în toamna anului trecut că la Roşia Poieni conţinutul de aur este mai mare de 0,15 grame pe tonă iar în miezul zăcământului concentraţia este de un gram pe tonă. Spre comparaţie, la Roşia Montană concentraţia este de 1,3 grame pe tonă.
Proteste împotriva privatizării
Din această cauză mai mulţi protestatari au pichetat sediul ministerului Economiei acum câteva zile iar pe Facebook au apărut deja grupuri împotriva privatizării CupruMin. Compania este profitabilă pentru statul român însă autorităţile au fost forţate de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) să o includă pe lista de privatizare din cauza problemelor anterioare. Jeffrey Franks s-a sucit însă ca pisica în aer şi recent a negat acest fapt. "CupruMin nu este principala ţintă a programului nostru. Guvernul a decis că vrea să privatizeze CupruMin", spunea reprezentantul FMI într-un interviu la Monney Channel.
De la "gaură neagră" la "bombă ecologică"
Cuprumin a fost iniţial pusă pe lista de privatizare în 2006, vânzare promisă pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Ulterior, compania a fost preluată de către EnergoMineral. Statul a preluat în 2009 activitatea deoarece firma a denunţat contractul de privatizare, ca urmare a scăderii bruşte a preţului la cupru pe bursele internaţionale, venită din cauza crizei. În final, statul se judecă acum cu foştii investitori, care se angajaseră să investească 150 de milioane de euro.
Florin Vlădan, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a declarat acum două zile că Roman Copper nu are nicio obligaţie de investiţie, însă dacă vrea să exploateze cupru trebuie să investească 92 de milioane de euro pentru a decoperta mari suprafeţe de teren. Compania are de rezolvat probleme importante de mediu din cauza apelor cu metale grele din iazul de decantare Valea Şeşii, care este o "fabrică naturală de acid sulfuric".
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, spune că adjudecarea licitaţiei s-a făcut în afara cadrului legal. "Autorizaţiile de mediu ale Cuprumin au expirat la 31 decembrie 2011 şi nu au mai fost reînoite deoarece compania nu îndeplinea condiţiile. Ministerul Economiei a cerut reautorizarea, însă ministerul Mediului a răspuns că dacă s-ar acorda, aceasta ar încălca directivele europene", a afirmat Iancu pentru Jurnalul Naţional. El mai spune că Roman Copper nu are capacitatea tehnică, economică şi nici resursele umane necesare pentru continuarea activităţii.
CupruMin avea la finele anului 2010 datorii totale de 71,5 milioane de lei. Roman Copper are o scrisoare de garanţie bancară acceptată de EximBank, iar contractul de preluare a CupruMin va fi semnat în termen de zece zile.
(26.03.2012)
M.R.U. SI-A LUAT-O CONSILIER PE JUDECATOAREA
CARE IN 2009 L-A ARESTAT PE GIGI BECALI
Judecătoarea Nicoleta Nolden, care a dispus în primăvara anului 2009 arestarea finanţatorului echipei de fotbal Steaua Gigi Becali, a fost numită de premierul Mihai Răzvan Ungureanu în postul de consilier de stat în aparatul propriu de lucru al primului-ministru. Judecatoarea Nicoleta Nolden (fosta Cristus), care a dispus în primăvara anului 2009 arestarea finanţatorului echipei de fotbal FC Steaua, Gigi Becali, a fost numită de premierul Mihai Răzvan Ungureanu în postul de consilier de stat în aparatul propriu de lucru al primului-ministru.
Anterior, Nicoleta Nolden (fostă Cristuş), judecător cu grad de curte de apel la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, a fost detaşată la Ministerul Afacerilor Externe şi a lucrat ca şi consul la Consulatul General al României din Bonn (Germania). Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii hotărâse de altfel detaşarea acesteia în cadrul MAE pe o perioadă de trei ani, începând cu 1 februarie 2012.
În luna aprilie 2009, Gigi Becali a fost arestat pentru aproximativ două săptămâni, fiind acuzat de sechestrarea a trei presupuşi hoţi ai maşinii finanţatorului Stelei. Decizia de arestare a fost emisă de Judecătoria sectorului 1, condusă la acel moment de noul consilier al premierului.
(23.03.2012)
Anterior, Nicoleta Nolden (fostă Cristuş), judecător cu grad de curte de apel la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, a fost detaşată la Ministerul Afacerilor Externe şi a lucrat ca şi consul la Consulatul General al României din Bonn (Germania). Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii hotărâse de altfel detaşarea acesteia în cadrul MAE pe o perioadă de trei ani, începând cu 1 februarie 2012.
În luna aprilie 2009, Gigi Becali a fost arestat pentru aproximativ două săptămâni, fiind acuzat de sechestrarea a trei presupuşi hoţi ai maşinii finanţatorului Stelei. Decizia de arestare a fost emisă de Judecătoria sectorului 1, condusă la acel moment de noul consilier al premierului.
(23.03.2012)
COMPLICELE LUI BOLDEA, BOGDAN BOZA,
CERE ELIBERAREA PENTRU CA VREA IN PARLAMENT
Unul dintre complicii deputatului Mihai Boldea, Bogdan Boza, a cerut să fie judecat în libertate, pentru că vrea să candideze la Parlament, arătând că nu este un pericol social, fiind "student" la Institutul Diplomatic Român. Boza, lider al PNL Galaţi, a recunoscut acuzaţiile care i-au fost aduse de procurorii DIICOT Galaţi.
Boza a devenit penal după ce a afirmat că SC Arcada SA din Galati are să-i plătească 1.000.000 euro până pe 21.12.2009, pentru nerespectarea unui contract de management. El a sustinut că a fost angajat de administratorul Arcada, Spiru Mantu, pentru servicii de management, pe baza unui contract datat 1 noiembrie 2009, o zi de duminica (!!!), in care administratorul firmei respective nici măcar nu era în oraş.
„Am primit o notificare cu un contract semnat, chipurile, între Arcada SA şi un oarecare Boza Bogdan Alexandru, în care se spune că acest Boza se ocupă de managementul Arcada şi că eu trebuie să îi plătesc 40 de miliarde de lei vechi, adică un milion de euro. Pe contract era falsificată o semnătură a mea. Bineînţeles că nu am luat în seamă aşa ceva, pentru că mi s-a părut o prostie. Contractul, în afară de faptul că are semnătura mea falsificată, e făcut într-o zi de duminică. Eu nici nu eram atunci în Galaţi, ci pe un şantier, unde pregăteam finalizarea unor lucrări. Am şi documentele de la cazare care dovedesc acest lucru”, spune Spiru Mantu. Cum ştia că nu îl cunoaşte pe Boza şi, implicit, nu avea cum să-l angajeze, Spiru Mantu a stat liniştit. A dat un răspuns oficial prin care explica toate aceste lucruri.
Contractul pe care îl invocă Boza, intitulat „Contract pentru servicii de management şi asistare pentru rezolvarea conflictelor”, are o durată de şase luni (în perioada 01.11.2009-31.05.2010). În lista prestaţiilor, sunt trecute 21 de servicii, de la asistenţa în relaţiile cu terţii, până la urmărirea lucrărilor şi relaţiile cu autorităţile, servicii pentru care Boza ar fi trebuit să primească la finele lui 2009 (cu mult înainte de expirarea contractului) 4.000.000 lei. Actul invocat de Boza, prin care Arcada SA era înştiinţată că are de plată o sumă enormă unui necunoscut, a stat şi la baza notificării făcute de cabinetul deputatului Mihai Boldea, prin asociata acestuia, avocata Mihaela Bolboceanu.
Atunci, Spiru Mantu şi-a dat seama că nu este o glumă şi a luată legătura cu Mihai Boldea, pentru clarificarea situaţiei: „Avocatul Boldea a fost unul din oamenii cu care am avut contract de asistenţă juridică, din 2006 până în 2008. În perioada aceea, el a avut acces la ştampilă şi la documentele firmei noastre. L-am întrebat pe Boldea despre ce-i vorba. Mi-a spus, domnule, ăsta este un escroc, un derbedeu care a concurat cu Elena Băsescu. Dar în aceeaşi discuţie, Boldea s-a scăpat, arătând că nu e străin de treaba cu contractul si mi-a spus ca respectivul contract e beton!”.
JUDECATOAREA RODICA ARHIP, PRONUNTARE CU MIROS DE INFRACTIUNE
Văzând că nu are sorţi de izbândă pe cale amiabila, Boza a apelat la instanţa de judecată. În dosarul 6967/121/2010, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, înregistrat în iulie 2010, judecarea cauzei s-a făcut cu surprinzător de mare viteză pentru un litigiu comercial. Au fost numai două termene, 15.11.2010 şi 25.11.2010, când judecătoarea Rodica Arhip s-a grăbit să anunţe că se va pronunţa, desi respectivul contract sau macar o copie a acestuia nu exista la dosar.
După ce instanţa a anunţat rămânerea în pronunţare şi avocata companiei Arcada a părăsit sala de judecată, a apărut apărătoarea lui Boza, Mihaela Bolboceanu, care a depus la dosar două documente: o copie xerox a presupusului contract şi o “expertiză grafică şi analiză grafologică”, despre care nimeni nu aflase, deci nu le putea contesta. În expertiza depusă pe furiş de Bolboceanu, se spunea că semnătura de pe contractul lui Boza ar fi chiar a administratorului Arcada, Spiru Mantu. Expertiza a fost făcută de Alina Arabella Marinca, ofiţer psiholog la Centrul de Psihosociologie a MAI. cercetată în mai multe infracţiuni.
Judecătoarea Arhip s-a pronunţat fără a ţine cont de faptul că expertiza este întocmită de un psiholog şi nu de un expert criminalist avizat de Ministerul Justiţiei, aşa cum prevede legea, obligând Arcada să-i plătească lui Boza 1.000.000 euro. Ba mai mult, judecătoarea nici măcar nu le-a lăsat celor de la Arcada posibilitatea să atace sentinţa, menţionând în hotărâre faptul că aceasta este irevocabilă.
Arcada a depus la Curtea de Apel Galaţi o acţiune în anulare. De asemenea, avocata companiei respective a făcut şi plângeri penale. Magistraţii de la Curtea de Apel au constatat că Arcada are dreptate şi a dispus retrimiterea dosarului la Tribunalul Galaţi. Între timp, Mantu a apelat la expertul Gheorghe Nicola, autorizat de MJ în expertiza grafică şi tehnică a documentelor, expert care a arătat că semnătura de pe contractului de management al lui Boza nu-i aparţine lui Spiru Mantu. Trebuie menţionat faptul că prima expertiză avea doar două pagini de observaţii, pe când cea a lui Nicola este explicată şi argumentată pe mai mult de 20 de pagini, concluzia expertului fiind fără echivoc: “Semnătura de la poziţia parte contractantă SC Arcada Company SA - Mantu Spiru nu a fost executată de către persoana Mantu Spiru”.
BOLDEA IMPLICAT DIRECT IN AFACEREA "ARCADA"
Implicarea lui Boldea Cazul de la Arcada nu-i este deloc străin lui Mihai Boldea, lucru dovedit şi de procurorii DIICOT, care i-au prezentat deputatului învinuirile legate de subiect. Faptul că Boldea cunoaşte foarte bine speţa este dovedit de două acţiuni făcute de Boldea, acţiuni care nu au nevoie de prea multe explicaţii: pe 12 octombrie 2010, el a achitat taxa de timbru judiciar, de 19 lei, în numele lui Bogdan Boza, iar după pronunţarea sentinţei de la Tribunal, deputatul a cerut în numele clientului său, comunicarea de urgenţă a hotărârii, depunând la dosar delegaţie de reprezentare. Boldea a încălcat, astfel, art. 82, din Legea nr. 161/2003, care le interzice avocaţilor parlamentari să se implice în procese aflate pe rolul judecătoriilor sau tribunalelor. Mai mult, prin intermediul avocatului Dancu, Boldea si Bozea i-au trimis, in faza de urmarire penala a dosarului Arcada, procurorului DIICOT Codrut Olaru o cerere pentru o audienta imediata in care aveau de gand sa-l reclame pe procurorul care investiga cazul la Galati.
Plângeri penale in acest caz au fost făcute si de cei de la Arcada, dar sunt la parchete (cele cu privire la Boza sunt la Galaţi, iar cele cu privire la Boldea au fost trimise de DNA la Parchetul General).Administratorul de la Arcada îşi caută dreptate in Justitie, acesta având un nou termen la Tribunalul Galaţi pe 23 aprilie.
Cazul Arcada nu este singular ca mod de operare, Boldea având la activ încă cel puţin o firmă pe care a încercat să o escrocheze în acest fel.
(22.03.2012)
Boza a devenit penal după ce a afirmat că SC Arcada SA din Galati are să-i plătească 1.000.000 euro până pe 21.12.2009, pentru nerespectarea unui contract de management. El a sustinut că a fost angajat de administratorul Arcada, Spiru Mantu, pentru servicii de management, pe baza unui contract datat 1 noiembrie 2009, o zi de duminica (!!!), in care administratorul firmei respective nici măcar nu era în oraş.
„Am primit o notificare cu un contract semnat, chipurile, între Arcada SA şi un oarecare Boza Bogdan Alexandru, în care se spune că acest Boza se ocupă de managementul Arcada şi că eu trebuie să îi plătesc 40 de miliarde de lei vechi, adică un milion de euro. Pe contract era falsificată o semnătură a mea. Bineînţeles că nu am luat în seamă aşa ceva, pentru că mi s-a părut o prostie. Contractul, în afară de faptul că are semnătura mea falsificată, e făcut într-o zi de duminică. Eu nici nu eram atunci în Galaţi, ci pe un şantier, unde pregăteam finalizarea unor lucrări. Am şi documentele de la cazare care dovedesc acest lucru”, spune Spiru Mantu. Cum ştia că nu îl cunoaşte pe Boza şi, implicit, nu avea cum să-l angajeze, Spiru Mantu a stat liniştit. A dat un răspuns oficial prin care explica toate aceste lucruri.
Contractul pe care îl invocă Boza, intitulat „Contract pentru servicii de management şi asistare pentru rezolvarea conflictelor”, are o durată de şase luni (în perioada 01.11.2009-31.05.2010). În lista prestaţiilor, sunt trecute 21 de servicii, de la asistenţa în relaţiile cu terţii, până la urmărirea lucrărilor şi relaţiile cu autorităţile, servicii pentru care Boza ar fi trebuit să primească la finele lui 2009 (cu mult înainte de expirarea contractului) 4.000.000 lei. Actul invocat de Boza, prin care Arcada SA era înştiinţată că are de plată o sumă enormă unui necunoscut, a stat şi la baza notificării făcute de cabinetul deputatului Mihai Boldea, prin asociata acestuia, avocata Mihaela Bolboceanu.
Atunci, Spiru Mantu şi-a dat seama că nu este o glumă şi a luată legătura cu Mihai Boldea, pentru clarificarea situaţiei: „Avocatul Boldea a fost unul din oamenii cu care am avut contract de asistenţă juridică, din 2006 până în 2008. În perioada aceea, el a avut acces la ştampilă şi la documentele firmei noastre. L-am întrebat pe Boldea despre ce-i vorba. Mi-a spus, domnule, ăsta este un escroc, un derbedeu care a concurat cu Elena Băsescu. Dar în aceeaşi discuţie, Boldea s-a scăpat, arătând că nu e străin de treaba cu contractul si mi-a spus ca respectivul contract e beton!”.
JUDECATOAREA RODICA ARHIP, PRONUNTARE CU MIROS DE INFRACTIUNE
Văzând că nu are sorţi de izbândă pe cale amiabila, Boza a apelat la instanţa de judecată. În dosarul 6967/121/2010, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi, înregistrat în iulie 2010, judecarea cauzei s-a făcut cu surprinzător de mare viteză pentru un litigiu comercial. Au fost numai două termene, 15.11.2010 şi 25.11.2010, când judecătoarea Rodica Arhip s-a grăbit să anunţe că se va pronunţa, desi respectivul contract sau macar o copie a acestuia nu exista la dosar.
După ce instanţa a anunţat rămânerea în pronunţare şi avocata companiei Arcada a părăsit sala de judecată, a apărut apărătoarea lui Boza, Mihaela Bolboceanu, care a depus la dosar două documente: o copie xerox a presupusului contract şi o “expertiză grafică şi analiză grafologică”, despre care nimeni nu aflase, deci nu le putea contesta. În expertiza depusă pe furiş de Bolboceanu, se spunea că semnătura de pe contractul lui Boza ar fi chiar a administratorului Arcada, Spiru Mantu. Expertiza a fost făcută de Alina Arabella Marinca, ofiţer psiholog la Centrul de Psihosociologie a MAI. cercetată în mai multe infracţiuni.
Judecătoarea Arhip s-a pronunţat fără a ţine cont de faptul că expertiza este întocmită de un psiholog şi nu de un expert criminalist avizat de Ministerul Justiţiei, aşa cum prevede legea, obligând Arcada să-i plătească lui Boza 1.000.000 euro. Ba mai mult, judecătoarea nici măcar nu le-a lăsat celor de la Arcada posibilitatea să atace sentinţa, menţionând în hotărâre faptul că aceasta este irevocabilă.
Arcada a depus la Curtea de Apel Galaţi o acţiune în anulare. De asemenea, avocata companiei respective a făcut şi plângeri penale. Magistraţii de la Curtea de Apel au constatat că Arcada are dreptate şi a dispus retrimiterea dosarului la Tribunalul Galaţi. Între timp, Mantu a apelat la expertul Gheorghe Nicola, autorizat de MJ în expertiza grafică şi tehnică a documentelor, expert care a arătat că semnătura de pe contractului de management al lui Boza nu-i aparţine lui Spiru Mantu. Trebuie menţionat faptul că prima expertiză avea doar două pagini de observaţii, pe când cea a lui Nicola este explicată şi argumentată pe mai mult de 20 de pagini, concluzia expertului fiind fără echivoc: “Semnătura de la poziţia parte contractantă SC Arcada Company SA - Mantu Spiru nu a fost executată de către persoana Mantu Spiru”.
BOLDEA IMPLICAT DIRECT IN AFACEREA "ARCADA"
Implicarea lui Boldea Cazul de la Arcada nu-i este deloc străin lui Mihai Boldea, lucru dovedit şi de procurorii DIICOT, care i-au prezentat deputatului învinuirile legate de subiect. Faptul că Boldea cunoaşte foarte bine speţa este dovedit de două acţiuni făcute de Boldea, acţiuni care nu au nevoie de prea multe explicaţii: pe 12 octombrie 2010, el a achitat taxa de timbru judiciar, de 19 lei, în numele lui Bogdan Boza, iar după pronunţarea sentinţei de la Tribunal, deputatul a cerut în numele clientului său, comunicarea de urgenţă a hotărârii, depunând la dosar delegaţie de reprezentare. Boldea a încălcat, astfel, art. 82, din Legea nr. 161/2003, care le interzice avocaţilor parlamentari să se implice în procese aflate pe rolul judecătoriilor sau tribunalelor. Mai mult, prin intermediul avocatului Dancu, Boldea si Bozea i-au trimis, in faza de urmarire penala a dosarului Arcada, procurorului DIICOT Codrut Olaru o cerere pentru o audienta imediata in care aveau de gand sa-l reclame pe procurorul care investiga cazul la Galati.
Plângeri penale in acest caz au fost făcute si de cei de la Arcada, dar sunt la parchete (cele cu privire la Boza sunt la Galaţi, iar cele cu privire la Boldea au fost trimise de DNA la Parchetul General).Administratorul de la Arcada îşi caută dreptate in Justitie, acesta având un nou termen la Tribunalul Galaţi pe 23 aprilie.
Cazul Arcada nu este singular ca mod de operare, Boldea având la activ încă cel puţin o firmă pe care a încercat să o escrocheze în acest fel.
(22.03.2012)
ARESTAREA JUDECATORULUI CATALIN SERBAN
SCOATE LA IVEALA O AFACERE DE UN MILIARD DE EURO
Retinerea si arestarea vicepresedintelui Curtii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban, acuzat ca a primit mită de 60.000 euro pentru a interveni pe lângă magistraţi, scoate la iveala amanuntele unei afaceri de 1.000.000.000 de euro.
Pe 19 ianuarie 2011, Adunarea Creditorilor SC Moldomin SA - care deţine o serie de mine cu rezerve de cupru de un miliard de euro - a aprobat valorificarea "la pachet" a bunurilor din patrimoniul combinatului. Tot atunci s-a hotărât că principalul creditor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (85%), să facă parte din comisia de negociere.
După trei luni, lichidatorul Răzvan Traian Zăvăleanu (RTZ&Partners) a schimbat ilegal regulamentul şi a modificat cu de la sine putere condiţiile de vânzare. El a împărţit patrimoniul companiei în loturi, fără să ceară aprobarea creditorilor şi fără să existe un raport de evaluare pentru fiecare bun în parte. Apoi, pe 26 iulie, l-a eliminat pe reprezentantul ANAF din componenţa comisiei de negociere şi nu i-a mai permis decât să asiste ca observator la negocierile cu potenţialii cumpărători. Lichidatorul nu i-a dat voie reprezentantului statului să semneze procesul verbal cu obiecţiuni şi a refuzat să semneze nota întocmită de inspectorii statului. Urmare a acestor abuzuri, ANAF a solicitat supendarea procedurii până la judecarea pe fond a cererii de anulare. Pe 1 august 2011, Tribunalul a aprobat cererea de suspendare, dar reprezentanţii ANAF au reuşit să comunice lichidatorului hotărârea, doar prin afişare, în puterea nopţii, pe uşa lichidatorului
Pagubă de 11 milioane RON
Înainte de suspendare, în faza finală a negocierilor rămăseseră Mineco Elveţia şi KDF Energy, condusă de George Brăiloiu, cel care a cumpărat acte şi scrieri aparţinând lui Emil Cioran şi le-a donat statului. Pe 26 iulie, înainte de suspendare, elveţienii au oferit 14 milioane de lei, iar KDF a ridicat miza la 25 de milioane lei. Potrivit procedurii, cei doi competitori mai aveau o etapă, de supraofertare. Lichidatorul i-a sugerat însă KDF că ar putea renunţa la licitaţie, dacă sunt nemulţumiţi de suspendare. KDF şi-a retras oferta, generând suspiciunea că au fost doar "iepuri" în cursa în care Mineco Elveţia era singurul agreat. Pe 14 septembrie, când s-a reluat procedura, după respingerea cererii de anulare depusă de ANAF, Mineco nu a mai "plusat" şi a câştigat bunurile pentru numai 14 milioane de lei. Pe 15 martie, după ce recursul ANAF a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, vicepreşedintele Cătălin Şerban a fost arestat pentru că a primit mită pentru a interveni pe lângă magistraţii care au judecat cauza.
Filmul mitei
Judecătorul de la Timişoara nu a intrat în biroul notarial al soţiei sale când denunţătorul a lăsat valuta. Banii au fost primiţi de la doi afacerişti elveţieni de origine sârbă, în localitatea Biserica Albă, Serbia. Ca în filmele cu mafioţi, directorul SC Moldomin SA Moldova Nouă, Iacob Chişărău s-a deplasat în Serbia împreună cu şeful poliţiei din Moldova Nouă, Nicolae Sava. În parcarea unui hotel erau aşteptaţi de o maşină neagră, iar un individ i-a înmânat un plic pentru Nicolae Cătălin Şerban. După ce au trecut graniţa, maşina poliţistului a fost oprită de procurori şi percheziţionată. Potrivit interceptărilor din motivarea arestării, Şerban era nerăbdător să primească banii. La un moment dat, în interceptări apare Marian Mihăilă, preşedinte al Senatului Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, fost ofiţer SIE şi intermediar între judecător şi Chişărău. "Sunt presat şi eu la rândul meu de alţii şi dacă nu rezolvăm atunci nu mai pot apela", i-a spus Şerban lui Mihăilă.
Seful Moldomin a omorat trei oameni
Directorul Moldomin, Iacob Chişărău, care este si consilier judetean PDL, este acuzat ca in mai 2011, a intrat într-o depăşire pe contrasens cu un automobil Touareg şi a spulberat o maşină care circula regulamentar şi în care se aflau patru studenţi. Trei au murit pe loc, al patrulea a rămas cu sechele pe viaţă. Dosarul de ucidere din culpă nici măcar nu a ajuns în instanţă, fiind blocat la procurorii care aşteaptă de 8 luni o expertiză tehnică. Familiile îndoliate spun că, în tot acest timp, Chişărău nu le-a spus nici măcar: "Îmi pare rău, îmi cer iertare". Singurul supravieţuitor al accidentului provocat de Iacob Chişărău nu şi-a revenit nici acum complet. Pentru că trei luni a fost imobilizat, şi-a pierdut şi locul de muncă, fiind profesor de sport, şi nici nu şi-a mai terminat facultatea.
In dosarul în care este cercetat Iacob Chişirău nu se mai întâmplă nimic de aproape un an. "Aşteptăm rezultatul expertizei criminalistice dispuse în cauză pentru a stabili condiţiile în care s-a produs accidentul", spune procurorul Camelia Niculescu, purtătotul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Expertiza a fost cerută în iulie 2011, a primit termen de finalizare opt luni şi, în ciuda faptului că acesta a fost depăşit, nici măcar nu a fost dată în lucru experţilor, după cum recunoaşte dr. Cristian Neghină, directorul Laboratorului de Expertize Criminalistice Timişoara: "Această expertiză aşteaptă la rând, nu a fost încă începută, deşi munca efectivă într-un astfel de dosar este de la 3 la 5 zile".
Acuzatii de musamalizare
Avocatul familiilor victimelor, Vlad Hosu, susţine că ancheta este tergiversată intenţionat. El explică faptul că sunt mai multe elemente care probează faptul că ancheta nu îşi are cursul firesc: "Faptul că expertiza întârzie e doar un aspect. Apărarea lui Iacob Chişărău se bazează pe faptul că ar fi suferit un accident vascular cerebral cu o fracţiune de secundă înaintea accidentului. A fost investigat imediat după accident de trei medici şi niciunul nu a evidenţiat atacul cerebral. A doua zi, învinuitul şi-a scos, de la un cabinet privat din Timişoara, o adeverinţă care certifică atacul cerebral. În ianuarie a fost investigat la IML fără ca expertul plătit de noi să asiste. Este o încălcare gravă a procedurii."
"Are bani, învârte afaceri, îşi permite să dea şpagă zeci de mii de euro şi îşi vede de viaţa lui, cu chermeze şi tot felul, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. A demonstrat tot timpul că nu îi pasă, că nu a avut niciun moment de regret", spune Zlatia Cocar, o mamă căreia i-a murit singurul copil în accidentul produs de Chişărăru.
Avocatul lui Chişărău, Vlad Mănăilă, nu vede nimic suspect în această cauză. Nu i se pare că dosarul merge prea încet. "Atâta vreme cât dosarul se află la Parchet, cum poate o parte să tergiverseze? Dacă vi se pare că ceva miroase urât, mergeţi la Parchet şi luaţi-i de guler pe procurori", a spus avocatul lui Chişărău.
(21.03.2012)
Pe 19 ianuarie 2011, Adunarea Creditorilor SC Moldomin SA - care deţine o serie de mine cu rezerve de cupru de un miliard de euro - a aprobat valorificarea "la pachet" a bunurilor din patrimoniul combinatului. Tot atunci s-a hotărât că principalul creditor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (85%), să facă parte din comisia de negociere.
După trei luni, lichidatorul Răzvan Traian Zăvăleanu (RTZ&Partners) a schimbat ilegal regulamentul şi a modificat cu de la sine putere condiţiile de vânzare. El a împărţit patrimoniul companiei în loturi, fără să ceară aprobarea creditorilor şi fără să existe un raport de evaluare pentru fiecare bun în parte. Apoi, pe 26 iulie, l-a eliminat pe reprezentantul ANAF din componenţa comisiei de negociere şi nu i-a mai permis decât să asiste ca observator la negocierile cu potenţialii cumpărători. Lichidatorul nu i-a dat voie reprezentantului statului să semneze procesul verbal cu obiecţiuni şi a refuzat să semneze nota întocmită de inspectorii statului. Urmare a acestor abuzuri, ANAF a solicitat supendarea procedurii până la judecarea pe fond a cererii de anulare. Pe 1 august 2011, Tribunalul a aprobat cererea de suspendare, dar reprezentanţii ANAF au reuşit să comunice lichidatorului hotărârea, doar prin afişare, în puterea nopţii, pe uşa lichidatorului
Pagubă de 11 milioane RON
Înainte de suspendare, în faza finală a negocierilor rămăseseră Mineco Elveţia şi KDF Energy, condusă de George Brăiloiu, cel care a cumpărat acte şi scrieri aparţinând lui Emil Cioran şi le-a donat statului. Pe 26 iulie, înainte de suspendare, elveţienii au oferit 14 milioane de lei, iar KDF a ridicat miza la 25 de milioane lei. Potrivit procedurii, cei doi competitori mai aveau o etapă, de supraofertare. Lichidatorul i-a sugerat însă KDF că ar putea renunţa la licitaţie, dacă sunt nemulţumiţi de suspendare. KDF şi-a retras oferta, generând suspiciunea că au fost doar "iepuri" în cursa în care Mineco Elveţia era singurul agreat. Pe 14 septembrie, când s-a reluat procedura, după respingerea cererii de anulare depusă de ANAF, Mineco nu a mai "plusat" şi a câştigat bunurile pentru numai 14 milioane de lei. Pe 15 martie, după ce recursul ANAF a fost respins de Curtea de Apel Timişoara, vicepreşedintele Cătălin Şerban a fost arestat pentru că a primit mită pentru a interveni pe lângă magistraţii care au judecat cauza.
Filmul mitei
Judecătorul de la Timişoara nu a intrat în biroul notarial al soţiei sale când denunţătorul a lăsat valuta. Banii au fost primiţi de la doi afacerişti elveţieni de origine sârbă, în localitatea Biserica Albă, Serbia. Ca în filmele cu mafioţi, directorul SC Moldomin SA Moldova Nouă, Iacob Chişărău s-a deplasat în Serbia împreună cu şeful poliţiei din Moldova Nouă, Nicolae Sava. În parcarea unui hotel erau aşteptaţi de o maşină neagră, iar un individ i-a înmânat un plic pentru Nicolae Cătălin Şerban. După ce au trecut graniţa, maşina poliţistului a fost oprită de procurori şi percheziţionată. Potrivit interceptărilor din motivarea arestării, Şerban era nerăbdător să primească banii. La un moment dat, în interceptări apare Marian Mihăilă, preşedinte al Senatului Universităţii "Eftimie Murgu" din Reşiţa, fost ofiţer SIE şi intermediar între judecător şi Chişărău. "Sunt presat şi eu la rândul meu de alţii şi dacă nu rezolvăm atunci nu mai pot apela", i-a spus Şerban lui Mihăilă.
Seful Moldomin a omorat trei oameni
Directorul Moldomin, Iacob Chişărău, care este si consilier judetean PDL, este acuzat ca in mai 2011, a intrat într-o depăşire pe contrasens cu un automobil Touareg şi a spulberat o maşină care circula regulamentar şi în care se aflau patru studenţi. Trei au murit pe loc, al patrulea a rămas cu sechele pe viaţă. Dosarul de ucidere din culpă nici măcar nu a ajuns în instanţă, fiind blocat la procurorii care aşteaptă de 8 luni o expertiză tehnică. Familiile îndoliate spun că, în tot acest timp, Chişărău nu le-a spus nici măcar: "Îmi pare rău, îmi cer iertare". Singurul supravieţuitor al accidentului provocat de Iacob Chişărău nu şi-a revenit nici acum complet. Pentru că trei luni a fost imobilizat, şi-a pierdut şi locul de muncă, fiind profesor de sport, şi nici nu şi-a mai terminat facultatea.
In dosarul în care este cercetat Iacob Chişirău nu se mai întâmplă nimic de aproape un an. "Aşteptăm rezultatul expertizei criminalistice dispuse în cauză pentru a stabili condiţiile în care s-a produs accidentul", spune procurorul Camelia Niculescu, purtătotul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Expertiza a fost cerută în iulie 2011, a primit termen de finalizare opt luni şi, în ciuda faptului că acesta a fost depăşit, nici măcar nu a fost dată în lucru experţilor, după cum recunoaşte dr. Cristian Neghină, directorul Laboratorului de Expertize Criminalistice Timişoara: "Această expertiză aşteaptă la rând, nu a fost încă începută, deşi munca efectivă într-un astfel de dosar este de la 3 la 5 zile".
Acuzatii de musamalizare
Avocatul familiilor victimelor, Vlad Hosu, susţine că ancheta este tergiversată intenţionat. El explică faptul că sunt mai multe elemente care probează faptul că ancheta nu îşi are cursul firesc: "Faptul că expertiza întârzie e doar un aspect. Apărarea lui Iacob Chişărău se bazează pe faptul că ar fi suferit un accident vascular cerebral cu o fracţiune de secundă înaintea accidentului. A fost investigat imediat după accident de trei medici şi niciunul nu a evidenţiat atacul cerebral. A doua zi, învinuitul şi-a scos, de la un cabinet privat din Timişoara, o adeverinţă care certifică atacul cerebral. În ianuarie a fost investigat la IML fără ca expertul plătit de noi să asiste. Este o încălcare gravă a procedurii."
"Are bani, învârte afaceri, îşi permite să dea şpagă zeci de mii de euro şi îşi vede de viaţa lui, cu chermeze şi tot felul, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. A demonstrat tot timpul că nu îi pasă, că nu a avut niciun moment de regret", spune Zlatia Cocar, o mamă căreia i-a murit singurul copil în accidentul produs de Chişărăru.
Avocatul lui Chişărău, Vlad Mănăilă, nu vede nimic suspect în această cauză. Nu i se pare că dosarul merge prea încet. "Atâta vreme cât dosarul se află la Parchet, cum poate o parte să tergiverseze? Dacă vi se pare că ceva miroase urât, mergeţi la Parchet şi luaţi-i de guler pe procurori", a spus avocatul lui Chişărău.
(21.03.2012)
RAMAS FARA IMUNITATE, BOLDEA A DISPARUT
Camera Deputaţilor a aprobat, azi, prin vot secret, cererea de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului Mihail Boldea. Au fost înregistrate 147 de voturi "pentru", 17 voturi "împotrivă", iar patru voturi au fost anulate. La vot au participat, pentru asigurarea cvorumului, şi câţiva deputaţi ai opoziţiei. Decizia Camerei Deputaţilor privind ridicarea imunităţii parlamentare a lui Mihail Boldea trebuie publicată în Monitorul Oficial, după intrarea ei în vigoare urmând a fi aplicată de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organiztaă şi Terorism (DIICOT). Imediat dupa decizia Camerei Deputatilor, un poliţist s-a prezentat la domiciliul din Galaţi al lui Boldea, cu o citaţie în care parlamentarul este anunţat că, maine dimineaţă, trebuie să se prezinte la sediul Serviciului Teritorial Galaţi al DIICOT. Surse din anturajul lui Boldea sustin ca el nu se va conforma citatiei, deoarece era deja pregatit sa dispara imediat dupa interviul acrodat Antena 3. De altfel, Boldea nu a fost prezent nici la votul din Camera Deputatilor.
Referatul DIICOT Galaţi descrie pe 84 de pagini activitatea a două grupărilor infracţionale constituite şi conduse de deputatul Mihai Boldea, în calitatea sa de avocat. Dacă până acum se vorbea de infracţiuni ceva mai vechi, din perioada 2006-2008, din referatul DIICOT rezultă clar că activitatea infracţională a continuat şi în perioada în care Mihai Boldea devenise deputat PDL în Colegiul 9 Galaţi şi membru al Comisiei Juridice şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din Camera Deputaţilor. În cei 5 ani de activitate infracţională, deputatul Boldea a pus la cale înfiinţarea a două grupuri infracţionale pe care le-a şi condus în calitate de lider. „Din actele de urmărire penală efectuate în cauza cu numărul 88/D/P/2009 au rezultat date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Boldea Mihail, derulată în perioada 2006 - 2011, inclusiv în timp ce deţinea calitatea de deputat în Parlamentul României, la constituirea a două grupuri infracţionale organizate, în scopul obţinerii de importante materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, prin ascunderea realităţii cu privire la situaţia juridică a acestora ori cu privire la realitatea existenţei unor convenţii comerciale", se spune în referatul DIICOT.
Boldea a dat 9 tunuri imobiliare
Un prim grup infracţional a fost constituit de deputatul Boldea în perioada 2006 - 2008, când nu devenise încă deputat. Din această grupare infracţională făceau parte Bolboceanu Mihaela Cristina (avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi), Luchiniuc Aurica Maria (arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi), Petrea Elena (secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Boldea Mihail") şi Tănase Petrică. Mai multe pasaje din referatul DIICOT scot în evidenţă rolul lui Mihai Boldea de lider al acestui grup infracţional: „În calitate de lider al grupului infracţional organizat, în executarea rezoluţiei infracţionale comune şi în vederea îndeplinirii scopului grupului infracţional învinuitul Boldea Mihail a determinat alte persoane să falsifice, în materialitatea lor, o serie de documente oficiale (un număr de patru hotărâri, un număr de patru expertize judiciare, adrese ce emanau de la Primăria Municipiului Galaţi, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Galaţi sau de la Trezoreria Municipiului Galaţi, etc.), înscrisuri pe care ulterior le-a folosit, fie personal, fie prin persoane interpuse în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galaţi. De asemenea, în acelaşi scop, învinuitul Boldea Mihail a determinat alte persoane să falsifice o serie de înscrisuri sub semnătură privată (antecontracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, adeverinţe, cereri, declaraţii, etc.) documente care, ulterior, le-a folosit, fie personal, fie prin intermediul altor persoane interpuse în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galaţi. În acelaşi cadru infracţional se înscrie şi determinarea, cu intenţie a altor persoane, să întocmească, fără vinovăţie, înscrisuri oficiale în care erau atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv la pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti ori la efectuarea unor menţiuni în registrele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi. Activitatea infracţională derulată de grupul infracţional al cărui lider a fost învinuitul Boldea Mihail a fost circumscrisă şi comiterii unor infracţiuni de spălare de bani, respectiv în ajutorul dat unor terţe persoane în a ascunde ori a disimula proprietatea unor bunuri imobile ori drepturi asupra unor astfel de bunuri cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracţiuni, respectiv infracţiuni legate de traficul de fiinţe umane cât şi în ajutorul dat în dobândirea unor bunuri imobile (terenuri, clădiri şi apartamente) cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracţiuni".
Deputatul interlop
În perioada în care era membru al Comisiei Juridice şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din Camera Deputaţilor si lucra la modificarea Codului Penal, deputatul Mihai Boldea avea apucături de interlop: a înfiinţat un nou grup infracţional, comiţând propriile abuzuri cu conotaţii penale. „Ulterior dobândirii calităţii de deputat în Parlamentul României, în cursul anilor 2010 - 2011, învinuitul Boldea Mihail a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bolboceanu Mihaela şi Boza Bogdan Alexandru în vederea obţinerii unor importante foloase materiale prin întocmirea în fals a unor documente oficiale ori sub semnătură privată în scopul pretinderii existenţei unor convenţii comerciale, documente care ulterior au fost folosite în faţa instanţelor de judecată în vederea obligării părţilor vătămate SC Arcada Company SA Galaţi şi SC Agronomic SRL Galaţi la plata unor sume de bani", se spune în referatul DIICOT Galaţi.
Afacerea "Boschetarul"
Boldea s-a folosit, in 2007, de "Fanel Dumbrava (persoana din categoria celor denumite generic 'boschetari', dat fiind ca nu detine un domiciliu stabil, nici proprietati si nici un loc de munca), pe care l-a convins sa devina "mostenitorul" unei proprietati de 9750,5 mp de teren situat in municipiul Galati, pe strada Tunelului nr. 95", acuza procurorii.
Pentru inselatorie, gruparea condusa de Boldea a falsificat mai multe expertize si a "fabricat" hotarari judecatoresti care sa ateste faptul ca Fanel Dumbrava ar fi castigat in instanta dreptul asupra respectivului teren, in baza unui act de vanzare-cumparare de mana, din anul 1970, document de asemenea fals. "Terenul a fost apoi revandut unei alte persoane, tot din anturajul lui Boldea (pe nume Marian Gurau), contra sumei de 65.000 de lei", se mai arata in referat.
Lucrurile au mers conform planului pana la momentul intabularii, acolo unde functionarii de la Cadastru au descoperit ca, de fapt, hotararile judecatoresti nu exista si ca este vorba de un fals, motiv pentru care au sesizat Parchetul. Toti cei implicati au recunoscut falsurile in cursul audierilor.
Cum a pus Boldea mana pe un parc
O lovitura asemanatoare a fost data si in cazul Parcului CFR (strada Tunelului nr. 4), unde deputatul a pus mana pe un teren de 5,8 hectare, folosind acte falsificate si hotarari judecatoresti fabricate cu ajutorul unor imprimante si a unor stampile falsificate.
Mihail Boldea s-a folosit in acest caz de un anume Dumitru Cearneavschi, pe care l-a facut peste noapte proprietar peste o parte din teren. Apoi, printr-o agentie imobiliara, acelasi teren a ajuns la Mihaita Lungu, tot un apropiat de-al deputatului. Ulterior, terenul a fost oferit unei firme din Galati, care a acceptat sa-l cumpere contra sumei de 300.000 de euro. Firmei i s-a pus la dispozitie o serie de acte (certificat de urbanism, hotarare judecatoreasca), aparent legale, din care rezulta ca totul ar fi in regula. Ulterior, s-a dovedit ca documentele erau falsificate.
(20.03.2012)
Referatul DIICOT Galaţi descrie pe 84 de pagini activitatea a două grupărilor infracţionale constituite şi conduse de deputatul Mihai Boldea, în calitatea sa de avocat. Dacă până acum se vorbea de infracţiuni ceva mai vechi, din perioada 2006-2008, din referatul DIICOT rezultă clar că activitatea infracţională a continuat şi în perioada în care Mihai Boldea devenise deputat PDL în Colegiul 9 Galaţi şi membru al Comisiei Juridice şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din Camera Deputaţilor. În cei 5 ani de activitate infracţională, deputatul Boldea a pus la cale înfiinţarea a două grupuri infracţionale pe care le-a şi condus în calitate de lider. „Din actele de urmărire penală efectuate în cauza cu numărul 88/D/P/2009 au rezultat date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Boldea Mihail, derulată în perioada 2006 - 2011, inclusiv în timp ce deţinea calitatea de deputat în Parlamentul României, la constituirea a două grupuri infracţionale organizate, în scopul obţinerii de importante materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, prin ascunderea realităţii cu privire la situaţia juridică a acestora ori cu privire la realitatea existenţei unor convenţii comerciale", se spune în referatul DIICOT.
Boldea a dat 9 tunuri imobiliare
Un prim grup infracţional a fost constituit de deputatul Boldea în perioada 2006 - 2008, când nu devenise încă deputat. Din această grupare infracţională făceau parte Bolboceanu Mihaela Cristina (avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi), Luchiniuc Aurica Maria (arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi), Petrea Elena (secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Boldea Mihail") şi Tănase Petrică. Mai multe pasaje din referatul DIICOT scot în evidenţă rolul lui Mihai Boldea de lider al acestui grup infracţional: „În calitate de lider al grupului infracţional organizat, în executarea rezoluţiei infracţionale comune şi în vederea îndeplinirii scopului grupului infracţional învinuitul Boldea Mihail a determinat alte persoane să falsifice, în materialitatea lor, o serie de documente oficiale (un număr de patru hotărâri, un număr de patru expertize judiciare, adrese ce emanau de la Primăria Municipiului Galaţi, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Galaţi sau de la Trezoreria Municipiului Galaţi, etc.), înscrisuri pe care ulterior le-a folosit, fie personal, fie prin persoane interpuse în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galaţi. De asemenea, în acelaşi scop, învinuitul Boldea Mihail a determinat alte persoane să falsifice o serie de înscrisuri sub semnătură privată (antecontracte de vânzare cumpărare ale unor imobile, adeverinţe, cereri, declaraţii, etc.) documente care, ulterior, le-a folosit, fie personal, fie prin intermediul altor persoane interpuse în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galaţi. În acelaşi cadru infracţional se înscrie şi determinarea, cu intenţie a altor persoane, să întocmească, fără vinovăţie, înscrisuri oficiale în care erau atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv la pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti ori la efectuarea unor menţiuni în registrele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi. Activitatea infracţională derulată de grupul infracţional al cărui lider a fost învinuitul Boldea Mihail a fost circumscrisă şi comiterii unor infracţiuni de spălare de bani, respectiv în ajutorul dat unor terţe persoane în a ascunde ori a disimula proprietatea unor bunuri imobile ori drepturi asupra unor astfel de bunuri cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracţiuni, respectiv infracţiuni legate de traficul de fiinţe umane cât şi în ajutorul dat în dobândirea unor bunuri imobile (terenuri, clădiri şi apartamente) cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracţiuni".
Deputatul interlop
În perioada în care era membru al Comisiei Juridice şi Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din Camera Deputaţilor si lucra la modificarea Codului Penal, deputatul Mihai Boldea avea apucături de interlop: a înfiinţat un nou grup infracţional, comiţând propriile abuzuri cu conotaţii penale. „Ulterior dobândirii calităţii de deputat în Parlamentul României, în cursul anilor 2010 - 2011, învinuitul Boldea Mihail a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bolboceanu Mihaela şi Boza Bogdan Alexandru în vederea obţinerii unor importante foloase materiale prin întocmirea în fals a unor documente oficiale ori sub semnătură privată în scopul pretinderii existenţei unor convenţii comerciale, documente care ulterior au fost folosite în faţa instanţelor de judecată în vederea obligării părţilor vătămate SC Arcada Company SA Galaţi şi SC Agronomic SRL Galaţi la plata unor sume de bani", se spune în referatul DIICOT Galaţi.
Afacerea "Boschetarul"
Boldea s-a folosit, in 2007, de "Fanel Dumbrava (persoana din categoria celor denumite generic 'boschetari', dat fiind ca nu detine un domiciliu stabil, nici proprietati si nici un loc de munca), pe care l-a convins sa devina "mostenitorul" unei proprietati de 9750,5 mp de teren situat in municipiul Galati, pe strada Tunelului nr. 95", acuza procurorii.
Pentru inselatorie, gruparea condusa de Boldea a falsificat mai multe expertize si a "fabricat" hotarari judecatoresti care sa ateste faptul ca Fanel Dumbrava ar fi castigat in instanta dreptul asupra respectivului teren, in baza unui act de vanzare-cumparare de mana, din anul 1970, document de asemenea fals. "Terenul a fost apoi revandut unei alte persoane, tot din anturajul lui Boldea (pe nume Marian Gurau), contra sumei de 65.000 de lei", se mai arata in referat.
Lucrurile au mers conform planului pana la momentul intabularii, acolo unde functionarii de la Cadastru au descoperit ca, de fapt, hotararile judecatoresti nu exista si ca este vorba de un fals, motiv pentru care au sesizat Parchetul. Toti cei implicati au recunoscut falsurile in cursul audierilor.
Cum a pus Boldea mana pe un parc
O lovitura asemanatoare a fost data si in cazul Parcului CFR (strada Tunelului nr. 4), unde deputatul a pus mana pe un teren de 5,8 hectare, folosind acte falsificate si hotarari judecatoresti fabricate cu ajutorul unor imprimante si a unor stampile falsificate.
Mihail Boldea s-a folosit in acest caz de un anume Dumitru Cearneavschi, pe care l-a facut peste noapte proprietar peste o parte din teren. Apoi, printr-o agentie imobiliara, acelasi teren a ajuns la Mihaita Lungu, tot un apropiat de-al deputatului. Ulterior, terenul a fost oferit unei firme din Galati, care a acceptat sa-l cumpere contra sumei de 300.000 de euro. Firmei i s-a pus la dispozitie o serie de acte (certificat de urbanism, hotarare judecatoreasca), aparent legale, din care rezulta ca totul ar fi in regula. Ulterior, s-a dovedit ca documentele erau falsificate.
(20.03.2012)
PROCURORUL GENERAL A CERUT MINISTERULUI JUSTITIEI RETINEREA SI ARESTAREA DEPUTATULUI BOLDEA
Procurorul general, Codruţa Kovesi, a solicitat, astazi, ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Mihail Boldea. Anuntul survine dupa ce, tot ieri, procurorii DIICOT Galaţi i-au solicitat procurorului general al României să facă demersurile necesare pentru obţinerea avizului în vederea formulării cererii de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a lui Mihail Boldea. Deputatul Boldea este cercetat pentru constituire de grup infracţional organizat şi înşelăciune în perioada 2006-2011. De subliniat ca USL ar putea suspenda greva parlamentara pentru a putea vota in vederea ridicarii imunitatii deputatului Mihail Boldea.
Potrivit procedurii parlamentare, pentru ca Boldea să fie reţinut, procurorul general al României se adresează Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor în legătură cu arestarea unui deputat, iar Biroul Permanent va cere Comisiei juridice analizarea acestei cereri.
Comisia juridică va da un aviz pe care îl va trimite plenului Camerei Deputaţilor, care va decide dacă aprobă sau nu arestarea deputatului.
Reprezentanţii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor estimează că în cursul săptămânii viitoare cazul deputatului Boldea ar putea ajunge la comisie, în condiţiile în care procedura prevede un termen de cinci zile pentru ca cererea să ajungă de la Biroul Permant al Camerei la comisie.
Deputatul Mihail Boldea a fost audiat, vineri, în cazul privind înşelăciunile cu terenuri din Galaţi. Şase persoane au fost arestate şi alte două au primit interdicţie de a părăsi localitatea în acest caz. Deputatul Boldea Mihail este acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals într-o afacere cu imobile şi terenuri. Parlamentarul UNPR, fost membru PDL, făcea parte dintr-un grup de infracţional organizat, compus din 22 de persoane, grup destructurat de procurorii DIICOT. Din grupare mai făceau parte un avocat şi un fost membru al Curţii de Arbitraj Galaţi.
Potrivit procurorilor, membrii grupării identificau terenuri şi imobile situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale. Ei au au folosit hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals.
Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională depăşeşte un milion de euro, prin raportare la un număr de nouă imobile.
În dosarul în care este cercetat Boldea, au fost deja arestate preventiv şase persoane. Cei şase sunt secretara biroului de avocatură al lui Boldea, Elena Petrea, Alexandru Bogdan Boza, cunoscut ca om de afaceri care a activat şi în viaţa politică, Tudorel Vrânceanu, Mirică Sava Lucian, Mirică Carmen şi Lazăr Ştefan.
La sfârşitul săptămânii trecute, Mihail Boldea l-a acuzat la Antena 3, pe deputatul PDL Mircea Toader, că s-ar afla în spatele cazului său. In replica, a declarat ca nu are niciun fel de amestec în problemele judiciare ale lui Boldea si ca nici nu stia de ancheta in care acesta era vizat.
(19.03.2012)
Potrivit procedurii parlamentare, pentru ca Boldea să fie reţinut, procurorul general al României se adresează Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor în legătură cu arestarea unui deputat, iar Biroul Permanent va cere Comisiei juridice analizarea acestei cereri.
Comisia juridică va da un aviz pe care îl va trimite plenului Camerei Deputaţilor, care va decide dacă aprobă sau nu arestarea deputatului.
Reprezentanţii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor estimează că în cursul săptămânii viitoare cazul deputatului Boldea ar putea ajunge la comisie, în condiţiile în care procedura prevede un termen de cinci zile pentru ca cererea să ajungă de la Biroul Permant al Camerei la comisie.
Deputatul Mihail Boldea a fost audiat, vineri, în cazul privind înşelăciunile cu terenuri din Galaţi. Şase persoane au fost arestate şi alte două au primit interdicţie de a părăsi localitatea în acest caz. Deputatul Boldea Mihail este acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals într-o afacere cu imobile şi terenuri. Parlamentarul UNPR, fost membru PDL, făcea parte dintr-un grup de infracţional organizat, compus din 22 de persoane, grup destructurat de procurorii DIICOT. Din grupare mai făceau parte un avocat şi un fost membru al Curţii de Arbitraj Galaţi.
Potrivit procurorilor, membrii grupării identificau terenuri şi imobile situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale. Ei au au folosit hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals.
Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională depăşeşte un milion de euro, prin raportare la un număr de nouă imobile.
În dosarul în care este cercetat Boldea, au fost deja arestate preventiv şase persoane. Cei şase sunt secretara biroului de avocatură al lui Boldea, Elena Petrea, Alexandru Bogdan Boza, cunoscut ca om de afaceri care a activat şi în viaţa politică, Tudorel Vrânceanu, Mirică Sava Lucian, Mirică Carmen şi Lazăr Ştefan.
La sfârşitul săptămânii trecute, Mihail Boldea l-a acuzat la Antena 3, pe deputatul PDL Mircea Toader, că s-ar afla în spatele cazului său. In replica, a declarat ca nu are niciun fel de amestec în problemele judiciare ale lui Boldea si ca nici nu stia de ancheta in care acesta era vizat.
(19.03.2012)
"APARA" ALEGATORII PANA LE LUA CASELE CU JAPCA
DEPUTATUL GALATEAN AL UNPR CERRCETAT DE DIICOT
PENTRU INSELACIUNE, FALS IN INSCRISURI SI UZ DE LAS
Deputatul UNPR Mihail Boldea, fost membru PDL până în octombrie 2011, un avocat, un fost arbitru al Curţii de Arbitraj Galaţi şi alţi 19 oameni sunt cercetaţi de DIICOT pentru înşelăciune, fals în înscrisuri şi uz de fals, într-un caz privind terenuri ce erau indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale şi apoi trecute în proprietatea membrilor grupării.
Deputatul Mihail Boldea a fost audiat de procurorii DIICOT Galaţi, iar la plecare a refuzat să facă declaraţii. Potrivit unor surse judiciare, în acest caz ar mai fi cercetati Aura Luchiniuc - fost membru al Comisiei de Arbitraj şi fost subprefect de Galaţi, şi Bogdan Boza - fost membru PDL. Conform DIICOT, deputatul Boldea ar face parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit din 22 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Azi dimineata, procurorii DIICOT au facut 14 percheziţii domiciliare în Galaţi, în vederea identificării şi ridicării de mijloace de probă.
Boldea (36 ani), ales deputat în circumscripţia electorală nr.18 Galaţi, colegiul uninominal nr.9, a demisionat din PDL în septembrie 2011, el, înscriindu-se în UNPR. În perioada 2004-2005 a fost preşedintele organizaţiei de tineret PD, între 2005 şi 2007 a fost vicepreşedinte al organizaţiei municipale PD, iar între 2005 şi 2007 a fost purtător de cuvânt al organizaţiei judeţene a PD Galaţi.
DEPUTAT MULT PREA BOGAT LA DOAR 36 DE ANI
Boldea nu este deloc un tip sărac. Conform declaratiei de avere el detine un teren intravilan în Galaţi, în suprafaţă de 550 mp, cumpărat în 2008 şi un alt teren agricol în comuna Şindreni.De asemenea, Boldea deţine o casă de locuit în suprafaţă de 140 mp, cumpărată în 2008 şi patru apartamente, achiziţionate între 2005 şi 2010, dintre care trei sunt în suprafaţă de 50 de mp şi unul de 77 mp. Mihail Boldea a notat în declaraţia de avere că i-a donat lui George Ştefan Boldea trei apartamente, unul în 13 aprilie 2011 şi celelalte două în 15 aprilie 2011.
Deputatul are două depozite bancare din 2006, de 110.000 de lei şi de 60.000 de lei şi a acordat trei împrumuturi, de 70.000 de euro, 25.000 de euro şi 175.000 de euro.
Totodata, deputatul galatean are de restituit două credite bancare, unul din 2010, în valoare de 45.000 de euro, scadent în 2040, altul de 53.000 de franci elveţieni, precum şi un împrumut luat în 2007 de la George Ştefan Boldea, în valoare de 500.000 de euro, pe care trebuie să îl restituie până în 2014. El a mai notat în declaraţia de avere două ceasuri de mână şi un tablou în valoare totală de 23.000 de euro.
Din indemnizaţia de deputat, Mihail Boldea a încasat în anul fiscal anterior 52.054 lei, iar ca asistent la universităţile Danubius şi Dunărea de Jos, 13.812 lei şi, respectiv, 284 de lei. Boldea a mai încasat din închirierea unor apartamente 15.300 de lei.
(16.03.2012)
Deputatul Mihail Boldea a fost audiat de procurorii DIICOT Galaţi, iar la plecare a refuzat să facă declaraţii. Potrivit unor surse judiciare, în acest caz ar mai fi cercetati Aura Luchiniuc - fost membru al Comisiei de Arbitraj şi fost subprefect de Galaţi, şi Bogdan Boza - fost membru PDL. Conform DIICOT, deputatul Boldea ar face parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit din 22 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Azi dimineata, procurorii DIICOT au facut 14 percheziţii domiciliare în Galaţi, în vederea identificării şi ridicării de mijloace de probă.
Boldea (36 ani), ales deputat în circumscripţia electorală nr.18 Galaţi, colegiul uninominal nr.9, a demisionat din PDL în septembrie 2011, el, înscriindu-se în UNPR. În perioada 2004-2005 a fost preşedintele organizaţiei de tineret PD, între 2005 şi 2007 a fost vicepreşedinte al organizaţiei municipale PD, iar între 2005 şi 2007 a fost purtător de cuvânt al organizaţiei judeţene a PD Galaţi.
DEPUTAT MULT PREA BOGAT LA DOAR 36 DE ANI
Boldea nu este deloc un tip sărac. Conform declaratiei de avere el detine un teren intravilan în Galaţi, în suprafaţă de 550 mp, cumpărat în 2008 şi un alt teren agricol în comuna Şindreni.De asemenea, Boldea deţine o casă de locuit în suprafaţă de 140 mp, cumpărată în 2008 şi patru apartamente, achiziţionate între 2005 şi 2010, dintre care trei sunt în suprafaţă de 50 de mp şi unul de 77 mp. Mihail Boldea a notat în declaraţia de avere că i-a donat lui George Ştefan Boldea trei apartamente, unul în 13 aprilie 2011 şi celelalte două în 15 aprilie 2011.
Deputatul are două depozite bancare din 2006, de 110.000 de lei şi de 60.000 de lei şi a acordat trei împrumuturi, de 70.000 de euro, 25.000 de euro şi 175.000 de euro.
Totodata, deputatul galatean are de restituit două credite bancare, unul din 2010, în valoare de 45.000 de euro, scadent în 2040, altul de 53.000 de franci elveţieni, precum şi un împrumut luat în 2007 de la George Ştefan Boldea, în valoare de 500.000 de euro, pe care trebuie să îl restituie până în 2014. El a mai notat în declaraţia de avere două ceasuri de mână şi un tablou în valoare totală de 23.000 de euro.
Din indemnizaţia de deputat, Mihail Boldea a încasat în anul fiscal anterior 52.054 lei, iar ca asistent la universităţile Danubius şi Dunărea de Jos, 13.812 lei şi, respectiv, 284 de lei. Boldea a mai încasat din închirierea unor apartamente 15.300 de lei.
(16.03.2012)
VICEPRESEDINTE PDL, MITUIT PENTRU SEFIA CSA
Victor Tarhon a fost ales, în 2011, la congresul PDL, ca vicepreşedinte al principalului partid de guvernământ. Nu l-aţi văzut la televizor, nu aţi citit despre el în presă, habar nu aveţi cine e, de fapt. Dar este totuşi vicepreşedinte al PDL. Vasile Blaga nu e, de exemplu. Aşadar, cine este şi ce vrea şi, mai ales, de unde vine acest Victor Tarhon?
Victor Tarhon este preşedintele organizaţiei judeţene Tulcea a PDL şi, din 2008, preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea. Unul dintre cele mai mici judeţe, ca populaţie, din ţară. Şi totuşi beneficiarul unor mari fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, câtă vreme acesta a fost condus de Elena Udrea.
Dar calităţile lui Victor Tarhon nu se opresc aici. El este şi arhitect, coleg cu Marele Arhitect al Universului, şi urmaş al unei dinastii de funcţionari publici ce se întinde în negura vremilor, înspre primul guvernator al Deltei şi, în acelaşi timp, fost
demnitar comunist. Numai că Victor Tarhon, spre deosebire de înaintaşul de la care a moştenit casa de protocol, a lucrat şi în mediul privat.
Anul 2008, când a preluat baronatul Tulcea, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, l-a prins în funcţia de director al filialei locale Allianz Ţiriac Asigurări. Era un om împlinit care, ca director, câştiga aproape 72.000 de lei pe an. Nici pe vremea aia (ca şi acum) nu avea conturi bancare care să depăşească 5.000 de euro, el + Lucica, soţie.
De la privat la stat, amical
În 2008, aşadar, Victor Tarhon a câştigat alegerile judeţene şi a devenit şef al CJ (aplauze, urale, strigături). Funcţia e funcţie, dar, salarial, nu prea bate gradul de confort al unui fost director într-o firmă de asigurări. Aşa că domnului Tarhon i-a fost foarte greu să renunţe la banii de la Allianz Ţiriac. Jumătate de an a fost plătit de firma de asigurări ca director şi, separat, agent de marketing. După aia, legea îl obliga să renunţe la banii de la firma privată, doar dacă nu presta activităţi de creaţie, cercetare sau activităţi didactice.
De activităţi de creaţie nu s-a putut bănui nici el însuşi, despre cercetare nu putea fi vorba, aşa că Victor Tarhon a încercat (şi a reuşit), să-şi rotunjească veniturile ca prestator de activităţi didactice. Asta îi permitea Legea 161/2003 (o ştie foarte bine şi domnul Ungureanu, căci a pomenit-o în emisiunea de la Antena 3). Există însă nu o explicaţie, ci o ditamai problema.
Activităţi didactice prestate de necalificaţi
Pentru a justifica banii primiţi de la Allianz Ţiriac şi după ce nu mai avea voie să-i primească, domnul Tarhon a declarat că în 2008 şi în 2009 (vezi declaraţiile de avere) a fost remunerat pentru "activităţi didactice/trainer". Suma astfel obţinută se ridică, conform calculelor noastre, la aproximativ 25.000 de euro în doi ani. Nimic dubios, până la faptul că, ce să vezi, Victor Tarhon nu este nici cadru didactic şi nici formator acreditat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA). Nefiind nici una şi nici ailaltă, Victor Tarhon nu poate fi plătit, conform legilor ţării, ca şi cum ar fi cadru didactic sau trainer/formator.
Evident, o firmă privată poate inventa orice funcţii vrea pentru angajaţii săi, dar cum Allianz Ţiriac nu este acreditată să desfăşoare activităţi didactice sau de formare profesională, e ca şi cum domnul Tarhon ar fi fost plătit pentru funcţia de împărat al României, deşi România este republică din 30 decembrie 1947. Când chiar şi avocaţii i-au spus că e ilegal ce face, Victor Tarhon a transferat soţiei (până atunci un umil agent de marketing, cu un venit de doar 3.693 de lei pe an) venituri de peste 163.614 lei anual în doi ani. Împreună au câştigat, în doi ani, 366.918 lei din activităţi didactice, fără a le presta.
Căci astfel de traininguri sunt urmate, pentru decontare, de rapoarte amănunţite, iar Allianz Ţiriac nu este în posesia acestor rapoarte decât dacă le-a alcătuit în ultimele trei săptămâni şi le-a antedatat.
Incompatibilitate
Ancheta începută pe furiş de ANI în 2011 nu s-a soldat cu nici o concluzie, pentru că Victor Tarhon a fost şi este soldat disciplinat al partidului. Până în vara anului trecut nu ar fi fost decât o simplă situaţie de incompatibilitate, care ar fi dus la demiterea domnului Tarhon. Doar că în vara anului trecut domnul Tarhon a devenit extrem de important şi de profitabil ca investiţie. În interiorul PDL a fost alcătuită o comisie internă pentru numirea noului şef al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care cotrolează câteva miliarde bune de euro anual. Ioan Oltean a propus un membru al familiei Nicolescu (CJ Argeş, PSD), care a căzut din start.
Alin Gheorghe Albu (deputat de Dâmboviţa) s-a propus pe el şi a căzut, de asemeni, din start, în timp ce Victor Tarhon, al treilea membru al comisiei, l-a propus pe Cristian Constantinescu, fondator şi fost acţionar al Allianz Ţiriac Asigurări. Pentru a se asigura că domnul Constantinescu este votat de toţi membrii PDL, Victor Tarhon a asigurat pe cine trebuie că are sprijinul întregii
filiale judeţene în această numire. Veştile circulă repede, iar membrii PDL Tulcea, mai ales cei ajunşi în Parlament, au aflat de pe culoare că sunt depozitari ai unui bacşiş de 3 milioane de euro. Când au negat şi au spus că ei habar n-au despre numirea lui Cristian Constantinescu pentru şefia CSA, i-au dat lui Ioan Oltean suficiente argumente pentru a provoca respingerea propunerii
făcute de Victor Tarhon încă din Comisia de buget-finanţe, membrii PDL fiind cei care au votat împotriva propunerii făcute de PDL. Şi uite aşa, vicepreşedintele PDL Victor Tarhon nu s-a ales decât cu cei 366.918 lei vărsaţi de Cristian Constantinescu familiei, cu acte, între 2008 şi 2010, în locul sumei de 3,5 milioane de euro cât se zice că ar fi vărsat concurenţa la negru partidului, pentru numirea finală a lui Constantin Buzoianu în funcţia atât de râvnită de omul Allianz Ţiriac din Tulcea.
(15.03.2012)
Victor Tarhon este preşedintele organizaţiei judeţene Tulcea a PDL şi, din 2008, preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea. Unul dintre cele mai mici judeţe, ca populaţie, din ţară. Şi totuşi beneficiarul unor mari fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, câtă vreme acesta a fost condus de Elena Udrea.
Dar calităţile lui Victor Tarhon nu se opresc aici. El este şi arhitect, coleg cu Marele Arhitect al Universului, şi urmaş al unei dinastii de funcţionari publici ce se întinde în negura vremilor, înspre primul guvernator al Deltei şi, în acelaşi timp, fost
demnitar comunist. Numai că Victor Tarhon, spre deosebire de înaintaşul de la care a moştenit casa de protocol, a lucrat şi în mediul privat.
Anul 2008, când a preluat baronatul Tulcea, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, l-a prins în funcţia de director al filialei locale Allianz Ţiriac Asigurări. Era un om împlinit care, ca director, câştiga aproape 72.000 de lei pe an. Nici pe vremea aia (ca şi acum) nu avea conturi bancare care să depăşească 5.000 de euro, el + Lucica, soţie.
De la privat la stat, amical
În 2008, aşadar, Victor Tarhon a câştigat alegerile judeţene şi a devenit şef al CJ (aplauze, urale, strigături). Funcţia e funcţie, dar, salarial, nu prea bate gradul de confort al unui fost director într-o firmă de asigurări. Aşa că domnului Tarhon i-a fost foarte greu să renunţe la banii de la Allianz Ţiriac. Jumătate de an a fost plătit de firma de asigurări ca director şi, separat, agent de marketing. După aia, legea îl obliga să renunţe la banii de la firma privată, doar dacă nu presta activităţi de creaţie, cercetare sau activităţi didactice.
De activităţi de creaţie nu s-a putut bănui nici el însuşi, despre cercetare nu putea fi vorba, aşa că Victor Tarhon a încercat (şi a reuşit), să-şi rotunjească veniturile ca prestator de activităţi didactice. Asta îi permitea Legea 161/2003 (o ştie foarte bine şi domnul Ungureanu, căci a pomenit-o în emisiunea de la Antena 3). Există însă nu o explicaţie, ci o ditamai problema.
Activităţi didactice prestate de necalificaţi
Pentru a justifica banii primiţi de la Allianz Ţiriac şi după ce nu mai avea voie să-i primească, domnul Tarhon a declarat că în 2008 şi în 2009 (vezi declaraţiile de avere) a fost remunerat pentru "activităţi didactice/trainer". Suma astfel obţinută se ridică, conform calculelor noastre, la aproximativ 25.000 de euro în doi ani. Nimic dubios, până la faptul că, ce să vezi, Victor Tarhon nu este nici cadru didactic şi nici formator acreditat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA). Nefiind nici una şi nici ailaltă, Victor Tarhon nu poate fi plătit, conform legilor ţării, ca şi cum ar fi cadru didactic sau trainer/formator.
Evident, o firmă privată poate inventa orice funcţii vrea pentru angajaţii săi, dar cum Allianz Ţiriac nu este acreditată să desfăşoare activităţi didactice sau de formare profesională, e ca şi cum domnul Tarhon ar fi fost plătit pentru funcţia de împărat al României, deşi România este republică din 30 decembrie 1947. Când chiar şi avocaţii i-au spus că e ilegal ce face, Victor Tarhon a transferat soţiei (până atunci un umil agent de marketing, cu un venit de doar 3.693 de lei pe an) venituri de peste 163.614 lei anual în doi ani. Împreună au câştigat, în doi ani, 366.918 lei din activităţi didactice, fără a le presta.
Căci astfel de traininguri sunt urmate, pentru decontare, de rapoarte amănunţite, iar Allianz Ţiriac nu este în posesia acestor rapoarte decât dacă le-a alcătuit în ultimele trei săptămâni şi le-a antedatat.
Incompatibilitate
Ancheta începută pe furiş de ANI în 2011 nu s-a soldat cu nici o concluzie, pentru că Victor Tarhon a fost şi este soldat disciplinat al partidului. Până în vara anului trecut nu ar fi fost decât o simplă situaţie de incompatibilitate, care ar fi dus la demiterea domnului Tarhon. Doar că în vara anului trecut domnul Tarhon a devenit extrem de important şi de profitabil ca investiţie. În interiorul PDL a fost alcătuită o comisie internă pentru numirea noului şef al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care cotrolează câteva miliarde bune de euro anual. Ioan Oltean a propus un membru al familiei Nicolescu (CJ Argeş, PSD), care a căzut din start.
Alin Gheorghe Albu (deputat de Dâmboviţa) s-a propus pe el şi a căzut, de asemeni, din start, în timp ce Victor Tarhon, al treilea membru al comisiei, l-a propus pe Cristian Constantinescu, fondator şi fost acţionar al Allianz Ţiriac Asigurări. Pentru a se asigura că domnul Constantinescu este votat de toţi membrii PDL, Victor Tarhon a asigurat pe cine trebuie că are sprijinul întregii
filiale judeţene în această numire. Veştile circulă repede, iar membrii PDL Tulcea, mai ales cei ajunşi în Parlament, au aflat de pe culoare că sunt depozitari ai unui bacşiş de 3 milioane de euro. Când au negat şi au spus că ei habar n-au despre numirea lui Cristian Constantinescu pentru şefia CSA, i-au dat lui Ioan Oltean suficiente argumente pentru a provoca respingerea propunerii
făcute de Victor Tarhon încă din Comisia de buget-finanţe, membrii PDL fiind cei care au votat împotriva propunerii făcute de PDL. Şi uite aşa, vicepreşedintele PDL Victor Tarhon nu s-a ales decât cu cei 366.918 lei vărsaţi de Cristian Constantinescu familiei, cu acte, între 2008 şi 2010, în locul sumei de 3,5 milioane de euro cât se zice că ar fi vărsat concurenţa la negru partidului, pentru numirea finală a lui Constantin Buzoianu în funcţia atât de râvnită de omul Allianz Ţiriac din Tulcea.
(15.03.2012)
COPIL DE SENATOR, SCAPAT DE PUSCARIE PREA USOR
ANDREI PLACINTA, "CONDAMNAT" 3 ANI CU SUSPENDARE
Beizadeaua senatoarei pedeliste Sorina Plăcintă, Andrei Plăcintă, a fost condamnat, astazi, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru tentativă de omor, tâlhărie şi ultraj contra bunelor moravuri, dupa incidentul petrecut în 6 decembrie 2010. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit deciziei instanţei, Andrei Plăcintă a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru acuzaţia de tentativă la omor calificat, la un an de închisoare pentru tâlhărie şi la şase luni de închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Andrei Plăcintă urmează să "execute" pedeapsa cea mai grea, de trei ani de închisoare, pedeapsă suspendată pe un termen de încercare de opt ani.
Pe durata termenului de încercare, Andrei Plăcintă terbuie să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, conform programului stabilit de această instituţie, să anunţe orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă, potrivit deciziei instanţei.
De asemenea, Andrei Plăcintă va fi obligat ca pe durata termenului de încercare să desfăşoare o activitate indicată de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea şi să nu conducă niciun autovehicul.
Pe latură civilă, instanţa a luat act de faptul că Spitalul Universitar a fost despăgubit anterior, astfel că a respins acţiunea unităţii sanitare. Totodată, instanţa a constatat că victimele lui Andrei Plăcintă nu s-au constituit părţi civile în proces, astfel că nu a fost obligat la plata unor despăgubiri în cazul acestora.
Andrei Plăcintă a fost trimis în judecată la începutul lunii iunie 2011, de către procurorii Parchetului Capitalei, în legătură cu un incident petrecut în 6 decembrie 2010, pe strada Berzei din Capitală. Atunci, pe fondul unor neînţelegeri cu prietena sa, Andrei Placinta a lovit-o pe aceasta şi a deposedat-o de un telefon mobil, iar ulterior s-a urcat cu picioarele pe capota şi plafonul autoturismului fetei, i-a îndoit capota şi i-a spart luneta. În momentul în care, în apărarea fetei au intervenit mai multe persoane, Andrei Plăcintă, aflându-se la volanul unui autoturism marca Renault Laguna, a pătruns cu acesta pe trotuar cu intenţia vădită de a-i lovi. În aceste împrejurări, in timp ce prietena sa încerca să îl oprească, beizadeaua senatoarei a lovit-o, dupa care a accidentat si o persoana care incerca sa-i ia apararea fetei. IN urma incidentului fata a fost internata la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi a necesitat pentru vindecare 40-45 de zile de îngrijiri medicale. In urma incidentului, Placinta junior a fost arestat preventiv pentru 29 de zile în 8 decembrie 2010, fiind insa eliberat în 6 ianuarie 2011.
(14.03.2012)
Pe durata termenului de încercare, Andrei Plăcintă terbuie să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, conform programului stabilit de această instituţie, să anunţe orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă, potrivit deciziei instanţei.
De asemenea, Andrei Plăcintă va fi obligat ca pe durata termenului de încercare să desfăşoare o activitate indicată de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea şi să nu conducă niciun autovehicul.
Pe latură civilă, instanţa a luat act de faptul că Spitalul Universitar a fost despăgubit anterior, astfel că a respins acţiunea unităţii sanitare. Totodată, instanţa a constatat că victimele lui Andrei Plăcintă nu s-au constituit părţi civile în proces, astfel că nu a fost obligat la plata unor despăgubiri în cazul acestora.
Andrei Plăcintă a fost trimis în judecată la începutul lunii iunie 2011, de către procurorii Parchetului Capitalei, în legătură cu un incident petrecut în 6 decembrie 2010, pe strada Berzei din Capitală. Atunci, pe fondul unor neînţelegeri cu prietena sa, Andrei Placinta a lovit-o pe aceasta şi a deposedat-o de un telefon mobil, iar ulterior s-a urcat cu picioarele pe capota şi plafonul autoturismului fetei, i-a îndoit capota şi i-a spart luneta. În momentul în care, în apărarea fetei au intervenit mai multe persoane, Andrei Plăcintă, aflându-se la volanul unui autoturism marca Renault Laguna, a pătruns cu acesta pe trotuar cu intenţia vădită de a-i lovi. În aceste împrejurări, in timp ce prietena sa încerca să îl oprească, beizadeaua senatoarei a lovit-o, dupa care a accidentat si o persoana care incerca sa-i ia apararea fetei. IN urma incidentului fata a fost internata la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi a necesitat pentru vindecare 40-45 de zile de îngrijiri medicale. In urma incidentului, Placinta junior a fost arestat preventiv pentru 29 de zile în 8 decembrie 2010, fiind insa eliberat în 6 ianuarie 2011.
(14.03.2012)
ALEGERILE LOCALE VOR AVEA LOC IN 10 IUNIE
Guvernul a decis, astazi, prin hotarare de guvern, ca alegerile locale să fie organizate la 10 iunie 2012, au declarat surse guvernamentale oficiale.
La sfârşitul anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, dar Curtea Constituţională a decis, în luna ianuarie, că organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales.
(13.03.2012)
La sfârşitul anului trecut, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, dar Curtea Constituţională a decis, în luna ianuarie, că organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales.
(13.03.2012)
EXCLUSIV: CRIMINALUL DE LA PERLA AVEA DISCERNAMANT LA MOMENTUL MASACRULUI
Institutului Naţional de Medicină Legală (INML) a finalizat expertiza psihiatrică în cazul criminalului de la coaforul Perla, Gheorghe Vlădan, documentul stabilind că asasinul avea discernământ în momentul atacului armat petrecut in data de 5 martie, in urma caruia şi-a împuşcat mortal soţia, pe casiera salonului si a rănit şase persoane. Documentul va fi difuzat presei in cursul zilei de miercuri.
Autorul atacului armat de la coaforul din complexul Perla, arestat în 6 martie de instanţa Tribunalului Bucureşti, sub acuzatiile de omor calificat şi deosebit de grav, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de premeditarea faptei, a pledat pe un moment de nebunie, pentru a fi internat intr-un spital psihiatric. Acum, cel mai probabil, tinand cont de raportul INML, criminalul va primi o pedeapsa cu inchisoarea pe viata.
(12.03.2012)
Autorul atacului armat de la coaforul din complexul Perla, arestat în 6 martie de instanţa Tribunalului Bucureşti, sub acuzatiile de omor calificat şi deosebit de grav, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de premeditarea faptei, a pledat pe un moment de nebunie, pentru a fi internat intr-un spital psihiatric. Acum, cel mai probabil, tinand cont de raportul INML, criminalul va primi o pedeapsa cu inchisoarea pe viata.
(12.03.2012)
AVERILE MINISTRILOR ROMANIEI
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a strâns în conturile bancare, în ultimele nouă luni, incluzând şi ultima parte a mandatului la conducerea SIE, peste 3.000 euro şi 21.000 lei, banii în valută fiind păstraţi la Bank Austria Creditanstalt, în contul deschis în 2003, când lucra la Viena. Între 2001 şi 2003, Ungureanu a fost emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iar ulterior, până în 2004, a ocupat postul de coordonator adjunct la Iniţiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est. Prima declaraţie de avere semnată de Ungureanu în calitate de prim-ministru relevă că, în perioada iunie 2011-martie 2012, a adunat în conturile bancare 3.256 euro, la Bank Austria Creditanstalt, şi 21.242 lei în unul din conturile pe care le are la Banca Comercială Română. În total, premierul deţine la bănci 17.247 euro şi 48.994 lei. Ungureanu are însă şi două credite, ambele contractate în 2006 de la Unicredit - unul în lei, scadent în 2021, în valoare de 54.482 de lei, şi celălalt, scadent în 2031, în valoare de 84.500 de euro.
Potrivit declaraţiei de avere, Ungureanu a încasat de la Serviciul de Informaţii Externe (SIE) un salariu de 66.560 lei, iar de la Universitatea Bucureşti 27.080 lei. Soţia sa a încasat la rândul său venituri salariale de aproximativ 46.000 de lei de la Institutul Clinic Fundeni, dar şi 84.000 euro din servicii de consultanţă medicală pentru OMV AG Viena.
Ungureanu a mai încasat, ca drepturi de autor, 2.000 lei de la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, 300 euro de la Universitatea din Viena şi 180 euro de la o editură din Viena. Premierul deţine trei terenuri, respectiv un teren intravilan de
5.000 metri pătraţi în comuna Nistoreşti achiziţionat în perioada 2003-2004, un teren agricol de 20.000 metri pătraţi în extravilanul localităţii Slobozia, obţinut prin donaţie în anul 2010 şi un teren intravilan de 423 metri pătraţi în Voluntari, aferent unei case de locuit de 283 de metri pătraţi, ambele cumpărate în 2007. El mai are, la Iaşi, un apartament de 42 de metri pătraţi achiziţionat
în 1996.
CRISTIAN DIACONESCU - 2 CASE, 2 APARTAMENTE, TABLOURI DE 6.000 EURO, 40.000 DE EURO IN CONTURI SI DATORII DE 138.500 EURO
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, are un credit imobiliar în valoare de 138.500 de dolari scadent anul acesta, potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului şi datată 17 februarie. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, are de încheiat anul acesta plata la un credit imobiliar făcut la BCR, în 2002, în valoare de 138.500 de dolari. Pe de altă parte, el are 2.400 de metri pătraţi în cotă de 3/8 de teren agricol în comuna Stâlpeni, din judeţul Argeş. Anterior, ministrul scria în declaraţia de avere că deţine în această comună 3.830 de metri pătraţi. Ministrul spune însă că suprafaţa de teren s-a micşorat ca urmare a pierderii unui proces. Ministrul mai deţine un teren de 360 de metri pătraţi în capitală. La capitolul imobile, Cristian Diaconescu îşi menţine cele două case şi două apartamente, menţionate şi în precedentele declaraţii de avere. Astfel, o casă se află în comuna Stâlpeni din judeţul Argeş, în suprafaţă de 50 metri pătraţi, primită moştenire, în cotă parte de 3/8, iar cea de-a doua, în Bucureşti, în suprafaţă de 494 metri pătraţi, dobândită împreună cu soţia sa prin credit. Ministrul mai are două apartamente, în Capitală, de 110 metri pătraţi şi 62 metri pătraţi, din 1994, dintre care pentru unul deţine o cotă parte de 3/8, fiind primit moştenire. Ministrul mai are un Ford, fabricat în 2008, şi achiziţionat printr-un contract de "buy back". El mai are trei tablouri primite moştenire, în 1987 şi 1994, în valoare de 6.000 de euro.
Cristian Diaconescu şi soţia sa, Mariana Diaconescu, au mai multe conturi în valoare însumată de aproximativ 100.000 de lei, 13.000 de euro şi 4.000 de dolari. Dintre cele zece conturi menţionate în declaraţia de avere, ministrul este titular doar la două - ambele la BCR Erste - în valoare totală de circa 13.000 de lei.
CLAUDIA BOGHIEVICI - 2 CASE, 2 TERENURI INTRAVILANE SI DATORII DE 200.000 EURO
Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Claudia Boghicevici, deţine un teren agricol, două terenuri intravilan, două case de locuit, toate în Arad, şi are datorii de peste 200.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere. Claudia Boghicevici a trecut în declaraţia de avere depusă joi că deţine un teren agricol de 0,50 de hectare, achiziţionat împreună cu soţul său în anul 2010, şi două terenuri intravilan de 464 şi, respectiv, 996 de metri pătraţi, din 1993 şi 2006, unul fiind moştenit. Boghicevici mai deţine două case, una moştenită în 1993, iar cealaltă, având o suprafaţă de 184 de metri pătraţi, cumpărată în anul 2006. Ministrul Muncii nu are autoturisme sau bunuri sub formă de metale preţioase şi nici obiecte de artă care să depăşească valoarea de 5.000 de euro. Boghicevici a menţionat în declaraţia de avere acţiuni în valoare de 1.500 de lei deţinute la SC Dikaboss International SRL, dar şi un contract de asociere încheiat de soţul său în 2007, în care acesta are o cotă de participare de 50 la sută în valoare de 100.000 de euro. Ministrul Muncii are datorii care depăşesc 200.000 de euro, respectiv două credite la Raiffeissen Bank, în valoare totală de 187.385 de euro, scadente în 2023 şi trei împrumuturi de la persoane fizice, în valoare de 10.000 de euro şi 170.000 de lei. Claudia Boghicevici a încasat anul trecut 35.801 de lei din salariul de la Camera Deputaţilor şi 2.666 de lei de la Universitatea "Aurel Vlaicu". Soţul acesteia, Cătălin Boghicevici, a încasat anul trecut 8.400 de lei din salariu şi 6.800 de lei din indemnizaţia de concediu pentru creşterea copilului.
GABRIEL OPREA - A DONAT UN IMOBIL FIICEI SI 141.000 RON COPIILOR MILITARILOR MORTI IN TEATRELE DE OPERATIUNI
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a făcut numeroase donaţii în anul 2011, el oferind astfel un imobil fiicei sale, dar şi indemnizaţia de ministru plus 141.000 de lei, din surse proprii, pentru copiii militarilor ucişi în teatrele de operaţii. Declaraţia de avere a ministrului, datată 27 decembrie, arată că la data de 22 decembrie 2011, ministrul a donat un imobil fiicei sale, Ana-Maria Tudor, fostă Oprea. Cel mai probabil este vorba despre terenul de 1.000 de metri pătraţi pe care ministrul îl deţinea în Bucureşti, deoarece acesta este singurul bun imobiliar care nu mai apare în declaraţia de avere a lui Oprea, comparativ cu anii precedenţi. El îşi menţine în rest neschimbată averea imobiliară. Astfel, Oprea are două terenuri intravilane - în suprafaţă de 3.245,85 metri pătraţi, respectiv de 950 de metri pătraţi - în oraşul Voluntari. Gabriel Oprea deţine, de asemenea, în continuare o casă de locuit în Voluntari-Pipera, în suprafaţă de 817,92 de metri pătraţi, construită în perioada 2002-2005, o casă de locuit în Bucureşti, construită în 1996, în suprafaţă de 828 de metri pătraţi, încă o casă de locuit în Bucureşti în suprafaţă de aproximativ 467 de metri pătraţi, dobândită în anul 2006, precum şi două apartamente în Capitală, dobândite în 1993. Ministrul mai are o casă de vacanţă la Predeal, în suprafaţă de circa 150 de metri pătraţi, dobândită în 2002 şi o casă de vacanţă în Venus, din 2001. Ministrul deţine şi un spaţiu comercial în Bucureşti. Gabriel Oprea şi soţia sa au obţinut 450.670 de lei din chirii, potrivit declaraţiei de avere. El a obţinut în 2011 o indemnizaţie corespunzătoare funcţiei sale de 58.340 de lei. Gabriel Oprea a precizat în declaraţia de avere că aceşti bani i-a donat integral copiilor cadrelor militare căzute în teatrele de operaţii. De asemenea, ministrul a donat în 2011, din surse proprii, acestor copii suma de 141.639 de lei.
Faţă de precedentele declaraţii de avere, valoarea la zi a contului în euro al ministrului, deschis în 2006, a scăzut de la aproximativ 400.000 de euro, la 182.989 de euro. Ministrul mai are două conturi în lei în care are aproximativ 105.000 de lei. Ca şi în anii precedenţi, Gabriel Oprea deţine două autoturisme - un Volkswagen fabricat în 2006 şi un Mercedes din 2007. El a mai scris în declaraţia de avere că a dobândit, în perioada 1985-2007, bijuterii în valoare de 10.000 de euro, precum şi, în perioada 1986-2005, o serie de picturi, statuete şi icoane în valoare de 50.000 de euro.
LEONARD ORBAN - 3 APARTAMENTE, DOUA MASINI, CONTURI DE 251.500 EURO
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, deţine, împreună cu soţia sa, trei apartamente în Bucureşti, două maşini şi peste 250.000 de euro în diverse conturi bancare, potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Guvernului. Ministrul Leonard Orban deţine împreună cu soţia sa trei apartamente în Bucureşti, dintre care două, cu suprafeţe de 52,58, respectiv 58,68 de metri pătraţi, achiziţionate în 2004. Cel de-al treilea apartament a fost achiziţionat de ministru, împreună cu soţia sa, în 2010 şi are o suprafaţă de 98,59 de metri pătraţi. Ministrul mai are două autoturisme - un Audi A4 şi o Toyota Yaris -, cumpărate în 2007 şi 2008, precum şi tablouri în valoare de 34.000 de euro, achiziţionate în perioada 2007-2011.
Leonard Orban are conturi bancare în valoare de 251.500 de euro, dintre care unul de 45.000 de euro deschis în 2007 la BNP Paribas Fortis şi două la Raiffeisen Bank, din 2010. Pe de altă parte, ministrul a acordat un împrumut, în nume personal, de 500 de euro. Ministrul a declarat un venit de aproximativ 111.000 de euro obţinut de la Comisia Europeană, dar şi aproape 40.000 de lei din perioada în care a fost consilier prezidenţial. În calitate de ministru, Leonard Orban a obţinut 15.771 de lei, în timp ce soţia sa, de profesie medic oftalmolog, a câştigat puţin peste 28.000 de lei.
(09.03.2012)
Potrivit declaraţiei de avere, Ungureanu a încasat de la Serviciul de Informaţii Externe (SIE) un salariu de 66.560 lei, iar de la Universitatea Bucureşti 27.080 lei. Soţia sa a încasat la rândul său venituri salariale de aproximativ 46.000 de lei de la Institutul Clinic Fundeni, dar şi 84.000 euro din servicii de consultanţă medicală pentru OMV AG Viena.
Ungureanu a mai încasat, ca drepturi de autor, 2.000 lei de la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, 300 euro de la Universitatea din Viena şi 180 euro de la o editură din Viena. Premierul deţine trei terenuri, respectiv un teren intravilan de
5.000 metri pătraţi în comuna Nistoreşti achiziţionat în perioada 2003-2004, un teren agricol de 20.000 metri pătraţi în extravilanul localităţii Slobozia, obţinut prin donaţie în anul 2010 şi un teren intravilan de 423 metri pătraţi în Voluntari, aferent unei case de locuit de 283 de metri pătraţi, ambele cumpărate în 2007. El mai are, la Iaşi, un apartament de 42 de metri pătraţi achiziţionat
în 1996.
CRISTIAN DIACONESCU - 2 CASE, 2 APARTAMENTE, TABLOURI DE 6.000 EURO, 40.000 DE EURO IN CONTURI SI DATORII DE 138.500 EURO
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, are un credit imobiliar în valoare de 138.500 de dolari scadent anul acesta, potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului şi datată 17 februarie. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, are de încheiat anul acesta plata la un credit imobiliar făcut la BCR, în 2002, în valoare de 138.500 de dolari. Pe de altă parte, el are 2.400 de metri pătraţi în cotă de 3/8 de teren agricol în comuna Stâlpeni, din judeţul Argeş. Anterior, ministrul scria în declaraţia de avere că deţine în această comună 3.830 de metri pătraţi. Ministrul spune însă că suprafaţa de teren s-a micşorat ca urmare a pierderii unui proces. Ministrul mai deţine un teren de 360 de metri pătraţi în capitală. La capitolul imobile, Cristian Diaconescu îşi menţine cele două case şi două apartamente, menţionate şi în precedentele declaraţii de avere. Astfel, o casă se află în comuna Stâlpeni din judeţul Argeş, în suprafaţă de 50 metri pătraţi, primită moştenire, în cotă parte de 3/8, iar cea de-a doua, în Bucureşti, în suprafaţă de 494 metri pătraţi, dobândită împreună cu soţia sa prin credit. Ministrul mai are două apartamente, în Capitală, de 110 metri pătraţi şi 62 metri pătraţi, din 1994, dintre care pentru unul deţine o cotă parte de 3/8, fiind primit moştenire. Ministrul mai are un Ford, fabricat în 2008, şi achiziţionat printr-un contract de "buy back". El mai are trei tablouri primite moştenire, în 1987 şi 1994, în valoare de 6.000 de euro.
Cristian Diaconescu şi soţia sa, Mariana Diaconescu, au mai multe conturi în valoare însumată de aproximativ 100.000 de lei, 13.000 de euro şi 4.000 de dolari. Dintre cele zece conturi menţionate în declaraţia de avere, ministrul este titular doar la două - ambele la BCR Erste - în valoare totală de circa 13.000 de lei.
CLAUDIA BOGHIEVICI - 2 CASE, 2 TERENURI INTRAVILANE SI DATORII DE 200.000 EURO
Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Claudia Boghicevici, deţine un teren agricol, două terenuri intravilan, două case de locuit, toate în Arad, şi are datorii de peste 200.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere. Claudia Boghicevici a trecut în declaraţia de avere depusă joi că deţine un teren agricol de 0,50 de hectare, achiziţionat împreună cu soţul său în anul 2010, şi două terenuri intravilan de 464 şi, respectiv, 996 de metri pătraţi, din 1993 şi 2006, unul fiind moştenit. Boghicevici mai deţine două case, una moştenită în 1993, iar cealaltă, având o suprafaţă de 184 de metri pătraţi, cumpărată în anul 2006. Ministrul Muncii nu are autoturisme sau bunuri sub formă de metale preţioase şi nici obiecte de artă care să depăşească valoarea de 5.000 de euro. Boghicevici a menţionat în declaraţia de avere acţiuni în valoare de 1.500 de lei deţinute la SC Dikaboss International SRL, dar şi un contract de asociere încheiat de soţul său în 2007, în care acesta are o cotă de participare de 50 la sută în valoare de 100.000 de euro. Ministrul Muncii are datorii care depăşesc 200.000 de euro, respectiv două credite la Raiffeissen Bank, în valoare totală de 187.385 de euro, scadente în 2023 şi trei împrumuturi de la persoane fizice, în valoare de 10.000 de euro şi 170.000 de lei. Claudia Boghicevici a încasat anul trecut 35.801 de lei din salariul de la Camera Deputaţilor şi 2.666 de lei de la Universitatea "Aurel Vlaicu". Soţul acesteia, Cătălin Boghicevici, a încasat anul trecut 8.400 de lei din salariu şi 6.800 de lei din indemnizaţia de concediu pentru creşterea copilului.
GABRIEL OPREA - A DONAT UN IMOBIL FIICEI SI 141.000 RON COPIILOR MILITARILOR MORTI IN TEATRELE DE OPERATIUNI
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a făcut numeroase donaţii în anul 2011, el oferind astfel un imobil fiicei sale, dar şi indemnizaţia de ministru plus 141.000 de lei, din surse proprii, pentru copiii militarilor ucişi în teatrele de operaţii. Declaraţia de avere a ministrului, datată 27 decembrie, arată că la data de 22 decembrie 2011, ministrul a donat un imobil fiicei sale, Ana-Maria Tudor, fostă Oprea. Cel mai probabil este vorba despre terenul de 1.000 de metri pătraţi pe care ministrul îl deţinea în Bucureşti, deoarece acesta este singurul bun imobiliar care nu mai apare în declaraţia de avere a lui Oprea, comparativ cu anii precedenţi. El îşi menţine în rest neschimbată averea imobiliară. Astfel, Oprea are două terenuri intravilane - în suprafaţă de 3.245,85 metri pătraţi, respectiv de 950 de metri pătraţi - în oraşul Voluntari. Gabriel Oprea deţine, de asemenea, în continuare o casă de locuit în Voluntari-Pipera, în suprafaţă de 817,92 de metri pătraţi, construită în perioada 2002-2005, o casă de locuit în Bucureşti, construită în 1996, în suprafaţă de 828 de metri pătraţi, încă o casă de locuit în Bucureşti în suprafaţă de aproximativ 467 de metri pătraţi, dobândită în anul 2006, precum şi două apartamente în Capitală, dobândite în 1993. Ministrul mai are o casă de vacanţă la Predeal, în suprafaţă de circa 150 de metri pătraţi, dobândită în 2002 şi o casă de vacanţă în Venus, din 2001. Ministrul deţine şi un spaţiu comercial în Bucureşti. Gabriel Oprea şi soţia sa au obţinut 450.670 de lei din chirii, potrivit declaraţiei de avere. El a obţinut în 2011 o indemnizaţie corespunzătoare funcţiei sale de 58.340 de lei. Gabriel Oprea a precizat în declaraţia de avere că aceşti bani i-a donat integral copiilor cadrelor militare căzute în teatrele de operaţii. De asemenea, ministrul a donat în 2011, din surse proprii, acestor copii suma de 141.639 de lei.
Faţă de precedentele declaraţii de avere, valoarea la zi a contului în euro al ministrului, deschis în 2006, a scăzut de la aproximativ 400.000 de euro, la 182.989 de euro. Ministrul mai are două conturi în lei în care are aproximativ 105.000 de lei. Ca şi în anii precedenţi, Gabriel Oprea deţine două autoturisme - un Volkswagen fabricat în 2006 şi un Mercedes din 2007. El a mai scris în declaraţia de avere că a dobândit, în perioada 1985-2007, bijuterii în valoare de 10.000 de euro, precum şi, în perioada 1986-2005, o serie de picturi, statuete şi icoane în valoare de 50.000 de euro.
LEONARD ORBAN - 3 APARTAMENTE, DOUA MASINI, CONTURI DE 251.500 EURO
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, deţine, împreună cu soţia sa, trei apartamente în Bucureşti, două maşini şi peste 250.000 de euro în diverse conturi bancare, potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Guvernului. Ministrul Leonard Orban deţine împreună cu soţia sa trei apartamente în Bucureşti, dintre care două, cu suprafeţe de 52,58, respectiv 58,68 de metri pătraţi, achiziţionate în 2004. Cel de-al treilea apartament a fost achiziţionat de ministru, împreună cu soţia sa, în 2010 şi are o suprafaţă de 98,59 de metri pătraţi. Ministrul mai are două autoturisme - un Audi A4 şi o Toyota Yaris -, cumpărate în 2007 şi 2008, precum şi tablouri în valoare de 34.000 de euro, achiziţionate în perioada 2007-2011.
Leonard Orban are conturi bancare în valoare de 251.500 de euro, dintre care unul de 45.000 de euro deschis în 2007 la BNP Paribas Fortis şi două la Raiffeisen Bank, din 2010. Pe de altă parte, ministrul a acordat un împrumut, în nume personal, de 500 de euro. Ministrul a declarat un venit de aproximativ 111.000 de euro obţinut de la Comisia Europeană, dar şi aproape 40.000 de lei din perioada în care a fost consilier prezidenţial. În calitate de ministru, Leonard Orban a obţinut 15.771 de lei, în timp ce soţia sa, de profesie medic oftalmolog, a câştigat puţin peste 28.000 de lei.
(09.03.2012)
CHELSEA PUNE SECHESTRU PE PROPRIETATILE LUI MUTU DE LA MIAMI PENTRU O DATORIE DE 17 MIL. EURO
Un judecător federal de la Tribunalul Districtului de Sud din Florida, a decis ca Adrian Mutu va trebui să plătească peste 17 milioane de euro clubului Chelsea, deoarece a fost depistat pozitiv cu cocaină, în 2004. Chelsea a cerut sechestru pe proprietăţile lui Mutu de la Miami la un tribunal din Florida, însă atacantul a făcut apel, apreciiind că renunţarea la proprietăţile din SUA reprezintă o încălcare a drepturilor sale. Judecătorul Federico Moreno a respins însă apelul lui Mutu, conform www.courthousenews.com.
"Curtea de arbitraj sportiv face legătura, în mod rezonabil, între decizie si prejudiciul produs, motivând că un club care plăteşte o sumă considerabilă unui alt club pentru a-şi asigura serviciile unui jucător ar putea suporta consecinţe financiare importante dacă jucatorul rupe contractul unilateral", a motivat judecatorul Federico Moreno.
În august 2003, Adrian Mutu şi Chelsea au semnat un contract de muncă pentru o perioadă de cinci ani. În 28 octombrie 2004, în urma unui control antidoping pozitiv, Chelsea a reziliat contractul, rezilierea având efect imediat. Fotbalistul, care consumase cocaină, a fost exclus din toate competiţiile sportive timp de şapte luni. În mai 2006, Chelsea a făcut o plângere împotriva lui Adrian Mutu pentru a obţine despăgubiri pentru încălcarea contractului. Prin decizia din 7 mai 2008, autoritatea competentă sportivă FIFA a acceptat parţial cererea clubului londonez. Adrian Mutu a făcut apel la această decizie, adresându-se TAS. Prin decizia din 31 iulie 2009, TAS a respins apelul şi a dispus ca Adrian Mutu să plătească clubului Chelsea suma de 17.173.990 de euro plus dobândă.
La 14 iunie 2010, Tribunalul federal elveţian a anunţat că a respins ca nefondat recursul fotbalistului Adrian Mutu formulat la sentinţa Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), prin care românul era obligat la plata unei daune în valoare de 17 milioane de euro către clubul Chelsea Londra.
(08.03.2012)
"Curtea de arbitraj sportiv face legătura, în mod rezonabil, între decizie si prejudiciul produs, motivând că un club care plăteşte o sumă considerabilă unui alt club pentru a-şi asigura serviciile unui jucător ar putea suporta consecinţe financiare importante dacă jucatorul rupe contractul unilateral", a motivat judecatorul Federico Moreno.
În august 2003, Adrian Mutu şi Chelsea au semnat un contract de muncă pentru o perioadă de cinci ani. În 28 octombrie 2004, în urma unui control antidoping pozitiv, Chelsea a reziliat contractul, rezilierea având efect imediat. Fotbalistul, care consumase cocaină, a fost exclus din toate competiţiile sportive timp de şapte luni. În mai 2006, Chelsea a făcut o plângere împotriva lui Adrian Mutu pentru a obţine despăgubiri pentru încălcarea contractului. Prin decizia din 7 mai 2008, autoritatea competentă sportivă FIFA a acceptat parţial cererea clubului londonez. Adrian Mutu a făcut apel la această decizie, adresându-se TAS. Prin decizia din 31 iulie 2009, TAS a respins apelul şi a dispus ca Adrian Mutu să plătească clubului Chelsea suma de 17.173.990 de euro plus dobândă.
La 14 iunie 2010, Tribunalul federal elveţian a anunţat că a respins ca nefondat recursul fotbalistului Adrian Mutu formulat la sentinţa Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), prin care românul era obligat la plata unei daune în valoare de 17 milioane de euro către clubul Chelsea Londra.
(08.03.2012)
SOTUL CARE-SI TRAGE NEVASTA DE PAR
VA PUTEA FI EVACUAT DIN CAMINUL CONJUGAL
Legea privind modificarea şi completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care va fost promulgată, maine, de către preşedintele Traian Băsescu, prevede ca trasul de păr, neglijarea, actele de gelozie sau lipsirea de mijloace de existenţă primară constituie forme de violenţă în familie, iar autorităţile sesizate despre astfel de infracţiuni sunt "obligate să se deplaseze de îndată la faţa locului". Legea privind combaterea violenţei în familie a fost initiata in Parlament în urma unei campanii iniţiate de postul Acasă TV în septembrie 2011, derulată în cadrul emisiunii "Povestiri adevărate", care a condus la strângerea a 74.000 de semnături.
Conform Legii "adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare" constituie violenţă verbală. Categoria de "violenţă psihică" este catalogata in lege prin fapte precum "impunerea voinţei sau a controlului personal", "provocarea de stări de tensiune sau de suferinţă" precum şi "violenţa demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor". Sunt de asemenea considerate violenţă psihică gesturi precum afişarea ostentativă a armelor, neglijarea, actele de gelozie.
Legea enumeră de asemenea actele sau faptele care constituie violenţă fizică: "lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare".
Agresiunea sexuală este definita de lege drept "impunerea de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relaţii sexuale forţate". Si violul conjugal contituie forme de violenţă sexuală. Este de asemenea considerată formă de violenţă conjugală interzicerea activităţii profesionale sau privarea de mijloace economice, "inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate".
Legea incriminează şi interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune sau refuzul de a susţine familia. Este de asemenea interzisă impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii.
Izolarea unui membru al familiei de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privarea intenţionată de acces la informaţie constituie, la rândul lor, forme de violenţă socială.
Legea defineşte şi faptele şi acţiunile ce constituie violenţă spirituală, respectiv "interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare".
Actul normativ menţionează explicit că, "în toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la faţa locului". Pe de altă parte, victimele violenţelor vor beneficia de asistenţă juridică gratuită.
Lege conţine şi reglementări referitoare la ordinul de restricţie
Restrictia va fi o măsură de siguranţă prin care se dispune "evacuarea domiciliului comun cu victima"; "păstrarea distanţei minime de 200 de metri faţă de persoana vătămată, de domiciliul şi locul de muncă al acesteia"; "interzicerea oricărui contact telefonic, prin corespondenţă". Una sau mai multe dintre aceste măsuri pot fi luate atunci când "există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârşi o altă infracţiune îndreptată împotriva membrilor familiei" sau când rămânerea făptuitorului în locuinţa familiei prezintă pericol social. Durata pentru care se va dispune ordinul de restricţie nu va putea depăşi 2 ani, iar în cazul în care acesta este încălcat se va putea dispune măsura arestării preventive.
Legea mai prevede că persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate va fi pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei va putea solicita în justiţie emiterea unui ordin de protecţie, prin care sa poata obţine "evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate".
De asemenea, prin emiterea unui ordin de protecţie instanţa poate să interzică agresorului deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic. Legea mai prevede şi posibilitatea ca justiţia să poată obliga agresorul să predea poliţiei armele deţinute.
Pentru a obţine un astfel de ordin de protecţie, victima va trebui să completeze o cerere care va fi scutită de taxa judiciară de timbru şi care va fi judecată de urgenţă.
"În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei", se mai arată în lege. Legea conţine şi prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea adăposturilor pentru victime, precizând că locaţia acestora este "secretă publicului larg".
(07.03.2012)
Conform Legii "adresarea într-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare" constituie violenţă verbală. Categoria de "violenţă psihică" este catalogata in lege prin fapte precum "impunerea voinţei sau a controlului personal", "provocarea de stări de tensiune sau de suferinţă" precum şi "violenţa demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor". Sunt de asemenea considerate violenţă psihică gesturi precum afişarea ostentativă a armelor, neglijarea, actele de gelozie.
Legea enumeră de asemenea actele sau faptele care constituie violenţă fizică: "lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare".
Agresiunea sexuală este definita de lege drept "impunerea de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea unor relaţii sexuale forţate". Si violul conjugal contituie forme de violenţă sexuală. Este de asemenea considerată formă de violenţă conjugală interzicerea activităţii profesionale sau privarea de mijloace economice, "inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate".
Legea incriminează şi interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, controlul inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune sau refuzul de a susţine familia. Este de asemenea interzisă impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii.
Izolarea unui membru al familiei de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privarea intenţionată de acces la informaţie constituie, la rândul lor, forme de violenţă socială.
Legea defineşte şi faptele şi acţiunile ce constituie violenţă spirituală, respectiv "interzicerea, limitarea, ridiculizarea, penalizarea aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare".
Actul normativ menţionează explicit că, "în toate cazurile, organul de cercetare penală, sesizat în orice mod despre săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, este obligat să se deplaseze de îndată la faţa locului". Pe de altă parte, victimele violenţelor vor beneficia de asistenţă juridică gratuită.
Lege conţine şi reglementări referitoare la ordinul de restricţie
Restrictia va fi o măsură de siguranţă prin care se dispune "evacuarea domiciliului comun cu victima"; "păstrarea distanţei minime de 200 de metri faţă de persoana vătămată, de domiciliul şi locul de muncă al acesteia"; "interzicerea oricărui contact telefonic, prin corespondenţă". Una sau mai multe dintre aceste măsuri pot fi luate atunci când "există date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârşi o altă infracţiune îndreptată împotriva membrilor familiei" sau când rămânerea făptuitorului în locuinţa familiei prezintă pericol social. Durata pentru care se va dispune ordinul de restricţie nu va putea depăşi 2 ani, iar în cazul în care acesta este încălcat se va putea dispune măsura arestării preventive.
Legea mai prevede că persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate va fi pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei va putea solicita în justiţie emiterea unui ordin de protecţie, prin care sa poata obţine "evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate".
De asemenea, prin emiterea unui ordin de protecţie instanţa poate să interzică agresorului deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic. Legea mai prevede şi posibilitatea ca justiţia să poată obliga agresorul să predea poliţiei armele deţinute.
Pentru a obţine un astfel de ordin de protecţie, victima va trebui să completeze o cerere care va fi scutită de taxa judiciară de timbru şi care va fi judecată de urgenţă.
"În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei", se mai arată în lege. Legea conţine şi prevederi referitoare la organizarea şi funcţionarea adăposturilor pentru victime, precizând că locaţia acestora este "secretă publicului larg".
(07.03.2012)
DACA TOATE LOCUINTELE DIN ROMANIA AR FI ASIGURATE,
UN CUTREMUR SIMILAR CU CEL DIN 1977
AR PRODUCE DAUNE DE 3,5 MILIARDE EURO
Un seism similar celui din martie 1977 ar putea produce 44.600 de daune totale la nivel naţional şi 30.520 de daune la nivelul portofoliului de poliţe al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezatrelor Naturale (PAID), a căror valoare se va ridica la aproximativ 190 milioane de euro, sustine directorul general al companiei, Marius Bulugea. El a adăugat că daunele ar urca la 3,5 miliarde de euro dacă întregul fond locativ al României ar fi asigurat prin intermediul poliţelor emise de PAID.
Pe portofoliul PAID s-ar putea înregistra 30.520 de daune, din care peste 3.000 ar fi daune totale, iar aproximativ 27.000 ar fi daune parţiale. Valoarea totală a acestor daune, calculate pentru portofoliul PAID, s-ar ridica la aproximativ 190 milioane de euro. Pe de altă parte, o estimare realizată brokerii care au intermediat programul de reasigurare al PAID arată că valoarea totală a daunelor, pe portofoliul PAID, ar putea atinge aproape 201 milioane de euro.
Cutremurul din 1977, cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, a produs 32.900 de daune totale, dintr-un total de aproape 750.000 de locuinţe afectate la nivelul României, iar daunele au însumat două miliarde de dolari.
In 1997 fondul locativ al României totaliza aproape 6,2 milioane de locuinţe şi erau toate asigurate, prin efectul legii. Astăzi, exista aproape 8,4 milioane de locuinţe şi doar 504.000 de poliţe obligatorii. Potrivit calculelor realizate de PAID, un seism similar celui din 4 martie 1977 ar putea produce 44.600 de daune totale la nivel naţional şi ar fi afectate aproape un milion de locuinţe. Scenariul PAID a împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C având expunerea cea mai mare la riscul de cutremur.
În această zonă au fost incluse Capitala şi judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Prahova, Vaslui, Vrancea şi Ilfov.
Valoarea totală a daunelor care ar putea avea loc în zona C va atinge aproximativ 163 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 86% din volumul total al daunelor estimat la nivelul României. Pentru Bucureşti, modelul utilizat de PAID arată că valoarea totală a daunelor s-ar putea ridica la 64 milioane de euro, ceea ce reprezintă 39% din daunele care s-ar produce în zona C.
Din această sumă, valoarea daunelor totale pe Bucureşti s-ar ridica la mai mult de 15 milioane de euro, în timp ce valoarea daunelor parţiale ar putea totaliza aproximativ 49 milioane de euro. Potrivit modelului utilizat de PAID, dauna medie parţială estimată pentru zona A în cazul unei locuinţelor de tip A se va ridica la 3.000 de euro, iar în cazul locuinţelor de tip B la 1.500 de euro. Pentru zona B, dauna medie parţială pentru locuinţele de tip A (o construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimica) fost estimată la 5.000 de euro, respectiv 3.000 de euro în cazul locuinţelor de tip B.
În zona C, dauna medie parţială ar atinge 7.000 de euro în cazul locuinţelor de tip A şi 4.500 de euro pentru cele de tip B (o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic).
Asigurarea locuintei este obligatorie
Legislaţia impune proprietarilor de imobile încheierea unei poliţe de asigurare, prima anuală fiind diferenţiată de 10 euro (locuinţa de tip B) sau 20 de euro (locuinţa de tip A). Valoarea asigurată a unei locuinţe este de cel mult 10.000 de euro (tip B), respectiv 20.000 de euro (tip A).
Potrivit legii, proprietarii care nu îşi asigură locuinţele, fie prin intermediul unei poliţe obligatorii, emisă de PAID, fie printr-una facultativă, încheiată cu o societate autorizată, vor fi amendaţi de autorităţile locale cu până la 500 lei. În plus, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.
La finele anului 2011, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), numărul poliţelor pentru locuinţe (facultative şi obligatorii) se ridica la 4,9 milioane.
PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009, când 13 asigurători au semnat actele de constituire a Pool-ului, aportul acestora la capitalul social al asigurătorului fiind de 4,55 milioane de euro (19,34 milioane lei). Cu o participaţie de 15% s-au înscris Astra, Platinum România şi Groupama Asigurări. ABC Asigurări, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Generali şi Grawe România s-au înregistrat, fiecare, cu o participaţie de 5,5%.
(06.03.2012)
Pe portofoliul PAID s-ar putea înregistra 30.520 de daune, din care peste 3.000 ar fi daune totale, iar aproximativ 27.000 ar fi daune parţiale. Valoarea totală a acestor daune, calculate pentru portofoliul PAID, s-ar ridica la aproximativ 190 milioane de euro. Pe de altă parte, o estimare realizată brokerii care au intermediat programul de reasigurare al PAID arată că valoarea totală a daunelor, pe portofoliul PAID, ar putea atinge aproape 201 milioane de euro.
Cutremurul din 1977, cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, a produs 32.900 de daune totale, dintr-un total de aproape 750.000 de locuinţe afectate la nivelul României, iar daunele au însumat două miliarde de dolari.
In 1997 fondul locativ al României totaliza aproape 6,2 milioane de locuinţe şi erau toate asigurate, prin efectul legii. Astăzi, exista aproape 8,4 milioane de locuinţe şi doar 504.000 de poliţe obligatorii. Potrivit calculelor realizate de PAID, un seism similar celui din 4 martie 1977 ar putea produce 44.600 de daune totale la nivel naţional şi ar fi afectate aproape un milion de locuinţe. Scenariul PAID a împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C având expunerea cea mai mare la riscul de cutremur.
În această zonă au fost incluse Capitala şi judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Ialomiţa, Prahova, Vaslui, Vrancea şi Ilfov.
Valoarea totală a daunelor care ar putea avea loc în zona C va atinge aproximativ 163 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 86% din volumul total al daunelor estimat la nivelul României. Pentru Bucureşti, modelul utilizat de PAID arată că valoarea totală a daunelor s-ar putea ridica la 64 milioane de euro, ceea ce reprezintă 39% din daunele care s-ar produce în zona C.
Din această sumă, valoarea daunelor totale pe Bucureşti s-ar ridica la mai mult de 15 milioane de euro, în timp ce valoarea daunelor parţiale ar putea totaliza aproximativ 49 milioane de euro. Potrivit modelului utilizat de PAID, dauna medie parţială estimată pentru zona A în cazul unei locuinţelor de tip A se va ridica la 3.000 de euro, iar în cazul locuinţelor de tip B la 1.500 de euro. Pentru zona B, dauna medie parţială pentru locuinţele de tip A (o construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimica) fost estimată la 5.000 de euro, respectiv 3.000 de euro în cazul locuinţelor de tip B.
În zona C, dauna medie parţială ar atinge 7.000 de euro în cazul locuinţelor de tip A şi 4.500 de euro pentru cele de tip B (o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic).
Asigurarea locuintei este obligatorie
Legislaţia impune proprietarilor de imobile încheierea unei poliţe de asigurare, prima anuală fiind diferenţiată de 10 euro (locuinţa de tip B) sau 20 de euro (locuinţa de tip A). Valoarea asigurată a unei locuinţe este de cel mult 10.000 de euro (tip B), respectiv 20.000 de euro (tip A).
Potrivit legii, proprietarii care nu îşi asigură locuinţele, fie prin intermediul unei poliţe obligatorii, emisă de PAID, fie printr-una facultativă, încheiată cu o societate autorizată, vor fi amendaţi de autorităţile locale cu până la 500 lei. În plus, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.
La finele anului 2011, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), numărul poliţelor pentru locuinţe (facultative şi obligatorii) se ridica la 4,9 milioane.
PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009, când 13 asigurători au semnat actele de constituire a Pool-ului, aportul acestora la capitalul social al asigurătorului fiind de 4,55 milioane de euro (19,34 milioane lei). Cu o participaţie de 15% s-au înscris Astra, Platinum România şi Groupama Asigurări. ABC Asigurări, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Generali şi Grawe România s-au înregistrat, fiecare, cu o participaţie de 5,5%.
(06.03.2012)
ROMANIA VA FI ZGUDUITA IN 2012 DE UN CUTREMUR
Anul acesta, Romania ar putea fi zguduita de un cutremur cu o magnitudine cuprinsa intre 6 si 7 pe scara Richter. Declaratia ii apartine profesorului Gheorghe Marmureanu, presedintele onorific al "Institutului de Fizica a Pamantului". Mesajul vine la 35 de ani distanta de la seismul devastator din 1977.
Expertii sunt de parare ca, atata vreme cat miscarea tectonica nu va depasi 7 pe scara Richter, cladirile rezista. Chiar si cele cu bulina. In Capitala sunt peste 272 de cladiri cu risc seismic 1, care, potrivit oficialilor din primaria Capitalei, prezinta un pericol de prabusire. Numarul real ar putea fi mult mai mare, deoarece multe proprietati nu au fost expertizate.
Nimeni nu poate spune cand va fi urmatorul cutremur devastator, de peste 7 pe Richter. Profesorul Gheorghe Marmureanu a afirmat insa ca romanii se pot astepta in perioada urmatoare la un seism de intensitate destul de mare. Specialistii in rezistenta cladirilor ne asigura ca un cutremur mai mic de 7 nu este foarte periculos si nu are forta sa puna la pamant nici macar blocurile cu bulina.
In prezent, Romania are si un sistem de avertizare care poate atentiona autoritatile cu 30 de secunde inainte ca unda de soc sa loveasca. Insa potrivit, profesorului Marmureanu, din lipsa de fonduri doar cateva institutii sunt legate la el.
(05.03.2012)
Expertii sunt de parare ca, atata vreme cat miscarea tectonica nu va depasi 7 pe scara Richter, cladirile rezista. Chiar si cele cu bulina. In Capitala sunt peste 272 de cladiri cu risc seismic 1, care, potrivit oficialilor din primaria Capitalei, prezinta un pericol de prabusire. Numarul real ar putea fi mult mai mare, deoarece multe proprietati nu au fost expertizate.
Nimeni nu poate spune cand va fi urmatorul cutremur devastator, de peste 7 pe Richter. Profesorul Gheorghe Marmureanu a afirmat insa ca romanii se pot astepta in perioada urmatoare la un seism de intensitate destul de mare. Specialistii in rezistenta cladirilor ne asigura ca un cutremur mai mic de 7 nu este foarte periculos si nu are forta sa puna la pamant nici macar blocurile cu bulina.
In prezent, Romania are si un sistem de avertizare care poate atentiona autoritatile cu 30 de secunde inainte ca unda de soc sa loveasca. Insa potrivit, profesorului Marmureanu, din lipsa de fonduri doar cateva institutii sunt legate la el.
(05.03.2012)
BATE VANTU PRIN MOLDOVA
DGA A DEMARAT OPERATIUNEA "CETATENIA ROMANA PENTRU BASARABENI"
Parchetul General şi poliţiştii DGA au destructurat, în colaborare cu autorităţile moldovene, o reţea care se ocupa cu obţinerea ilegală de vize şi paşapoarte româneşti. Au fost “săltaţi" şi înalţi funcţionari români. Cetăţenii moldoveni sunt păcăliţi, însă, de ani de zile, cu vize şi paşapoarte de România. Mulţi dintre ei dau banii degeaba, nemaiprimind niciodată paşapoartele mult visate, care să le asigure accesul în Uniunea Europeană. Ba chiar, unii s-au mai trezit şi cu off-shore-uri înfiinţate pe numele lor, care rulează sute de milioane de euro, în condiţiile în care ei nu au după ce bea apă. Este şi cazul lui Boris Devdier, acum în vârstă de 20 de ani. Tânărul a povestit OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) si procurorilor romani cum a ajuns să fie, în acte, milionar în euro, dar, în realitate, să vândă oale, împreună cu mama sa, bolnavă de cancer, într-un orăşel din Republica Moldova. Urmele acestei afaceri duc la Sorin Ovidiu Vantu, tatal FNI.
“El m-a pus să semnez mai multe acte, despre care mi-a spus că sunt pentru ambasadă"
“Anul trecut, prin aprilie, mă dusesem la ambasada României. Nu rezolvasem mare lucru, iar seara m-am dus să beau ceva în Faraon, un club cunoscut în Chişinău. Stăteam la bar pentru că eram singur şi destul de supărat. La moment dat, un tip a intrat în vorbă cu mine. S-a recomandat Mario. Dintr-una într-alta mi-a spus că mă poate ajuta să obţin cetăţenia română. La început nu prea l-am luat în serios, dar părea că ştie despre ce vorbeşte. Zicea că i-a mai ajutat pe mulţi, vorbea despre relaţiile sale, mi-a promis că îmi rezolvă problema în trei săptămâni şi că totul mă va costa 600 de euro: 300 în avans, iar restul după ce îmi dă toate documentele. Mi-a convenit. Am făcut schimb de numere de telefon, apoi m-am întors acasă să fac rost de bani pentru avans. Două zile mai târziu,
l-am sunat pe Mario şi am fixat o nouă întâlnire în Chişinău. Mi-a spus să iau un autobuz până în Piaţa Alba Iulia, la capătul traseului. De acolo n-am mai avut mult de mers. Ne-am întâlnit în faţa unui bloc si am vorbit pe o bancă. I-am dat 300 euro şi o copie de pe paşaportul meu. El m-a pus să semnez mai multe acte, despre care mi-a spus că sunt pentru ambasadă. Apoi, m-a asigurat că mă va suna în 6 zile. N-a facut-o niciodată. După vreo zece zile l-am sunat eu. Avea mobilul închis. A doua zi la fel. N-a răspuns nici în a treia, nici în a patra. Atunci, pe bancă, a fost ultima oara când l-am văzut. Era un tip brunet, la vreo 30 de ani. Mi-am dat seama că e înşelătorie şi am zis ca e vina mea şi gata", a povestit Boris Devdier.
"Cu o pagubă de 300 de euro şi fără cetăţenie, lui Boris Devdier nu i-a mai rămas altceva decât să rămână în Moldova şi s-o ajute pe mama lui bolnavă s vândă oale în piaţă. Numele lui, însă, a trecut virtual graniţa de vest, în România, unde e folosit ca umbrelă pentru crima organizată", scrie OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project).
Afaceri care duc la Sorin Ovidiu Vîntu
Copiile de pe actele lui Boris Devdier, dar şi actele despre care el a crezut că “sunt pentru ambasadă" au fost folosite pentru înfiinţarea mai multor companii de tip off-shore, înregistrate în Delaware USA.
Formal, Boris Devdier reprezintă în România patru companii offshore înregistrate în Newark, Delaware, de reţeaua Taylor prin agentul său local care onorează comenzile din Europa de Est (Delaware Intercorp, Inc).
Două dintre aceste căsuţe poştale, Artemro Trading Limited şi Kidzone Solutions Ltd., au preluat companiile româneşti IT Media Solutions SRL şi, respectiv, Video Media International SRL. În ambele cazuri, cele două companii offshore reprezentate de tânărul moldovean au preluat atât controlul SRL-urilor româneşti, cât şi administrarea acestora – adică responsabilitatea legală. Practic, Boris Devdier a înlocuit în companiile din România pe Ion Eftime şi pe Ionuţ Adrian Eftime, tată şi fiu - doi afacerişti controversaţi în România.
Prima preluare a avut loc în timp ce Ionuţ Adrian Eftime era arestat sub acuzaţia de spălare de bani şi delapidare. Eftime Jr. este judecat în acelaşi dosar cu consultantul offshore Kiss Laszlo Gyory – agentul reţelei offshore Taylor (GT Group) în Europa de Est. OCCRP a dezvăluit anul trecut că Kiss şi Eftime sunt acuzaţi de spălare de bani şi delapidare, împreună cu şase dintre managerii PSV Company SA - corporaţie românească pe care oligarhul român Sorin Ovidiu Vîntu a anexat-o la majoritatea afacerilor sale.
Potrivit procurorilor, reţeaua Taylor a pus la punct un circuit complex de spălare a banilor, prin care aproximativ 8 milioane de euro au ieşit ilegal din contabilitatea PSV Company pentru a fi însuşiţi personal de Ionuţ Adrian Eftime, un partener al mogulului Sorin Ovidiu Vîntu.
Pentru a şterge urma banilor, ei au încheiat contracte fictive, au utilizat conturi în Cipru şi Bulgaria, dar şi firme româneşti pe care le controlau tot prin intermediul unor companii offshore din Delaware înregistrate de acelaşi agent şi la aceeaşi adresă din Newark ca cele pe care le reprezintă moldoveanul Boris Devdier.
(01.03.2012)
“El m-a pus să semnez mai multe acte, despre care mi-a spus că sunt pentru ambasadă"
“Anul trecut, prin aprilie, mă dusesem la ambasada României. Nu rezolvasem mare lucru, iar seara m-am dus să beau ceva în Faraon, un club cunoscut în Chişinău. Stăteam la bar pentru că eram singur şi destul de supărat. La moment dat, un tip a intrat în vorbă cu mine. S-a recomandat Mario. Dintr-una într-alta mi-a spus că mă poate ajuta să obţin cetăţenia română. La început nu prea l-am luat în serios, dar părea că ştie despre ce vorbeşte. Zicea că i-a mai ajutat pe mulţi, vorbea despre relaţiile sale, mi-a promis că îmi rezolvă problema în trei săptămâni şi că totul mă va costa 600 de euro: 300 în avans, iar restul după ce îmi dă toate documentele. Mi-a convenit. Am făcut schimb de numere de telefon, apoi m-am întors acasă să fac rost de bani pentru avans. Două zile mai târziu,
l-am sunat pe Mario şi am fixat o nouă întâlnire în Chişinău. Mi-a spus să iau un autobuz până în Piaţa Alba Iulia, la capătul traseului. De acolo n-am mai avut mult de mers. Ne-am întâlnit în faţa unui bloc si am vorbit pe o bancă. I-am dat 300 euro şi o copie de pe paşaportul meu. El m-a pus să semnez mai multe acte, despre care mi-a spus că sunt pentru ambasadă. Apoi, m-a asigurat că mă va suna în 6 zile. N-a facut-o niciodată. După vreo zece zile l-am sunat eu. Avea mobilul închis. A doua zi la fel. N-a răspuns nici în a treia, nici în a patra. Atunci, pe bancă, a fost ultima oara când l-am văzut. Era un tip brunet, la vreo 30 de ani. Mi-am dat seama că e înşelătorie şi am zis ca e vina mea şi gata", a povestit Boris Devdier.
"Cu o pagubă de 300 de euro şi fără cetăţenie, lui Boris Devdier nu i-a mai rămas altceva decât să rămână în Moldova şi s-o ajute pe mama lui bolnavă s vândă oale în piaţă. Numele lui, însă, a trecut virtual graniţa de vest, în România, unde e folosit ca umbrelă pentru crima organizată", scrie OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project).
Afaceri care duc la Sorin Ovidiu Vîntu
Copiile de pe actele lui Boris Devdier, dar şi actele despre care el a crezut că “sunt pentru ambasadă" au fost folosite pentru înfiinţarea mai multor companii de tip off-shore, înregistrate în Delaware USA.
Formal, Boris Devdier reprezintă în România patru companii offshore înregistrate în Newark, Delaware, de reţeaua Taylor prin agentul său local care onorează comenzile din Europa de Est (Delaware Intercorp, Inc).
Două dintre aceste căsuţe poştale, Artemro Trading Limited şi Kidzone Solutions Ltd., au preluat companiile româneşti IT Media Solutions SRL şi, respectiv, Video Media International SRL. În ambele cazuri, cele două companii offshore reprezentate de tânărul moldovean au preluat atât controlul SRL-urilor româneşti, cât şi administrarea acestora – adică responsabilitatea legală. Practic, Boris Devdier a înlocuit în companiile din România pe Ion Eftime şi pe Ionuţ Adrian Eftime, tată şi fiu - doi afacerişti controversaţi în România.
Prima preluare a avut loc în timp ce Ionuţ Adrian Eftime era arestat sub acuzaţia de spălare de bani şi delapidare. Eftime Jr. este judecat în acelaşi dosar cu consultantul offshore Kiss Laszlo Gyory – agentul reţelei offshore Taylor (GT Group) în Europa de Est. OCCRP a dezvăluit anul trecut că Kiss şi Eftime sunt acuzaţi de spălare de bani şi delapidare, împreună cu şase dintre managerii PSV Company SA - corporaţie românească pe care oligarhul român Sorin Ovidiu Vîntu a anexat-o la majoritatea afacerilor sale.
Potrivit procurorilor, reţeaua Taylor a pus la punct un circuit complex de spălare a banilor, prin care aproximativ 8 milioane de euro au ieşit ilegal din contabilitatea PSV Company pentru a fi însuşiţi personal de Ionuţ Adrian Eftime, un partener al mogulului Sorin Ovidiu Vîntu.
Pentru a şterge urma banilor, ei au încheiat contracte fictive, au utilizat conturi în Cipru şi Bulgaria, dar şi firme româneşti pe care le controlau tot prin intermediul unor companii offshore din Delaware înregistrate de acelaşi agent şi la aceeaşi adresă din Newark ca cele pe care le reprezintă moldoveanul Boris Devdier.
(01.03.2012)
DNA O ACUZA CA A PRETINS 200.000 DE EURO
JUDECATOARE DE LA INALTA CURTE,
RETINUTA SUB ACUZATIA DE MITA
Procurorii anticorupţie au reţinut-o pe judecătoarea Maria David, de la instanţa supremă, care ar fi pretins 200.000 de euro de la o persoană pentru a interveni pe lângă foştii săi colegi de la Curtea de Apel Ploieşti, în sensul admiterii unei contestaţii pentru a fi anulată o condamnare. Procurorii spun ca judecatoarea este inculpata pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. Ea a fost prezentată astazi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile.
Maria David a fost judecător în Târgovişte, apoi a promovat la Curtea de Apel Ploieşti, iar din 2009 era magistrat la instanţa supremă.
Potrivit DNA, în perioada noiembrie - decembrie 2009, Maria David, în calitate de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a pretins şi primit de la un denunţător, în trei tranşe, prin intermediar, suma de 200.000 euro. În schimbul banilor, inculpata a promis că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea unui dosar al Curţii de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să admită o contestaţie în anulare, să desfiinţeze hotărârea iniţială, de condamnare a denunţătorului şi să pronunţe o hotărâre de achitare a acestuia. Iniţial, denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală.
La data de 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis în principiu contestaţia în anulare formulată în dosarul respectiv şi a dispus suspendarea deciziei iniţiale de condamnare pronunţată de aceeaşi instanţă, până la soluţionarea pe fond a contestaţiei în anulare.
În luna ianuarie 2012, inculpata Maria David i-ar fi promis aceluiaşi denunţător că, în schimbul unor sume de bani pe care i le va preciza ulterior, va interveni pe lângă judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului într-un dosar având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva unei sentinţe penale prin care Judecătoria Târgovişte îi respinsese o cerere de revizuire. Cererea de revizuire fusese formulată împotriva aceleiaşi decizii penale prin care denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală. În perioada ianuarie-februarie 2012, inculpata David a primit de la denunţător, in mod repetat, suma totală de 4.000 euro şi 3.800 lei, în scopul menţionat anterior.
În ziua de 21 februarie 2012, inculpata i-a mai pretins denunţătorului suma de 110.000 euro, spunându-i că îi va remite judecătorilor pentru a rezolva favorabil doar "prima etapă", respectiv admiterea recursului, admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea acesteia, urmând ca pentru etapa a doua constând în anularea hotărârii prin care a fost condamnat să-i dea o altă sumă de bani al cărei cuantum i-l va preciza.
La termenul din 27 februarie 2012, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat recursul declarat de denunţător împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Târgovişte.
Avocatul Mariei David a spus, la finalul şedinţei de judecată de la Inalta Curtea de Casatie si Justitie, că nu ar exista nicio probă directă împotriva judecătoarei, ci dimpotrivă există o înregistrare audio-video din care rezultă că magistratului i se oferă o sumă de bani, dar aceasta refuză. Avocatul judecătoarei a mai arătat că probele ar trebui uneori interpretate şi în favoarea inculpaţilor, nu doar împotrivă.
(29.02.2012)
Maria David a fost judecător în Târgovişte, apoi a promovat la Curtea de Apel Ploieşti, iar din 2009 era magistrat la instanţa supremă.
Potrivit DNA, în perioada noiembrie - decembrie 2009, Maria David, în calitate de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a pretins şi primit de la un denunţător, în trei tranşe, prin intermediar, suma de 200.000 euro. În schimbul banilor, inculpata a promis că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea unui dosar al Curţii de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să admită o contestaţie în anulare, să desfiinţeze hotărârea iniţială, de condamnare a denunţătorului şi să pronunţe o hotărâre de achitare a acestuia. Iniţial, denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală.
La data de 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis în principiu contestaţia în anulare formulată în dosarul respectiv şi a dispus suspendarea deciziei iniţiale de condamnare pronunţată de aceeaşi instanţă, până la soluţionarea pe fond a contestaţiei în anulare.
În luna ianuarie 2012, inculpata Maria David i-ar fi promis aceluiaşi denunţător că, în schimbul unor sume de bani pe care i le va preciza ulterior, va interveni pe lângă judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului într-un dosar având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva unei sentinţe penale prin care Judecătoria Târgovişte îi respinsese o cerere de revizuire. Cererea de revizuire fusese formulată împotriva aceleiaşi decizii penale prin care denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală. În perioada ianuarie-februarie 2012, inculpata David a primit de la denunţător, in mod repetat, suma totală de 4.000 euro şi 3.800 lei, în scopul menţionat anterior.
În ziua de 21 februarie 2012, inculpata i-a mai pretins denunţătorului suma de 110.000 euro, spunându-i că îi va remite judecătorilor pentru a rezolva favorabil doar "prima etapă", respectiv admiterea recursului, admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea acesteia, urmând ca pentru etapa a doua constând în anularea hotărârii prin care a fost condamnat să-i dea o altă sumă de bani al cărei cuantum i-l va preciza.
La termenul din 27 februarie 2012, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat recursul declarat de denunţător împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Târgovişte.
Avocatul Mariei David a spus, la finalul şedinţei de judecată de la Inalta Curtea de Casatie si Justitie, că nu ar exista nicio probă directă împotriva judecătoarei, ci dimpotrivă există o înregistrare audio-video din care rezultă că magistratului i se oferă o sumă de bani, dar aceasta refuză. Avocatul judecătoarei a mai arătat că probele ar trebui uneori interpretate şi în favoarea inculpaţilor, nu doar împotrivă.
(29.02.2012)
ACUZAT DE MAI MULTE INFRACTIUNI,
GEORGE COSTIN, SEFUL SSPR, ARESTAT 29 DE ZILE
Fostul secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor George Costin şi cei doi membri ai Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", Mihai Bolocan şi Serafim Cotenescu, au fost arestaţi preventiv, astăzi, pentru 29 de zile, urmare a judecatorilor Tribunalului Argeş. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Piteşti.
Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), George Costin, care la momentul producerii faptelor era preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", iar ulterior a fost secretar de stat la Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989, este cercetat pentru infracţiunile de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă continuată, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Mihai Bolocan si Serafim Cotenescu sunt cercetati pentru savarsirea infracţiunilor de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă continuată, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Conform DNA, în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou" George Costin, împreună cu mai multe persoane, între care Bolocan şi Cotenescu, au constituit şi condus, în perioada 2009 - 2011, un grup infracţional organizat care viza obţinerea de beneficii financiare. Grupul infracţional a fost organizat în perioada în care persoanele care aveau certificate de revoluţionar în baza Legii 42/1990 au formulat cereri pentru preschimbarea acestor acte şi pentru obţinerea adeverinţei în baza căreia ar i urmat să beneficieze de indemnizaţiile conferite de Legea 341/2004.
În calitate de preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", George Costin şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra persoanelor îndreptăţite să preschimbe certificatele de revoluţionar, pentru a obţine pentru sine ori pentru altul sume de bani şi foloase necuvenite, menţionează procurorii DNA. Astfel, Costin, în calitatea sa de preşedinte al asociaţiei, le-a impus membrilor să facă demersurile de preschimbare numai prin asociaţie şi nu în nume personal, prin Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, avertizându-i că, în caz contrar, vor fi excluşi din asociaţie. În acest fel, persoanele îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţii au fost determinate să încheie contracte de reprezentare prin care erau obligate, după obţinerea drepturilor legale, să plătească asociaţiei anumite sume de bani şi anume: 12.000 lei şi 5% din suma totală încasată sau 15% din suma totală încasată cu titlu de indemnizaţie reparatorie începând cu anul 2004.
În baza contractelor de reprezentare s-a constatat că a fost obţinută suma totală de 9.453.390 de lei, din care 2.470.000 de lei au fost viraţi în conturile lui George Costin. "Pentru a disimula adevărata natură a provenienţei sumelor de bani, au fost încheiate 54 contracte de împrumut fictive semnate de George Costin, ca reprezentant al Aociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", prin care ar fi fost dată cu împrumut suma totală de 5.500.000 lei unor membri revoluţionari, clauzele din contractele de împrumut fiind vădit neconforme cu realitatea, întrucât majoritatea persoanelor care au semnat contractele îşi primiseră deja drepturile în baza Legii nr.341/2004", precizează procurorii DNA. Printre beneficiarii contractelor de împrumut au fost persoane din conducerea Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", printre aceştia aflându-se şi Mihai Bolocan.
George Costin a fost reţinut, luni, de procurori, după ce a fost audiat timp de câteva ore la sediul DNA din Piteşti. Ulterior, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a decis ca George Costin să fie eliberat din postul de secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor.
(28.02.2012)
Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), George Costin, care la momentul producerii faptelor era preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", iar ulterior a fost secretar de stat la Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989, este cercetat pentru infracţiunile de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă continuată, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Mihai Bolocan si Serafim Cotenescu sunt cercetati pentru savarsirea infracţiunilor de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă continuată, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Conform DNA, în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou" George Costin, împreună cu mai multe persoane, între care Bolocan şi Cotenescu, au constituit şi condus, în perioada 2009 - 2011, un grup infracţional organizat care viza obţinerea de beneficii financiare. Grupul infracţional a fost organizat în perioada în care persoanele care aveau certificate de revoluţionar în baza Legii 42/1990 au formulat cereri pentru preschimbarea acestor acte şi pentru obţinerea adeverinţei în baza căreia ar i urmat să beneficieze de indemnizaţiile conferite de Legea 341/2004.
În calitate de preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", George Costin şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra persoanelor îndreptăţite să preschimbe certificatele de revoluţionar, pentru a obţine pentru sine ori pentru altul sume de bani şi foloase necuvenite, menţionează procurorii DNA. Astfel, Costin, în calitatea sa de preşedinte al asociaţiei, le-a impus membrilor să facă demersurile de preschimbare numai prin asociaţie şi nu în nume personal, prin Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, avertizându-i că, în caz contrar, vor fi excluşi din asociaţie. În acest fel, persoanele îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţii au fost determinate să încheie contracte de reprezentare prin care erau obligate, după obţinerea drepturilor legale, să plătească asociaţiei anumite sume de bani şi anume: 12.000 lei şi 5% din suma totală încasată sau 15% din suma totală încasată cu titlu de indemnizaţie reparatorie începând cu anul 2004.
În baza contractelor de reprezentare s-a constatat că a fost obţinută suma totală de 9.453.390 de lei, din care 2.470.000 de lei au fost viraţi în conturile lui George Costin. "Pentru a disimula adevărata natură a provenienţei sumelor de bani, au fost încheiate 54 contracte de împrumut fictive semnate de George Costin, ca reprezentant al Aociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", prin care ar fi fost dată cu împrumut suma totală de 5.500.000 lei unor membri revoluţionari, clauzele din contractele de împrumut fiind vădit neconforme cu realitatea, întrucât majoritatea persoanelor care au semnat contractele îşi primiseră deja drepturile în baza Legii nr.341/2004", precizează procurorii DNA. Printre beneficiarii contractelor de împrumut au fost persoane din conducerea Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", printre aceştia aflându-se şi Mihai Bolocan.
George Costin a fost reţinut, luni, de procurori, după ce a fost audiat timp de câteva ore la sediul DNA din Piteşti. Ulterior, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a decis ca George Costin să fie eliberat din postul de secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor.
(28.02.2012)
GEORGE COSTIN A FACUT 5.200 DE REVOLUTIONARI PE BANDA RULANTA
SI A INCASAT DE LA ACESTIA CIRCA 7,5 MILIOANE EURO !
SEFUL "REVOLUTIONARILOR", RETINUT DE DNA
SI DEMIS DE UNGUREANU
La nici trei zile dupa ce ANCHETE.weebly.com a dezvaluit, in exclusivitate, ca Parlamentul se pregateste sa adopte pe sest un act normativ prin care sa predea cu titlu gratuit asociatiei de revolutionari "Decembrie 1989 Metrou", condusa de George Costin (foto), imobilul pe care acesta l-a inchiriat de la stat, ca urmare a favorurilor pe care entitatea respectiva le-a facut presedintelui Traian Basescu, puterea s-a si lepadat de secretarul de stat pentru problemele revoluţionarilor. El a fost adus, astazi, la sediul DNA din Piteşti, pentru a fi audiat in dosarul nr. 8/P/2011 sub acuzatia de organizare a unei retele de traficare a certificatelor de revolutionari si luare de mită. Dupa primele audieri, procurorii piteşteni au emis o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele lui George Costin. Dupa anuntul DNA, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a anuntat ca l-a demis pe George Costin din funcţia de secretar de stat pe problemele revolutionarilor.
George Costin a fost ofiţer MApN până în 1983 si era un membru de nădejde al Partidului Comunist Român. Ataşamentul său faţă de idealurile partidului a fost unul extrem de ridicat, întrucât Revoluţia din 1989 l-a prins în funcţia de şef al Gărzilor Patriotice (n.n. - formaţiuni paramilitare alcătuite din oameni ai muncii, denumite propagandistic „braţul înarmat al partidului") de pe platforma muncitorească IMGB. Conform ordinului dat pe 17 decembrie 1989 de Nicolae Ceauşescu, Gărzile Patriotice au fost înarmate şi scoase în stradă să asigure ordinea, fiind pregătite, deci, ca forţă de represiune. Asta nu l-a împiedicat pe George Costin ca, după fuga lui Ceauşescu de pe 22 decembrie, atunci când Revoluţia fusese deja înfăptuită, sa sară rapid în barca noii puteri şi să pozeze în revoluţionar şi anticomunist sadea. S-a înscris imediat în FSN, pentru ca apoi, în funcţie de interes, să treacă prin PD, PSD şi PDL.
COSTIN A FACUT 5.200 DE REVOLUTIONARI IN ORASE UNDE NU A EXISTAT REVOLUTIE.
SI-A FACUT REVOLUTIONARI SI FRATELE SI SOTIA !
Spre sfârşitul anului 1992, când printr-un amendament la Legea 42/1990 s-au extins beneficiile revoluţionarilor dincolo de graniţa urmaşilor şi răniţilor, inventându-se titlul de „luptător remarcat", George Costin a simţit potenţialul unei uriaşe afaceri şi s-a înscris în Asociaţia „Decembrie 1989 - Metrou". În scurt timp a ajuns să conducă această asociaţie şi a început să înfiinţeze filiale în mai multe oraşe ale ţării, membrii fiind selectaţi în general de pe platformele muncitoreşti, adică oameni simpli şi uşor de manipulat. La apogeu, asociaţia avea 38 de filiale în toată ţara, inclusiv în oraşe precum Mangalia, Câmpulung Muscel sau Pucioasa, cu toate că în aceste localităţi n-au existat vreodată nici metrou, şi nici revoluţie.
Cu toată această infrastructură în spate, Asociaţia „Metrou" a început să producă revoluţionari pe bandă rulantă. Dacă la început s-a mulţumit cu certificatele de „participanţi" eliberate de comisia condusă de celebrul Bebe Ivanovici, din 1996 a început să obţină certificate de „luptători remarcaţi", aducătoare de nenumărate avantaje garantate prin lege. Conform propriilor afirmaţii, George Costin a depus, prin asociaţia sa, un număr de peste 7.000 de dosare la comisia formată în toamna anului 1996 şi a reuşit să obţină nu mai puţin de 5.200 de certificate de revoluţionar! Astfel, din cei 17.000 de revoluţionari „fabricaţi" în perioada 1996-1999 şi publicaţi în Monitorul Oficial, 5.200 proveneau de la Asociaţia "Decembrie 1989 Metrou", condusă de Costin. S-a ajuns astfel la situaţia incredibilă ca organizaţia să aibă mai mulţi revoluţionari decât au împreună oraşele Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu, unde înainte de 22 decembrie 1989 s-au dus lupte grele cu forţele de represiune ale regimului ceauşist.
Afacerea construita de George Costin în jurul Asociaţiei „Decembrie 1989 - Metrou" a devenit şi mai profitabila începând cu anul 2004, când s-a promulgat o nouă lege a recunoştinţei faţă de revoluţionari, care introducea indemnizaţia lunară şi pentru „luptătorii remarcaţi", adică marea masă a revoluţionarilor. Noua Lege (341/2004) prevedea şi o preschimbare a vechilor certificate de revoluţionar, proces a cărui durată varia de la o persoană la alta. De aceea, fiecare revoluţionar căruia i s-a preschimbat certificatul a primit retroactiv drepturile care i se cuveneau începând din 2004. In acest context, George Costin le-a comunicat membrilor din asociaţia sa că nu le poate preschimba certificatele întrucât conducerea de la acea vreme a SSPR se opune şi va trebui să înainteze acţiune în instanţă. În acest fel i-a convins să semneze nişte convenţii prin care aceştia se obligau să cedeze către Asociaţia „Decembrie 1989 Metrou" un procent din suma totală încasată retroactiv după preschimbare, ca o acoperire a cheltuielilor juridice.
A LUAT 7,5 MILIOANE DE EURO DIN BANII PLATITI DE STAT UNOR PSEUDO-REVOLUTIONARI
Costin este acuzat că, prin intermediul Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", a creat o reţea de falşi revoluţionari, de la care a încasat sume mari de bani. Concret, Costin i-a obligat pe membrii asociaţiei sale de revoluţionari să semneze contracte de reprezentare prin care aceştia se angajau să-i cedeze un anumit procent din sumele încasate retroactiv, incepand cu anul 2004, de la bugetul de stat. In acest mod el a castigat in ultimii ani a câştigat în jur de şapte milioane de euro dintr-o afacere pusă la cale cu sprijinul impostorilor din cadrul asociaţiei sale, „Decembrie 1989 - Metrou". Târgul a fost benefic pentru ambele părţi, dar distructiv pentru bugetul de stat: indivizi care n-au făcut nimic la Revoluţie s-au ales cu o indemnizaţie de 2.000 de lei, lunar, pe viaţă, iar Costin a garantat pentru nişte impostori în schimbul unor sume uriaşe. Anchetatorii sustin ca exista documente care atestă că George Costin pretindea de la fiecare impostor câte 19.000 de lei (190 de milioane de lei vechi), asa ca, practic, suma din contul lui Costin a crescut direct proporţional cu numărul revoluţionarilor pe care i-a promovat.
În 1996, Costin a creat un act care a ajutat 2.337 de oameni să ia certificate de revoluţionar. Documentul, care la prima vedere părea semnat de către directorul uzinei IMGB, nominaliza 2.337 de persoane care ar fi participat la Revoluţie în jurul platformei IMGB. Costin a recunoscut că, de fapt, iscălitura de pe document îi aparţine şi nu-şi explică de ce a semnat în locul altei persoane. Costin a facilitat obţinerea de titluri de revoluţionar pentru soţia sa, Florentina, şi pentru fratele său, Octavian, peersoane care nu se încadrează în rigorile Legii recunoştinţei (Legea 341/2004). „În timpul Revoluţiei, soţia mea lucra la IMGB şi a adus mâncare la muncitori, iar fratele meu era militar la Piatra Neamţ", spune Costin.
De subliniat ca acesta şi-a obţinut diploma de licenţă în "Contabilitate şi informatică de gestiune" după un troc cu falsificatorul de documente Silviu Dobronăuţeanu, caruia i-a promis un certificat de revolutioanr. Dobronăuţeanu figurează într-un tabel cu „luptători în Revoluţie" de la SSPR, dar până acum nu a primit certificatul de revoluţionar.
"PUTEAM SA LE IAU TOTI BANII"
Anii trecuti, pus in fata cu declaratiile unor persoane si cu notificările prin care îi soma pe revoluţionari să dea banii şi chitanţele care arată bani plătiţi către asociaţia sa, Costin o avut o reactie uluitoare. „Acele contracte există şi sunt legale. Toţi banii pe care i-am luat sunt înregistraţi, totul e în contabilitate. Asociaţia Metrou a luat banii pentru că a făcut toate demersurile în locul celor care au obţinut certificate. Lăsaţi-mă cu vorbele pe care le spun toţi papagalii! Au fost peste 5.000 de procese. Ei nici nu s-au prezentat la tribunal, noi am făcut totul. Toată această măgărie m-a convins că nu e bine să-i faci bine omului. Ei mi-au dat procuri prin care eram împuternicit să fac orice în numele lor, puteam să le iau toţi banii", declara secretarul de stat George Costin.
Acesta a susţinut că din banii încasaţi de la revoluţionari a plătit firmele de avocatură care s-au ocupat de procesele prin care SSPR-ul era atacat în instanţă în numele fiecărui revoluţionar, iar restul de bani au rămas în conturile asociaţiei pentru „diverse cheltuieli de întreţinere". Costin sustinea că doar 1.700 dintre membrii săi au plătit până acum contravaloarea contractelor de reprezentare. Dacă înmulţim cei 1.700 de plătitori cu cei aproximativ 19.000 de lei pe care i-a plătit fiecare, rezultă că în conturile Asociaţiei „Decembrie 1989 Metrou" au intrat peste 7,5 milioane de euro!
Intrebat pe George Costin dacă, dincolo de acoperirea legală pe care o invocă, se consideră vinovat măcar din punct de vedere moral el declara nonsalant: „Moral? Moral în ce sens? Era moral să cheltuiesc eu bani ca să le dea lor certificatele? Să se ducă să se plângă unde vor. Eu am făcut totul în cadru legal".
(27.02.2011)
George Costin a fost ofiţer MApN până în 1983 si era un membru de nădejde al Partidului Comunist Român. Ataşamentul său faţă de idealurile partidului a fost unul extrem de ridicat, întrucât Revoluţia din 1989 l-a prins în funcţia de şef al Gărzilor Patriotice (n.n. - formaţiuni paramilitare alcătuite din oameni ai muncii, denumite propagandistic „braţul înarmat al partidului") de pe platforma muncitorească IMGB. Conform ordinului dat pe 17 decembrie 1989 de Nicolae Ceauşescu, Gărzile Patriotice au fost înarmate şi scoase în stradă să asigure ordinea, fiind pregătite, deci, ca forţă de represiune. Asta nu l-a împiedicat pe George Costin ca, după fuga lui Ceauşescu de pe 22 decembrie, atunci când Revoluţia fusese deja înfăptuită, sa sară rapid în barca noii puteri şi să pozeze în revoluţionar şi anticomunist sadea. S-a înscris imediat în FSN, pentru ca apoi, în funcţie de interes, să treacă prin PD, PSD şi PDL.
COSTIN A FACUT 5.200 DE REVOLUTIONARI IN ORASE UNDE NU A EXISTAT REVOLUTIE.
SI-A FACUT REVOLUTIONARI SI FRATELE SI SOTIA !
Spre sfârşitul anului 1992, când printr-un amendament la Legea 42/1990 s-au extins beneficiile revoluţionarilor dincolo de graniţa urmaşilor şi răniţilor, inventându-se titlul de „luptător remarcat", George Costin a simţit potenţialul unei uriaşe afaceri şi s-a înscris în Asociaţia „Decembrie 1989 - Metrou". În scurt timp a ajuns să conducă această asociaţie şi a început să înfiinţeze filiale în mai multe oraşe ale ţării, membrii fiind selectaţi în general de pe platformele muncitoreşti, adică oameni simpli şi uşor de manipulat. La apogeu, asociaţia avea 38 de filiale în toată ţara, inclusiv în oraşe precum Mangalia, Câmpulung Muscel sau Pucioasa, cu toate că în aceste localităţi n-au existat vreodată nici metrou, şi nici revoluţie.
Cu toată această infrastructură în spate, Asociaţia „Metrou" a început să producă revoluţionari pe bandă rulantă. Dacă la început s-a mulţumit cu certificatele de „participanţi" eliberate de comisia condusă de celebrul Bebe Ivanovici, din 1996 a început să obţină certificate de „luptători remarcaţi", aducătoare de nenumărate avantaje garantate prin lege. Conform propriilor afirmaţii, George Costin a depus, prin asociaţia sa, un număr de peste 7.000 de dosare la comisia formată în toamna anului 1996 şi a reuşit să obţină nu mai puţin de 5.200 de certificate de revoluţionar! Astfel, din cei 17.000 de revoluţionari „fabricaţi" în perioada 1996-1999 şi publicaţi în Monitorul Oficial, 5.200 proveneau de la Asociaţia "Decembrie 1989 Metrou", condusă de Costin. S-a ajuns astfel la situaţia incredibilă ca organizaţia să aibă mai mulţi revoluţionari decât au împreună oraşele Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu, unde înainte de 22 decembrie 1989 s-au dus lupte grele cu forţele de represiune ale regimului ceauşist.
Afacerea construita de George Costin în jurul Asociaţiei „Decembrie 1989 - Metrou" a devenit şi mai profitabila începând cu anul 2004, când s-a promulgat o nouă lege a recunoştinţei faţă de revoluţionari, care introducea indemnizaţia lunară şi pentru „luptătorii remarcaţi", adică marea masă a revoluţionarilor. Noua Lege (341/2004) prevedea şi o preschimbare a vechilor certificate de revoluţionar, proces a cărui durată varia de la o persoană la alta. De aceea, fiecare revoluţionar căruia i s-a preschimbat certificatul a primit retroactiv drepturile care i se cuveneau începând din 2004. In acest context, George Costin le-a comunicat membrilor din asociaţia sa că nu le poate preschimba certificatele întrucât conducerea de la acea vreme a SSPR se opune şi va trebui să înainteze acţiune în instanţă. În acest fel i-a convins să semneze nişte convenţii prin care aceştia se obligau să cedeze către Asociaţia „Decembrie 1989 Metrou" un procent din suma totală încasată retroactiv după preschimbare, ca o acoperire a cheltuielilor juridice.
A LUAT 7,5 MILIOANE DE EURO DIN BANII PLATITI DE STAT UNOR PSEUDO-REVOLUTIONARI
Costin este acuzat că, prin intermediul Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou", a creat o reţea de falşi revoluţionari, de la care a încasat sume mari de bani. Concret, Costin i-a obligat pe membrii asociaţiei sale de revoluţionari să semneze contracte de reprezentare prin care aceştia se angajau să-i cedeze un anumit procent din sumele încasate retroactiv, incepand cu anul 2004, de la bugetul de stat. In acest mod el a castigat in ultimii ani a câştigat în jur de şapte milioane de euro dintr-o afacere pusă la cale cu sprijinul impostorilor din cadrul asociaţiei sale, „Decembrie 1989 - Metrou". Târgul a fost benefic pentru ambele părţi, dar distructiv pentru bugetul de stat: indivizi care n-au făcut nimic la Revoluţie s-au ales cu o indemnizaţie de 2.000 de lei, lunar, pe viaţă, iar Costin a garantat pentru nişte impostori în schimbul unor sume uriaşe. Anchetatorii sustin ca exista documente care atestă că George Costin pretindea de la fiecare impostor câte 19.000 de lei (190 de milioane de lei vechi), asa ca, practic, suma din contul lui Costin a crescut direct proporţional cu numărul revoluţionarilor pe care i-a promovat.
În 1996, Costin a creat un act care a ajutat 2.337 de oameni să ia certificate de revoluţionar. Documentul, care la prima vedere părea semnat de către directorul uzinei IMGB, nominaliza 2.337 de persoane care ar fi participat la Revoluţie în jurul platformei IMGB. Costin a recunoscut că, de fapt, iscălitura de pe document îi aparţine şi nu-şi explică de ce a semnat în locul altei persoane. Costin a facilitat obţinerea de titluri de revoluţionar pentru soţia sa, Florentina, şi pentru fratele său, Octavian, peersoane care nu se încadrează în rigorile Legii recunoştinţei (Legea 341/2004). „În timpul Revoluţiei, soţia mea lucra la IMGB şi a adus mâncare la muncitori, iar fratele meu era militar la Piatra Neamţ", spune Costin.
De subliniat ca acesta şi-a obţinut diploma de licenţă în "Contabilitate şi informatică de gestiune" după un troc cu falsificatorul de documente Silviu Dobronăuţeanu, caruia i-a promis un certificat de revolutioanr. Dobronăuţeanu figurează într-un tabel cu „luptători în Revoluţie" de la SSPR, dar până acum nu a primit certificatul de revoluţionar.
"PUTEAM SA LE IAU TOTI BANII"
Anii trecuti, pus in fata cu declaratiile unor persoane si cu notificările prin care îi soma pe revoluţionari să dea banii şi chitanţele care arată bani plătiţi către asociaţia sa, Costin o avut o reactie uluitoare. „Acele contracte există şi sunt legale. Toţi banii pe care i-am luat sunt înregistraţi, totul e în contabilitate. Asociaţia Metrou a luat banii pentru că a făcut toate demersurile în locul celor care au obţinut certificate. Lăsaţi-mă cu vorbele pe care le spun toţi papagalii! Au fost peste 5.000 de procese. Ei nici nu s-au prezentat la tribunal, noi am făcut totul. Toată această măgărie m-a convins că nu e bine să-i faci bine omului. Ei mi-au dat procuri prin care eram împuternicit să fac orice în numele lor, puteam să le iau toţi banii", declara secretarul de stat George Costin.
Acesta a susţinut că din banii încasaţi de la revoluţionari a plătit firmele de avocatură care s-au ocupat de procesele prin care SSPR-ul era atacat în instanţă în numele fiecărui revoluţionar, iar restul de bani au rămas în conturile asociaţiei pentru „diverse cheltuieli de întreţinere". Costin sustinea că doar 1.700 dintre membrii săi au plătit până acum contravaloarea contractelor de reprezentare. Dacă înmulţim cei 1.700 de plătitori cu cei aproximativ 19.000 de lei pe care i-a plătit fiecare, rezultă că în conturile Asociaţiei „Decembrie 1989 Metrou" au intrat peste 7,5 milioane de euro!
Intrebat pe George Costin dacă, dincolo de acoperirea legală pe care o invocă, se consideră vinovat măcar din punct de vedere moral el declara nonsalant: „Moral? Moral în ce sens? Era moral să cheltuiesc eu bani ca să le dea lor certificatele? Să se ducă să se plângă unde vor. Eu am făcut totul în cadru legal".
(27.02.2011)
LEGEA RECUNOSTINTEI MODIFICATA PENTRU SUSTINATORII LUI BASESCU TANDEMUL COSTIN & MARIES, GATA SA PRIMEASCA GRATUIT DE LA STAT SEDIILE ASOCIATIILOR
DE REVOLUTIONARI PE CARE LE CONDUC
Asociaţiile luptătorilor răniţi, invalizi şi urmaşii celor decedaţi în Revoluţia din Decembrie ‘89 au solicitat Parlamentului repingerea proiectului de modificare a Legii 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Motivul ar fi acela ca modificarea legii are ca scop prejudicierea bugetului de stat, prin trecerea cu titlu gratuit in patrimoniul unor asociatii de revolutionari care l-au sprijinit pe Traian Basescu a sediilor pe care acestea le-au inchiriat de la stat.
Intr-un memoriu adresat celor doua Camere revolutionarii sustin ca proiectul supus dezbaterii "nu are nici o legatura cu interesele revolutionarilor si precizam ca asociatiile care sunt alcatuite din luptătorilor răniţi, invalizi şi urmaşii celor decedaţi în Revoluţia din Decembrie ’89" si precizeaza ca "asociatiile in care exista adevaratii luptatori remarcati care au participat la victoria Revoluţiei din Decembrie 89 nu au fost consultati de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor in elaborarea proiectului de act normativ".
Revolutionarii sustin ca din analiza propunerii legislative de modificare şi completare a Legii 341/2004 reiese ca George Costin, seful SSPR, a introdus un articol care prevede ca "sediile asociatiilor, ligiilor, organizatiilor, cluburilor, fundatiilor revolutionarilor, legal constituite, aflate in proprietatea statului pentru care exista contract de inchiriere la data intrarii in vigoare a legii vor trece in patrimoniul acestora in folosinta gratuita a acestora pe perioada existentei acestora".
"Evident, <<Asociatia 21 Decembrie 1989>> pastorita de Dumitru Maries ar primi in folosinta gratuita sediu aflat in patrimoniul national de pe str. Batistei, iar Asociatia <<Decembrie 1989 Metrou>> din care face parte Costin ar primi in folosinta gratuita un important imobil din str Ghiocei", spun revolutionarii.
Mai mult, ei acuza ca seful SSPR, "George Costin, cercetat de catre DNA Pitesti in dosarul nr. 8/P/2011 sub acuzatia de organizare a unei retele de traficare a certificatelor de revolutionari, a incercat de mai multe ori sa impiedice desfasurarea anchetei organizand manifestatii de protest in fata DNA Pitesti".
"George Costin vrea să transforme nemulţumirea revoluţionarilor într-o mega afacere imobiliară, prin care să îmbogăţească rapid peste noapte pe spatele oamenilor care au de primit indemnizaţiile de revoluţionari. Practic, el vrea ca toate sediile revoluţionarilor să treacă gratis în proprietatea asociaţiilor de revoluţionari. Cine este revoluţionarul George Costin, care, pe lângă funcţia de Secretar de Stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, figurează şi ca fost preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989-Metrou?. Înainte de Revoluţie, activistul de partid Costin George lucra la IMGB, fiind desemnat şef al gărzilor patriotice din fabrică. Pe 17 decembrie 1989, gărzile patriotice au fost înarmate şi scoase în stradă să asigure liniştea. După fuga lui Ceauşescu de pe 22 decembrie, Costin a schimbat macazul, transformându-se în revoluţionar", sustin revolutionarii in memoriul adresat Parlamentului.
In plus ei mai cer anularea unui numar de 96 de certificate de revolutionar, deoarece acestea ar fi fost eliberate cu încălcarea dispozitiilor prevăzute in Legea 341/2004, dar si pedepsirea penala a celor care au beneficiat de respectivele certificate si de beneficii banesti. "Persoanele respective l-au împuternicit pe George Costin, prin mandat notarial să-i reprezinte, iar la data de 21.09.2010, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia aVIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a pronunţat în dosarul nr. 4458/2/2010 o hotărâre potrivit cărei instanţa obliga SSPR, institutie condusa tot de George Costin, sa preschimbe certificatele tuturor celor 96 de reclamanţi".
(24.02.2012)
Intr-un memoriu adresat celor doua Camere revolutionarii sustin ca proiectul supus dezbaterii "nu are nici o legatura cu interesele revolutionarilor si precizam ca asociatiile care sunt alcatuite din luptătorilor răniţi, invalizi şi urmaşii celor decedaţi în Revoluţia din Decembrie ’89" si precizeaza ca "asociatiile in care exista adevaratii luptatori remarcati care au participat la victoria Revoluţiei din Decembrie 89 nu au fost consultati de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor in elaborarea proiectului de act normativ".
Revolutionarii sustin ca din analiza propunerii legislative de modificare şi completare a Legii 341/2004 reiese ca George Costin, seful SSPR, a introdus un articol care prevede ca "sediile asociatiilor, ligiilor, organizatiilor, cluburilor, fundatiilor revolutionarilor, legal constituite, aflate in proprietatea statului pentru care exista contract de inchiriere la data intrarii in vigoare a legii vor trece in patrimoniul acestora in folosinta gratuita a acestora pe perioada existentei acestora".
"Evident, <<Asociatia 21 Decembrie 1989>> pastorita de Dumitru Maries ar primi in folosinta gratuita sediu aflat in patrimoniul national de pe str. Batistei, iar Asociatia <<Decembrie 1989 Metrou>> din care face parte Costin ar primi in folosinta gratuita un important imobil din str Ghiocei", spun revolutionarii.
Mai mult, ei acuza ca seful SSPR, "George Costin, cercetat de catre DNA Pitesti in dosarul nr. 8/P/2011 sub acuzatia de organizare a unei retele de traficare a certificatelor de revolutionari, a incercat de mai multe ori sa impiedice desfasurarea anchetei organizand manifestatii de protest in fata DNA Pitesti".
"George Costin vrea să transforme nemulţumirea revoluţionarilor într-o mega afacere imobiliară, prin care să îmbogăţească rapid peste noapte pe spatele oamenilor care au de primit indemnizaţiile de revoluţionari. Practic, el vrea ca toate sediile revoluţionarilor să treacă gratis în proprietatea asociaţiilor de revoluţionari. Cine este revoluţionarul George Costin, care, pe lângă funcţia de Secretar de Stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, figurează şi ca fost preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989-Metrou?. Înainte de Revoluţie, activistul de partid Costin George lucra la IMGB, fiind desemnat şef al gărzilor patriotice din fabrică. Pe 17 decembrie 1989, gărzile patriotice au fost înarmate şi scoase în stradă să asigure liniştea. După fuga lui Ceauşescu de pe 22 decembrie, Costin a schimbat macazul, transformându-se în revoluţionar", sustin revolutionarii in memoriul adresat Parlamentului.
In plus ei mai cer anularea unui numar de 96 de certificate de revolutionar, deoarece acestea ar fi fost eliberate cu încălcarea dispozitiilor prevăzute in Legea 341/2004, dar si pedepsirea penala a celor care au beneficiat de respectivele certificate si de beneficii banesti. "Persoanele respective l-au împuternicit pe George Costin, prin mandat notarial să-i reprezinte, iar la data de 21.09.2010, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia aVIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a pronunţat în dosarul nr. 4458/2/2010 o hotărâre potrivit cărei instanţa obliga SSPR, institutie condusa tot de George Costin, sa preschimbe certificatele tuturor celor 96 de reclamanţi".
(24.02.2012)
LIPSA DE MORFINA PE PIATA MEDICAMENTELOR
GUVERNUL SI CNAS CONDAMNA LA MOARTE RAPIDA
BOLNAVII DE CANCER
Desi România se situează pe primul loc în Europa în ceea ce priveste numărul de decese cauzate de cancer într-un an, respectiv 46.500, si in ceea ce priveste numarul de medici oncologi raportat la numarul bolnavilor de cancer (250 de medici oncologi la 482.000 de pacienti), de câteva săptămâni, bolnavii cu tumori maligne care au nevoie de tratament au rămas fără citostatice si medicamente împotriva durerilor. Principalul producător de opioide oncologice, Compania Mundipharma, cel mai mare producator si distribuitor de morfina (acoperă 60% din piaţa de opinoide oncologice), a anunţat că îşi încetează activitatea în Romania, din cauza noilor conditii impuse de autorităti. In speta este vorba despre taxa clawback şi prelungirea termenelor de încasare a banilor pe medicamente compensate la 340-360 de zile.
"Bolnavii de cancer din România suferă cumplit din cauza lipsei medicamentelor, lipsei investigatiilor, lipsei monitorizării si mai ales a banilor, asa că singura noastră sansă este uniformizarea standardelor de tratament la nivel european", a declarat Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC). Organizatia a anuntat ca lansează o initiativă legislativă europeană în oncologie, care va presupune egalitatea între tratamentul acordat bolnavilor de cancer din România şi cei din restul Europei. "Bolnavii de cancer sunt nevoiţi să plătească între 200 şi 3.700 de lei pe lună din buzunar, după ce lista de medicamente gratuite a fost schimbată", a precizat Cezar Irimia.
POLITICA GUVERNULUI IN DOMENIUL MEDICAMENTELOR ESTE LETALA
Cresterea ratei mortalitatii in randul bolnavilor de cancer din Romania este generata de o serie de factori precum lipsa medicamentelor inovative de pe piată de circa cinci ani, retragerea unui mare producător de medicamente oncologice de pe piata locală si precaritatea conditiilor de tratament pentru bolnavii de cancer din România. In plus, la cresterea deceselor in randul bolnavilor de cancer a cotribuit si politica celui mai mic pret la medicamente, decisă în 2009, care a intensificat exporturile paralele de medicamente, fapt care a dus la disparitia anumitor medicamente de pe piată, din sfera oncologică.
GUVERNUL S-A TREZIT DUPA CE BOLNAVII DE CANCER MOR PE CAPETE
În această după-amiază, dupa ce mass-media a dezbatut intens in ultimele zile lipsa morfinei de pe piata medicamentelor, Guvernul României a adoptat o hotarâre pentru alocarea a 750.000 de lei din fondul de rezervă pentru cumpărarea urgentă a medicamentelor necesare bolnavilor de cancer. Banii alocati de Guvern pentru achiziţionarea morfinei urmează să fie recuperaţi din bugetul CNAS la prima rectificare bugetara.
In mod surprinzator, desi romanii mor pe capete din cauza lipsei medicamentelor din sfera oncologica, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, spune că "bolnavii de cancer nu sunt în pericol".
(23.02.2012)
"Bolnavii de cancer din România suferă cumplit din cauza lipsei medicamentelor, lipsei investigatiilor, lipsei monitorizării si mai ales a banilor, asa că singura noastră sansă este uniformizarea standardelor de tratament la nivel european", a declarat Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC). Organizatia a anuntat ca lansează o initiativă legislativă europeană în oncologie, care va presupune egalitatea între tratamentul acordat bolnavilor de cancer din România şi cei din restul Europei. "Bolnavii de cancer sunt nevoiţi să plătească între 200 şi 3.700 de lei pe lună din buzunar, după ce lista de medicamente gratuite a fost schimbată", a precizat Cezar Irimia.
POLITICA GUVERNULUI IN DOMENIUL MEDICAMENTELOR ESTE LETALA
Cresterea ratei mortalitatii in randul bolnavilor de cancer din Romania este generata de o serie de factori precum lipsa medicamentelor inovative de pe piată de circa cinci ani, retragerea unui mare producător de medicamente oncologice de pe piata locală si precaritatea conditiilor de tratament pentru bolnavii de cancer din România. In plus, la cresterea deceselor in randul bolnavilor de cancer a cotribuit si politica celui mai mic pret la medicamente, decisă în 2009, care a intensificat exporturile paralele de medicamente, fapt care a dus la disparitia anumitor medicamente de pe piată, din sfera oncologică.
GUVERNUL S-A TREZIT DUPA CE BOLNAVII DE CANCER MOR PE CAPETE
În această după-amiază, dupa ce mass-media a dezbatut intens in ultimele zile lipsa morfinei de pe piata medicamentelor, Guvernul României a adoptat o hotarâre pentru alocarea a 750.000 de lei din fondul de rezervă pentru cumpărarea urgentă a medicamentelor necesare bolnavilor de cancer. Banii alocati de Guvern pentru achiziţionarea morfinei urmează să fie recuperaţi din bugetul CNAS la prima rectificare bugetara.
In mod surprinzator, desi romanii mor pe capete din cauza lipsei medicamentelor din sfera oncologica, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, spune că "bolnavii de cancer nu sunt în pericol".
(23.02.2012)
SIF MUNTENIA SI MOLDOVA AU NATIONALIZAT ILEGAL
DIVIDENDE DE 25 MIL. EURO DE LA MICII ACTIONARI
In baza unui decret comunist din anul 1958, baronii SIF Muntenia şi SIF Moldova le-au confiscat micilor acţionari dividende în valoare de peste 25 de milioane de euro. Astfel, ca urmare a unor decizii adoptate de conducerile celor două SIF-uri în 2006, acţionarii care nu îşi ridică dividendele timp de trei ani, pur şi simplu, îşi pierd acest drept. Măsura a fost anunţată la vremea respectivă doar pe paginile de internet ale celor două societăţi, desi putini din cei aproximativ zece milioane de mici acţionari vizaţi aveau acces la internet. Ca urmare, din 2006 şi până în prezent, SIF Muntenia a confiscat dividende în valoare totală de peste 14 milioane de euro, iar SIF Moldova, de peste 11 milioane de euro. Legal, micilor actionarilor li se poate prescrie posibilitatea de a-şi revendica drepturile doar în instanţă.
Cei mai afectaţi sunt aşa-zişii „cuponari“, adică cei care deţin doar câteva acţiuni, provenite din subscrierea celebrelor certificate de proprietate primite la mijlocul anilor ‘90, atunci când au fost înfiinţate cele cinci fonduri ale proprietăţii private - Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat-Crişana - transformate ulterior în societăţi de investiţii finaciare.
Pentru a adopta această măsură bizară şi ilegală şefii celor două SIF-uri se prevalează de un act normativ de pe vremea lui... Gheorghe Gheorghiu-Dej: Decretul nr. 167/10 aprilie 1958, privitor la prescripţia extinctivă, adoptat de Marea Adunare Naţională a RPR. (O decizie luată de autorităţile comuniste, sub presiunea organismelor internaţionale, pentru a returna bunurile mobiliare pe care mulţi le deţineau, încă, în România, sub diferite forme: depozite bancare, obligaţiuni de stat etc.) Asta chit ca în 1958, în RPR nu existau „societăţi de investiţii financiare“, la articolul 22, decretul cu pricina stabileşte: „prescripţia nu se aplică privitor la drepturile de proprietate şi la cele de uzufruct“.
Zilele trecute, SIF Moldova a afişat pe site-ul său convocatorul pentru AGA din 5 aprilie 2012. La punctul 10 al ordinii de zi este prevăzut: Discutarea şi aprobarea prescrierii dreptului de a solicita plata dividendelor cuvenite acţionarilor şi neridicate timp de trei ani şi înregistrarea acestora la „alte venituri“. Este vorba de 5.006.457 de lei, adică de peste un milion de euro.
SIF Muntenia consideră că nu încalcă legea şi spune că sumele respective au fost folosite „în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru ducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al SIF Muntenia“.
Culmea, nici Parchetul General şi nici Comisia Naţională a Valorilor Imobiliare nu s-au autosesizat pana acum la aceasta escrocherie.
(22.02.2012)
Cei mai afectaţi sunt aşa-zişii „cuponari“, adică cei care deţin doar câteva acţiuni, provenite din subscrierea celebrelor certificate de proprietate primite la mijlocul anilor ‘90, atunci când au fost înfiinţate cele cinci fonduri ale proprietăţii private - Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat-Crişana - transformate ulterior în societăţi de investiţii finaciare.
Pentru a adopta această măsură bizară şi ilegală şefii celor două SIF-uri se prevalează de un act normativ de pe vremea lui... Gheorghe Gheorghiu-Dej: Decretul nr. 167/10 aprilie 1958, privitor la prescripţia extinctivă, adoptat de Marea Adunare Naţională a RPR. (O decizie luată de autorităţile comuniste, sub presiunea organismelor internaţionale, pentru a returna bunurile mobiliare pe care mulţi le deţineau, încă, în România, sub diferite forme: depozite bancare, obligaţiuni de stat etc.) Asta chit ca în 1958, în RPR nu existau „societăţi de investiţii financiare“, la articolul 22, decretul cu pricina stabileşte: „prescripţia nu se aplică privitor la drepturile de proprietate şi la cele de uzufruct“.
Zilele trecute, SIF Moldova a afişat pe site-ul său convocatorul pentru AGA din 5 aprilie 2012. La punctul 10 al ordinii de zi este prevăzut: Discutarea şi aprobarea prescrierii dreptului de a solicita plata dividendelor cuvenite acţionarilor şi neridicate timp de trei ani şi înregistrarea acestora la „alte venituri“. Este vorba de 5.006.457 de lei, adică de peste un milion de euro.
SIF Muntenia consideră că nu încalcă legea şi spune că sumele respective au fost folosite „în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru ducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al SIF Muntenia“.
Culmea, nici Parchetul General şi nici Comisia Naţională a Valorilor Imobiliare nu s-au autosesizat pana acum la aceasta escrocherie.
(22.02.2012)
BAZA DE DATE A CNAS - PREJUDICIU DE 1,5 MIL. EURO
Curtea de Conturi a stabilit că sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a picat acum un an, a fost o gaură neagră pentru bugetul instituţiei. Ultimul raport al Curţii de Conturi - referitor la modul în care a fost gestionat bugetul de stat în 2010 - confirma dezvaluirile mass-media de anul trecut : Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost prost conceput şi executat. Din această cauză, susţin auditorii, bugetul instituţiei a fost prejudiciat cu peste 1,4 milioane de euro. În replică, preşedintele CNAS, Lucian Duţă, susţine că sistemul informatic - care a înghiţit iniţial peste 120 de milioane de euro - a fost îmbunătăţit între timp. Duţă nu a precizat şi câţi bani au mai fost cheltuiţi pentru această „îmbunătăţire".
COSTURI MAJORATE
Potrivit Curţii de Conturi, contractul pentru realizarea sistemului informatic al CNAS a fost încheiat „fără a se respecta în totalitate prevederile legale şi cele conţinute în caietul de sarcini referitoare la tipul de contract, finanţare, condiţiile de predare, condiţiile de rambursare". În plus, prin contract nu ar fi fost calculaţi indicatori privind performanţa economică. Raportul mai menţionează că, pe parcursul derulării contractului, CNAS a renunţat la mai multe componente ale sistemului informatic. Cu toatea acestea, costurile nu s-au redus. Sumele tăiate iniţial au fost realocate apoi aceluiaşi sistem.
În plus, conform Curţii de Conturi, CNAS a pompat în SIUI şi o parte din sumele care ar fi trebuit folosite pentru bunuri şi servicii. Chiar şi aşa, sistemul a fost realizat cu mare întârziere: în şase ani, în loc de doi cât prevedea contractul iniţial. Iar şefii CNAS au invocat nu doar multiplele schimbări legislative, ci şi „insuficienţa resurselor financiare".
SISTEM INSTABIL, CARE NU ELIMINA ERORILE
La începutul anului trecut, blocarea SIUI, la nici o lună de la inaugurare, a aruncat în haos activitatea CNAS. Raportul Curţii de Conturi a pus în evidenţă vulnerabilităţile sistemului, care ar fi putut conduce la acest incident: SIUI nu este suficient de stabil, interfaţa nu e suficient de prietenoasă (mod greoi de raportare a datelor), iar durata de operare este foarte mare şi depinde de abilităţile operatorului. Mai mult, instruirile şi documentaţiile pentru implementarea SIUI au fost insuficiente şi incomplete, înainte ca aplicaţia să fi fost testată şi introdusă în producţie, relevă raportul.
Informatizarea reţelei CNAS a fost realizată pentru ca în sistemul medical să nu mai apară pacienţi fictivi, reţete eliberate pentru bolnavi inexistenţi sau internări nejustificate. Aceste probleme nu au fost însă eliminate cu totul.
Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, sistemul este incapabil să depisteze plata unor sume necuvenite pe perioada de prescripţie, procesează raportările fără eliminarea tuturor erorilor, nu sesizează şi nu operează automat ieşirea unei persoane dintr-o categorie atunci când nu mai îndeplineşte condiţiile legale. Totodată, bazele de date aferente sistemului continuă să conţină încă multe informaţii incomplete, incorecte sau actualizate cu întârziere, SIUI prezentând numeroase inadvertenţe legate de verificarea calităţii de asigurat.
PREJUDICIU: PESTE 1,4 MILIOANE EURO
„Rateurile" sistemului informatic al CNAS au fost traduse de Curtea de Conturi într-un prejudiciu de 5.850.000 de lei (1,4 milioane de euro). Raportul nu menţionează însă şi ce măsuri trebuie să ia CNAS pentru recuperarea acestui prejudiciu. Pentru îmbunătăţirea sistemului, Curtea de Conturi a emis totuşi o serie de recomandări. Astfel, CNAS trebuie să scoată din sistem informaţiile referitoare la persoanele decedate - introduse de multe ori în bazele de date chiar după data decesului.
În plus, trebuie să-i elimine din listele de asiguraţi ale medicilor de familie pe românii plecaţi definitiv din ţară şi care, potrivit legii, îşi pierd calitatea de asigurat, dar şi pe deţinuţi, care sunt asiguraţi de Ministerul Justiţiei. Aplicaţiile SIUI trebuie îmbunătăţite, astfel încât un asigurat să fie găsit în sistem nu doar cu ajutorul codului numeric personal, dar şi după alte criterii de căutare, cum ar fi nume şi prenume, adresă etc.
Totodată, CNAS urmează să facă determinarea corectă a valorii întregului sistem prin includerea în valoarea investiţiei şi a acelor sume finanţate din cheltuieli curente (de materiale şi servicii). Deşi raportul Curţii de Conturi a analizat activitatea CNAS din anul 2010, preşedintele instituţiei, Lucian Duţă, susţine că, de fapt, ar fi vorba despre o altă perioadă.
DUTA NU ISI ASUMA RESPONSABILITATE
„Trebuie să facem diferenţa între perioada până în 2009, înainte să preiau mandatul la CNAS, în care SIUI era într-o anumită formulă tehnică, şi perioada de după 2009. Toate constatările Curţii de Conturi se referă la ce era înainte de 2009. Deci, nu este vorba despre sistemul informatic pe care l-am inaugurat în 2010", a declarat pentru Lucian Duţă. Seful CNAS susţine că sistemul informatic, care a suferit, între timp, un upgrade, este performant. „Toate constatările Curţii de Conturi sunt corecte, dar le-am remediat prin noul sistem 2.0. Această formulă tehnică nu a fost încă auditată. Sistemul este foarte bun şi funcţionează. Blocarea din ianuarie 2011 nu a avut legătură cu modul în care a fost constituit SIUI, ci a fost cauzată de o defecţiune de soft", a mai spus Duţă.
RAPORT SECRET
Sefii CNAS au ţinut la secret un raport de audit intern, care avertiza că Sistemul Informatic Unic Integrat nu va rezista. „Apreciem că, până la sfârşitul anului viitor (2010), sistemul informatic va intra în colaps, din cauza încărcării echipamentelor, dacă nu se iau măsuri urgente", este concluzia raportului de audit intern al CNAS, din decembrie 2009. Potrivit auditorilor, sistemul informatic înregistra timpi mari de răspuns în exploatarea reală, în cazul încărcării raportărilor, cât şi în cazul raportării unor date. Pentru a evita un scandal mediatic, şefii CNAS au negat existenţa raportului de audit intern. Însă, la nici o lună de la inaugurarea cu fast a sistemului, în ianuarie 2011, previziunile auditorilor s-au adeverit: SIUI s-a blocat, aruncând în haos activitatea caselor de sănătate din toată ţara.
(21.02.2012)
COSTURI MAJORATE
Potrivit Curţii de Conturi, contractul pentru realizarea sistemului informatic al CNAS a fost încheiat „fără a se respecta în totalitate prevederile legale şi cele conţinute în caietul de sarcini referitoare la tipul de contract, finanţare, condiţiile de predare, condiţiile de rambursare". În plus, prin contract nu ar fi fost calculaţi indicatori privind performanţa economică. Raportul mai menţionează că, pe parcursul derulării contractului, CNAS a renunţat la mai multe componente ale sistemului informatic. Cu toatea acestea, costurile nu s-au redus. Sumele tăiate iniţial au fost realocate apoi aceluiaşi sistem.
În plus, conform Curţii de Conturi, CNAS a pompat în SIUI şi o parte din sumele care ar fi trebuit folosite pentru bunuri şi servicii. Chiar şi aşa, sistemul a fost realizat cu mare întârziere: în şase ani, în loc de doi cât prevedea contractul iniţial. Iar şefii CNAS au invocat nu doar multiplele schimbări legislative, ci şi „insuficienţa resurselor financiare".
SISTEM INSTABIL, CARE NU ELIMINA ERORILE
La începutul anului trecut, blocarea SIUI, la nici o lună de la inaugurare, a aruncat în haos activitatea CNAS. Raportul Curţii de Conturi a pus în evidenţă vulnerabilităţile sistemului, care ar fi putut conduce la acest incident: SIUI nu este suficient de stabil, interfaţa nu e suficient de prietenoasă (mod greoi de raportare a datelor), iar durata de operare este foarte mare şi depinde de abilităţile operatorului. Mai mult, instruirile şi documentaţiile pentru implementarea SIUI au fost insuficiente şi incomplete, înainte ca aplicaţia să fi fost testată şi introdusă în producţie, relevă raportul.
Informatizarea reţelei CNAS a fost realizată pentru ca în sistemul medical să nu mai apară pacienţi fictivi, reţete eliberate pentru bolnavi inexistenţi sau internări nejustificate. Aceste probleme nu au fost însă eliminate cu totul.
Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, sistemul este incapabil să depisteze plata unor sume necuvenite pe perioada de prescripţie, procesează raportările fără eliminarea tuturor erorilor, nu sesizează şi nu operează automat ieşirea unei persoane dintr-o categorie atunci când nu mai îndeplineşte condiţiile legale. Totodată, bazele de date aferente sistemului continuă să conţină încă multe informaţii incomplete, incorecte sau actualizate cu întârziere, SIUI prezentând numeroase inadvertenţe legate de verificarea calităţii de asigurat.
PREJUDICIU: PESTE 1,4 MILIOANE EURO
„Rateurile" sistemului informatic al CNAS au fost traduse de Curtea de Conturi într-un prejudiciu de 5.850.000 de lei (1,4 milioane de euro). Raportul nu menţionează însă şi ce măsuri trebuie să ia CNAS pentru recuperarea acestui prejudiciu. Pentru îmbunătăţirea sistemului, Curtea de Conturi a emis totuşi o serie de recomandări. Astfel, CNAS trebuie să scoată din sistem informaţiile referitoare la persoanele decedate - introduse de multe ori în bazele de date chiar după data decesului.
În plus, trebuie să-i elimine din listele de asiguraţi ale medicilor de familie pe românii plecaţi definitiv din ţară şi care, potrivit legii, îşi pierd calitatea de asigurat, dar şi pe deţinuţi, care sunt asiguraţi de Ministerul Justiţiei. Aplicaţiile SIUI trebuie îmbunătăţite, astfel încât un asigurat să fie găsit în sistem nu doar cu ajutorul codului numeric personal, dar şi după alte criterii de căutare, cum ar fi nume şi prenume, adresă etc.
Totodată, CNAS urmează să facă determinarea corectă a valorii întregului sistem prin includerea în valoarea investiţiei şi a acelor sume finanţate din cheltuieli curente (de materiale şi servicii). Deşi raportul Curţii de Conturi a analizat activitatea CNAS din anul 2010, preşedintele instituţiei, Lucian Duţă, susţine că, de fapt, ar fi vorba despre o altă perioadă.
DUTA NU ISI ASUMA RESPONSABILITATE
„Trebuie să facem diferenţa între perioada până în 2009, înainte să preiau mandatul la CNAS, în care SIUI era într-o anumită formulă tehnică, şi perioada de după 2009. Toate constatările Curţii de Conturi se referă la ce era înainte de 2009. Deci, nu este vorba despre sistemul informatic pe care l-am inaugurat în 2010", a declarat pentru Lucian Duţă. Seful CNAS susţine că sistemul informatic, care a suferit, între timp, un upgrade, este performant. „Toate constatările Curţii de Conturi sunt corecte, dar le-am remediat prin noul sistem 2.0. Această formulă tehnică nu a fost încă auditată. Sistemul este foarte bun şi funcţionează. Blocarea din ianuarie 2011 nu a avut legătură cu modul în care a fost constituit SIUI, ci a fost cauzată de o defecţiune de soft", a mai spus Duţă.
RAPORT SECRET
Sefii CNAS au ţinut la secret un raport de audit intern, care avertiza că Sistemul Informatic Unic Integrat nu va rezista. „Apreciem că, până la sfârşitul anului viitor (2010), sistemul informatic va intra în colaps, din cauza încărcării echipamentelor, dacă nu se iau măsuri urgente", este concluzia raportului de audit intern al CNAS, din decembrie 2009. Potrivit auditorilor, sistemul informatic înregistra timpi mari de răspuns în exploatarea reală, în cazul încărcării raportărilor, cât şi în cazul raportării unor date. Pentru a evita un scandal mediatic, şefii CNAS au negat existenţa raportului de audit intern. Însă, la nici o lună de la inaugurarea cu fast a sistemului, în ianuarie 2011, previziunile auditorilor s-au adeverit: SIUI s-a blocat, aruncând în haos activitatea caselor de sănătate din toată ţara.
(21.02.2012)
PARTIDUL LUI DAN DIACONESCU I-A DEPASIT PE PORTOCALII
PDL A AJUNS LA 20% DIN INTENTIILE DE VOT
Conform unui sondaj CSOP, realizat în perioada 16 – 17 februarie 2012, pe un eşantion de 725 de persoane, reprezentativ pentru populaţia României în vârstă de 18 ani şi peste din gospodării cu telefon fix sau mobil, selecţionaţi aleator (n.n. - sondajul are o eroare de reprezentativitate este de +/- 3,6% cu o probabilitate de 0,95), dacă duminica viitoare ar fi alegeri, PDL ar obține un scor de 20%, in vreme ce Partidul Poporului, condus de Dan Diaconescu ar obtine 18%, iar USL 48%.
Potrivit sondajului, actualul premier Mihai Răzvan Ungureanu beneficiaza de increderea "multa sau foarte multa" a doar 29% dintre români. În ceea ce privește nivelul de satisfacție față de activitatea lui Ungureanu 32% dintre respondenti s-au declarat ”nemulțumiți și foarte nemulțumiți”, în timp ce 30% nu au știut ce să răspundă sau au refuzat să o facă. Sondajul remarcă faptul că, imediat după ce Ungureanu a fost desemnat premier de către președintele Traian Băsescu, iar PDL a luat decizia înlocuirii tuturor miniștrilor, proporția celor care cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită a crescut la 74%.
Cu ochii pe sondajele care îi plasează sub Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, democrat-liberalii plănuiesc o mişcare rapidă care să-i readucă în cărţi. Liderii PDL resuscitează "mişcarea populară", pe care o testează în aceste zile printr-un sondaj de opinie şi care să fie lansată cel mai târziu în martie. Potrivit unor surse din PDL, pe lângă fundaţiile apropiate partidului, în viitoarea platformă de dreapta ar urma să fie cooptaţi ţărăniştii, ecologiştii, dar şi UNPR. Planul de relansare al PDL este coordonat de Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Ioan Oltean şi Emil Boc, susţin aceleaşi surse. Un prim pas va fi susţinerea unor candidaţi comuni la alegerile locale, aleşi fiind cei care sunt mai bine plasaţi în sondaje.
Miza PDL: Bucureştiul
În calculele pentru confruntarea cu Sorin Oprescu, PDL ar merge pe mâna deputatului PDL Silviu Prigoană. Potrivit surselor din PDL varianta Adriean Videanu luată iniţial în calcul a fost abandonată din motive ce ţin de agenda de business a fostului primar, care ar fi acceptat o candidatură în condiţiile în care alegerile ar fi fost comasate în noiembrie.
Cristian Preda Toader Paleologu sau Costică Canacheu, alţi pedelişti vehiculaţi drept potenţiali candidaţi nu au o cotă electorală care să-i facă pe democrat-liberali să-i înscrie în cursa pentru Primăria Capitalei. Mai ales că, potrivit surselor citate, Oprescu stă foarte bine în sondaje la capitolul intenţie de vot şi nici unul dintre cei trei nu se încadrează în profilul de contracandidat care să-i pună probleme actualului primar general". "
Cât priveşte sectoarele, pedeliştii iau în calcul susţinerea unor candidaţi comuni cu UNPR la sectorul 6, unde nu vor să mai meargă pe mâna lui Cristian Poteraş.
Platformă pentru Ungureanu
Schimbările pe care democrat-liberalii le iau în calcul pentru următoarea perioadă nu se rezumă doar la alegerile locale. Mişcarea populară este gândită ca o platformă politică pe termen lung. După locale, colaborarea ar urma să fie testată şi la parlamentare, iar ulterior să se bată în cuie formula juridică a acesteia în perspectiva alegerilor prezidenţiale de peste doi ani în care pedeliştii plănuiesc să-l lanseze pe actualul premier Răzvan Mihai Ungureanu drept candidat al dreptei.
De altfel, rezistenţa la schimbare în interiorul PDL şi dorinţa de a merge exclusiv pe cont propriu în alegeri nu mai este atât de mare. În sodajele comandate de democrat-liberali, pe lângă intrarea într-o coaliţie a dreptei sub titulatura Mişcarea Populară, sunt testate şi aspecte care ţin de schimbarea culorii partidului, dar şi a siglei.
Decizia PDL de a nu mai amâna o discuţie concretă pe toate aceste teme se datorează atât apropierii alegerilor, dar mai ales cotei foarte mici la care a ajuns partidul.
(20.02.2012)
Potrivit sondajului, actualul premier Mihai Răzvan Ungureanu beneficiaza de increderea "multa sau foarte multa" a doar 29% dintre români. În ceea ce privește nivelul de satisfacție față de activitatea lui Ungureanu 32% dintre respondenti s-au declarat ”nemulțumiți și foarte nemulțumiți”, în timp ce 30% nu au știut ce să răspundă sau au refuzat să o facă. Sondajul remarcă faptul că, imediat după ce Ungureanu a fost desemnat premier de către președintele Traian Băsescu, iar PDL a luat decizia înlocuirii tuturor miniștrilor, proporția celor care cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită a crescut la 74%.
Cu ochii pe sondajele care îi plasează sub Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, democrat-liberalii plănuiesc o mişcare rapidă care să-i readucă în cărţi. Liderii PDL resuscitează "mişcarea populară", pe care o testează în aceste zile printr-un sondaj de opinie şi care să fie lansată cel mai târziu în martie. Potrivit unor surse din PDL, pe lângă fundaţiile apropiate partidului, în viitoarea platformă de dreapta ar urma să fie cooptaţi ţărăniştii, ecologiştii, dar şi UNPR. Planul de relansare al PDL este coordonat de Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Ioan Oltean şi Emil Boc, susţin aceleaşi surse. Un prim pas va fi susţinerea unor candidaţi comuni la alegerile locale, aleşi fiind cei care sunt mai bine plasaţi în sondaje.
Miza PDL: Bucureştiul
În calculele pentru confruntarea cu Sorin Oprescu, PDL ar merge pe mâna deputatului PDL Silviu Prigoană. Potrivit surselor din PDL varianta Adriean Videanu luată iniţial în calcul a fost abandonată din motive ce ţin de agenda de business a fostului primar, care ar fi acceptat o candidatură în condiţiile în care alegerile ar fi fost comasate în noiembrie.
Cristian Preda Toader Paleologu sau Costică Canacheu, alţi pedelişti vehiculaţi drept potenţiali candidaţi nu au o cotă electorală care să-i facă pe democrat-liberali să-i înscrie în cursa pentru Primăria Capitalei. Mai ales că, potrivit surselor citate, Oprescu stă foarte bine în sondaje la capitolul intenţie de vot şi nici unul dintre cei trei nu se încadrează în profilul de contracandidat care să-i pună probleme actualului primar general". "
Cât priveşte sectoarele, pedeliştii iau în calcul susţinerea unor candidaţi comuni cu UNPR la sectorul 6, unde nu vor să mai meargă pe mâna lui Cristian Poteraş.
Platformă pentru Ungureanu
Schimbările pe care democrat-liberalii le iau în calcul pentru următoarea perioadă nu se rezumă doar la alegerile locale. Mişcarea populară este gândită ca o platformă politică pe termen lung. După locale, colaborarea ar urma să fie testată şi la parlamentare, iar ulterior să se bată în cuie formula juridică a acesteia în perspectiva alegerilor prezidenţiale de peste doi ani în care pedeliştii plănuiesc să-l lanseze pe actualul premier Răzvan Mihai Ungureanu drept candidat al dreptei.
De altfel, rezistenţa la schimbare în interiorul PDL şi dorinţa de a merge exclusiv pe cont propriu în alegeri nu mai este atât de mare. În sodajele comandate de democrat-liberali, pe lângă intrarea într-o coaliţie a dreptei sub titulatura Mişcarea Populară, sunt testate şi aspecte care ţin de schimbarea culorii partidului, dar şi a siglei.
Decizia PDL de a nu mai amâna o discuţie concretă pe toate aceste teme se datorează atât apropierii alegerilor, dar mai ales cotei foarte mici la care a ajuns partidul.
(20.02.2012)
SEF DE PROMOTIE SI FOST LIDER AL STUDENTILOR,
NICOLAE ISTUDOR, FAVORIT IN CURSA PENTRU ALEGEREA RECTORULUI ASE BUCURESTI
Pe 27 februarie se va alege un noul rector al Academiei de Studii Economice, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Romania, în cadrul căreia au studiat majoritatea executivilor români de top şi antreprenori care formează actuala generaţie de manageri. Gheorghe Roşca, cel care a fost rectorul ASE timp de opt ani (însumând două mandate), va preda ştafeta unuia dintre cei trei candidaţi care s-au înscris în cursa alegerilor: Dumitru Miron (54 ani, prorector responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi parteneriat cu mediul economic şi social), Pavel Năstase (60 ani, prorector responsabil cu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii) şi Nicolae Istudor (va implini 44 ani pe 24 martie a.c.; prorector responsabil de activitatea socială şi relaţiile cu organizaţiile studenţeşti). Fost lider al studentilor din ASE in timpul studiilor universitare, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii (2004 - 2005), si fost director general al Direcţiei de manageriat unităţi agroalimentare, evaluare, monitorizare şi control (2001 - 2004) din cadrul aceluiaşi minister, Nicolae Istudor are cele mai mari sanse de a fi urmatorul rectorul al instituţiei care are 26.000 de studenţi, peste 1.550 de angajaţi (900 profesori si 650 angajati in zona administrativa) şi un buget anual de 35- 40 de milioane de euro. Principalul sau atu il reprezinta studentii, alaturi de care a fost mereu aproape in rezolvarea problemelor sociale ale acestora.
NICULAE ISTUDOR, SINGURUL CANDIDAT CARE NU A ABSOLVIT FACULTATEA
PE VREMEA COMUNISTILOR
În aceste zile la ASE este o adevărată "febră" electorală, având în vedere că cei care candidează la funcţia de rector şi-au făcut site-uri de campanie, au sloganuri electorale şi planuri manageriale prezentate detaliat.
Cel mai tanar candidat la funcţia de rector al ASE si singurul dintre ceilalti candidati care nu a absolvit facultatea pe vremea comunistilor, prof. univ. dr. Nicolae Istudor este fost lider al "Sindicatului Studentilor Economisti" in perioada 1990-1993. Iubit de studenti, Nicolae Istudor are ca obiective reintroducerea examenului de admitere şi o "întinerire" a clasei manageriale a ASE. Absolvent in 1993, in calitate de sef de promotie, al Facultatatii de Economia şi Gestiunea Producţiei Agricole şi Alimentare din ASE, Nicolae Istudor are ca slogan de campanie "Un rector pentru viitor!". De altfel, acesta si-a facut si un site (www.istudor.ro) unde si-a publicat cartea de vizita si programul pe care il propune.
"Vreau ca ASE să fie membru fondator al Asociaţiei Studenţilor şi să finanţeze proiecte comune. În ceea ce priveşte proiectele europene, vreau ca echipele din proiect să fie mai echilibrate, să nu fie mereu aceiaşi membri şi să implic cât mai mulţi tineri în aceste programe, pentru că ei au nevoie de bani ca să fie mai motivaţi. O altă idee de-a mea este aceea de a promova introducerea unei funcţii de cancelar al studenţilor pentru activităţile sociale ale acestora", a explicat Istudor, acum profesor universitar de discipline precum "Logistica întreprinderilor agroalimentare" sau "Dezvoltare regională şi rurală".
Istudor mai are ca obiectiv oferirea de sprijin financiar pentru construcţia unei grădiniţe lângă ASE, destinată copiilor profesorilor, studenţilor, dar şi ai personalului administrativ. El admite însă că cel mai dificil obiectiv al viitorului rector este păstrarea statutului dobândit de ASE anul trecut, după clasificarea universităţilor: "Cea mai grea misiune la conducerea ASE va fi aceea de a ne păstra în categora A a universităţilor axate pe cercetare şi educaţie. Imi propun sa consolidam statutul de universitate axată pe cercetare ştiinţifică şi inovare. In acest sens, daca voi fi ales rector voi infiinta Institutul de Cercetare al ASE, care să îmbunătăţească performanţa ştiinţifică a ASE, vom încheia contracte de cercetare cu firme private contribuind astfel la pregătirea unor experţi în cercetare. De asemenea, pentru a obţine finanţare, vreau să extind parteneriatele public- private, astfel încât noi să putem pune la dispoziţie unei firme private un spaţiu pe care aceasta să construiască şi să administreze un teren de sport".·
CONTRACANDIDATII LUI ISTUDOR SE OPUN REINTRODUCERII EXAMENULUI DE ADMITERE.
DUMITRU MIRON PROMITE SALARII MAI MARI PENTRU PROFESORI SI ANGAJATII ASE.
PAVEL NASTASE VREA SISTEM DE UNIC DE MANAGEMENT ELECTRONIC AL DOCUMENTELOR
Pavel Nastase si Dumitru Miron, ceilalti doi prorectori ai ASE care viseaza sa ajunga rectori, nu au ca atuuri nici tineretea si nici cartea de vizita a lui Nicolae Istudor.
Pavel Nastase, actual prorector responsabil cu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, a fost, pe rând, asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de Informatică de Gestiune (din 1980 până în 1996) şi a lucrat ca analist- programator la Centrul de Prelucrare Automată a Datelor şi Consultanţă. Abia in 1996 a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică de Gestiune, unde predă cursuri şi seminarii pentru discipline precum Bazele Tehnologiei Informaţiei, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Tehnologia Aplicaţiilor Web, Managementul informaţiei financiar-contabile sau Sisteme expert de gestiune. Din 2000 până în 2008 a fost decanul Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, iar în 1996- 2000 a fost prodecanul aceleiaşi facultăţi. Dumitru Miron detine din 2004 functia de prorector responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi parteneriat cu mediul economic şi social. Fost secretar de stat pentru învăţământ superior şi integrare europeană, el predă la disciplinele Comerţ internaţional, Politici comerciale şi Economia UE în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale. Inainte să fie prorector a lucrat la decanat, unde a ocupat mai multe funcţii de conducere.
De subliniat ca nici Pavel Nastase si nici Dumitru Miron nu au pentru ASE proiecte de viitor asemenea celui propus de Nicolae Istudor. Punctul forte al campaniei lui Pavel Nastase il reprezinta crearea unui sistem unic de management electronic al documentelor unic, prin transmiterea de documente cu semnătură electronică, iar cel al lui Dumitru Miron marirea salariilor personalului din ASE.
Spre deosebire de ceilalţi doi candidaţi, Niculae Istudor este singurul care susţine reintroducerea examenului de admitere pentru ciclul de licenţă, fapt ce ar consolida prestigiul ASE si calitatea pregatirii viitorilor economisti. Anul trecut, cu votul "pro" al lui Pavel Nastase si Dumitru Miron, ASE a luat decizia de a nu mai organiza începând cu 2011 concurs de admitere pe bază de examen pentru studenţii care doresc să se înscrie în anul I la o facultate din cadrul instituţiei. Tinand cont de faptul ca ASE era una dintre puţinele universităţi care mai "tria" prin examen absolvenţii examenului de bacalaureat, renunţarea la acest examen din raţiuni economice a atras foarte multe controverse.
CUM SE DERULEAZA ALEGERILE
Alegerea rectorului se vor face în două tururi, primul pe 24 februarie, iar cel de-al doilea pe 27 februarie. Anterior acestei etape, ASE a trecut printr-o fază de reorganizare a catedrelor, astfel că cele 32 de catedre au fost organizate în 20 de departamente, pentru care s-a ales câte un director. Ulterior, s-au organizat alegerile de consilii profesorale şi a senatului universitar, pentru care voturile s-au organizat simultan. Noul preşedinte al Senatului ASE este profesorul Răzvan Zaharia.
Alegerea rectorului, care urmează să se facă în primul tur pe data de 24 februarie, se va face prin vot şi nu prin concurs managerial. După ce va fi ales rectorul, acesta îşi va numi prorectorii şi organizează concurs pentru decani pentru fiecare dintre cele 11 facultăţi.
"Este un proces destul de lung şi de elaborat. Nu bag mâna în foc că acesta este un sistem mai bun decât cel de dinainte. Eu am fost ales, conform legii vechi, prin reprezentare: am fost reprezentant al catedrei din care făceam parte în consiliul profesoral: consiliul profesoral m-a ales ca reprezentant al consiliului în Senat, iar Senatul m-a ales prin vot ca rector. Acum, practic nu mai există reprezentare: toţi profesorii şi studenţii dintr-o facultate aleg consiliul profesoral şi Senatul, iar rectorii sunt aleşi de toţi profesorii din ASE şi de reprezentanţii studenţilor. E o modalitate prea laborioasă şi, până la urmă, te întrebi dacă Senatul nu ar trebui să fie un for reprezentativ. Nu ştiu dacă acest sistem este mai puţin «corupt» decât celălalt, însă eu, spre exemplu, nu mi-am numit singur prorectorii", a declarat actualul rector al ASE, Gheorghe Roşca.
ASE, BUGET DE TREI ORI MAI MIC DECAT VIENNA UNIVERSITY OF ECONOMICS AND BUSINESS
ASE are un buget anual de aproximativ 150 mil. lei (circa 35 de milioane de euro), format din finanţarea de la stat, finanţarea din proiecte de cercetare, precum şi din venituri proprii din taxele de şcolarizare, toate ocupând câte o pondere de 33% din structura acestuia. Anual de la ASE ies peste 7.000 de absolvenţi de facultate, masterat şi doctorat pe an, fiind una din universităţile cu cea mai mare cifră de şcolarizare din ţară. Taxa de şcolarizare la ASE este de 3.000 de lei pe an pentru ciclul de licenţă, iar pentru masterat ajunge la 3.600 de lei pe an.
Prin comparaţie cu alte universităţi de profil din Europa, ASE are unul dintre cele mai scăzute bugete. Spre exemplu, deşi şcolarizează un număr similar de studenţi (25.000), Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena (Vienna University of Economics and Business) are un buget anual de aproape 115 mil. euro, 600 de profesori, 400 de angajaţi în departamentele administrative şi 500 de lectori (angajaţi temporar).
(17.02.2012)
NICULAE ISTUDOR, SINGURUL CANDIDAT CARE NU A ABSOLVIT FACULTATEA
PE VREMEA COMUNISTILOR
În aceste zile la ASE este o adevărată "febră" electorală, având în vedere că cei care candidează la funcţia de rector şi-au făcut site-uri de campanie, au sloganuri electorale şi planuri manageriale prezentate detaliat.
Cel mai tanar candidat la funcţia de rector al ASE si singurul dintre ceilalti candidati care nu a absolvit facultatea pe vremea comunistilor, prof. univ. dr. Nicolae Istudor este fost lider al "Sindicatului Studentilor Economisti" in perioada 1990-1993. Iubit de studenti, Nicolae Istudor are ca obiective reintroducerea examenului de admitere şi o "întinerire" a clasei manageriale a ASE. Absolvent in 1993, in calitate de sef de promotie, al Facultatatii de Economia şi Gestiunea Producţiei Agricole şi Alimentare din ASE, Nicolae Istudor are ca slogan de campanie "Un rector pentru viitor!". De altfel, acesta si-a facut si un site (www.istudor.ro) unde si-a publicat cartea de vizita si programul pe care il propune.
"Vreau ca ASE să fie membru fondator al Asociaţiei Studenţilor şi să finanţeze proiecte comune. În ceea ce priveşte proiectele europene, vreau ca echipele din proiect să fie mai echilibrate, să nu fie mereu aceiaşi membri şi să implic cât mai mulţi tineri în aceste programe, pentru că ei au nevoie de bani ca să fie mai motivaţi. O altă idee de-a mea este aceea de a promova introducerea unei funcţii de cancelar al studenţilor pentru activităţile sociale ale acestora", a explicat Istudor, acum profesor universitar de discipline precum "Logistica întreprinderilor agroalimentare" sau "Dezvoltare regională şi rurală".
Istudor mai are ca obiectiv oferirea de sprijin financiar pentru construcţia unei grădiniţe lângă ASE, destinată copiilor profesorilor, studenţilor, dar şi ai personalului administrativ. El admite însă că cel mai dificil obiectiv al viitorului rector este păstrarea statutului dobândit de ASE anul trecut, după clasificarea universităţilor: "Cea mai grea misiune la conducerea ASE va fi aceea de a ne păstra în categora A a universităţilor axate pe cercetare şi educaţie. Imi propun sa consolidam statutul de universitate axată pe cercetare ştiinţifică şi inovare. In acest sens, daca voi fi ales rector voi infiinta Institutul de Cercetare al ASE, care să îmbunătăţească performanţa ştiinţifică a ASE, vom încheia contracte de cercetare cu firme private contribuind astfel la pregătirea unor experţi în cercetare. De asemenea, pentru a obţine finanţare, vreau să extind parteneriatele public- private, astfel încât noi să putem pune la dispoziţie unei firme private un spaţiu pe care aceasta să construiască şi să administreze un teren de sport".·
CONTRACANDIDATII LUI ISTUDOR SE OPUN REINTRODUCERII EXAMENULUI DE ADMITERE.
DUMITRU MIRON PROMITE SALARII MAI MARI PENTRU PROFESORI SI ANGAJATII ASE.
PAVEL NASTASE VREA SISTEM DE UNIC DE MANAGEMENT ELECTRONIC AL DOCUMENTELOR
Pavel Nastase si Dumitru Miron, ceilalti doi prorectori ai ASE care viseaza sa ajunga rectori, nu au ca atuuri nici tineretea si nici cartea de vizita a lui Nicolae Istudor.
Pavel Nastase, actual prorector responsabil cu Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, a fost, pe rând, asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de Informatică de Gestiune (din 1980 până în 1996) şi a lucrat ca analist- programator la Centrul de Prelucrare Automată a Datelor şi Consultanţă. Abia in 1996 a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică de Gestiune, unde predă cursuri şi seminarii pentru discipline precum Bazele Tehnologiei Informaţiei, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Tehnologia Aplicaţiilor Web, Managementul informaţiei financiar-contabile sau Sisteme expert de gestiune. Din 2000 până în 2008 a fost decanul Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, iar în 1996- 2000 a fost prodecanul aceleiaşi facultăţi. Dumitru Miron detine din 2004 functia de prorector responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi parteneriat cu mediul economic şi social. Fost secretar de stat pentru învăţământ superior şi integrare europeană, el predă la disciplinele Comerţ internaţional, Politici comerciale şi Economia UE în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale. Inainte să fie prorector a lucrat la decanat, unde a ocupat mai multe funcţii de conducere.
De subliniat ca nici Pavel Nastase si nici Dumitru Miron nu au pentru ASE proiecte de viitor asemenea celui propus de Nicolae Istudor. Punctul forte al campaniei lui Pavel Nastase il reprezinta crearea unui sistem unic de management electronic al documentelor unic, prin transmiterea de documente cu semnătură electronică, iar cel al lui Dumitru Miron marirea salariilor personalului din ASE.
Spre deosebire de ceilalţi doi candidaţi, Niculae Istudor este singurul care susţine reintroducerea examenului de admitere pentru ciclul de licenţă, fapt ce ar consolida prestigiul ASE si calitatea pregatirii viitorilor economisti. Anul trecut, cu votul "pro" al lui Pavel Nastase si Dumitru Miron, ASE a luat decizia de a nu mai organiza începând cu 2011 concurs de admitere pe bază de examen pentru studenţii care doresc să se înscrie în anul I la o facultate din cadrul instituţiei. Tinand cont de faptul ca ASE era una dintre puţinele universităţi care mai "tria" prin examen absolvenţii examenului de bacalaureat, renunţarea la acest examen din raţiuni economice a atras foarte multe controverse.
CUM SE DERULEAZA ALEGERILE
Alegerea rectorului se vor face în două tururi, primul pe 24 februarie, iar cel de-al doilea pe 27 februarie. Anterior acestei etape, ASE a trecut printr-o fază de reorganizare a catedrelor, astfel că cele 32 de catedre au fost organizate în 20 de departamente, pentru care s-a ales câte un director. Ulterior, s-au organizat alegerile de consilii profesorale şi a senatului universitar, pentru care voturile s-au organizat simultan. Noul preşedinte al Senatului ASE este profesorul Răzvan Zaharia.
Alegerea rectorului, care urmează să se facă în primul tur pe data de 24 februarie, se va face prin vot şi nu prin concurs managerial. După ce va fi ales rectorul, acesta îşi va numi prorectorii şi organizează concurs pentru decani pentru fiecare dintre cele 11 facultăţi.
"Este un proces destul de lung şi de elaborat. Nu bag mâna în foc că acesta este un sistem mai bun decât cel de dinainte. Eu am fost ales, conform legii vechi, prin reprezentare: am fost reprezentant al catedrei din care făceam parte în consiliul profesoral: consiliul profesoral m-a ales ca reprezentant al consiliului în Senat, iar Senatul m-a ales prin vot ca rector. Acum, practic nu mai există reprezentare: toţi profesorii şi studenţii dintr-o facultate aleg consiliul profesoral şi Senatul, iar rectorii sunt aleşi de toţi profesorii din ASE şi de reprezentanţii studenţilor. E o modalitate prea laborioasă şi, până la urmă, te întrebi dacă Senatul nu ar trebui să fie un for reprezentativ. Nu ştiu dacă acest sistem este mai puţin «corupt» decât celălalt, însă eu, spre exemplu, nu mi-am numit singur prorectorii", a declarat actualul rector al ASE, Gheorghe Roşca.
ASE, BUGET DE TREI ORI MAI MIC DECAT VIENNA UNIVERSITY OF ECONOMICS AND BUSINESS
ASE are un buget anual de aproximativ 150 mil. lei (circa 35 de milioane de euro), format din finanţarea de la stat, finanţarea din proiecte de cercetare, precum şi din venituri proprii din taxele de şcolarizare, toate ocupând câte o pondere de 33% din structura acestuia. Anual de la ASE ies peste 7.000 de absolvenţi de facultate, masterat şi doctorat pe an, fiind una din universităţile cu cea mai mare cifră de şcolarizare din ţară. Taxa de şcolarizare la ASE este de 3.000 de lei pe an pentru ciclul de licenţă, iar pentru masterat ajunge la 3.600 de lei pe an.
Prin comparaţie cu alte universităţi de profil din Europa, ASE are unul dintre cele mai scăzute bugete. Spre exemplu, deşi şcolarizează un număr similar de studenţi (25.000), Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena (Vienna University of Economics and Business) are un buget anual de aproape 115 mil. euro, 600 de profesori, 400 de angajaţi în departamentele administrative şi 500 de lectori (angajaţi temporar).
(17.02.2012)
DEMISIE CU MOTIVE INVALUITE IN CEATA
VALERIU TURCAN S-A LEPADAT DE BASESCU
Consilierul prezidential Valeriu Turcan a anuntat, astazi, ca demisioneaza din functia ocupată la Palatul Cotroceni.
Turcan ocupa de peste 5 ani pozitia de purtător de cuvânt al presedintelui Traian Băsescu, el succedandu-i în functie Adrianei Săftoiu. Valeriu Turcan este ultima demisie, dintr-un lung sir de plecari de la Cotroceni, iar potrivit unor surse de la Palatul Cotroceni motivele demisiei sale nu sunt clare
Pe 22 decembrie 2010, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care Valeriu Turcan a fost numit consilier prezidenţial (cu rang de ministru), începând din 1 ianuarie 2011.
Turcan a precizat că nu a plecat din cauza vreunui conflict cu Băsescu: "Mulţumesc preşedintelui pentru oportunitatea de a fi lucrat cu domnia sa. După şansa de a lucra ani de zile în serviciul public, am decis că este vremea unei schimbări în carieră".
Absolvent al Facultatii de Jurnalism din cadrul Universitatii Bucureşti (1994 - 1998) si al unor studii la Londra (mai întâi la BBC World Service şi apoi la Leeds, unde şi-a luat masteratul în comunicare internaţională) şi în SUA. De subliniat ca intre ianuarie 2005 si martie 2006, Valeriu Turcan a activat in Guvernul Tariceanu ca presedinte al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale.
TOTI CONSILIERII PREZIDENTIALI DE LA COTROCENI AU DEMISIONAT RAND PE RAND
Traian Basescu este presedintele sub mandatele caruia au venit si au plecat cei mai multi consilieri de la Cotroceni - cateva zeci la numar. Traian Băsescu şi-a început primul mandat de şef al statului cu şase consilieri prezidenţiali: Theodor Stolojan - probleme economice şi sociale, Renate Weber - probleme juridice, Adriana Săftoiu - relaţii publice, Claudiu Săftoiu - politică internă, Andrei Pleşu - politică externă şi Vasile Blaga - securitate naţională. Primul consilier prezindential care a plecat de la Palatul Cotroceni a fost Vasile Blaga, care a renunţat la funcţie după doar opt zile, pentru a fi numit ministru al Administraţiei şi Internelor în Guvernul Tăriceanu.
Ulterior, au demisionat Andrei Pleşu (fără o motivaţie publică), Renate Weber (invocând motive de sănătate), Claudiu Săftoiu (a preluat funcţia de director SIE), Theodor Stolojan (pentru a fonda PLD) si Sergiu Medar (din motive de sănătate).
Consilierii de stat Elena Udrea şi Stana Anghelescu au plecat de la Palatul Cotroceni în urma unor scandaluri publice care au afectat imaginea lui Băsescu. Stana Anghelescu a fost acuzată că ar fi intervenit la ANAF în favoarea soţului ei care era producător de tutun şi avea datorii. În cazul Elenei Udrea, presa a avut o campanie de dezvăluiri privind afacerile soţului ei, Dorin Cocoş, cu Primăria Capitalei şi cu afacerişti apropiaţi PSD.
La sfârşitul lui martie 2006 a demisionat si Adriana Săftoiu, considerată drept cel mai fidel consilier al lui Băsescu. Ea a fost în permanent conflict cu fosta consilieră de stat la Palatul Cotroceni Elena Udrea, această situaţie fiind de notorietate în cadrul Administraţiei prezidenţiale şi în PD. Demisia Adrianei Săftoiu a venit la câteva zile după ce soţul ei, un alt fost consilier prezidenţial, a plecat de la conducerea SIE.
Numit în funcţia de consilier prezidenţial la Departamentul pentru Relaţia cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, preluând postul lăsat liber de Claudiu Săftoiu, Teodor Baconschi alege calea diplomaţiei, în august 2007 fiind numit de către preşedintele României ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Franceză.
În cel de-al doilea mandat prezidenţial, Traian Băsescu a rămas fără alţi consilieri prezidenţiali sau de stat. Printre aceştia, Cătălin Avramescu, pentru un post de ambasador în Finlanda, Ion Pascu, Şeful Compartimentului Protocol din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, numit în aprilie 2008 ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Turcia, Cristian Preda, care a optat pentru calitatea de europarlamentar.
Doar in ultimul an au plecat de la Palatul Cotroceni, rand pe rand, din diverse motive, sase consilieri prezidentiali (Anca Ilioniu, Alexandra Gatej, Catalin Avramescu, Sebastian Lazaroiu, Leonard Orban si Peter Eckstein Kovacs). Gatej a demisionat dupa ce s-a dovedit ca semnase un angajament de colaborare cu Securitatea, Avramescu a fost numit ambasador in Finlanda, Lazaroiu a plecat dupa ce a facut unele declaratii neinspirate la adresa UDMR, Orban a fost numit ministru al Afacerilor Europene, iar Eckstein Kovacs a demisionat, preferand sa nu explice motivele care au stat la baza deciziei sale, insa speculand un diferend cu presedintele pe tema proiectului minier Rosia Montana.
In 2011, Traian Basescu si-a adus doi noi consilieri prezidentiali. Este vorba despre Iulian Chifu - conduce Departamentul Afaceri Strategice, Securitate si Politica Externa si Bogdan Manoiu, fost sef al DAE, numit in functia de consilier prezidential pentru care nu a fost anuntat inca domeniul pe care il va coordona.
(16.02.2012)
Turcan ocupa de peste 5 ani pozitia de purtător de cuvânt al presedintelui Traian Băsescu, el succedandu-i în functie Adrianei Săftoiu. Valeriu Turcan este ultima demisie, dintr-un lung sir de plecari de la Cotroceni, iar potrivit unor surse de la Palatul Cotroceni motivele demisiei sale nu sunt clare
Pe 22 decembrie 2010, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care Valeriu Turcan a fost numit consilier prezidenţial (cu rang de ministru), începând din 1 ianuarie 2011.
Turcan a precizat că nu a plecat din cauza vreunui conflict cu Băsescu: "Mulţumesc preşedintelui pentru oportunitatea de a fi lucrat cu domnia sa. După şansa de a lucra ani de zile în serviciul public, am decis că este vremea unei schimbări în carieră".
Absolvent al Facultatii de Jurnalism din cadrul Universitatii Bucureşti (1994 - 1998) si al unor studii la Londra (mai întâi la BBC World Service şi apoi la Leeds, unde şi-a luat masteratul în comunicare internaţională) şi în SUA. De subliniat ca intre ianuarie 2005 si martie 2006, Valeriu Turcan a activat in Guvernul Tariceanu ca presedinte al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale.
TOTI CONSILIERII PREZIDENTIALI DE LA COTROCENI AU DEMISIONAT RAND PE RAND
Traian Basescu este presedintele sub mandatele caruia au venit si au plecat cei mai multi consilieri de la Cotroceni - cateva zeci la numar. Traian Băsescu şi-a început primul mandat de şef al statului cu şase consilieri prezidenţiali: Theodor Stolojan - probleme economice şi sociale, Renate Weber - probleme juridice, Adriana Săftoiu - relaţii publice, Claudiu Săftoiu - politică internă, Andrei Pleşu - politică externă şi Vasile Blaga - securitate naţională. Primul consilier prezindential care a plecat de la Palatul Cotroceni a fost Vasile Blaga, care a renunţat la funcţie după doar opt zile, pentru a fi numit ministru al Administraţiei şi Internelor în Guvernul Tăriceanu.
Ulterior, au demisionat Andrei Pleşu (fără o motivaţie publică), Renate Weber (invocând motive de sănătate), Claudiu Săftoiu (a preluat funcţia de director SIE), Theodor Stolojan (pentru a fonda PLD) si Sergiu Medar (din motive de sănătate).
Consilierii de stat Elena Udrea şi Stana Anghelescu au plecat de la Palatul Cotroceni în urma unor scandaluri publice care au afectat imaginea lui Băsescu. Stana Anghelescu a fost acuzată că ar fi intervenit la ANAF în favoarea soţului ei care era producător de tutun şi avea datorii. În cazul Elenei Udrea, presa a avut o campanie de dezvăluiri privind afacerile soţului ei, Dorin Cocoş, cu Primăria Capitalei şi cu afacerişti apropiaţi PSD.
La sfârşitul lui martie 2006 a demisionat si Adriana Săftoiu, considerată drept cel mai fidel consilier al lui Băsescu. Ea a fost în permanent conflict cu fosta consilieră de stat la Palatul Cotroceni Elena Udrea, această situaţie fiind de notorietate în cadrul Administraţiei prezidenţiale şi în PD. Demisia Adrianei Săftoiu a venit la câteva zile după ce soţul ei, un alt fost consilier prezidenţial, a plecat de la conducerea SIE.
Numit în funcţia de consilier prezidenţial la Departamentul pentru Relaţia cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, preluând postul lăsat liber de Claudiu Săftoiu, Teodor Baconschi alege calea diplomaţiei, în august 2007 fiind numit de către preşedintele României ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Franceză.
În cel de-al doilea mandat prezidenţial, Traian Băsescu a rămas fără alţi consilieri prezidenţiali sau de stat. Printre aceştia, Cătălin Avramescu, pentru un post de ambasador în Finlanda, Ion Pascu, Şeful Compartimentului Protocol din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, numit în aprilie 2008 ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Turcia, Cristian Preda, care a optat pentru calitatea de europarlamentar.
Doar in ultimul an au plecat de la Palatul Cotroceni, rand pe rand, din diverse motive, sase consilieri prezidentiali (Anca Ilioniu, Alexandra Gatej, Catalin Avramescu, Sebastian Lazaroiu, Leonard Orban si Peter Eckstein Kovacs). Gatej a demisionat dupa ce s-a dovedit ca semnase un angajament de colaborare cu Securitatea, Avramescu a fost numit ambasador in Finlanda, Lazaroiu a plecat dupa ce a facut unele declaratii neinspirate la adresa UDMR, Orban a fost numit ministru al Afacerilor Europene, iar Eckstein Kovacs a demisionat, preferand sa nu explice motivele care au stat la baza deciziei sale, insa speculand un diferend cu presedintele pe tema proiectului minier Rosia Montana.
In 2011, Traian Basescu si-a adus doi noi consilieri prezidentiali. Este vorba despre Iulian Chifu - conduce Departamentul Afaceri Strategice, Securitate si Politica Externa si Bogdan Manoiu, fost sef al DAE, numit in functia de consilier prezidential pentru care nu a fost anuntat inca domeniul pe care il va coordona.
(16.02.2012)
BUGETARII VOR MERGE LA MUNCA DE LA 8 LA 16
UNGUREANU MODIFICA PROGRAMUL ZILNIC DE LUCRU
AL INSTITUTIILOR DE STAT
Printr-o circulara emisa de Secretariatul General al Guvernului, la sugestia premierului MIhai Razvan Ungureanu, programul de lucru al ministerelor, prefecturilor şi instituţiilor deconcentrate din ţară va fi armonizat, incepand de luni, iar activitatea acestora se va desfăşura între orele 8.00 şi 16.00.
Solicitat să comenteze circulara care prevede ca bugetarii să respecte programul de lucru de la ora 8.00 la ora 16.00, Ungureanu a negat că respectiva circulară ar fi fost emisă pentru că ar fi constatat că bugetarii nu respectă programul de lucru stabilit pentru intervalul 8.00-16.00. "Pur şi simplu am unificat programele de lucru în toate instituţiile administraţiei centrale. Asta este tot. Nu este absolut nicio altă problemă. Cred, de fapt, că într-adevăr ceea ce contează este ca timpul de lucru legal de la 8.00 la 16.00 să fie folosit cât mai bine. Asta este totul", a spus Ungureanu.
"Începând de luni, programul tuturor autorităţilor publice centrale va fi între orele 8.00-16.00, în conformitate cu solicitarea primului ministru. Decizia s-a luat pentru că autorităţile centrale aveau programe diferite: unii începeau la ora 9.00, unii la 8.30, alţii la ora 8.00. Este o hotărâre bună pentru că programul trebuie să fie unitar la nivelul autorităţilor centrale şi la nivelul reprezentării din teritoriu, la prefecturi", a declarat Dezsi Attila, seful secretariatului General al Guvernului. Acesta a mai afirmat ca "din punctul de vedere al activităţii şi al colaborării între instituţii este esenţial ca fiecare minut să fie bine gestionat".
(15.02.2012)
Solicitat să comenteze circulara care prevede ca bugetarii să respecte programul de lucru de la ora 8.00 la ora 16.00, Ungureanu a negat că respectiva circulară ar fi fost emisă pentru că ar fi constatat că bugetarii nu respectă programul de lucru stabilit pentru intervalul 8.00-16.00. "Pur şi simplu am unificat programele de lucru în toate instituţiile administraţiei centrale. Asta este tot. Nu este absolut nicio altă problemă. Cred, de fapt, că într-adevăr ceea ce contează este ca timpul de lucru legal de la 8.00 la 16.00 să fie folosit cât mai bine. Asta este totul", a spus Ungureanu.
"Începând de luni, programul tuturor autorităţilor publice centrale va fi între orele 8.00-16.00, în conformitate cu solicitarea primului ministru. Decizia s-a luat pentru că autorităţile centrale aveau programe diferite: unii începeau la ora 9.00, unii la 8.30, alţii la ora 8.00. Este o hotărâre bună pentru că programul trebuie să fie unitar la nivelul autorităţilor centrale şi la nivelul reprezentării din teritoriu, la prefecturi", a declarat Dezsi Attila, seful secretariatului General al Guvernului. Acesta a mai afirmat ca "din punctul de vedere al activităţii şi al colaborării între instituţii este esenţial ca fiecare minut să fie bine gestionat".
(15.02.2012)
EMIL BOC, FILMAT IN FUNDUL GOL LA FITNESS
O persoană indiscretă, cel mai probabil din anturajul fostului premier, Emil Boc, l-a filmat pe acesta în vestiarul sălii de fitness din Bucuresti pe care o frecventa în mod obişnuit. Demnitarul a fost surprins într-unul din cele mai intime momente, apărând complet gol, în timp ce se pregătea să se schimbe în hainele de serviciu. Este cunoscut faptul că fostului premier îi plăcea să se relaxeze la o sală de sport din centrul Capitalei, unde făcea exerciţii cu regularitate. Imaginile au fost difuzate la emisiunea "Un Show Păcătos".
Premierul Emil Boc a dezvaluit preei că face sport "câteodată seara de pe la ora 11 - 12 până pe la 1" si a adaugat ca "încerc să nu uit de tot de sală, este un mod de a mai elimina din stres".
(14.02.2012)
Premierul Emil Boc a dezvaluit preei că face sport "câteodată seara de pe la ora 11 - 12 până pe la 1" si a adaugat ca "încerc să nu uit de tot de sală, este un mod de a mai elimina din stres".
(14.02.2012)
25% CONSILIERII LOCALI SI JUDETENI, IN ATENTIA ANI PENTRU CONFLICT DE INTERESE
Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, sustine ca are date care arată că zona cea mai vulnerabilă privind conflictul de interese se află în teritoriu, printre consilierii judeţeni şi locali. Potrivit unui studiu condus de oficialul ANI, 25 la sută din consilierii judeţeni au contracte cu propriile firme. Agenţia Naţională de Integritate este însă supusă permanent presiunilor politice, Horia Georgescu, mărturisind că politicienii dau telefoane şi chiar îi ameninţă pe funcţionarii Agenţiei.
Conform oficialului ANI, cele mai multe conflicte de interesese regăsesc în administraţia publică locală: sunt sute de cazuri de consilieri judeţeni şi locali care participă la elaborarea şi votarea bugetului local şi apoi participă la licitaţii aparent corecte, dar, de fapt, banii sunt direcţionaţi către firmele lor sau ale familiilor. Conform ANI exista cinci preşedinţi de Consilii Judeţene şi zeci de aleşi locali care au încălcat legea şi s-au aflat în conflict de interese.
"Legislaţia prevede o incompatibilitate între a fi consilier judeţean sau local şi a avea propria firmă prin care derulezi contracte cu instituţia unde eşti consilier, dar pedepsele sunt minore, în vreme ce procedura este extrem de greoaie. Se poate ajunge în situaţia ca un astfel de consilier să candideze din nou, în vreme ce în justiţie trenează dosarul său în care conflictul de interese e adesea evident", spune Georgescu, care spune ca eventualele conflicte de interese ppot fi descurajate "prin sancţiuni dure şi un proces de recuperare a prejudiciilor fluid, rapid şi eficient". Studiile ANI arata ca 746 de consilieri judeţeni au 1.400 de firme, iar circa 25 la sută din numărul consilierilor judeţeni au contracte cu propriile firme.
La ora actuala pe rolul ANI sunt aproximativ 4.000 de dosare, astfel ca fiecare inspector gestionează circa 135 de dosare. Cateva zeci de dosare se refera la parlamentari care au conflicte de interese, incompatibilităţi, averi nejustificate.
Datele oficiale arata ca in 23 de cazuri ANI a cerut ANI confiscarea averilor si până acum nu a pierdut nici un proces care a ajuns la Înalta Curte. "Anul trecut am avut trei confiscări definitive şi confiscarea a peste un milion de euro. Sunt decizii istorice, fiindcă pentru prima dată se confiscă sume de bani nejustificate care nu au legătură cu vreo faptă penală", a declarat Horia Georgescu.
El spune ca fostul senator şi renumitul doctor Şerban Brădişteanu "este un caz-şcoală care ne-a arătat până acum ineficienţa sistemului de justiţie": "Cazul Brădişteanu trenează şi din perspectiva averii nejustificate, pentru că dosarul a fost clasat din cauza intervenţiei prescripţiei, noi am atacat această decizie, fiindcă e vorba de o sumă foarte mare de bani: 4 milioane de euro. Este mai mare decât bugetul nostru pe un an".
Oficialul ANI spune ca asupra inspectorilor institutiei au existat diverse presiuni venite din partea unor politicieni. El a oferit ca exemplu pe parlamentarii Peter Lakatos si Gyorgy Frunda.
Întrebat dacă ANI investighează acuzaţia potrivit căreia Răzvan Mustea, noul ministru al Comunicaţiilor, ar fi coproprietar al unei case în Miami pe care n-a trecut-o în declaraţia de avere, secretarul general al instituţiei a declarat că nu poate comenta cazurile aflate pe rolul inspecţiei.
(13.02.2012)
Conform oficialului ANI, cele mai multe conflicte de interesese regăsesc în administraţia publică locală: sunt sute de cazuri de consilieri judeţeni şi locali care participă la elaborarea şi votarea bugetului local şi apoi participă la licitaţii aparent corecte, dar, de fapt, banii sunt direcţionaţi către firmele lor sau ale familiilor. Conform ANI exista cinci preşedinţi de Consilii Judeţene şi zeci de aleşi locali care au încălcat legea şi s-au aflat în conflict de interese.
"Legislaţia prevede o incompatibilitate între a fi consilier judeţean sau local şi a avea propria firmă prin care derulezi contracte cu instituţia unde eşti consilier, dar pedepsele sunt minore, în vreme ce procedura este extrem de greoaie. Se poate ajunge în situaţia ca un astfel de consilier să candideze din nou, în vreme ce în justiţie trenează dosarul său în care conflictul de interese e adesea evident", spune Georgescu, care spune ca eventualele conflicte de interese ppot fi descurajate "prin sancţiuni dure şi un proces de recuperare a prejudiciilor fluid, rapid şi eficient". Studiile ANI arata ca 746 de consilieri judeţeni au 1.400 de firme, iar circa 25 la sută din numărul consilierilor judeţeni au contracte cu propriile firme.
La ora actuala pe rolul ANI sunt aproximativ 4.000 de dosare, astfel ca fiecare inspector gestionează circa 135 de dosare. Cateva zeci de dosare se refera la parlamentari care au conflicte de interese, incompatibilităţi, averi nejustificate.
Datele oficiale arata ca in 23 de cazuri ANI a cerut ANI confiscarea averilor si până acum nu a pierdut nici un proces care a ajuns la Înalta Curte. "Anul trecut am avut trei confiscări definitive şi confiscarea a peste un milion de euro. Sunt decizii istorice, fiindcă pentru prima dată se confiscă sume de bani nejustificate care nu au legătură cu vreo faptă penală", a declarat Horia Georgescu.
El spune ca fostul senator şi renumitul doctor Şerban Brădişteanu "este un caz-şcoală care ne-a arătat până acum ineficienţa sistemului de justiţie": "Cazul Brădişteanu trenează şi din perspectiva averii nejustificate, pentru că dosarul a fost clasat din cauza intervenţiei prescripţiei, noi am atacat această decizie, fiindcă e vorba de o sumă foarte mare de bani: 4 milioane de euro. Este mai mare decât bugetul nostru pe un an".
Oficialul ANI spune ca asupra inspectorilor institutiei au existat diverse presiuni venite din partea unor politicieni. El a oferit ca exemplu pe parlamentarii Peter Lakatos si Gyorgy Frunda.
Întrebat dacă ANI investighează acuzaţia potrivit căreia Răzvan Mustea, noul ministru al Comunicaţiilor, ar fi coproprietar al unei case în Miami pe care n-a trecut-o în declaraţia de avere, secretarul general al instituţiei a declarat că nu poate comenta cazurile aflate pe rolul inspecţiei.
(13.02.2012)
COZMIN GUSA VREA SA-I VANDA LUI DAN DIACONESCU 19,9% DIN OTV CU 40 MILIOANE USD !
Avocatii companiei PSV Company (fosta Petromservice), "detinuta" de Cozmin Gusa si afaceristul Maricel Pacuraru l-au notificat in scris pe Dan Diaconescu, astazi, ca urmeaza sa vanda partea de 19,9% pe care o detine PSV la OTV cu cel putin 40 de milioane de dolari.
Potrivit notificarii trimisa lui Dan Diaconescu Cozmin Gusa vrea 40 de milioane de dolari pe cele 19,9% actiuni din SC Ocram Televiziune, compania care opereaza postul OTV, adica atat cat spune ca ar fi platit pentru ele PSV Company. Aceasta - care detine 100% din GMG Media Box SA, companie care are, la randu-i, 19,9% din Ocram Televiziune - a fost recent cumparata de Strategies Research Investment (SRI) SRL, detinuta de Cozmin Gusa si Maricel Pacuraru. "Clientii mei, care detin 20% din OTV, au fost neglijati de catre Dan Diaconescu, care s-a comportat ca un asociat nedemn. Nu au fost implicati deloc in conducerea postului de televiziune, astfel ca au decis sa vanda actiunile pe care le detin la acesta", a declarat avocatul Marius Manolache, care reprezinta interesele companiei GMG Media Box SA.
Compania PSV Company (fosta Petromservice) a inceput demersurile legale pentru a vinde procentul de 19,9% pe care il detine din postul de televiziune OTV (Ocram Televiziune), prin intermediul companiei GMG Media Box SA.
Potrivit legislatiei in vigoare, Dan Diaconescu are, totusi, ca actionar majoritar, intaietate la cumpararea actiunilor (drept de preepmtiune), astfel ca avocatii lui Gusa l-au notificat, in scris, despre intentia de a vinde.
In conditiile in care Dan Diaconescu are drept de preemptiune (dreptul de a fi preferat oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun) asupra actiunilor detinute de GMG Media Box SA, reprezentantii acestei companii i-au trimis o notificare in care l-au anuntat de intentia lor de a vinde aceste actiuni.
Notificarea i-a fost trimisa lui Dan Diaconescu joi, 9 februarie, iar pana azi dupa-amiaza fondatorul OTV nu daduse inca un raspuns. Potrivit lui Marius Manolache, o a doua notificare ii va fi trimisa lui Dan Diaconescu in urmatoarele cateva zile, iar aceasta va contine si pretul cu care GMG Media Box SA intentioneaza sa vanda partea de 20% din OTV.
"Pretul acesta nu va fi mai mic decat cel dat pentru pachetul de actiuni, adica 40 de milioane de dolari", spune Manolache. Daca in 15 zile Dan Diaconescu nu va da un raspuns, GMG Media Box SA va avea dreptul legal sa caute alti cumparatori.
PSV Company a preluat controlul asupra a 19,9% din compania care opereaza postul OTV, Ocram Televiziune, in 2010, dar "tranzactia dintre ceea ce reprezenta grupul PSV si OTV a avut loc initial in 2007", a declarat in noiembrie 2011 Cozmin Gusa, la cateva zile dupa ce anuntase ca a devenit proprietarul PSV Company, impreuna cu Maricel Pacuraru.
(10.02.2012)
Potrivit notificarii trimisa lui Dan Diaconescu Cozmin Gusa vrea 40 de milioane de dolari pe cele 19,9% actiuni din SC Ocram Televiziune, compania care opereaza postul OTV, adica atat cat spune ca ar fi platit pentru ele PSV Company. Aceasta - care detine 100% din GMG Media Box SA, companie care are, la randu-i, 19,9% din Ocram Televiziune - a fost recent cumparata de Strategies Research Investment (SRI) SRL, detinuta de Cozmin Gusa si Maricel Pacuraru. "Clientii mei, care detin 20% din OTV, au fost neglijati de catre Dan Diaconescu, care s-a comportat ca un asociat nedemn. Nu au fost implicati deloc in conducerea postului de televiziune, astfel ca au decis sa vanda actiunile pe care le detin la acesta", a declarat avocatul Marius Manolache, care reprezinta interesele companiei GMG Media Box SA.
Compania PSV Company (fosta Petromservice) a inceput demersurile legale pentru a vinde procentul de 19,9% pe care il detine din postul de televiziune OTV (Ocram Televiziune), prin intermediul companiei GMG Media Box SA.
Potrivit legislatiei in vigoare, Dan Diaconescu are, totusi, ca actionar majoritar, intaietate la cumpararea actiunilor (drept de preepmtiune), astfel ca avocatii lui Gusa l-au notificat, in scris, despre intentia de a vinde.
In conditiile in care Dan Diaconescu are drept de preemptiune (dreptul de a fi preferat oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun) asupra actiunilor detinute de GMG Media Box SA, reprezentantii acestei companii i-au trimis o notificare in care l-au anuntat de intentia lor de a vinde aceste actiuni.
Notificarea i-a fost trimisa lui Dan Diaconescu joi, 9 februarie, iar pana azi dupa-amiaza fondatorul OTV nu daduse inca un raspuns. Potrivit lui Marius Manolache, o a doua notificare ii va fi trimisa lui Dan Diaconescu in urmatoarele cateva zile, iar aceasta va contine si pretul cu care GMG Media Box SA intentioneaza sa vanda partea de 20% din OTV.
"Pretul acesta nu va fi mai mic decat cel dat pentru pachetul de actiuni, adica 40 de milioane de dolari", spune Manolache. Daca in 15 zile Dan Diaconescu nu va da un raspuns, GMG Media Box SA va avea dreptul legal sa caute alti cumparatori.
PSV Company a preluat controlul asupra a 19,9% din compania care opereaza postul OTV, Ocram Televiziune, in 2010, dar "tranzactia dintre ceea ce reprezenta grupul PSV si OTV a avut loc initial in 2007", a declarat in noiembrie 2011 Cozmin Gusa, la cateva zile dupa ce anuntase ca a devenit proprietarul PSV Company, impreuna cu Maricel Pacuraru.
(10.02.2012)
ACTUALUL PREMIER E AMIC VECHI CU SOV, IAR REALITATEA TV
I-A FACUT LOBBY INCA DIN 2009 PENTRU PALATUL COTROCENI
MIHAI RAZVAN UNGUREANU VA FI URMATORUL PREZIDENTIABIL PROPUS DE BASESCU
*FOSTUL PURTATOR AL SRI, NICOLAE ULIERU, L-A ACUZAT ACUM TREI ANI PE M.R.U.
CA AR FI IN SLUJBA UNUI SERVICIU STRAIN SI A SUGERAT CA SRI DESTINE ACESTE INFORMATII.
* PANA ACUM NICI SRI SI NICI CEL ACUZAT N-AU REACTIONAT
Informatia ca Mihai Razvan Ungureanu urma sa fie numit premier a fost publicata inca de acum aproape 3 ani si de catre jurnalistul Victor Roncea, care preluase o stire inpolitics.ro. Pe blogul sau, Victor Roncea sustinea ca "Mihai Razvan Ungureanu, ar urma sa fie propus de Traian Basescu in functia de prim-ministru intr-un viitor guvern". La vremea respectiva informatia parea putin credibila, deoarece in materialul preluat de Roncea - sustinator al lui Traian Basescu - se sublinia ca "seful SIE, Mihai Razvan Ungureanu, acuzat ca este agent Mossad de fostul purtator de cuvant al SRI, Nicolae Ulieru: "Directorul numit carma la SIE de Traian Basescu, Razvan Mihai Ungureanu, se vede confruntat cu o acuzatie de cea mai mare gravitate, formulata de fostul purtator de cuvant al SRI, lt.col. Nicolae Ulieru, anume ca ar fi agent al unei puteri straine. Acuzatia apare, interesant, exact cand se vehiculeaza tot mai tare informatia ca Ungureanu urma sa fie premier al unui guvern PDL-PNL, in cazul unei noi victorii a lui Traian Basescu".
La vremea respectiva, nimeni nu a comentat acuzatiile aduse fostului sef SIE, iar informatia ca acesta ar putea fi la un moment dat desemnat premier a trecut (practic!) neobservata. Nici macar SRI nu a facut atunci vreun comentariu desi se preciza ca serviciul condus de Liviu Maior detine informatii concludente cu privire la acuzatiile aduse de Ulieru.
Dupa alegerile in care Basescu trimfase, fostul senator PDL Iulian Urban nota pe blogul sau urmatoarele: "(...) Reteta succesului lui Basescu si victoria jurnalistilor independenti impotriva presei ticalosite a mogulilor media: Care a fost reteta succesului lui Basescu, cand nimeni nu-i dadea vreo sansa? (...) Jurnalisti ca fratii George si Victor Roncea (...) au avut o verticalitate si un curaj de a spune lucrurilor pe nume, care au facut diferenta. Intr-un noian de venin, ura, trucaje, intr-o mare de ziaristi fara constiinta, cei cativa ziaristi romani care au ramas alaturi de TB si care au aratat mafia si clica criptocomunista din spatele lui MG, au facut diferenta. Si au facut-o mai ales acolo unde Basescu a zdrobit caracatita rosie: in Diaspora. Diaspora care niciodata nu a votat si nu va vota relicve ale sistemului comunist care i-au determinat sa plece din tara, care le-au dezradacinat familiile, care nu au inteles cum lideri ai PNL care au infundat puscariile comuniste au putut sa pactize cu mostenitorii calailor. Asadar, am identificat doua ingrediente majore ale retetei succesului : Mana de ziaristi ramasi cu adevarat independenti si Diaspora".
Ca atare tinand cont de acuzatiile aduse de Nicolae Ulieru lui M.R. Ungureanu, de trecutul UTC-ist al fostului sef SIE, toate acestea coroborate cu pozitia senatorului PDL Iulian Urban ("Diaspora ... niciodata nu a votat si nu va vota relicve ale sistemului comunist care i-au determinat sa plece din tara, care le-au dezradacinat familiile...") si mai ales cu lipsa de reactie a celui acuzat, te duceau cu gandul ca este foarte putin probabil ca primul patriot al tarii, Traian Basescu, sa-l numeasca vreodata premier pe M.R.Ungureanu.
Si totusi, Traian Basescu a facut-o, numind la sefia Executivului un personaj ce a militat activ inainte de 1989, in calitate de UTC-ist sef, pentru propasirea comunismului condamnat oficial chiar de catre actualul presedinte si care n-a dezmintit public niciodata acuzatile grave aduse de Nicolae Ulieru!
Este insa adevarat ca decizia lui Basescu survine intr-un moment in care chiar si cei mai informati romani (inclusiv sefii SRI care au datoria si obligatia legala de a informa CSAT cu privire la activitatea persoanelor propuse a fi numite in Executiv si in institutiile importante ale statului) au uitat, ori s-au facut ca uita (din varii motive), istoria recenta gratie intoxicarilor, manipularilor si presiunilor la care au fost supusi.
BASESCU, LEGATURI PERICULOASE CU SOV
Sa fie oare aceasta numire "surprinzatoare" a lui Ungureanu dictata de Traian Basescu o noua dovada a legaturilor ascunse de ochii marelui public dintre actualul presedinte si Sorin Ovidiu Vantu, asa cum scria fostul jurnalist Ovidiu Zara pe blogul sau in data de 4 decembrie 2009? Tot Ovidiu Zara - jurnalist de investigatie care a devoalat ani la rand afacerile si legaturile politice ale lui SOV - a mai publica pe blogul sau, la 1 octombrie 2009 un material extrem de interesant si de actual in contextul politic cotidian, in care sugera ca M.R.U. va fi viitorul candidat la fotoliul de presedinte al Romaniei, propus de catre Traian Basescu si sustinut din umbra de ... SOV!
UNGUREANU, LEGATURI VECHI, VECHI CU ... SOV
Intr-un interviu acordat jurnalistilor "portocalii" Ioan Lupea si Mircea Marian, publicat in EVZ in data de 23 Martie 2009, in care declara ca "pe Traian Basescu nu-l poate invinge nimeni la alegerile prezindentiale din 2009" (n.n. - desi omul de afaceri il
sustinea public pe Mircea Geoana!), Sorin Ovidiu Vantu nu se ferea sa recunoasca public legatura sa cu M.R. Ungureanu: "Un vechi, vechi, vechi om, dintre cunoştinţele mele, pe care am continuat să-l respect. E din Iaşi, suntem din aceeaşi zonă".
Interesant este si faptul ca in data de 23 mai 2009, pe vremea cand Sorin Ovidiu Vantu detinea oficial postul Realitatea
TV, aceasta a difuzat si un filmulet intitulat "Proiect de preşedinte: Mihai Răzvan Ungureanu, diplomatul", in care actulului premier i se facea un adevarat lobby pentru a fi presedinte. Culmea este ca acestei manipulari grosolane au cazut prada chiar si opozanti ai lui Traian Basescu, precum Zoe Petre, care au declarat ca l-ar sustine pe fostul UTC-ist intr-o eventuala cursa prezidentiala.
REALITATEA LUI VANTU, LOBBY PUTERNIC PENTRU "PRESEDINTELE UNGUREANU": "Orientarea lui secretă e spre sediul puterii. (...) preferă stilul şovăielnic şi docil, folositor carierei"
Iata ce spunea Realitatea TV despre proaspatul premier, pe atunci seful SIE:
"Mihai Răzvan Ungureanu e un produs strălucit al învăţământului preuniversitar şi universitar din Iaşi. A fost remarcat de Comitetul Central al UTC încă de pe băncile liceului, moment în care s-a născut gustul său pentru activism.
Mihai Răzvan Ungureanu are o ascensiune universitară fulgerătoare. Ajunge preparator la 24 de ani, asistent la 27, lector la 30, conferenţiar şi doctor în istorie la 36 şi profesor universitar la numai 39 de ani. Face studii solide la Oxford şi câştigă un accent britanic de invidiat. Între 1993 şi 2005 ţine cursuri la mai multe universitaţi prestigioase din Germania şi Marea Britanie. În aceeaşi perioadă e membru sau preşedinte a nenumărate societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate.
În 1998 e numit secretar de stat la Externe, iar din 2001 îndeplineşte, pentru patru ani, misiuni la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est şi la Iniţiativa de Cooperare Sud - Est Europeană, ambele cu sediul la Viena.
În 2004 intră în PNL şi din decembrie 2004 e ministru de Externe în Guvernul Tăriceanu.
Pe fondul conflictului între palate şi al simpatiilor sale pro-Cotroceni, Mihai Răzvan Ungureanu demisionează în februarie 2007 sub pretextul unui mic incident politic.
În noiembrie 2007 preşedintele Băsescu îl propune pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, iar Parlamentul îl validează.
Mihai Răzvan Ungureanu e un om de cultură, tânăr şi inteligent, cu o experienţă consistentă în relaţii internaţionale. Politic e orientat spre dreapta, dar orientarea lui secretă e spre sediul puterii. Deşi ar putea fi sclipitor, preferă stilul şovăielnic şi docil, folositor carierei.
Mihai Răzvan Ungureanu este cel mai bun vorbitor de limbi străine din pachetul de prezidenţiabili ai momentului. Vorbeşte fluent engleza, franceza, germana şi satisfăcător maghiara".
ANCHETE.weebly.com va prezinta astazi lobby-ul dedicat in 2009 de SOV-Realitatea lui Mihai Razvan Ungureanu, un personaj care detine pedigree-ul de a fi candidatul perfect ("preferă stilul şovăielnic şi docil, folositor carierei ") pentru linistea lui Traian Basescu la viitoarele alegeri prezindentiale:
La vremea respectiva, nimeni nu a comentat acuzatiile aduse fostului sef SIE, iar informatia ca acesta ar putea fi la un moment dat desemnat premier a trecut (practic!) neobservata. Nici macar SRI nu a facut atunci vreun comentariu desi se preciza ca serviciul condus de Liviu Maior detine informatii concludente cu privire la acuzatiile aduse de Ulieru.
Dupa alegerile in care Basescu trimfase, fostul senator PDL Iulian Urban nota pe blogul sau urmatoarele: "(...) Reteta succesului lui Basescu si victoria jurnalistilor independenti impotriva presei ticalosite a mogulilor media: Care a fost reteta succesului lui Basescu, cand nimeni nu-i dadea vreo sansa? (...) Jurnalisti ca fratii George si Victor Roncea (...) au avut o verticalitate si un curaj de a spune lucrurilor pe nume, care au facut diferenta. Intr-un noian de venin, ura, trucaje, intr-o mare de ziaristi fara constiinta, cei cativa ziaristi romani care au ramas alaturi de TB si care au aratat mafia si clica criptocomunista din spatele lui MG, au facut diferenta. Si au facut-o mai ales acolo unde Basescu a zdrobit caracatita rosie: in Diaspora. Diaspora care niciodata nu a votat si nu va vota relicve ale sistemului comunist care i-au determinat sa plece din tara, care le-au dezradacinat familiile, care nu au inteles cum lideri ai PNL care au infundat puscariile comuniste au putut sa pactize cu mostenitorii calailor. Asadar, am identificat doua ingrediente majore ale retetei succesului : Mana de ziaristi ramasi cu adevarat independenti si Diaspora".
Ca atare tinand cont de acuzatiile aduse de Nicolae Ulieru lui M.R. Ungureanu, de trecutul UTC-ist al fostului sef SIE, toate acestea coroborate cu pozitia senatorului PDL Iulian Urban ("Diaspora ... niciodata nu a votat si nu va vota relicve ale sistemului comunist care i-au determinat sa plece din tara, care le-au dezradacinat familiile...") si mai ales cu lipsa de reactie a celui acuzat, te duceau cu gandul ca este foarte putin probabil ca primul patriot al tarii, Traian Basescu, sa-l numeasca vreodata premier pe M.R.Ungureanu.
Si totusi, Traian Basescu a facut-o, numind la sefia Executivului un personaj ce a militat activ inainte de 1989, in calitate de UTC-ist sef, pentru propasirea comunismului condamnat oficial chiar de catre actualul presedinte si care n-a dezmintit public niciodata acuzatile grave aduse de Nicolae Ulieru!
Este insa adevarat ca decizia lui Basescu survine intr-un moment in care chiar si cei mai informati romani (inclusiv sefii SRI care au datoria si obligatia legala de a informa CSAT cu privire la activitatea persoanelor propuse a fi numite in Executiv si in institutiile importante ale statului) au uitat, ori s-au facut ca uita (din varii motive), istoria recenta gratie intoxicarilor, manipularilor si presiunilor la care au fost supusi.
BASESCU, LEGATURI PERICULOASE CU SOV
Sa fie oare aceasta numire "surprinzatoare" a lui Ungureanu dictata de Traian Basescu o noua dovada a legaturilor ascunse de ochii marelui public dintre actualul presedinte si Sorin Ovidiu Vantu, asa cum scria fostul jurnalist Ovidiu Zara pe blogul sau in data de 4 decembrie 2009? Tot Ovidiu Zara - jurnalist de investigatie care a devoalat ani la rand afacerile si legaturile politice ale lui SOV - a mai publica pe blogul sau, la 1 octombrie 2009 un material extrem de interesant si de actual in contextul politic cotidian, in care sugera ca M.R.U. va fi viitorul candidat la fotoliul de presedinte al Romaniei, propus de catre Traian Basescu si sustinut din umbra de ... SOV!
UNGUREANU, LEGATURI VECHI, VECHI CU ... SOV
Intr-un interviu acordat jurnalistilor "portocalii" Ioan Lupea si Mircea Marian, publicat in EVZ in data de 23 Martie 2009, in care declara ca "pe Traian Basescu nu-l poate invinge nimeni la alegerile prezindentiale din 2009" (n.n. - desi omul de afaceri il
sustinea public pe Mircea Geoana!), Sorin Ovidiu Vantu nu se ferea sa recunoasca public legatura sa cu M.R. Ungureanu: "Un vechi, vechi, vechi om, dintre cunoştinţele mele, pe care am continuat să-l respect. E din Iaşi, suntem din aceeaşi zonă".
Interesant este si faptul ca in data de 23 mai 2009, pe vremea cand Sorin Ovidiu Vantu detinea oficial postul Realitatea
TV, aceasta a difuzat si un filmulet intitulat "Proiect de preşedinte: Mihai Răzvan Ungureanu, diplomatul", in care actulului premier i se facea un adevarat lobby pentru a fi presedinte. Culmea este ca acestei manipulari grosolane au cazut prada chiar si opozanti ai lui Traian Basescu, precum Zoe Petre, care au declarat ca l-ar sustine pe fostul UTC-ist intr-o eventuala cursa prezidentiala.
REALITATEA LUI VANTU, LOBBY PUTERNIC PENTRU "PRESEDINTELE UNGUREANU": "Orientarea lui secretă e spre sediul puterii. (...) preferă stilul şovăielnic şi docil, folositor carierei"
Iata ce spunea Realitatea TV despre proaspatul premier, pe atunci seful SIE:
"Mihai Răzvan Ungureanu e un produs strălucit al învăţământului preuniversitar şi universitar din Iaşi. A fost remarcat de Comitetul Central al UTC încă de pe băncile liceului, moment în care s-a născut gustul său pentru activism.
Mihai Răzvan Ungureanu are o ascensiune universitară fulgerătoare. Ajunge preparator la 24 de ani, asistent la 27, lector la 30, conferenţiar şi doctor în istorie la 36 şi profesor universitar la numai 39 de ani. Face studii solide la Oxford şi câştigă un accent britanic de invidiat. Între 1993 şi 2005 ţine cursuri la mai multe universitaţi prestigioase din Germania şi Marea Britanie. În aceeaşi perioadă e membru sau preşedinte a nenumărate societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate.
În 1998 e numit secretar de stat la Externe, iar din 2001 îndeplineşte, pentru patru ani, misiuni la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est şi la Iniţiativa de Cooperare Sud - Est Europeană, ambele cu sediul la Viena.
În 2004 intră în PNL şi din decembrie 2004 e ministru de Externe în Guvernul Tăriceanu.
Pe fondul conflictului între palate şi al simpatiilor sale pro-Cotroceni, Mihai Răzvan Ungureanu demisionează în februarie 2007 sub pretextul unui mic incident politic.
În noiembrie 2007 preşedintele Băsescu îl propune pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, iar Parlamentul îl validează.
Mihai Răzvan Ungureanu e un om de cultură, tânăr şi inteligent, cu o experienţă consistentă în relaţii internaţionale. Politic e orientat spre dreapta, dar orientarea lui secretă e spre sediul puterii. Deşi ar putea fi sclipitor, preferă stilul şovăielnic şi docil, folositor carierei.
Mihai Răzvan Ungureanu este cel mai bun vorbitor de limbi străine din pachetul de prezidenţiabili ai momentului. Vorbeşte fluent engleza, franceza, germana şi satisfăcător maghiara".
ANCHETE.weebly.com va prezinta astazi lobby-ul dedicat in 2009 de SOV-Realitatea lui Mihai Razvan Ungureanu, un personaj care detine pedigree-ul de a fi candidatul perfect ("preferă stilul şovăielnic şi docil, folositor carierei ") pentru linistea lui Traian Basescu la viitoarele alegeri prezindentiale:
(09.02.2012)
UN PIC MAI AVEA SI SECRETAR PCR AJUNGEA. ACUM E PREMIER DE ... DREAPTA
CUVANTAREA TOVARASULUI MIHAI RAZVAN UNGUREANU LA CONGRESUL AL XII-LEA AL UTC (19 MAI 1985)
Printre punctele de boltă ale mandatelor prezidenţiale băsesciene, la loc de cinste au figurat condamnarea comunismului şi a praticilor securiste. Doar că, răsfoind un pic presa ultimilor ani ai defunctului regim ceauşist, constatăm că pepiniera de cadre a fostului Partid Comunist Român (PCR) a fost extrem de rodnică. Vârfurile administraţiei centrale de stat a regimului Băsescu sunt mărturii vii ale acestei stări de fapt. Atât ultimul premier, cât şi proaspăt nominalizatul făceau parte, în 1989, din structurile de vârf al junilor comunişti.
Premierul "cu puternice convingeri de dreapta” desemnat de anticomunistul preşedinte de dreapta Traian Băsescu să alcătuiască echipa guvernamentală de dreapta post-Boc, a fost, între 1985 şi 1989, membru supleant al Comitetului Central (CC) al UTC. Calitate în care, la cel de-al XII-lea Congres al UTC, conform paginii 3 a ziarului Scânteia Tineretului din data de 19 mai 1985, "tovarăşul Mihai Ungureanu, delegat al Organizaţiei judeţene Iaşi”, a cuvântat adânc. Redăm, de pe site-ul organizaţiei Miliţia Spirituală, câteva pasaje relavente, lăsându-vă plăcerea lecturii integrale în facsimilul pe care-l publicăm. "Pe deplin constienti de sarcinile ce ne revin din Hotărârile Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, din indicatiile si orientările secretarului general al partidului, tovarăsul Nicolae Ceausescu, din documentele supuse aprobării, Forumului tineretului, noi, elevii di judeţul Iasi, ne angajăm că vom depune toate eforturile pentru a ne forma ca specialisti cu o înaltă pregătire politică si profesională cu constiintă înaintată hotărâti să muncească, cu entuziasm si pasiune tinerească revolutionară, cu responsabilitate pentru continuarea neabătută a drumului ascendent pe care România s-a înscris în perioada de o efervescentă fără precedent inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român.”
EMIL BOC SI CRISTIAN PREDA, COMUNISTI DE FRUNTE IN STUDENTIE AU FACUT PARTE DIN STRUCTURILE COMUNISTE STUDENTESTI
Emil Boc a fost vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti (UASC) din Universitatea "Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca. In aceasta calitate, în februarie 1988, Boc, ca si delegat la a XV-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România (UASCR) din partea Centrului universitar Cluj-Napoca, a contribuit prin votul său favorabil la alegerea în funcţia de membru în Comisia de cenzori a UASCR a actualului europarlamentar PD-L Cristian Preda - fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nominalizat de PNL si fost consilier al preşedinţilor comunişti Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.
(08.02.2012)
Premierul "cu puternice convingeri de dreapta” desemnat de anticomunistul preşedinte de dreapta Traian Băsescu să alcătuiască echipa guvernamentală de dreapta post-Boc, a fost, între 1985 şi 1989, membru supleant al Comitetului Central (CC) al UTC. Calitate în care, la cel de-al XII-lea Congres al UTC, conform paginii 3 a ziarului Scânteia Tineretului din data de 19 mai 1985, "tovarăşul Mihai Ungureanu, delegat al Organizaţiei judeţene Iaşi”, a cuvântat adânc. Redăm, de pe site-ul organizaţiei Miliţia Spirituală, câteva pasaje relavente, lăsându-vă plăcerea lecturii integrale în facsimilul pe care-l publicăm. "Pe deplin constienti de sarcinile ce ne revin din Hotărârile Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, din indicatiile si orientările secretarului general al partidului, tovarăsul Nicolae Ceausescu, din documentele supuse aprobării, Forumului tineretului, noi, elevii di judeţul Iasi, ne angajăm că vom depune toate eforturile pentru a ne forma ca specialisti cu o înaltă pregătire politică si profesională cu constiintă înaintată hotărâti să muncească, cu entuziasm si pasiune tinerească revolutionară, cu responsabilitate pentru continuarea neabătută a drumului ascendent pe care România s-a înscris în perioada de o efervescentă fără precedent inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român.”
EMIL BOC SI CRISTIAN PREDA, COMUNISTI DE FRUNTE IN STUDENTIE AU FACUT PARTE DIN STRUCTURILE COMUNISTE STUDENTESTI
Emil Boc a fost vicepreşedinte al Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti (UASC) din Universitatea "Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca. In aceasta calitate, în februarie 1988, Boc, ca si delegat la a XV-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România (UASCR) din partea Centrului universitar Cluj-Napoca, a contribuit prin votul său favorabil la alegerea în funcţia de membru în Comisia de cenzori a UASCR a actualului europarlamentar PD-L Cristian Preda - fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nominalizat de PNL si fost consilier al preşedinţilor comunişti Emil Constantinescu şi Traian Băsescu.
(08.02.2012)
GUVERNUL LACHEILOR SI AL INCOMPATIBILILOR
ANDREEA VASS CONFUNDA WATT-UL CU VOLT-UL
SI ESTE PROPUSA MINISTRU AL ECONOMIEI !
Nominalizarea blondei Andree Paul Vass la Ministerul Economiei a starnit aprige controverse. La fel s-a intamplat si cu nominalizarea deputatului Cristian Petrescu la Ministerul Dezvoltarii.
In principiu, liderii PDL nu au avut mari obiecţii în privinţa noilor miniştri, singura problemă fiind în cazul Andreei Paul Vass, propusă de Emil Boc, pentru a-i lua locul lui Ion Ariton. "Ce să caute la Economie când nu ştie care este diferenţa dintre watt şi volt", ar fi comentat un lider PDL nemulţumit. De altfel, Andreea Paul Vass a obţinut şi cele mai puţine voturi din partea democrat-liberalilor, 43 din 61, în vreme ce în cazul celorlate propuneri voturile împotrivă sau abţinerile nu au fost mai multe de cinci, susţin surse participante la discuţii.
Şefii de organizaţii judeţene şi-au concentrat atenţia asupra succesorului Elenei Udrea la Dezvoltare, Cristian Petrescu. Potrivit CV-ului postat pe site-ul personal, Petrescu a absolvit Liceul Industrial nr. 37 din Bucureşti în 1989. În perioada 1989 -1991, Petrescu a lucrat ca "mecanic utilaj calcul" la I.I.R.U.C. S.A., între anii 1991- 1992 a fost mecanic maşini şi utilaje la A.C.R.O. S.A., iar în anii 1992 şi 1993 a fost instructor sportiv la F.R. Modelism. El a lucrat din 1993 până în 2001 la Ministerul Tineretului şi Sportului, ulterior a fost director de marketing ticketing la Visit SA, iar in perioada 2004-2005 a lucrat la cabinetul primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă. In 2004, Cristian Petrescu a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport la Universitatea Ecologica, acolo unde a obtinut si un master în Ecoturism şi Protecţia Mediului.
Intre 2005 şi 2007 Petrescu a condus, ca director general, Centrul naţional de învăţământ turistic, iar în 2007 a fost director executiv al Direcţiei Dezvoltare Turism la Primăria Capitalei.
In calitate de deputat PDL, Petrescu a făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura Monicăi Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului".
Interesant este ca Petrescu are contracte cu Ministerul Dezvoltarii în valoare de peste un milion de euro, iar soţia sa are contracte cu CNADNR în sumă de 549.000 euro şi 4.612.800 de lei.
Potrivit declaraţiei de interese postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, Cristian Petrescu este preşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Turism din România, care are semnate cu MDRT, din 2011, trei contracte cu finanţare europeană prin POR, pentru promovarea Drumului vechilor cetăţi dobrogene, în valoare de 958.130 lei (223.000 euro), pentru promovarea traseului turistic din Maramureş şi Bucovina, în valoare de 989.222 de lei (230.000 euro) şi pentru promovarea traseelor turistice şi de agrement din Transilvania, contract în valoare de 989.222 de lei (230.000 euro).
Pe site-ul MDRT apar însă şi alte contracte aflate în implementare de această asociaţie, unul fiind "Trasee etnoculturale şi arhitectonice în regiunea istorică Oltenia", în valoare de 798.921,68 de lei (186.000 euro), "Religie, istorie, tradiţie într-o călătorie în regiunea istorică Muntenia", în valoare de 798.921,68 de lei (186.000 euro), "Trasee naturale în zonele carstice din vestul Munţilor Apuseni (Crişana-Banat)", proiect unde nu este trecută suma finanţată. Asociaţia lui Petrescu ar urma să se ocupe, printre altele, de tipărirea a 70.000 de ghiduri turistice şi a 210.000 de pliante sau de realizarea a 70.000 de DVD-uri multimedia.
Soţia lui Petrescu are contacte de reprezentare şi asistenţă juridică în procedură de expropriere pe autostrăzile A2 şi A3, din care două contracte semnate în 2004, în valoare de 285.000 de euro, respectiv 264.000 de euro şi unul semnat în 2006, în valoare de 4.612.800 de lei.
Deşi în curriculum vitae de pe site-ul Camerei Deputaţilor menţionează că este necăsătorit, în ultima declaraţie de avere depusă în luna iunie 2011 Cristian Petrescu înscrie mai multe proprietăţi imobiliare deţinute de Agripina Vintilescu-soţie. Astfel, în declaraţia de avere, deputatul arată că are, prin Agripina Vintilescu-soţie, trei terenuri forestiere cu o suprafaţă totală de 10.229 de metri pătraţi în Valea Doftanei (Prahova), achiziţionate în 2005, trei case în Bucureşti, dobândite în 2002, 2004 şi 2008, două având teren aferent de 180 metri pătraţi şi 211 metri pătraţi şi un apartament în Bucureşti dobândit în 1999.
Cristian Petrescu deţine, din 2009, o locuinţă în Bucureşti de 26,86 de metri pătraţi şi mai deţine 25 la sută dintr-un apartament de 66 de metri pătraţi cumpărat în 1999. Deputatul mai are un autoturism Mercedes, cumpărat în 2001, deţine un ceas în valoare de 3.800 de euro şi bijuterii în valoare de 2000 de euro.
El a acordat un împrumut de 90.000 de lei lui Iulian Dorobanţu şi are un împrumut scadent în 2018 de 34.667 de lei. Potrivit declaraţiei de avere, el a încasat din indemnizaţia de la Camera Deputaţilor suma de 51.622 lei, iar soţia a obţinut 3.857 lei din cabinetul de avocatură şi 36.951 lei din închirieri.
(07.02.2012)
In principiu, liderii PDL nu au avut mari obiecţii în privinţa noilor miniştri, singura problemă fiind în cazul Andreei Paul Vass, propusă de Emil Boc, pentru a-i lua locul lui Ion Ariton. "Ce să caute la Economie când nu ştie care este diferenţa dintre watt şi volt", ar fi comentat un lider PDL nemulţumit. De altfel, Andreea Paul Vass a obţinut şi cele mai puţine voturi din partea democrat-liberalilor, 43 din 61, în vreme ce în cazul celorlate propuneri voturile împotrivă sau abţinerile nu au fost mai multe de cinci, susţin surse participante la discuţii.
Şefii de organizaţii judeţene şi-au concentrat atenţia asupra succesorului Elenei Udrea la Dezvoltare, Cristian Petrescu. Potrivit CV-ului postat pe site-ul personal, Petrescu a absolvit Liceul Industrial nr. 37 din Bucureşti în 1989. În perioada 1989 -1991, Petrescu a lucrat ca "mecanic utilaj calcul" la I.I.R.U.C. S.A., între anii 1991- 1992 a fost mecanic maşini şi utilaje la A.C.R.O. S.A., iar în anii 1992 şi 1993 a fost instructor sportiv la F.R. Modelism. El a lucrat din 1993 până în 2001 la Ministerul Tineretului şi Sportului, ulterior a fost director de marketing ticketing la Visit SA, iar in perioada 2004-2005 a lucrat la cabinetul primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă. In 2004, Cristian Petrescu a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport la Universitatea Ecologica, acolo unde a obtinut si un master în Ecoturism şi Protecţia Mediului.
Intre 2005 şi 2007 Petrescu a condus, ca director general, Centrul naţional de învăţământ turistic, iar în 2007 a fost director executiv al Direcţiei Dezvoltare Turism la Primăria Capitalei.
In calitate de deputat PDL, Petrescu a făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura Monicăi Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului".
Interesant este ca Petrescu are contracte cu Ministerul Dezvoltarii în valoare de peste un milion de euro, iar soţia sa are contracte cu CNADNR în sumă de 549.000 euro şi 4.612.800 de lei.
Potrivit declaraţiei de interese postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, Cristian Petrescu este preşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Turism din România, care are semnate cu MDRT, din 2011, trei contracte cu finanţare europeană prin POR, pentru promovarea Drumului vechilor cetăţi dobrogene, în valoare de 958.130 lei (223.000 euro), pentru promovarea traseului turistic din Maramureş şi Bucovina, în valoare de 989.222 de lei (230.000 euro) şi pentru promovarea traseelor turistice şi de agrement din Transilvania, contract în valoare de 989.222 de lei (230.000 euro).
Pe site-ul MDRT apar însă şi alte contracte aflate în implementare de această asociaţie, unul fiind "Trasee etnoculturale şi arhitectonice în regiunea istorică Oltenia", în valoare de 798.921,68 de lei (186.000 euro), "Religie, istorie, tradiţie într-o călătorie în regiunea istorică Muntenia", în valoare de 798.921,68 de lei (186.000 euro), "Trasee naturale în zonele carstice din vestul Munţilor Apuseni (Crişana-Banat)", proiect unde nu este trecută suma finanţată. Asociaţia lui Petrescu ar urma să se ocupe, printre altele, de tipărirea a 70.000 de ghiduri turistice şi a 210.000 de pliante sau de realizarea a 70.000 de DVD-uri multimedia.
Soţia lui Petrescu are contacte de reprezentare şi asistenţă juridică în procedură de expropriere pe autostrăzile A2 şi A3, din care două contracte semnate în 2004, în valoare de 285.000 de euro, respectiv 264.000 de euro şi unul semnat în 2006, în valoare de 4.612.800 de lei.
Deşi în curriculum vitae de pe site-ul Camerei Deputaţilor menţionează că este necăsătorit, în ultima declaraţie de avere depusă în luna iunie 2011 Cristian Petrescu înscrie mai multe proprietăţi imobiliare deţinute de Agripina Vintilescu-soţie. Astfel, în declaraţia de avere, deputatul arată că are, prin Agripina Vintilescu-soţie, trei terenuri forestiere cu o suprafaţă totală de 10.229 de metri pătraţi în Valea Doftanei (Prahova), achiziţionate în 2005, trei case în Bucureşti, dobândite în 2002, 2004 şi 2008, două având teren aferent de 180 metri pătraţi şi 211 metri pătraţi şi un apartament în Bucureşti dobândit în 1999.
Cristian Petrescu deţine, din 2009, o locuinţă în Bucureşti de 26,86 de metri pătraţi şi mai deţine 25 la sută dintr-un apartament de 66 de metri pătraţi cumpărat în 1999. Deputatul mai are un autoturism Mercedes, cumpărat în 2001, deţine un ceas în valoare de 3.800 de euro şi bijuterii în valoare de 2000 de euro.
El a acordat un împrumut de 90.000 de lei lui Iulian Dorobanţu şi are un împrumut scadent în 2018 de 34.667 de lei. Potrivit declaraţiei de avere, el a încasat din indemnizaţia de la Camera Deputaţilor suma de 51.622 lei, iar soţia a obţinut 3.857 lei din cabinetul de avocatură şi 36.951 lei din închirieri.
(07.02.2012)
MISCARILE DE STRADA SI-AU FACUT EFECTUL
BOC A DEMISIONAT DE LA SEFIA GUVERNULUI
In urma manifestatiilor populare din tata tara, Emil Boc a anunţat, în această dimineaţă, că şi-a dat demisia din funcţia de premier. "Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului", a anunţat Emil Boc în şedinţa Executivului.
Premierul a mulţumit românilor pentru "eforturile făcute" şi a subliniat că "nu se agaţă de putere". "Le mulţumesc românilor pentru că au salvat România, au salvat economia şi ţara de la colapsul economic. Politicienii doar şi-au făcut datoria. România s-a însănătoşit din punct de vedere economic. Noi am făcut curăţenie, am făcut ordine în finanţele ţării", a fost ultimul discurs al lui Boc la Guvern.
Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat premier interimar pe Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei. Totodata, presedintele a invitat partidele politice la consultari, la Cotroceni. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat înaintea discuţiilor oficiale de la Palatul Cotroceni că UDMR susţine nominalizarea unui premier politic, nu un om care vine din lumea finanţelor sau din cea a multinaţionalelor.
Imediat dupa anuntul premierului, Crin Antonescu, liderul USL a declarat ca "este un fapt bun pentru România". "Este o victorie a tuturor celor care de la începutul acestui an au protestat, cerând o schimbare. Este plecarea celui mai incompetent, mincinos şi corupt guvern pe care l-a avut România după 1989. Este primul pas către soluţionarea crizei politice. Reprezintă deschiderea drumului către alegeri anticipate", a spus Anotnescu
PDL ia în calcul varianta cu Predoiu "definitiv", a declarat o sursă din conducerea PDL, personaj considerat un tehnocrat. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, nu crede în varianta unui guvern tehnocrat. "Personal, nu cred în ideea guvernului de tehnocraţi, pentru că dacă nu ai în spate, ca prim-ministru, un partid care să te susţină şi să fie un partid puternic sau o coaliţie de partide care să te susţină, este greu să faci echilibristică la Palatul Victoria şi să împaci toate speranţele, toate interesele şi toate nevoile de acolo".
Liderii USL vor merge împreună la Cotroceni, de la ora 17.00, deşi invitaţia adresată de şeful statului era pentru discuţii separate cu partidele care formează Uniunea, respectiv de la ora 15:30 cu PC, de la ora 17:00 cu PNL, iar de la 17:30 cu PSD. Ei au anuntat ca vor cere demisia presedintelui si alegeri ancticipate.
Imediat după anunţul oficial făcut de premierul Emil Boc privind depunerea mandatului leul s-a depreciat cu 0,1% faţă de euro. Ulterior a recuperat pierderea. Dealerii susţin că, atât timp cât viitorul Guvern va respecta angajamentele luate faţă de FMI şi CE şi nu vor exista derapaje în desfăşurarea acordului, influenţa asupra cursului va fi minimă.
(06.02.2012)
Premierul a mulţumit românilor pentru "eforturile făcute" şi a subliniat că "nu se agaţă de putere". "Le mulţumesc românilor pentru că au salvat România, au salvat economia şi ţara de la colapsul economic. Politicienii doar şi-au făcut datoria. România s-a însănătoşit din punct de vedere economic. Noi am făcut curăţenie, am făcut ordine în finanţele ţării", a fost ultimul discurs al lui Boc la Guvern.
Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat premier interimar pe Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei. Totodata, presedintele a invitat partidele politice la consultari, la Cotroceni. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat înaintea discuţiilor oficiale de la Palatul Cotroceni că UDMR susţine nominalizarea unui premier politic, nu un om care vine din lumea finanţelor sau din cea a multinaţionalelor.
Imediat dupa anuntul premierului, Crin Antonescu, liderul USL a declarat ca "este un fapt bun pentru România". "Este o victorie a tuturor celor care de la începutul acestui an au protestat, cerând o schimbare. Este plecarea celui mai incompetent, mincinos şi corupt guvern pe care l-a avut România după 1989. Este primul pas către soluţionarea crizei politice. Reprezintă deschiderea drumului către alegeri anticipate", a spus Anotnescu
PDL ia în calcul varianta cu Predoiu "definitiv", a declarat o sursă din conducerea PDL, personaj considerat un tehnocrat. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, nu crede în varianta unui guvern tehnocrat. "Personal, nu cred în ideea guvernului de tehnocraţi, pentru că dacă nu ai în spate, ca prim-ministru, un partid care să te susţină şi să fie un partid puternic sau o coaliţie de partide care să te susţină, este greu să faci echilibristică la Palatul Victoria şi să împaci toate speranţele, toate interesele şi toate nevoile de acolo".
Liderii USL vor merge împreună la Cotroceni, de la ora 17.00, deşi invitaţia adresată de şeful statului era pentru discuţii separate cu partidele care formează Uniunea, respectiv de la ora 15:30 cu PC, de la ora 17:00 cu PNL, iar de la 17:30 cu PSD. Ei au anuntat ca vor cere demisia presedintelui si alegeri ancticipate.
Imediat după anunţul oficial făcut de premierul Emil Boc privind depunerea mandatului leul s-a depreciat cu 0,1% faţă de euro. Ulterior a recuperat pierderea. Dealerii susţin că, atât timp cât viitorul Guvern va respecta angajamentele luate faţă de FMI şi CE şi nu vor exista derapaje în desfăşurarea acordului, influenţa asupra cursului va fi minimă.
(06.02.2012)
IN 2003, TATAL FNI A MAI FOST CONDAMNAT PENAL DE TMB
VANTU, SASE LUNI DE INCHISOARE CU EXECUTARE PENTRU SANTAJ
Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la şase luni de închisoare cu executare, iar "aghiotantul" sau, Ion Ilie Cezar la cinci luni, în dosarul în care cei doi au fost judecaţi pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă - patronul companiei Asesoft si managerul RTV, potrivit unei decizii a Judecătoriei sectorului 1. Decizia nu este insa definitiva, ea putand fi contestată la Tribunalul Capitalei.
De remarcat faptul ca in anul 2003 SOV a mai fost condamnat penal de Tribunalul Bucuresti, la plata unei amenzi penale si a unor despagubiri morale si materiale, in urma unui proces de calomnie intentat de jurnalistul Ovidiu Zara.
Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată, in data de 23 mai 2011, în stare de arest, pentru şantaj, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit acuzării, în perioada martie - aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către inculpaţi, prin ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice. Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit.
În acest dosar, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ilie Cezar au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011, iar în 16 iunie eliberaţi de o instanţă a Tribunalului Bucureşti, care a motivat hotărârea prin faptul că "notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi liberat provizoriu în cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă".
În 8 noiembrie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat preventiv iar, alături de alte nouă persoane, printre care şi Liviu Luca, într-un alt dosar, cel privind delapidarea Petromservice. Vîntu şi ceilalţi inculpaţi în acest dosar au fost eliberaţi din arest în acest dosar, în 14 noiembrie 2011, de un complet de trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti. Judecătorii au susţinut, în motivarea deciziei de eliberare, că arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalte persoane cercetate în cazul delapidării Petromservice ar fi dus la situaţia absurdă în care ar fi reprezentat pericol în acest caz, dar nu şi în celelalte dosare în care sunt acuzaţi.
Într-un alt dosar, Vîntu este judecat pentru favorizarea fostului director Gelsor, Nicolae Popa, adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.
VANTU A MAI FOST CONDAMNAT PENAL IN 2003
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu a fost mai condamnat la inceputul anului 2003 de magistratii Tribunalului Bucuresti la plata unei amenzi penale (n.n. - care a fost trecuta in cazierul tatalui FNI) in valoare de cinci milioane de lei intr-un proces in care jurnalistul Ovidiu Zara (n.n. - atunci angajat la "Cotidianul") l-a actionat in dat in judecata. Conform respectivei hotarari, SOV a mai fost obligat la plata a 30 de milioane de lei despagubiri materiale catre ziarist si la plata cheltuielilor de judecata.
Ovidiu Zara l-a actionat in judecata pe SOV, deoarece in cadrul unei emisiunii "Tuca Show" din anul 2002, omul de afaceri a facut mai multe afirmatii pe care jurnalistul le-a considerat calomniatoare. Potrivit actiunii penale deschise de catre ziarist, in cadrul emisiunii respective, Sorin Ovidiu Vantu a declarat ca l-a platit pe acesta si pe alti doi ziaristi pentru a i se publica un interviu in "Evenimentul zilei", adaugand ca Ovidiu Zara ar fi fost angajat la un moment ddat cotidianul "Curentul" tocmai pentru "a-l injura".
Initial, actiunea deschisa de Zara a fost respinsa de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, care l-a achitat pe omul de afaceri, pe motiv ca afirmatiile acestuia ar fi fost nu insulte si calomnii, ci "emotii, senzatii, sentimente, trairi".
(03.02.2012)
De remarcat faptul ca in anul 2003 SOV a mai fost condamnat penal de Tribunalul Bucuresti, la plata unei amenzi penale si a unor despagubiri morale si materiale, in urma unui proces de calomnie intentat de jurnalistul Ovidiu Zara.
Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată, in data de 23 mai 2011, în stare de arest, pentru şantaj, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit acuzării, în perioada martie - aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către inculpaţi, prin ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice. Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit.
În acest dosar, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ilie Cezar au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011, iar în 16 iunie eliberaţi de o instanţă a Tribunalului Bucureşti, care a motivat hotărârea prin faptul că "notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi liberat provizoriu în cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă".
În 8 noiembrie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat preventiv iar, alături de alte nouă persoane, printre care şi Liviu Luca, într-un alt dosar, cel privind delapidarea Petromservice. Vîntu şi ceilalţi inculpaţi în acest dosar au fost eliberaţi din arest în acest dosar, în 14 noiembrie 2011, de un complet de trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti. Judecătorii au susţinut, în motivarea deciziei de eliberare, că arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalte persoane cercetate în cazul delapidării Petromservice ar fi dus la situaţia absurdă în care ar fi reprezentat pericol în acest caz, dar nu şi în celelalte dosare în care sunt acuzaţi.
Într-un alt dosar, Vîntu este judecat pentru favorizarea fostului director Gelsor, Nicolae Popa, adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.
VANTU A MAI FOST CONDAMNAT PENAL IN 2003
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu a fost mai condamnat la inceputul anului 2003 de magistratii Tribunalului Bucuresti la plata unei amenzi penale (n.n. - care a fost trecuta in cazierul tatalui FNI) in valoare de cinci milioane de lei intr-un proces in care jurnalistul Ovidiu Zara (n.n. - atunci angajat la "Cotidianul") l-a actionat in dat in judecata. Conform respectivei hotarari, SOV a mai fost obligat la plata a 30 de milioane de lei despagubiri materiale catre ziarist si la plata cheltuielilor de judecata.
Ovidiu Zara l-a actionat in judecata pe SOV, deoarece in cadrul unei emisiunii "Tuca Show" din anul 2002, omul de afaceri a facut mai multe afirmatii pe care jurnalistul le-a considerat calomniatoare. Potrivit actiunii penale deschise de catre ziarist, in cadrul emisiunii respective, Sorin Ovidiu Vantu a declarat ca l-a platit pe acesta si pe alti doi ziaristi pentru a i se publica un interviu in "Evenimentul zilei", adaugand ca Ovidiu Zara ar fi fost angajat la un moment ddat cotidianul "Curentul" tocmai pentru "a-l injura".
Initial, actiunea deschisa de Zara a fost respinsa de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, care l-a achitat pe omul de afaceri, pe motiv ca afirmatiile acestuia ar fi fost nu insulte si calomnii, ci "emotii, senzatii, sentimente, trairi".
(03.02.2012)
TATUCUL EI VOIA CA TARA SA AIBA MECANICI AUTO SI TINICHIGII
EBA SE PLANGE IN PE CA ROMANIA NU ARE TAMPLARI, ELECTRICIENI SI INSTALATORI
Mezina presedintelui, Elena Băsescu, ea insasi absolventa a unei universitati private slab cotata, a susţinut într-o audiere la PE pe tema locurilor de muncă pentru tineri ca in Romania există o inflaţie de diplome în Drept şi Economie şi lipsă de tâmplari, electricieni, instalatori.
"Ţara mea se confruntă cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 24%. Fenomenul este alarmant la nivelul întregii Uniuni, agravându-se din cauza crizei. Printre soluţiile pe care eu le consider potrivite pentru a răspunde acestei situaţii se numără: reînfiinţarea şcolilor profesionale şi liceelor tehnice, sprijinirea tinerilor antreprenori şi luarea de măsuri pentru a diminua rata abandonului şcolar. În urmă cu 15 ani existau aproximativ 200 de licee agricole în România, iar astăzi nu mai sunt decât 22. Reducerea numărului lor are loc în condiţiile în care în România 35% din populaţia activă lucrează în agricultură", a spus Elena Băsescu. Potrivit "europarlamentarului", desfiinţarea şcolilor de specialitate în ultimii ani reprezintă o parte a problemei.
"Tinerii s-au îndreptat în număr mare către universităţi, ceea ce a dus la o inflaţie de diplome, mai ales în domenii ca Drept şi Economie. Nu spun că este un lucru rău, dar uneori este nevoie de muncitori ca tâmplari, electricieni, instalatori şi nu-i mai poţi găsi astăzi în rândul populaţiei tinere. Cred că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă. Avem o soluţie pentru aceasta problemă în România. Prin reforma sistemului de învăţământ, s-a decis reînfiinţarea şcolilor profesionale şi liceelor tehnice începând cu anul şcolar 2012-2013. Elevii care le vor urma vor avea un contract de stagiu obligatoriu, iar angajatorii vor putea selecta viitorii angajaţi dintre cei mai buni stagiari, luându-şi angajamentul de a-i păstra pentru o perioadă de timp. Astfel, va fi asigurată integrarea lor pe piaţa muncii. Deci elevii vor avea posibilitatea de a face practica, dar şi oportunităţi viitoare de angajare, la sfârşitul pregătirii lor", a spus Elena Băsescu.
TRAIAN DOREA MECANICI AUTO SI TINICHIGII
Preşedintele Băsescu a participat, în 2009, la o şedinţă de Guvern, unde i-a cerut ministrului Educaţiei de la acea dată, Ecaterina Andronescu, să nu scoată educaţia fizică din disciplina şcolară şi să adapteze programa de învăţământ la nevoile economiei, arătând că România are un deficit de mecanici şi tinichigii, în timp ce date despre "păpădie şi salată" pot fi obţinute pe Internet.
"Doamna Andronescu, o mare rugăminte la dumneavoastră. Să facem să nu ratăm încă un an fără reformă în educaţie, pentru că situaţia educaţiei în România este dramatică din punct de vedere al calităţii. Nu vreau să fac niciun fel de discuţii polemice, dar am convingerea că despre păpădie şi salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia şi salata. Dacă vrea să ştie despre istoria antică, Herodot, intră pe Google. Hai să revenim pe o programă adecvată, neîncărcată şi pe cât posibil adaptată economiei româneşti, pentru că toate semnalele sunt că nu mai avem mecanici auto, tinichigii pregătiţi în şcoli. Nu mai sunt licee de alimentaţie, să facem ospătari, să facem ce ne trebuie! Ne facem filosofi şi ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu uşurinţă", a spus Băsescu ministrului Educaţiei. Ulterior, la o întâlnire cu Gabriel Liiceanu, preşedintele i-a spus acestuia, referitor la declaraţia sa făcută la Guvern, că a vrut să spună: "şcoala scoate tâmpiţi".
(02.02.2012)
"Ţara mea se confruntă cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 24%. Fenomenul este alarmant la nivelul întregii Uniuni, agravându-se din cauza crizei. Printre soluţiile pe care eu le consider potrivite pentru a răspunde acestei situaţii se numără: reînfiinţarea şcolilor profesionale şi liceelor tehnice, sprijinirea tinerilor antreprenori şi luarea de măsuri pentru a diminua rata abandonului şcolar. În urmă cu 15 ani existau aproximativ 200 de licee agricole în România, iar astăzi nu mai sunt decât 22. Reducerea numărului lor are loc în condiţiile în care în România 35% din populaţia activă lucrează în agricultură", a spus Elena Băsescu. Potrivit "europarlamentarului", desfiinţarea şcolilor de specialitate în ultimii ani reprezintă o parte a problemei.
"Tinerii s-au îndreptat în număr mare către universităţi, ceea ce a dus la o inflaţie de diplome, mai ales în domenii ca Drept şi Economie. Nu spun că este un lucru rău, dar uneori este nevoie de muncitori ca tâmplari, electricieni, instalatori şi nu-i mai poţi găsi astăzi în rândul populaţiei tinere. Cred că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă. Avem o soluţie pentru aceasta problemă în România. Prin reforma sistemului de învăţământ, s-a decis reînfiinţarea şcolilor profesionale şi liceelor tehnice începând cu anul şcolar 2012-2013. Elevii care le vor urma vor avea un contract de stagiu obligatoriu, iar angajatorii vor putea selecta viitorii angajaţi dintre cei mai buni stagiari, luându-şi angajamentul de a-i păstra pentru o perioadă de timp. Astfel, va fi asigurată integrarea lor pe piaţa muncii. Deci elevii vor avea posibilitatea de a face practica, dar şi oportunităţi viitoare de angajare, la sfârşitul pregătirii lor", a spus Elena Băsescu.
TRAIAN DOREA MECANICI AUTO SI TINICHIGII
Preşedintele Băsescu a participat, în 2009, la o şedinţă de Guvern, unde i-a cerut ministrului Educaţiei de la acea dată, Ecaterina Andronescu, să nu scoată educaţia fizică din disciplina şcolară şi să adapteze programa de învăţământ la nevoile economiei, arătând că România are un deficit de mecanici şi tinichigii, în timp ce date despre "păpădie şi salată" pot fi obţinute pe Internet.
"Doamna Andronescu, o mare rugăminte la dumneavoastră. Să facem să nu ratăm încă un an fără reformă în educaţie, pentru că situaţia educaţiei în România este dramatică din punct de vedere al calităţii. Nu vreau să fac niciun fel de discuţii polemice, dar am convingerea că despre păpădie şi salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia şi salata. Dacă vrea să ştie despre istoria antică, Herodot, intră pe Google. Hai să revenim pe o programă adecvată, neîncărcată şi pe cât posibil adaptată economiei româneşti, pentru că toate semnalele sunt că nu mai avem mecanici auto, tinichigii pregătiţi în şcoli. Nu mai sunt licee de alimentaţie, să facem ospătari, să facem ce ne trebuie! Ne facem filosofi şi ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu uşurinţă", a spus Băsescu ministrului Educaţiei. Ulterior, la o întâlnire cu Gabriel Liiceanu, preşedintele i-a spus acestuia, referitor la declaraţia sa făcută la Guvern, că a vrut să spună: "şcoala scoate tâmpiţi".
(02.02.2012)
VASS CONSILIAZA, VASS PRIVATIZEAZA
BOC SI-A DELEGAT CONSILIERA PERSONALA
LA SEFIA HIDROELECTIRCA
La doar doua saptamani dupa ce Guvernul a aprobat vanzarea pe bursa a 10% din actiunile Hidroelectrica, premierul Emil Boc a decis numirea consilierei sale, Andreea Paul Vass, membru al Comisiei pentru Coordonarea procesului de privatizare a Hidroelectrica. Unul dintre rolurile acestei comisii va fi si cel de coordonare a procesului de selectare a intermediarului care se va ocupa de listarea pe bursa a companiei. Numirea Andreei Paul Vass in comisie este surprinzatoare avand in vedere ca Dan Paul, cumnatul acesteia, este actionar cu 90,7% si administrator la firma de brokeraj Finaco Securities care actioneaza la Bursa de Valori Bucuresti, adica locul unde va avea loc vanzarea actiunilor Hidreoelectrica. Sotul consilierei premierului, Cristian Paul (FOTO), a fost si el broker, insa in prezent conduce Romcontrol, companie de analize in domeniul economic.
"Nu este conflict de interese in niciun fel", a precizat Andreea Paul Vass. Potrivit acesteia, nu exista nicio legatura intre numirea ei in comisia de privatizare a Hidroelectrica si faptul ca Dan Paul este broker. "In acest proces voi fi ochiul vigilent al premierului", a precizat Vass. Aceasta a adaugat ca rolul comisiei din care face parte este acela de a monitoriza intreg procesul de privatizare. "Iar procesul de privatizare se desfasoara prin selectarea unui intermediar care sa se ocupe de listare". Vass a mai spus ca din comisia de privatizare fac parte si ministrii, fiind condusa ministrul economiei, Ion Ariton.
Conform strategiei de privatizare se va majora capitalul social al societatii prin aport de capital privat si va fi oferit spre subscriere investitorilor un pachet de actiuni nou emise rezultate ca urmare a majorarii cu 10% a capitalului social existent. Pretul de vanzare al actiunilor nou emise va fi cel putin egal cu pretul de referinta utilizabil in cadrul unui mecanism de determinare a pretului de oferta aprobat de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(01.02.2012)
"Nu este conflict de interese in niciun fel", a precizat Andreea Paul Vass. Potrivit acesteia, nu exista nicio legatura intre numirea ei in comisia de privatizare a Hidroelectrica si faptul ca Dan Paul este broker. "In acest proces voi fi ochiul vigilent al premierului", a precizat Vass. Aceasta a adaugat ca rolul comisiei din care face parte este acela de a monitoriza intreg procesul de privatizare. "Iar procesul de privatizare se desfasoara prin selectarea unui intermediar care sa se ocupe de listare". Vass a mai spus ca din comisia de privatizare fac parte si ministrii, fiind condusa ministrul economiei, Ion Ariton.
Conform strategiei de privatizare se va majora capitalul social al societatii prin aport de capital privat si va fi oferit spre subscriere investitorilor un pachet de actiuni nou emise rezultate ca urmare a majorarii cu 10% a capitalului social existent. Pretul de vanzare al actiunilor nou emise va fi cel putin egal cu pretul de referinta utilizabil in cadrul unui mecanism de determinare a pretului de oferta aprobat de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(01.02.2012)
UN HACKER ROMAN CARE A SPART SERVERELE NASA, RETINUT DE DIICOT SI PREMIAT DE GOOGLE
Procurorii DIICOT cercetează penal in stare de retinere un tânăr de 20 de ani din Timişoara, pentru că acesta a lansat atacuri informatice şi a accesat fără drept servere ale Armatei SUA, ale NASA, Guvernului SUA şi ale Pentagonului. Hackerul, pe nume Răzvan Manole Cernăcianu, este student la facultatea de Informatică din Timişoara, el fiind identificat de autorităţile judiciare americane, împreună cu cele române, ca hackerul TinKode.
Studentul a conceput intre 2010-2011 o aplicaţie informatică prin care serverele instituţiilor americane puteau fi accesate, pe care a şi vândut-o altora prin intermediul paginii personale de internet. Totodată, el a postat o înregistrare video în care arată cum a spart serverele respectivelor instituţii strategice ale SUA. Românul a reuşit să blocheze serverele atacate prin atacurile pe care le-a lansat asupra lor. Ulterior el a copiat şi a transferat pe propriul calculator mai multe fişiere cu date confidenţiale ale Armatei SUA, apoi le-a postat pe blogul personal şi pe un site de internet. Acum, nici una dintre paginile personale ale timişoreanului nu mai funcţionează, şi nici linkurile către mesajele, clipurile video şi fotografiile în care arată cum a spart diverse servere.
Mesajul lui TinKode către "cei care îl iubeşte negativ"
Hackerul timişorean este cunoscut sub poreclele de TinKode sau c0de.breaker. Pe profilul său de Facebook, tânărul povesteşte cum a reuşit să ajungă în poziţia de a frauda o companie care acordă credite, însă a decis să nu facă acest pas. "Pe internet sunt cunoscut drept TinKode aka c0de.breaker originar din România. În viaţa de zi cu zi sunt o persoană normală care îşi petrece foarte puţin timp pe internet. Tot ce am realizat până în acest moment a fost doar pentru a-mi hrănii hobby-ul şi sub nici o formă pentru a-mi găsii un loc de muncă cum majoritatea cred mai ales cei care mă iubeşte negativ. Cam asta a fost simpla şi scurta descriere despre mine", scrie TinKode, folosind punctuaţia şi regulile gramaticale proprii.
El povesteşte cum un prieten care avea de returnat, în rate, o sumă mare de bani către firma Cetelem, a apelat la ajutorul său, pentru a frauda compania, în sensul de a achita ratele fără a plăti de fapt nici un ban.
Prietenii au ales "cea mai slabă verigă" dintre modalităţile de plată a ratelor către Cetelem, adică Poşta Română. Au mers la cel mai mare ghişeu poştal din Timişoara şi au reuşit să tragă cu ochiul la o angajată a Poştei, în timp ce introducea parola unui cont la computer. După multe alte şiretlicuri pe care tânărul se laudă că le-a reuşit, TinKode spune că a decis, împreună cu prietenul său, "să nu rişte fiind vorba de o sumă destul de serioasă! Aşa că a rămas doar la stadiul de experiment social, şi nu pentru a-l folosii în scopuri personale".
Pe canalul său de youtube, TinKode a postat un filmuleţ în care prezintă cum poate fi accesat ilegal un cont de Facebook. Vulnerabilitatea, care era valabilă în iunie 2011, când a fost postat clipul video, a fost descoperită în colaborare cu un hacker poreclit KodRSS, membru al Romanian Security Team, o grupare de hackeri şi crackeri români.
TinKode a primit un premiu de la Google
Google premiază utilizatorii care semnalează breşe de securitate şi vulnerabilităţi ale programelor companiei, iar mulţi dintre cei premiaţi sunt hackeri, care se regăsesc pe lista "Google Security Hall of Fame". Printre ei, în perioada ianuarie-martie 2011, s-a numărat şi TinKode. "Din partea sutelor de milioane de utilizatori pe care îi avem, le mulţumim persoanelor numite mai jos, pentru că au ajutat ca produsele Google să fie mai sigure", scrie compania Google.
TinKode susţine, în mesajele postate pe Twitter sau pe blogurile sale, că a spart şi servere ale Marinei Regale Britanice, ale Agenţiei Spaţiale Europene, dar şi că a găsit vulnerabilităţi de securitate la programele SUN Microsystems, MySQL sau ESET.
(31.01.2012)
Studentul a conceput intre 2010-2011 o aplicaţie informatică prin care serverele instituţiilor americane puteau fi accesate, pe care a şi vândut-o altora prin intermediul paginii personale de internet. Totodată, el a postat o înregistrare video în care arată cum a spart serverele respectivelor instituţii strategice ale SUA. Românul a reuşit să blocheze serverele atacate prin atacurile pe care le-a lansat asupra lor. Ulterior el a copiat şi a transferat pe propriul calculator mai multe fişiere cu date confidenţiale ale Armatei SUA, apoi le-a postat pe blogul personal şi pe un site de internet. Acum, nici una dintre paginile personale ale timişoreanului nu mai funcţionează, şi nici linkurile către mesajele, clipurile video şi fotografiile în care arată cum a spart diverse servere.
Mesajul lui TinKode către "cei care îl iubeşte negativ"
Hackerul timişorean este cunoscut sub poreclele de TinKode sau c0de.breaker. Pe profilul său de Facebook, tânărul povesteşte cum a reuşit să ajungă în poziţia de a frauda o companie care acordă credite, însă a decis să nu facă acest pas. "Pe internet sunt cunoscut drept TinKode aka c0de.breaker originar din România. În viaţa de zi cu zi sunt o persoană normală care îşi petrece foarte puţin timp pe internet. Tot ce am realizat până în acest moment a fost doar pentru a-mi hrănii hobby-ul şi sub nici o formă pentru a-mi găsii un loc de muncă cum majoritatea cred mai ales cei care mă iubeşte negativ. Cam asta a fost simpla şi scurta descriere despre mine", scrie TinKode, folosind punctuaţia şi regulile gramaticale proprii.
El povesteşte cum un prieten care avea de returnat, în rate, o sumă mare de bani către firma Cetelem, a apelat la ajutorul său, pentru a frauda compania, în sensul de a achita ratele fără a plăti de fapt nici un ban.
Prietenii au ales "cea mai slabă verigă" dintre modalităţile de plată a ratelor către Cetelem, adică Poşta Română. Au mers la cel mai mare ghişeu poştal din Timişoara şi au reuşit să tragă cu ochiul la o angajată a Poştei, în timp ce introducea parola unui cont la computer. După multe alte şiretlicuri pe care tânărul se laudă că le-a reuşit, TinKode spune că a decis, împreună cu prietenul său, "să nu rişte fiind vorba de o sumă destul de serioasă! Aşa că a rămas doar la stadiul de experiment social, şi nu pentru a-l folosii în scopuri personale".
Pe canalul său de youtube, TinKode a postat un filmuleţ în care prezintă cum poate fi accesat ilegal un cont de Facebook. Vulnerabilitatea, care era valabilă în iunie 2011, când a fost postat clipul video, a fost descoperită în colaborare cu un hacker poreclit KodRSS, membru al Romanian Security Team, o grupare de hackeri şi crackeri români.
TinKode a primit un premiu de la Google
Google premiază utilizatorii care semnalează breşe de securitate şi vulnerabilităţi ale programelor companiei, iar mulţi dintre cei premiaţi sunt hackeri, care se regăsesc pe lista "Google Security Hall of Fame". Printre ei, în perioada ianuarie-martie 2011, s-a numărat şi TinKode. "Din partea sutelor de milioane de utilizatori pe care îi avem, le mulţumim persoanelor numite mai jos, pentru că au ajutat ca produsele Google să fie mai sigure", scrie compania Google.
TinKode susţine, în mesajele postate pe Twitter sau pe blogurile sale, că a spart şi servere ale Marinei Regale Britanice, ale Agenţiei Spaţiale Europene, dar şi că a găsit vulnerabilităţi de securitate la programele SUN Microsystems, MySQL sau ESET.
(31.01.2012)
ADRIAN NASTASE, CONDAMNAT 2 ANI CU EXECUTARE
IN DOSARUL "TROFEUL CALITATII"
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, astazi, la doi ani de închisoare cu executare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în procesul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Cristina Rotaru, unul dintre cei trei judecători din complet, a considerat că Adrian Năstase trebuie achitat în acest dosar pe motiv că fapta nu există. Lui Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani exercitarea mai multor drepturi. Totodată, instanţa a decis confiscarea sumei de 38.217,220 RON de la Adrian Năstase, bani presupus obţinuţi prin fapta penală comisă. Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.
În acelaşi dosar, Irina Jianu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentinţa va rămâne definitivă, şapte ani de detenţie.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.
Adrian Năstase, în solidar cu Irina Paula Jianu, Diana Gasparovici, Marian Ioana şi Bogdan Popovici şi Cristian Mihail Vasile au fost obligaţi, de către instanţa supremă, la plata în solidar cu societăţile Arond SRL şi Eurografica SRL, a peste trei miliarde de lei vechi despăgubiri către ISC. Jianu, Gasparovici, soţii Popovici şi Vasile au fost obligaţi de judecători la plata a alţi peste trei miliarde de lei către ISC.
ICCJ a decis menţinerea sechestrelor asiguratorii puse de către procurori în 24 octombrie 2008 asupra mai multor bunuri ale inculpaţilor Jianu, Gasparovici, Popovici şi Vasile. Astfel, s-au menţinut sechestrele pe un apartament din Bacău al Irinei Jianu, un altul din Brăila al lui Gasparovici şi pe două apartamente din Bucureşti ale lui Vasile şi soţilor Popovici. În final, instanţa a dispus ca Jianu, împreună cu Gasparovici, să achite câte 1.467 de lei, ceea ce reprezintă un rest de onorariu expertului contabil din caz.
Totodată, Năstase, împreună cu Jianu, Gasparovici şi Vasile vor avea de plătit câte 50.000 de lei cheltuieli judiciare către stat, în vreme ce soţii popovici vor avea de plătit 50.800 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Fostul premier Adrian Năstase a declarat, la ultimul termen de judecată, că este nevinovat şi că procesul este unul politic. "Este o legitate ca cei care câştigă alegerile să facă dosare politice celor care le pierd. Nu am nicio legătură cu «Trofeul calităţii»", a spus Adrian Năstase. El a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
Potrivit rechizitoriului DNA, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, "a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»". "În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase".
(30.01.2012)
În acelaşi dosar, Irina Jianu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentinţa va rămâne definitivă, şapte ani de detenţie.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.
Adrian Năstase, în solidar cu Irina Paula Jianu, Diana Gasparovici, Marian Ioana şi Bogdan Popovici şi Cristian Mihail Vasile au fost obligaţi, de către instanţa supremă, la plata în solidar cu societăţile Arond SRL şi Eurografica SRL, a peste trei miliarde de lei vechi despăgubiri către ISC. Jianu, Gasparovici, soţii Popovici şi Vasile au fost obligaţi de judecători la plata a alţi peste trei miliarde de lei către ISC.
ICCJ a decis menţinerea sechestrelor asiguratorii puse de către procurori în 24 octombrie 2008 asupra mai multor bunuri ale inculpaţilor Jianu, Gasparovici, Popovici şi Vasile. Astfel, s-au menţinut sechestrele pe un apartament din Bacău al Irinei Jianu, un altul din Brăila al lui Gasparovici şi pe două apartamente din Bucureşti ale lui Vasile şi soţilor Popovici. În final, instanţa a dispus ca Jianu, împreună cu Gasparovici, să achite câte 1.467 de lei, ceea ce reprezintă un rest de onorariu expertului contabil din caz.
Totodată, Năstase, împreună cu Jianu, Gasparovici şi Vasile vor avea de plătit câte 50.000 de lei cheltuieli judiciare către stat, în vreme ce soţii popovici vor avea de plătit 50.800 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Fostul premier Adrian Năstase a declarat, la ultimul termen de judecată, că este nevinovat şi că procesul este unul politic. "Este o legitate ca cei care câştigă alegerile să facă dosare politice celor care le pierd. Nu am nicio legătură cu «Trofeul calităţii»", a spus Adrian Năstase. El a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
Potrivit rechizitoriului DNA, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, "a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»". "În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase".
(30.01.2012)
JAMIE OLIVER I-A PRINS CU HIDRAT DE AMONIU IN HAMBURGERI
McDONALD'S UTILIZA IN CARNEA DE VITA
UN INGREDIENT DESTINAT CAINILOR
McDonald's a fost forţat să schimbe o reţetă după ce Jamie Oliver a demonstrat că un ingredient utilizat de fast-food avea consecinţe negative asupra sănătăţii consumatorilor.
Cunoscutul bucătar a arătat că McDonald's foloseşte hidrat de amoniu atunci când prelucrează carnea de vită, înainte de a o adăuga la produsele vândute, informează Daily Mail. "Cel mai ieftin produs pentru câini le este vândut oamenilor" , a susţinut Jamie Oliver într-o emisiune TV pe care o realizează.
După luni întregi în care bucătarul a atras atenţia la televizor asupra folosirii hidratului de amoniu, compania McDonald's a fost nevoită să renunţe la utilizarea ingredientului.
Microbiologul Geral Zirnstein, de la Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, a susţinut şi el că hidratul de amoniu trebuie interzis: "Consider amestecul acestui ingredient cu carnea de vită drept un produs fraudulos", a declarat Zirnstein.
"De ce ar dori o fiinţă umană cu sensibilitate să pună carne cu hidrat de amoniu în gura copilului său? Publicul american trebuie să înţeleagă rapid ce face industria alimentară", a declarat Jamie Oliver. Ingredientul nu a fost descoperit până acum decât în produsele comercializate de McDonald's în Statele Unite. Alte două lanţuri de fast-food de renume din America, Burger King şi Taco Bell, au renunţat la a mai utiliza hidratul de amoniu în producerea hamburgerilor.
(27.01.2012)
Cunoscutul bucătar a arătat că McDonald's foloseşte hidrat de amoniu atunci când prelucrează carnea de vită, înainte de a o adăuga la produsele vândute, informează Daily Mail. "Cel mai ieftin produs pentru câini le este vândut oamenilor" , a susţinut Jamie Oliver într-o emisiune TV pe care o realizează.
După luni întregi în care bucătarul a atras atenţia la televizor asupra folosirii hidratului de amoniu, compania McDonald's a fost nevoită să renunţe la utilizarea ingredientului.
Microbiologul Geral Zirnstein, de la Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, a susţinut şi el că hidratul de amoniu trebuie interzis: "Consider amestecul acestui ingredient cu carnea de vită drept un produs fraudulos", a declarat Zirnstein.
"De ce ar dori o fiinţă umană cu sensibilitate să pună carne cu hidrat de amoniu în gura copilului său? Publicul american trebuie să înţeleagă rapid ce face industria alimentară", a declarat Jamie Oliver. Ingredientul nu a fost descoperit până acum decât în produsele comercializate de McDonald's în Statele Unite. Alte două lanţuri de fast-food de renume din America, Burger King şi Taco Bell, au renunţat la a mai utiliza hidratul de amoniu în producerea hamburgerilor.
(27.01.2012)
ACHIZITIILE PORTOCALII NE POT DUCE LA CURTEA DE JUSTITIE A UE
PRIMARIA LUI NEGOITA BAGA ROMANIA IN VIZORUL CE
Comisia Europeana a solicitat joi Romaniei sa respecte normele UE in materie de achizitii publice in cadrul unui contract de achizitii publice pentru lucrari de modernizare a infrastructurii rutiere in Bucuresti, atribuit de Primaria sectorului 3. Contractul, in valoare de aproximativ 110 milioane euro, a fost atribuit sub forma unui acord-cadru cu o durata de patru ani.
Solicitarea Executivului European a venit sub forma unui aviz motivat - a doua faza a a procedurii UE de constatare a incalcarii legislatiei UE (infringement), iar in cazul in care autoritatile nu iau masuri care sa indrepte neregulile in termen de doua luni, Comisia va putea sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Comisia Europeana avertizeaza ca "Primaria sectorului 3 a municipiului Bucuresti nu a acordat candidatilor un termen suficient pentru pregatirea ofertelor. Mai mult, Primaria sectorului 3 a modificat in cursul procedurii anumite elemente obligatorii din anuntul de participare, printre care criteriile de selectie, fara a proceda la publicarea modificarilor in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), acestea fiind comunicate numai la nivel national.
De asemenea, Comisia estimeaza ca Primaria nu a putut efectua o evaluare obiectiva a ofertelor. Acordul-cadru a fost atribuit unui candidat a carui oferta continea numeroase nereguli in ceea ce priveste preturile si termenele propuse. In opinia Comisiei, explicatiile suplimentare furnizate de ofertantul care a castigat contractul nu au permis clarificarea neregulilor mentionate.
Din aceste motive, Comisia considera ca Romania a incalcat normele europene in materie de achizitii publice. Solicitarea adresata Romaniei de catre Comisie ia forma unui aviz motivat - a doua faza in cadrul procedurii UE de constatare a incalcarii legislatiei UE.
In cazul in care Romania nu ia masurile necesare pentru a se conforma normelor UE aplicabile in materie de achizitii publice in termen de doua luni, Comisia va putea sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene".
(26.01.2012)
Solicitarea Executivului European a venit sub forma unui aviz motivat - a doua faza a a procedurii UE de constatare a incalcarii legislatiei UE (infringement), iar in cazul in care autoritatile nu iau masuri care sa indrepte neregulile in termen de doua luni, Comisia va putea sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Comisia Europeana avertizeaza ca "Primaria sectorului 3 a municipiului Bucuresti nu a acordat candidatilor un termen suficient pentru pregatirea ofertelor. Mai mult, Primaria sectorului 3 a modificat in cursul procedurii anumite elemente obligatorii din anuntul de participare, printre care criteriile de selectie, fara a proceda la publicarea modificarilor in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), acestea fiind comunicate numai la nivel national.
De asemenea, Comisia estimeaza ca Primaria nu a putut efectua o evaluare obiectiva a ofertelor. Acordul-cadru a fost atribuit unui candidat a carui oferta continea numeroase nereguli in ceea ce priveste preturile si termenele propuse. In opinia Comisiei, explicatiile suplimentare furnizate de ofertantul care a castigat contractul nu au permis clarificarea neregulilor mentionate.
Din aceste motive, Comisia considera ca Romania a incalcat normele europene in materie de achizitii publice. Solicitarea adresata Romaniei de catre Comisie ia forma unui aviz motivat - a doua faza in cadrul procedurii UE de constatare a incalcarii legislatiei UE.
In cazul in care Romania nu ia masurile necesare pentru a se conforma normelor UE aplicabile in materie de achizitii publice in termen de doua luni, Comisia va putea sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene".
(26.01.2012)
BASESCU, UN COMANDANT DE NAVA CARE VREA SA DUCA ROMANIA "LA DESTINATIE"
"Presedintii nu pot să demisioneze în perioadă de criză"
Ieri, Traian Basescu anunta "o interventie cu românii", după ce a lansat un atac dur la adresa lui Ion Iliescu, Crin Antonescu si Victor Ponta. Astazi, Basescu a iesit public, intr-o conferinta de presa, pentru a dezvalui ca nu va demisiona decât dacă această solutie va fi necesară. Presedintele si-a început discursul spunând că este obligatia sa să restabilească legătura de încredere dintre el si o parte a populatiei, pentru că s-a creat „o ruptură între presedinte si o parte a natiunii”. Fara a-si gasi vreo vina pentru ce se intampla in Romania, Băsescu a spus că tot ce îsi reprosează în aceste două mandate de presedinte sunt "gafele publice pe care le-a comis", cum ar fi interventia telefonică în direct, la TV, cu Raed Arafat. Mai mult, Basescu a încercat să demonteze eticheta de „dictator” care i s-a pus de societatea civila.
Vreau să mă adresez exclusiv românilor din tară si de pretutindeni pentru că manifestatiile din ultima vreme, scandările din stradă, mesajele de pe mijloacele electronice au creat impresia, pentru o parte dintre români, a unei rupturi între presedinte si o parte din natiune, o impresie falsă că presedintele nu-i mai reprezintă pe români si societatea. Îmi este extrem de clară situatia în care se află românii. Si românii care nu au iesit în stradă s-au simtit solidari cu cei din stradă.
Este clar pentru mine că prima mea obligatie este de a restabili legătura de încredere dintre mine si acea parte a populatiei care si-a pierdut încrederea în presedinte.Procesele de modernizare ale statului simultan desfăsurate cu procesele prin care am încercat restabilirea proceselor macroeconomice au dus la o nemultumire pentru o largă parte a societătii. Responsabilitatea mea este majoră pentru că modernizarea statului a fost unul dintre obiectivele pentru care m-am angajat înainte de a deveni pentru a doua oară presedinte al României. As spune însă că acum suntem acolo unde trebuie. În primul rând, datorită eforturilor populatie, România a iesit din recesiune. Marea problemă a populatiei este ce se întâmplă de acum. Stiu ce trebuie făcut. Trebuie ca în parteneriat cu Guvernul să deschidem acest orizont de tară nouă pentru români", a spus Basescu.
"Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de dictator, voi continua să sustin fără rezerve toate institutiile statului care luptă împotriva coruptiei. Nu voi fi un om care să nu observ. S-a creat o imagine propagată continuu că DNA este instrumentul presedintelui, nu este asa, nu există niciun procuror în România care să spună că presedintele i-a cerut un dosar împotriva unei persoane sau alteia", a mai declarat Basescu, care a negat ca el conduce PDL.
"As vrea ca nimeni să nu mizeze pe lasitatea mea de a spune ce este de spus, voi face si observatii publice despre ce ar trebui să facem si ce nu se face. Nu am nimic de schimbat în comportamentul din cele două mandate, exceptie cu sigurantă a acelor gafe pe care le mai fac public vezi intrările pe post în dispută cu Raed Arafat", a mai adaugat Basescu, care a spus ca indemnul sau pentru romani "este solidaritate pentru că nimeni nu poate scăpa de criză individual".
"Sunt de meserie comandat de navă si nu am ratat niciodată destinatia. Nu o s-o ratez nici cu România. Voi încerca să particip la emisiuni pentru a explica ce trebuie să facem. Vreau să înteleagă că seful statului stie ce este de făcut. Presat uneori extrem de greu de efectele crizei si de procesele de reformă am neglijat să comunic si uneori am comunicat prost. Presedintii nu pot să demisioneze în perioadă de criză, ci să îti asumi criza, si să treci tara si poporul prin criză. Nu iau în consideratie o asemenea solutie decât dacă va fi evident că aceasta este solutia", a incheiat Basescu .
(25.01.2012)
Vreau să mă adresez exclusiv românilor din tară si de pretutindeni pentru că manifestatiile din ultima vreme, scandările din stradă, mesajele de pe mijloacele electronice au creat impresia, pentru o parte dintre români, a unei rupturi între presedinte si o parte din natiune, o impresie falsă că presedintele nu-i mai reprezintă pe români si societatea. Îmi este extrem de clară situatia în care se află românii. Si românii care nu au iesit în stradă s-au simtit solidari cu cei din stradă.
Este clar pentru mine că prima mea obligatie este de a restabili legătura de încredere dintre mine si acea parte a populatiei care si-a pierdut încrederea în presedinte.Procesele de modernizare ale statului simultan desfăsurate cu procesele prin care am încercat restabilirea proceselor macroeconomice au dus la o nemultumire pentru o largă parte a societătii. Responsabilitatea mea este majoră pentru că modernizarea statului a fost unul dintre obiectivele pentru care m-am angajat înainte de a deveni pentru a doua oară presedinte al României. As spune însă că acum suntem acolo unde trebuie. În primul rând, datorită eforturilor populatie, România a iesit din recesiune. Marea problemă a populatiei este ce se întâmplă de acum. Stiu ce trebuie făcut. Trebuie ca în parteneriat cu Guvernul să deschidem acest orizont de tară nouă pentru români", a spus Basescu.
"Oricât de mare ar fi presiunea cu eticheta de dictator, voi continua să sustin fără rezerve toate institutiile statului care luptă împotriva coruptiei. Nu voi fi un om care să nu observ. S-a creat o imagine propagată continuu că DNA este instrumentul presedintelui, nu este asa, nu există niciun procuror în România care să spună că presedintele i-a cerut un dosar împotriva unei persoane sau alteia", a mai declarat Basescu, care a negat ca el conduce PDL.
"As vrea ca nimeni să nu mizeze pe lasitatea mea de a spune ce este de spus, voi face si observatii publice despre ce ar trebui să facem si ce nu se face. Nu am nimic de schimbat în comportamentul din cele două mandate, exceptie cu sigurantă a acelor gafe pe care le mai fac public vezi intrările pe post în dispută cu Raed Arafat", a mai adaugat Basescu, care a spus ca indemnul sau pentru romani "este solidaritate pentru că nimeni nu poate scăpa de criză individual".
"Sunt de meserie comandat de navă si nu am ratat niciodată destinatia. Nu o s-o ratez nici cu România. Voi încerca să particip la emisiuni pentru a explica ce trebuie să facem. Vreau să înteleagă că seful statului stie ce este de făcut. Presat uneori extrem de greu de efectele crizei si de procesele de reformă am neglijat să comunic si uneori am comunicat prost. Presedintii nu pot să demisioneze în perioadă de criză, ci să îti asumi criza, si să treci tara si poporul prin criză. Nu iau în consideratie o asemenea solutie decât dacă va fi evident că aceasta este solutia", a incheiat Basescu .
(25.01.2012)
DELIR PREZIDENTIAL
BASESCU SARE LA GATUL LUI ILIESCU, PONTA, ANTONESCU, VOICULESCU SI AL PROTESTATARILOR
La 12 zile dupa ce protestele antiguvernamentale si antiprezidentiale au cuprins intreaga tara, preşedintele Traian Băsescu a avut prima ieşire publica, cu un discurs extrem de dur in care i-a atacat pe Ion Iliescu, Crin Antonescu, Victor Ponta. Acesta a declarat la finalul discursului că maine va avea "o intervenţie lămuritoare cu românii".
Basescu l-a atacat dur pe fostul preşedinte Ion Iliescu, declarând că acesta, deşi susţine, "aproape de masa de operaţie", că actualul preşedinte trebuie să răspundă în faţa Parlamentului, nu a dat explicaţii despre mineriade sau despre victimele de la Revoluţia din 1989". Vizibil tulburat, Basescu a mai spus ca liderii USL Crin Antonescu şi Victor Ponta vor demisiile preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului, adică o ţară neguvernată. "Îi vedeam pe Crin Antonescu şi pe Victor Ponta care susţin, nici mai mult, nici mai puţin, demisie preşedinte, demisie Guvern, demisie Parlament. Adică, o Românie neguvernată", a spus Băsescu, cu voce tremurândă, adăugând că a "văzut televiziuni ale unor foşti turnători de Securitate promovând naţional şi internaţional dezastrul din România".
"Ştiţi ce mă şochează cel mai tare? Că mesajul lui Ion Iliescu, al lui Victor Ponta, al lui Crin Antonescu, al aşa-numitului lider al societăţii civile, fostul colonel Dogaru sunt similare cu ale fostului preşedinte al Republicii Moldova, actualul şef al fracţiunii Partidului Comunist din republica Moldova, Vladoimir Voronin", a sustinut Basescu. El a declarat ca românii sunt nemulţumiţi "pe bună dreptate" şi că sunt necesare "mai multe explicaţii şi soluţii".
Şeful statului l-a atacat, fără a-i rosti numele, şi pe liderul PC Dan Voiculescu. "Am văzut televiziuni ale unor foşti turnători de Securitate promovând naţional şi internaţional dezastrul din România. Este obiectivul unei categorii care se teme şi de urmările legii, este obiectivul unor oameni care astăzi trebuie să răspundă în faţa legii pentru încercarea de a crea dezordine. De data aceasta urcându-se pe un val îndreptăţit de nemulţumire a oamenilor, care au trecut, în paralel, atât printr-un proces dur de ajustări structurale necesare pentru ca România să poată merge înainte - tăieri de salarii, creşteri TVA, introduceri de impozite pe un anumit segment din pensii... Toate acestea au creat unor oameni care ar vrea ca România să se întoarcă la începutul anilor '90 posibilitatea de a se întoarce pe valul nemulţumirii populare", a spus Băsescu.
Imediat dupa interventia presedintelui,Victor Ponta, a declarat că atacul lui Băsescu este cel al unui "dictator în delir"
Si Cristian Tudor Popescu a sustinut ca "incep să cred că e necesar un Comitet al Salvării lui T. Băsescu de el însuşi, pentru că nici nu vreau să-mi imaginez că încă o dată un preşedinte al României pleacă din funcţie izgonit de strada furioasă".
CE PREGATESTE BASESCU?
"Intervenţia mâine cu românii" pe care a anunţat-o preşedintele Traian Băsescu va consta, cel mai probabil, într-o conferinţă de presă pe care şeful statului o va susţine. După ceremonia de depunere a jurământului a noului ministru de externe, liderii democrat-liberali au rămas, la Cotroceni, să discute cu Băsescu despre actuala situaţie politică. O eventuală remaniere sau o demisie în bloc a Cabinetului nu ar avea loc, susţin surse din PDL decât după încheierea misiunii de evaluare a Fondului Monetar Internaţional. Până atunci, pedeliştii au comandat o cercetare sociologică pentru a vedea care a fost impactul protestelor asupra partidului şi a guvernului.
(24.01.2012)
Basescu l-a atacat dur pe fostul preşedinte Ion Iliescu, declarând că acesta, deşi susţine, "aproape de masa de operaţie", că actualul preşedinte trebuie să răspundă în faţa Parlamentului, nu a dat explicaţii despre mineriade sau despre victimele de la Revoluţia din 1989". Vizibil tulburat, Basescu a mai spus ca liderii USL Crin Antonescu şi Victor Ponta vor demisiile preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului, adică o ţară neguvernată. "Îi vedeam pe Crin Antonescu şi pe Victor Ponta care susţin, nici mai mult, nici mai puţin, demisie preşedinte, demisie Guvern, demisie Parlament. Adică, o Românie neguvernată", a spus Băsescu, cu voce tremurândă, adăugând că a "văzut televiziuni ale unor foşti turnători de Securitate promovând naţional şi internaţional dezastrul din România".
"Ştiţi ce mă şochează cel mai tare? Că mesajul lui Ion Iliescu, al lui Victor Ponta, al lui Crin Antonescu, al aşa-numitului lider al societăţii civile, fostul colonel Dogaru sunt similare cu ale fostului preşedinte al Republicii Moldova, actualul şef al fracţiunii Partidului Comunist din republica Moldova, Vladoimir Voronin", a sustinut Basescu. El a declarat ca românii sunt nemulţumiţi "pe bună dreptate" şi că sunt necesare "mai multe explicaţii şi soluţii".
Şeful statului l-a atacat, fără a-i rosti numele, şi pe liderul PC Dan Voiculescu. "Am văzut televiziuni ale unor foşti turnători de Securitate promovând naţional şi internaţional dezastrul din România. Este obiectivul unei categorii care se teme şi de urmările legii, este obiectivul unor oameni care astăzi trebuie să răspundă în faţa legii pentru încercarea de a crea dezordine. De data aceasta urcându-se pe un val îndreptăţit de nemulţumire a oamenilor, care au trecut, în paralel, atât printr-un proces dur de ajustări structurale necesare pentru ca România să poată merge înainte - tăieri de salarii, creşteri TVA, introduceri de impozite pe un anumit segment din pensii... Toate acestea au creat unor oameni care ar vrea ca România să se întoarcă la începutul anilor '90 posibilitatea de a se întoarce pe valul nemulţumirii populare", a spus Băsescu.
Imediat dupa interventia presedintelui,Victor Ponta, a declarat că atacul lui Băsescu este cel al unui "dictator în delir"
Si Cristian Tudor Popescu a sustinut ca "incep să cred că e necesar un Comitet al Salvării lui T. Băsescu de el însuşi, pentru că nici nu vreau să-mi imaginez că încă o dată un preşedinte al României pleacă din funcţie izgonit de strada furioasă".
CE PREGATESTE BASESCU?
"Intervenţia mâine cu românii" pe care a anunţat-o preşedintele Traian Băsescu va consta, cel mai probabil, într-o conferinţă de presă pe care şeful statului o va susţine. După ceremonia de depunere a jurământului a noului ministru de externe, liderii democrat-liberali au rămas, la Cotroceni, să discute cu Băsescu despre actuala situaţie politică. O eventuală remaniere sau o demisie în bloc a Cabinetului nu ar avea loc, susţin surse din PDL decât după încheierea misiunii de evaluare a Fondului Monetar Internaţional. Până atunci, pedeliştii au comandat o cercetare sociologică pentru a vedea care a fost impactul protestelor asupra partidului şi a guvernului.
(24.01.2012)
PRIMUL PAS SPRE DIZOLVAREA PARLAMENTULUI A FOST FACUT
LUDOVIC ORBAN, PRIMUL DEPUTAT DIN OPOZITIE
CARE DEMISIONEAZA DIN PARLAMENT
Deputatul PNL Ludovic Orban a anunţat, astazi, conducerea PNL, că a decis ca, începând cu 1 februarie, să demisioneze din funcţia de deputat, au declarat surse liberale. Demisia lui urmeaza a fi prezentata Biroului Permanent a Camerei Deputatilor pentru a fi validata. Ludovic Orban este primul parlamentar care demisioneaza, in incercarea de a forta demisia celorlalti parlamentari ai opozitiei, acesta fiind un prim pas spre alegeri anticipate.
Demisia survine dupa ce liderul PNL, Crin Antonescu a declarat in Parlament, azi, la şedinţa comună a celor două Camere reunite în sesiune extraordinară, că România are nevoie de alegeri anticipate în cel mai scurt timp. El a sugerat ca toti parlamentarii opozitiei vor demisiona, in incercarea de a forta dizolvarea Parlamentului.
"România are nevoie de soluţia radicală - alegeri anticipate pezidenţiale şi parlamentare în cel mai scurt timp. Nu e o chestiune de proceduri, ci de voinţă politică, de evaluare a situaţiei, căreia trebuie să-i daţi un răspuns. Deci, domnule prim-ministru, dincolo de bunele dumneavoastră intenţii, noi propunem această soluţie: vrem să ştim răspunsul dumneavoastră. Cei din stradă contează? Da sau nu? Facem sau nu alegeri anticipate?", a spus Antonescu.
"Cu sau fără verdictul dumneavoastră, trebuie să se ştie limpede: noi, fără anticipate, împreună cu dumneavoastră nu vom mai fi niciodată. Cu strada, da", a continuat Antonescu, într-un discurs pe parcursul căruia aproape a strigat, având permanent un ton ridicat.
Antonescu a spus că revendicările protestatarilor din stradă, care strigă "Jos Băsescu!", "Jos Guvernul!" şi "Anticipate!" reprezintă "copleşitoarea" majoritate a cetăţenilor.
Antonescu a adăugat că opoziţia propune ca soluţie la "enorma nemulţumire publică din România" demisia preşedintelui României, a Guvernului şi a Parlamentului.
El a spus că numai românii pot spune ce anume din clasa politică le place sau nu le place, la alegerile antipate.
In timpul discursului său, Victor Ponta, liderul PSD, a afirmat că actuala clasă politică are două obligaţii esenţiale pentru acest an, respectiv asigurarea stabilităţii şi revenirea României la standardele de democraţie pentru care românii au ieşit în stradă în "1989, 1990 şi zilele trecute". În acelaşi timp, liderul USL a cerut guvernului să renunţe la comasarea alegerilor.
(23.01.2012)
Demisia survine dupa ce liderul PNL, Crin Antonescu a declarat in Parlament, azi, la şedinţa comună a celor două Camere reunite în sesiune extraordinară, că România are nevoie de alegeri anticipate în cel mai scurt timp. El a sugerat ca toti parlamentarii opozitiei vor demisiona, in incercarea de a forta dizolvarea Parlamentului.
"România are nevoie de soluţia radicală - alegeri anticipate pezidenţiale şi parlamentare în cel mai scurt timp. Nu e o chestiune de proceduri, ci de voinţă politică, de evaluare a situaţiei, căreia trebuie să-i daţi un răspuns. Deci, domnule prim-ministru, dincolo de bunele dumneavoastră intenţii, noi propunem această soluţie: vrem să ştim răspunsul dumneavoastră. Cei din stradă contează? Da sau nu? Facem sau nu alegeri anticipate?", a spus Antonescu.
"Cu sau fără verdictul dumneavoastră, trebuie să se ştie limpede: noi, fără anticipate, împreună cu dumneavoastră nu vom mai fi niciodată. Cu strada, da", a continuat Antonescu, într-un discurs pe parcursul căruia aproape a strigat, având permanent un ton ridicat.
Antonescu a spus că revendicările protestatarilor din stradă, care strigă "Jos Băsescu!", "Jos Guvernul!" şi "Anticipate!" reprezintă "copleşitoarea" majoritate a cetăţenilor.
Antonescu a adăugat că opoziţia propune ca soluţie la "enorma nemulţumire publică din România" demisia preşedintelui României, a Guvernului şi a Parlamentului.
El a spus că numai românii pot spune ce anume din clasa politică le place sau nu le place, la alegerile antipate.
In timpul discursului său, Victor Ponta, liderul PSD, a afirmat că actuala clasă politică are două obligaţii esenţiale pentru acest an, respectiv asigurarea stabilităţii şi revenirea României la standardele de democraţie pentru care românii au ieşit în stradă în "1989, 1990 şi zilele trecute". În acelaşi timp, liderul USL a cerut guvernului să renunţe la comasarea alegerilor.
(23.01.2012)
A 7-A ZI DE PROTESTE
CEL MAI MARE MITING DIN ULTIMII ANI
Manifestaţia de ieri de la Bucureşti, la care au participat cateva mii de persoane, a fost una dintre cele mai importante desfăşurate în ultimii ani în România, relatează presa internaţională, care menţionează că s-au înregistrat noi incidente violente.
Şapte mii de persoane, potrivit Jandarmeriei, au defilat joi la Bucureşti la apelul opoziţiei, pentru a cere demisia preşedintelui român Traian Băsescu, relatează Agenţia France Presse. Pe de altă parte, joi au avut loc mitinguri pentru a şaptea zi consecutiv, pentru a denunţa măsurile de austeritate, "dictatura FMI" şi corupţia clasei politice. Aceste proteste care au loc în fiecare seară în mai multe oraşe reunesc manifestanţi care exprimă o nemulţumire generală prin revendicări diverse: sfârşitul austerităţii, opoziţia faţă de un controversat proiect la o mină de aur, demisia preşedintelui Băsescu sau critici la adresa opoziţiei, notează AFP.
Radio Canada menţionează că manifestaţia de joi a fost una dintre cele mai importante desfăşurate în ultimii ani în România şi intervine după o săptămână de proteste, uneori violente, faţă de politica de austeritate a Guvernului.
Manifestanţii au defilat pe bulevardul principal din Bucureşti, de la Arcul de Triumf până la sediul Guvernului, scandând "Jos Băsescu!" şi comparându-l pe şeful statului cu fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu, informează agenţia Reuters. Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, care au ripostat aruncând cu pietre şi sticle.
Unii protestatari au simulat spânzurarea lui Băsescu şi a aliatului său politic apropiat Elena Udrea, ministrul Turismului, notează agenţia Associated Press, adăugând că mai mulţi elevi de 14 ani au plecat de la cursuri pentru a se alătura mitingului.
Cotidianul New York Times apreciază că demonstraţiile împotriva măsurilor de austeritate, care durează de o săptămână, par să câştige forţă, precizând că frustrările economice au scos oamenii în stradă, la fel ca în Spania şi Grecia. Cotidianul american notează că, spre ora 23.00, mai mulţi demonstranţi au început să împingă baricadele metalice din stradă, iar unii au aruncat cu sticle şi alte obiecte în forţele de ordine. Sute de jandarmi cu măşti negre au intervenit, eliberând piaţa şi străzile din apropiere.
Postul iranian de televiziune Press TV relatează de asemenea că jandarmii au folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor care denunţau măsurile de austeritate.
Cotidianul bulgar Sofia Echo menţionează că protestele au atras o mulţime diversă, de la pensionari care critică preţurile mari până la activişti politici şi suporteri de fotbal, cei din urmă fiind acuzaţi de autorităţi pentru izbucnirea violenţelor.
(20.01.2012)
Şapte mii de persoane, potrivit Jandarmeriei, au defilat joi la Bucureşti la apelul opoziţiei, pentru a cere demisia preşedintelui român Traian Băsescu, relatează Agenţia France Presse. Pe de altă parte, joi au avut loc mitinguri pentru a şaptea zi consecutiv, pentru a denunţa măsurile de austeritate, "dictatura FMI" şi corupţia clasei politice. Aceste proteste care au loc în fiecare seară în mai multe oraşe reunesc manifestanţi care exprimă o nemulţumire generală prin revendicări diverse: sfârşitul austerităţii, opoziţia faţă de un controversat proiect la o mină de aur, demisia preşedintelui Băsescu sau critici la adresa opoziţiei, notează AFP.
Radio Canada menţionează că manifestaţia de joi a fost una dintre cele mai importante desfăşurate în ultimii ani în România şi intervine după o săptămână de proteste, uneori violente, faţă de politica de austeritate a Guvernului.
Manifestanţii au defilat pe bulevardul principal din Bucureşti, de la Arcul de Triumf până la sediul Guvernului, scandând "Jos Băsescu!" şi comparându-l pe şeful statului cu fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu, informează agenţia Reuters. Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, care au ripostat aruncând cu pietre şi sticle.
Unii protestatari au simulat spânzurarea lui Băsescu şi a aliatului său politic apropiat Elena Udrea, ministrul Turismului, notează agenţia Associated Press, adăugând că mai mulţi elevi de 14 ani au plecat de la cursuri pentru a se alătura mitingului.
Cotidianul New York Times apreciază că demonstraţiile împotriva măsurilor de austeritate, care durează de o săptămână, par să câştige forţă, precizând că frustrările economice au scos oamenii în stradă, la fel ca în Spania şi Grecia. Cotidianul american notează că, spre ora 23.00, mai mulţi demonstranţi au început să împingă baricadele metalice din stradă, iar unii au aruncat cu sticle şi alte obiecte în forţele de ordine. Sute de jandarmi cu măşti negre au intervenit, eliberând piaţa şi străzile din apropiere.
Postul iranian de televiziune Press TV relatează de asemenea că jandarmii au folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor care denunţau măsurile de austeritate.
Cotidianul bulgar Sofia Echo menţionează că protestele au atras o mulţime diversă, de la pensionari care critică preţurile mari până la activişti politici şi suporteri de fotbal, cei din urmă fiind acuzaţi de autorităţi pentru izbucnirea violenţelor.
(20.01.2012)
HANNES SWOBODA, LIDERUL SOCIALISTILOR SI DEMOCRATILOR DIN PE:
"BASESCU E UN LIDER AUTORITAR"
Austriacul Hannes Swoboda, preşedintele grupului socialiştilor şi democraţilor (S&D) din cadrul Parlamentului European, a declarat la Strasbourg, că preşedintele Traian Băsescu este, în opinia sa, un lider autoritar şi că ar fi bine dacă acesta ar alege calea dialogului cu protestatarii şi opoziţia.
Swoboda sustine că autorităţile de la Bucureşti, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, ar trebui să dialogheze cu protestatarii care au ieşit în stradă în ultimele zile despre nevoile şi îngrijorările acestora.
El a adaugat ca guvernanţii ar trebui să schimbe politica de reduceri bugetare drastice: "Austeritatea şi nevoia de a face economii este una, însă este inacceptabil ca mulţi oameni săraci să devină şi mai săraci".
Swoboda este de parere că Băsescu ar trebui să dialogheze cu protestarii, întrucât aceasta este una dintre misiunile unui lider politic, care ar trebui să îi unească pe cetăţenii unei ţări, nu să îi dezbine.
Întrebat dacă şi asupra României Parlamentul European ar putea iniţia o rezoluţie, ca în cazul Ungariei, Swoboda a precizat că vor exista nişte audieri în PE despre situaţia din România, el exprimându-şi îngrijorarea pentru ce se întâmplă în România şi despre protestele din ultimele zile: "Avem o mare îngrijorare despre ceea ce se întâmplă în stradă, despre cum sunt trataţi protestatarii şi suntem împotriva oricărei forme de violenţă. Ar trebui să aibă loc demonstraţii paşnice, iar poliţia şi forţele de ordine ar trebui să aibă mare grijă cum îi tratează pe demonstranţi".
Întrebat dacă situaţia politică din România seamănă cu cea din Ungaria, iar Băsescu este un lider autoritar, liderul grupului S&D a răspuns: "Din experienţa mea şi analizând ceea ce se întâmplă în România, aş spune că Traian Băsescu este un lider autoritar şi cred că ar fi bine dacă s-ar schimba şi ar opta pentru dialog, în special cu societatea civilă".
(19.01.2012)
Swoboda sustine că autorităţile de la Bucureşti, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, ar trebui să dialogheze cu protestatarii care au ieşit în stradă în ultimele zile despre nevoile şi îngrijorările acestora.
El a adaugat ca guvernanţii ar trebui să schimbe politica de reduceri bugetare drastice: "Austeritatea şi nevoia de a face economii este una, însă este inacceptabil ca mulţi oameni săraci să devină şi mai săraci".
Swoboda este de parere că Băsescu ar trebui să dialogheze cu protestarii, întrucât aceasta este una dintre misiunile unui lider politic, care ar trebui să îi unească pe cetăţenii unei ţări, nu să îi dezbine.
Întrebat dacă şi asupra României Parlamentul European ar putea iniţia o rezoluţie, ca în cazul Ungariei, Swoboda a precizat că vor exista nişte audieri în PE despre situaţia din România, el exprimându-şi îngrijorarea pentru ce se întâmplă în România şi despre protestele din ultimele zile: "Avem o mare îngrijorare despre ceea ce se întâmplă în stradă, despre cum sunt trataţi protestatarii şi suntem împotriva oricărei forme de violenţă. Ar trebui să aibă loc demonstraţii paşnice, iar poliţia şi forţele de ordine ar trebui să aibă mare grijă cum îi tratează pe demonstranţi".
Întrebat dacă situaţia politică din România seamănă cu cea din Ungaria, iar Băsescu este un lider autoritar, liderul grupului S&D a răspuns: "Din experienţa mea şi analizând ceea ce se întâmplă în România, aş spune că Traian Băsescu este un lider autoritar şi cred că ar fi bine dacă s-ar schimba şi ar opta pentru dialog, în special cu societatea civilă".
(19.01.2012)
APADOR-CH: JANDARMII NU AU VOIE SA LOVEASCA MANIFESTANTII
Asociaţia pentru Apărarea drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki (APADOR-CH) susţine că jandarmii nu au dreptul de a lovi persoane ori să le supună la rele tratamente.Nici să le urce în dube şi să le ducă la poliţie dacă nu pot dovedi săvârirea unor fapte ilegale şi îndeamnă manifestanţii bruscaţi în timpul protestelor să facă plângere penală.Lucruri care, din pacate, s-au întâmplat la protestele din Piaţa Universităţii, când oamenii au fost luaţi la grămadă de către jandarmi, duşi pe la secţiile de poliţie şi abia mai apoi triaţi dacă au comis sau nu vreo ilegalitate.
Jandarmii nu au dreptul discreţionar de a lovi pe cine vor, cât timp vor şi cu intensitatea/brutalitatea pe care o vor. Imobilizarea persoanei nu presupune lovirea acesteia ori supunerea la rele tratamente. Legea jandarmeriei prevede în art. 33 că folosirea forţei nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente ori acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată cescopul misiunii a fost realizat.Situaţia manifestaţiilor începute în 13 ianuarie este cu atât mai gravă cu cât, în mai multe imagini difuzate de televiziuni, au existat cazuri cu persoane căzute la pământ lovite cu picioarele, pumnii sau bastoanele de către jandarmi, susţine APADOR-CH, într-un comunicat transmis astăzi referitor la intervenţia jandarmilor împotriva protestatarilor.
Lovirea unei persoane de către jandarmi constituie infracţiune (după caz, supunere la rele tratamente, tortură sau purtare abuzivă), potrivit organizaţiei.
Jandarmii violenţi trebuie reclamaţi
APADOR-CH menţionează că pentru tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de violenţe împotriva manifestanţilor este necesar ca victimele agresiunilor să se prezinte la un serviciu de medicină-legală sau la Institutul de Medicină Legală şi să obţină certificatul medico-legal. După care să identifice, în măsura în care este posibil, probe audio-video sau martori care au asistat la incident şi să formuleze plângere penală, pe care să o depună sau să o trimită prin poştă parchetului din localitatea unde s-a întâmplat incidentul.Potrivit art. 35 din Legea jandarmeriei (Legea nr. 550/2004), jandarmii nu au dreptul să conducă administrativ la secţia de poliţie sau la unitatea de jandarmi persoane despre care nu pot dovedi că au săvârşit fapte contrare legii prin care au provocat dezordine/tulburări şi necesită imobilizare.
Persoanele care au fost victimele unor abuzuri din partea jandarmilor şi doresc să se adreseze APADOR-CH o pot face la office@apador.org, 021 312 45 28, 021 312 37 11.
(18.01.2012)
Jandarmii nu au dreptul discreţionar de a lovi pe cine vor, cât timp vor şi cu intensitatea/brutalitatea pe care o vor. Imobilizarea persoanei nu presupune lovirea acesteia ori supunerea la rele tratamente. Legea jandarmeriei prevede în art. 33 că folosirea forţei nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente ori acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată cescopul misiunii a fost realizat.Situaţia manifestaţiilor începute în 13 ianuarie este cu atât mai gravă cu cât, în mai multe imagini difuzate de televiziuni, au existat cazuri cu persoane căzute la pământ lovite cu picioarele, pumnii sau bastoanele de către jandarmi, susţine APADOR-CH, într-un comunicat transmis astăzi referitor la intervenţia jandarmilor împotriva protestatarilor.
Lovirea unei persoane de către jandarmi constituie infracţiune (după caz, supunere la rele tratamente, tortură sau purtare abuzivă), potrivit organizaţiei.
Jandarmii violenţi trebuie reclamaţi
APADOR-CH menţionează că pentru tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi de violenţe împotriva manifestanţilor este necesar ca victimele agresiunilor să se prezinte la un serviciu de medicină-legală sau la Institutul de Medicină Legală şi să obţină certificatul medico-legal. După care să identifice, în măsura în care este posibil, probe audio-video sau martori care au asistat la incident şi să formuleze plângere penală, pe care să o depună sau să o trimită prin poştă parchetului din localitatea unde s-a întâmplat incidentul.Potrivit art. 35 din Legea jandarmeriei (Legea nr. 550/2004), jandarmii nu au dreptul să conducă administrativ la secţia de poliţie sau la unitatea de jandarmi persoane despre care nu pot dovedi că au săvârşit fapte contrare legii prin care au provocat dezordine/tulburări şi necesită imobilizare.
Persoanele care au fost victimele unor abuzuri din partea jandarmilor şi doresc să se adreseze APADOR-CH o pot face la office@apador.org, 021 312 45 28, 021 312 37 11.
(18.01.2012)
A 5-A ZI DE PROTESTE IN CAPITALA
Două-trei sute de persoane, majoritatea pensionari, se adunaseră, astazi după-amiază, după ora 16.00, în faţa Teatrului Naţional din Piaţa Universităţii din Bucureşti pentru a cincea zi de proteste împotriva preşedintelui şi a conducerii politice a ţării, începute iniţial după demisia lui Raed Arafat.
Protestele de la Bucureşti continuă aşadar, în ciuda deciziei fondatorului SMURD Raed Arafat de a reveni în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
Sutele de oameni din centrul Capitalei scandau lozinci împotriva preşedintelui, împotriva premierului şi a ministrului Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea. Ei afişau bannere cu mesaje împotriva acestora şi îndemnau la continuarea protestelor până la "căderea" lui Traian Băsescu.
MAI a anuntat ca a schimbat codul de alerta, trecandu-l la albastru. Acest lucru inseamna ca toate cadrele MAI trebuie sa se prezinte la serviciu, ceea ce arata ca oficialitatile se pregatesc de noi ciocniri cu manifestantii.
(17.01.2012)
Protestele de la Bucureşti continuă aşadar, în ciuda deciziei fondatorului SMURD Raed Arafat de a reveni în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
Sutele de oameni din centrul Capitalei scandau lozinci împotriva preşedintelui, împotriva premierului şi a ministrului Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea. Ei afişau bannere cu mesaje împotriva acestora şi îndemnau la continuarea protestelor până la "căderea" lui Traian Băsescu.
MAI a anuntat ca a schimbat codul de alerta, trecandu-l la albastru. Acest lucru inseamna ca toate cadrele MAI trebuie sa se prezinte la serviciu, ceea ce arata ca oficialitatile se pregatesc de noi ciocniri cu manifestantii.
(17.01.2012)
PRESA INTERNATIONALA DESPRE MANIFESTATIILE DIN ROMANIA
PROTESTELE NU DAU SEMN CA AR INCETA.
ROMANII CER DEMISIA PRESEDINTELUI
Protestele care se desfăşoară de patru zile în România nu dau niciun semn că s-ar încheia, scrie presa internaţională, notând că manifestaţia de duminică seara de la Bucureşti a degenerat, fiind înregistrate incidente violente soldate cu răniţi.
Pentru a patra zi consecutiv, românii au ieşit în stradă în capitală şi în alte mari oraşe ale ţării, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, relatează postul de radio Europe1.
Agenţia Associated Press notează că protestele din România nu dau nici un semn că s-ar încheia, după ce demonstranţii furioşi pe măsurile de austeritate au aruncat cu pietre şi sticle incendiare spre poliţie. Un bărbat a fost cuprins de flăcări pentru scurt timp, precizează AP, adăugând că ministrul de Interne Traian Igaş a convocat o reuniune de urgenţă. Aproximativ 30 de persoane au fost rănite duminică seara la Bucureşti, în cursul unei manifestaţii care a degenerat, scrie la rândul său agenţia France Presse. O mie de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii pentru a cere demisia preşedintelui Traian Băsescu, acuzat că se află la originea unei scăderi drastice a nivelului de trai, adaugă AFP.
Postul Voice of Russia menţionează că protestatarii din Bucureşti au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov spre forţele de ordine.
Protestele au început în ţară joi, în sprijinul unui oficial care a demisionat din Ministerul Sănătăţii, după ce a criticat un proiect controversat de reformă a sistemului sanitar. Guvernul a retras proiectul vineri, dar acest lucru nu i-a calmat pe manifestanţi, care au ieşit din nou în stradă pentru a exprima nemulţumirea generală faţă de reducerea cheltuielilor şi nivelul de trai, precizează agenţia Reuters.
Postul de televiziune BBC informează că, în aceste condiţii, alianţa partidelor de opoziţie a cerut alegeri anticipate.
Potrivit CNN, unii dintre protestatari au cerut dreptate şi au acuzat Guvernul şi măsurile de austeritate pentru nivelul scăzut de trai.
Radio France Internationale menţionează că reluarea creşterii economice nu a produs încă efecte în viaţa de zi cu zi a românilor, care cer acum alegeri anticipate.
Protestatarii şi-au exprimat furia faţă de măsurile de austeritate, dar şi faţă de nepotism şi corupţia larg răspândită, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu, altădată popular, notează Deutsche Welle. Premierul Emil Boc a făcut însă apel la dialog.
Conform agenţiei germane DPA, protestatarii au afirmat de asemenea că sunt furioşi pe preşedinte din cauza comportamentului său tot mai autoritar.
Un jurnalist de televiziune a fost bătut în timp ce transmitea live de la proteste, remarcă Radio Olanda, adăugând că manifestanţii au dat foc la coşuri de gunoi şi au devastat chioşcuri de ziare, în timp ce forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene.
La rândul său, postul de televiziune iranian Press TV relatează că demonstranţii au scandat sloganuri împotriva preşedintelui Traian Băsescu, cerându-i demisia.
Agenţia China Nouă precizează că aceste proteste sunt cele mai serioase de când preşedintele Traian Băsescu a venit la putere, în 2004.
(16.01.2012)
Pentru a patra zi consecutiv, românii au ieşit în stradă în capitală şi în alte mari oraşe ale ţării, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, relatează postul de radio Europe1.
Agenţia Associated Press notează că protestele din România nu dau nici un semn că s-ar încheia, după ce demonstranţii furioşi pe măsurile de austeritate au aruncat cu pietre şi sticle incendiare spre poliţie. Un bărbat a fost cuprins de flăcări pentru scurt timp, precizează AP, adăugând că ministrul de Interne Traian Igaş a convocat o reuniune de urgenţă. Aproximativ 30 de persoane au fost rănite duminică seara la Bucureşti, în cursul unei manifestaţii care a degenerat, scrie la rândul său agenţia France Presse. O mie de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii pentru a cere demisia preşedintelui Traian Băsescu, acuzat că se află la originea unei scăderi drastice a nivelului de trai, adaugă AFP.
Postul Voice of Russia menţionează că protestatarii din Bucureşti au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov spre forţele de ordine.
Protestele au început în ţară joi, în sprijinul unui oficial care a demisionat din Ministerul Sănătăţii, după ce a criticat un proiect controversat de reformă a sistemului sanitar. Guvernul a retras proiectul vineri, dar acest lucru nu i-a calmat pe manifestanţi, care au ieşit din nou în stradă pentru a exprima nemulţumirea generală faţă de reducerea cheltuielilor şi nivelul de trai, precizează agenţia Reuters.
Postul de televiziune BBC informează că, în aceste condiţii, alianţa partidelor de opoziţie a cerut alegeri anticipate.
Potrivit CNN, unii dintre protestatari au cerut dreptate şi au acuzat Guvernul şi măsurile de austeritate pentru nivelul scăzut de trai.
Radio France Internationale menţionează că reluarea creşterii economice nu a produs încă efecte în viaţa de zi cu zi a românilor, care cer acum alegeri anticipate.
Protestatarii şi-au exprimat furia faţă de măsurile de austeritate, dar şi faţă de nepotism şi corupţia larg răspândită, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu, altădată popular, notează Deutsche Welle. Premierul Emil Boc a făcut însă apel la dialog.
Conform agenţiei germane DPA, protestatarii au afirmat de asemenea că sunt furioşi pe preşedinte din cauza comportamentului său tot mai autoritar.
Un jurnalist de televiziune a fost bătut în timp ce transmitea live de la proteste, remarcă Radio Olanda, adăugând că manifestanţii au dat foc la coşuri de gunoi şi au devastat chioşcuri de ziare, în timp ce forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene.
La rândul său, postul de televiziune iranian Press TV relatează că demonstranţii au scandat sloganuri împotriva preşedintelui Traian Băsescu, cerându-i demisia.
Agenţia China Nouă precizează că aceste proteste sunt cele mai serioase de când preşedintele Traian Băsescu a venit la putere, în 2004.
(16.01.2012)
DUPA CE LUMEA A IESIT IN STRADA, A COPIAT MODELUL CEAUSESCU DIN DECEMBRIE 1989
BASESCU CERE GUVERNULUI RETRAGEREA PROIECTULUI LEGII SANATATII DE TEAMA REACTIEI POPULATIEI
Inainte cu doar o jumatate de ora de mitingul anuntat la Bucuresti impotriva noii Legi a Sanatatii, si dupa ce in mai multe orase din tara zeci de mii de romani au iesit in strada pentru a-si manifesta opozitia fata de actul normativ propus de Presedintie, Traian Băsescu e copiat modelul Ceausescu din decembrie 1989 si, intr-o iesire publica inopinata, vizibil tulburat, a cerut retragerea proiectului noii legi a sănătăţii.
"Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia. Înţeleg prin toate semnalele publice că o mare parte din public nu vrea schimbarea. În aceste condiţii vă pot spune că cer public primului ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate. Am discutat, de altfel, cu primul ministru intenţia de a face acest lucru, şi o fac eu pentru că aici a fost Comisia Prezidenţială, aici s-a făcut propunerea de proiect de lege, aici au fost oamenii specialişti care s-au dedicat încercării de a pune un diagnostic. (...) Cer premierului retragerea proiectului. Înţeleg că foarte mulţi sunt nemulţumiţi", a declarat preşedintele.
CE A MAI DECLARAT BASESCU:
În acesteste zile s-a folosit masiv dezinformarea. Cea mai mare minciună este legată de SMURD.
O altă poveste puternic susţinută este că se vor înfrupta privaţii din fondurile sănătăţii. Asta se întâmplă acum. Aţi subliniat exagerările la cheltuielile materiale. Indiferent cum analiştii etichetează ce s-ar putea întâmpla, aceşti privaţi se înfruptă din banii publici sub umbrela statului.
Mai aflu că, dacă se aprobă legea, vor avea prioritate cei cu bani. Aş vrea să fim responsabili. În momentul de faţă se întâmplă acelaşi lucru. În acest sistem, corupţia în sistemul de stat funcţionează din plin şi româniui nu sunt egali ca şanse. Nu spun că proiectul de lege în dezbatere este mult mai echitabil din acest punct de vedere pentru că mulţi probabil nu vor putea să-şi facă asigurări suplimentare.
Proiectul de lege vizează lărgirea bazei de impozitare şi promovează ideea asigurărilor suplimentare care vor aduce mai multe resurse în bugetul de stat. Va exista o a treia sursă, a atragerii de credite pentru echiparea spitalelor.
Am văzut o îngrijorare, dacă fuge cu banii sau dă faliment firma de asigurări. Nu cred că cineva ar concepe să pună la dispoziţie bani publici unor firme fără să fie reasigurate sau să formeze un depozit de garantare.
Dincolo de a comenta faţă de ceea ce se dezbate fals în spaţiul public, vă mai dau o cifră, în 2005, cheltuielile României cu sănătatea au fost de 10,9 miliarde de lei. În 2011, cheltuielile au fost de 24,3 miliarde de lei.
Avem o creştere accelerată a susţinerii financiare a bugetului de stat acordate sistemului de sănătate. Se prefigurează două mari probleme ale bugetelor în bugetul consolidat: deficitul de la pensii şi cel de la sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate este încă suportabil, privind însă la creşterea an de an a acestei contribuţii lucrurile trebuie să ne îngrijoreze. De aceea, introducerea sistemului privat reprezintă o necesitate. La fondul de pensii nu ne rămâne decât să ne împrumutăm, dar aici avem ce face, avem soluţii.
Nici eu nu sunt liniştit ştiind unele apucături româneşti, ceea ce nu înseamnă că de frica acestui fenomen al corupţiei să nu mergem mai departe.
Sistemul sanitar s-a adaptat rapid la o creştere a finanţării, fără o creştere a calităţii. Pacienţii sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor medicale. Medicii sunt nemulţumiţi de condiţiile de lucru şi veniturile pe care le au. Sistemul este lipsit de performanţă, sunt excepţii pe care le salut, sistemul e lipsit de proceduri şi este subfinanţat. De asemenea, sistemul este beneficiarul al unui monopol de stat, a CNAS, este politizat, este ineficient în administrarea fondurilor şi sistemul e afectat de corupţie.
Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia. Înţeleg prin toate semnalele publice că o mare parte din public nu vrea schimbarea. Cer public premierului retragerea proiectului.
(13.01.2012)
"Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia. Înţeleg prin toate semnalele publice că o mare parte din public nu vrea schimbarea. În aceste condiţii vă pot spune că cer public primului ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate. Am discutat, de altfel, cu primul ministru intenţia de a face acest lucru, şi o fac eu pentru că aici a fost Comisia Prezidenţială, aici s-a făcut propunerea de proiect de lege, aici au fost oamenii specialişti care s-au dedicat încercării de a pune un diagnostic. (...) Cer premierului retragerea proiectului. Înţeleg că foarte mulţi sunt nemulţumiţi", a declarat preşedintele.
CE A MAI DECLARAT BASESCU:
În acesteste zile s-a folosit masiv dezinformarea. Cea mai mare minciună este legată de SMURD.
O altă poveste puternic susţinută este că se vor înfrupta privaţii din fondurile sănătăţii. Asta se întâmplă acum. Aţi subliniat exagerările la cheltuielile materiale. Indiferent cum analiştii etichetează ce s-ar putea întâmpla, aceşti privaţi se înfruptă din banii publici sub umbrela statului.
Mai aflu că, dacă se aprobă legea, vor avea prioritate cei cu bani. Aş vrea să fim responsabili. În momentul de faţă se întâmplă acelaşi lucru. În acest sistem, corupţia în sistemul de stat funcţionează din plin şi româniui nu sunt egali ca şanse. Nu spun că proiectul de lege în dezbatere este mult mai echitabil din acest punct de vedere pentru că mulţi probabil nu vor putea să-şi facă asigurări suplimentare.
Proiectul de lege vizează lărgirea bazei de impozitare şi promovează ideea asigurărilor suplimentare care vor aduce mai multe resurse în bugetul de stat. Va exista o a treia sursă, a atragerii de credite pentru echiparea spitalelor.
Am văzut o îngrijorare, dacă fuge cu banii sau dă faliment firma de asigurări. Nu cred că cineva ar concepe să pună la dispoziţie bani publici unor firme fără să fie reasigurate sau să formeze un depozit de garantare.
Dincolo de a comenta faţă de ceea ce se dezbate fals în spaţiul public, vă mai dau o cifră, în 2005, cheltuielile României cu sănătatea au fost de 10,9 miliarde de lei. În 2011, cheltuielile au fost de 24,3 miliarde de lei.
Avem o creştere accelerată a susţinerii financiare a bugetului de stat acordate sistemului de sănătate. Se prefigurează două mari probleme ale bugetelor în bugetul consolidat: deficitul de la pensii şi cel de la sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate este încă suportabil, privind însă la creşterea an de an a acestei contribuţii lucrurile trebuie să ne îngrijoreze. De aceea, introducerea sistemului privat reprezintă o necesitate. La fondul de pensii nu ne rămâne decât să ne împrumutăm, dar aici avem ce face, avem soluţii.
Nici eu nu sunt liniştit ştiind unele apucături româneşti, ceea ce nu înseamnă că de frica acestui fenomen al corupţiei să nu mergem mai departe.
Sistemul sanitar s-a adaptat rapid la o creştere a finanţării, fără o creştere a calităţii. Pacienţii sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor medicale. Medicii sunt nemulţumiţi de condiţiile de lucru şi veniturile pe care le au. Sistemul este lipsit de performanţă, sunt excepţii pe care le salut, sistemul e lipsit de proceduri şi este subfinanţat. De asemenea, sistemul este beneficiarul al unui monopol de stat, a CNAS, este politizat, este ineficient în administrarea fondurilor şi sistemul e afectat de corupţie.
Nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia. Înţeleg prin toate semnalele publice că o mare parte din public nu vrea schimbarea. Cer public premierului retragerea proiectului.
(13.01.2012)
TATAL NADIEI COMANECI A MURIT
Gheorghe Comăneci, tatăl faimoasei sportive, a decedat astăzi la Spitalul Universitar de Urgentă Bucuresti. El suferea de ciroză si era internat la Terapie Intensivă, după ce initial fusese dus la secția de Gastroenterologie in data de 26 decembrie 2011, din cauza unei ciroze decompensate. La auzul vstii, Nadia a declarat că-și doreste ca detaliile care tin de înmormântarea tatălui ei să nu fie făcute publice: „Pierderea cuiva drag este pentru fiecare dintre noi un moment deosebit de greu, mai ales când acea persoană este părintele tău, cel care ţi-a fost alături la primii paşi în viaţă şi care te-a sprijinit atunci când ţi-a fost greu. Oricine a pierdut un părinte, o persoană dragă, înţelege cât de greu este să vorbeşti în aceste clipe, chiar şi despre momentele frumoase pe care le-ai petrecut cu părintele tău, sau despre orice altceva”. Campioana de la Montreal a mai adăugat că vrea să le mulțumească celor care au transmis condoleanţe, încurajări şi gânduri bune familiei sale.
În vârstă de 76 de ani, Gheorghe Comăneci nu mai avea o relaţie foarte strânsă cu celebra sa fiică. De altfel, părinţii Nadiei, Gheorghe şi Ştefania Alexandrina Comăneci, erau despărţiţi încă din anii '70. Dacă mama Nadiei s-a mutat la Bucureşti, Gheorghe Comăneci a preferat să rămână la Oneşti. Tehnician agricol de meserie, tatăl Nadiei făcuse o pasiune din profesia sa. Îşi deschisese la Oneşti chiar şi un magazin în care vindea murături.
În luna decembrie a anului trecut, tatăl Nadiei Comăneci a fost adus în stare gravă la Spitalul Universitar din Bucureşti, de la Onești, cu o hemoragie digestivă. Şeful Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Universitar, Andrei Georgescu, a declarat atunci că tatăl fostei mari gimnaste suferea de o ciroză cu varice semirupte. El a fost supus unor transfuzii de sânge în spital, după ce medicii au constatat că avea o hemoglobină extrem de scăzută (8 în loc de 12).
Nadia și-a anulat petrecerea de Revelion și a venit în țară pentru a fi alături de tatăl ei. Contactată de presa cu privire la starea de sanatate a tatalui sau, fosta gimnastă a răspuns, printr-un SMS: „Vă multumesc pentru grija voastră, dar, pur si simplu, nu sunt în stare acum să dau amănunte despre starea de sănătate a tatălui meu. Vă rog frumos să mă întelegeti”
(12.01.2012)
În vârstă de 76 de ani, Gheorghe Comăneci nu mai avea o relaţie foarte strânsă cu celebra sa fiică. De altfel, părinţii Nadiei, Gheorghe şi Ştefania Alexandrina Comăneci, erau despărţiţi încă din anii '70. Dacă mama Nadiei s-a mutat la Bucureşti, Gheorghe Comăneci a preferat să rămână la Oneşti. Tehnician agricol de meserie, tatăl Nadiei făcuse o pasiune din profesia sa. Îşi deschisese la Oneşti chiar şi un magazin în care vindea murături.
În luna decembrie a anului trecut, tatăl Nadiei Comăneci a fost adus în stare gravă la Spitalul Universitar din Bucureşti, de la Onești, cu o hemoragie digestivă. Şeful Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Universitar, Andrei Georgescu, a declarat atunci că tatăl fostei mari gimnaste suferea de o ciroză cu varice semirupte. El a fost supus unor transfuzii de sânge în spital, după ce medicii au constatat că avea o hemoglobină extrem de scăzută (8 în loc de 12).
Nadia și-a anulat petrecerea de Revelion și a venit în țară pentru a fi alături de tatăl ei. Contactată de presa cu privire la starea de sanatate a tatalui sau, fosta gimnastă a răspuns, printr-un SMS: „Vă multumesc pentru grija voastră, dar, pur si simplu, nu sunt în stare acum să dau amănunte despre starea de sănătate a tatălui meu. Vă rog frumos să mă întelegeti”
(12.01.2012)
PETROM, MOL, LUKOIL, ROMPETROL DOWNSTREAM SI ENI, AMENDATE DE CC CU 880 DE MILIOANE DE LEI
Consiliul Concurentei a amendat companiile petroliere de la noi cu 880 de milioane de lei, cea mai mare amendă acordată vreodată la noi, din cauză că acestea s-au înteles cu privire la retragerea unui produs de pe piată, a anuntat Bogdan Chiritoiu, presedintele CC. Amenda este totodată cea mai mare acordată vreodată companiilor din UE care activează în acest domeniu. Chiritoiu a precizat totodată că Consiliul Concurentei detine dovezi directe cu privire la întelegerea dintre companii, o premieră la nivel european. Acesta a spus că firmele se fac vinovate de încălcarea articolului 5 din legea concurentei românesti.
"Singurul lucru pe care îl interzice legea românescă, care este aceeasi cu cea din Uniunea Europeană, este ca firme concurente să schimbe informatii, să-si armonizeze comportamentul", a spus presedintele CC. "Fiecare are voie să facă ce vrea, cu conditia să nu comunice cu concurentul direct. Probabil că pentru a nu pierde cotă de piată ele au convenit să retragă concomitent un produs de pe piată", a completat acesta. Logica econonomică spune că dacă o companie nu stie ce face concurentul ei nu va putea să facă ceva care să prejudicieze consumatorul, a explicat presedintele CC. Potrivit presedintelui CC, este foarte posibil ca decizia Consiliului să fie contestată în instantă. Acesta a precizat că firmele au fost anuntate ieri cu privire la acest aspect si vor primi decizia detaliată zilele următoare, si din momentul acela vor decide dacă contestă decizia în instantă sau nu. "De asemenea, companiile au posibilitatea de a recunoaste fapta, pentru a obtine o reducere de pedeapsă, dar din moment ce nu au recunoscut până acum asteptarea mea este să se ajungă în instantă", a mai spus Chiritoiu.
Ancheta Consiliului Concurenței a demarat în urmă cu trei ani. Cele sase companii amendate sunt: Petrom, OMV, Rompetrol Downstream, Lukoil, Mol si Eni (fosta Agip).
Chirițoiu nu a precizat care sunt amenzile individuale primite de companii, menționând doar că Petrol a primit cea mai mare amendă. Amenzile reprezintă echivalentul a 3% din cifra de afaceri a companiilor.
Acțiunile OMV Petrol și Rompetrol Rafinare, suspendate de la tranzacționare
Actiunile companiilor OMV Petrom si Rompetrol Rafinare au fost suspendate marti de la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).Potrivit site-ului BVB, actiunile Petrom si Rompetrol au fost supendate în baza unui articol din Codul Bursei, care prevede mentinerea unei piete ordonate si asigurarea accesului egal la informatie pentru investitori.Anul trecut, o investigatie mai veche derulată de Consiliul Concurentei pe piata comercializării carburantilor a fost disjunsă în două investigatii distincte. Investigatia finalizată se referă la o posibilă întelegere între companiile active pe piata comercializării carburantilor privind retragerea de pe piată a sortimentului de benzină Eco Premium.În a doua parte a lunii decembrie, echipa de investigatie a prezentat raportul, iar avocatii companiilor si-au sustinut punctul lor de vedere.În legătură cu cealaltă componentă a investigatiei declansată cu mai mult de sase ani în urmă, presedintele autoritătii de concurentă a afirmat că "partea care priveste preturile este amplă, priveste ani de zile de fapte care trebuie analizate", iar autoritătile încearcă să o finalizeze cât de curând posibil.
Oficialii Rompetrol, MOL, Petrom și Lukoil sunt gata să atace în instanță decizia Consiliului Concurenței, după ce acesta a anunțat cea mai mare amendă dată vreodată în Europa companiilor petroliere.
Reactia MOL
Și MOL va ataca în instantă decizia Consiliului Concurentei, după ce a primit o amendă de aproape 80,3 milioane de lei.
”Conform Consiliului Concurentei, în baza reglementărilor antitrust în vigoare, MOLRomânia a fost amendată cu 80.267.746 lei (aproximativ 18,5 milioane de euro,sumă calculată la cursul de schimb din 10 ianuarie 2011), reprezentând 3% din cifra de afaceri a companiei înregistrată în anul fiscal 2010.MOL România va depune o cerere de suspendare a executiei deciziei mai susmentionate si o va ataca la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de lacomunicarea deciziei de către Consiliul Concurentei, în conformitate cu legislatia învigoare”, se arată în comunicatul companiei.
Reactia ROMPETROL
Potrivit unui comunicat de presă, oficialii Rompetrol se declară surprinsi de această decizie si sunt decisi să conteste în instantă decizia Consiliului Concurentei."Considerăm că, în ceea ce priveste Rompetrol Downstream, concluziile raportului de investigatie au fost total nejustificate si nedovedite, iar decizia Consiliului Concurentei de sanctionare este, în egală măsură, nelegală si neîntemeiată. Activitătile comerciale desfăsurate de Rompetrol Downstream au fost efectuate întotdeauna în strictă conformitate cu dispozitiile legale. Rompetrol nu a fost informată cu privire la existenta unui plan comun de retragere de la comercializare a sortimentului de benzină Premium E4 si nici nu a aprobat expres sau tacit un asemenea plan comun", se arată în comunicat.
(11.01.2012)
"Singurul lucru pe care îl interzice legea românescă, care este aceeasi cu cea din Uniunea Europeană, este ca firme concurente să schimbe informatii, să-si armonizeze comportamentul", a spus presedintele CC. "Fiecare are voie să facă ce vrea, cu conditia să nu comunice cu concurentul direct. Probabil că pentru a nu pierde cotă de piată ele au convenit să retragă concomitent un produs de pe piată", a completat acesta. Logica econonomică spune că dacă o companie nu stie ce face concurentul ei nu va putea să facă ceva care să prejudicieze consumatorul, a explicat presedintele CC. Potrivit presedintelui CC, este foarte posibil ca decizia Consiliului să fie contestată în instantă. Acesta a precizat că firmele au fost anuntate ieri cu privire la acest aspect si vor primi decizia detaliată zilele următoare, si din momentul acela vor decide dacă contestă decizia în instantă sau nu. "De asemenea, companiile au posibilitatea de a recunoaste fapta, pentru a obtine o reducere de pedeapsă, dar din moment ce nu au recunoscut până acum asteptarea mea este să se ajungă în instantă", a mai spus Chiritoiu.
Ancheta Consiliului Concurenței a demarat în urmă cu trei ani. Cele sase companii amendate sunt: Petrom, OMV, Rompetrol Downstream, Lukoil, Mol si Eni (fosta Agip).
Chirițoiu nu a precizat care sunt amenzile individuale primite de companii, menționând doar că Petrol a primit cea mai mare amendă. Amenzile reprezintă echivalentul a 3% din cifra de afaceri a companiilor.
Acțiunile OMV Petrol și Rompetrol Rafinare, suspendate de la tranzacționare
Actiunile companiilor OMV Petrom si Rompetrol Rafinare au fost suspendate marti de la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB).Potrivit site-ului BVB, actiunile Petrom si Rompetrol au fost supendate în baza unui articol din Codul Bursei, care prevede mentinerea unei piete ordonate si asigurarea accesului egal la informatie pentru investitori.Anul trecut, o investigatie mai veche derulată de Consiliul Concurentei pe piata comercializării carburantilor a fost disjunsă în două investigatii distincte. Investigatia finalizată se referă la o posibilă întelegere între companiile active pe piata comercializării carburantilor privind retragerea de pe piată a sortimentului de benzină Eco Premium.În a doua parte a lunii decembrie, echipa de investigatie a prezentat raportul, iar avocatii companiilor si-au sustinut punctul lor de vedere.În legătură cu cealaltă componentă a investigatiei declansată cu mai mult de sase ani în urmă, presedintele autoritătii de concurentă a afirmat că "partea care priveste preturile este amplă, priveste ani de zile de fapte care trebuie analizate", iar autoritătile încearcă să o finalizeze cât de curând posibil.
Oficialii Rompetrol, MOL, Petrom și Lukoil sunt gata să atace în instanță decizia Consiliului Concurenței, după ce acesta a anunțat cea mai mare amendă dată vreodată în Europa companiilor petroliere.
Reactia MOL
Și MOL va ataca în instantă decizia Consiliului Concurentei, după ce a primit o amendă de aproape 80,3 milioane de lei.
”Conform Consiliului Concurentei, în baza reglementărilor antitrust în vigoare, MOLRomânia a fost amendată cu 80.267.746 lei (aproximativ 18,5 milioane de euro,sumă calculată la cursul de schimb din 10 ianuarie 2011), reprezentând 3% din cifra de afaceri a companiei înregistrată în anul fiscal 2010.MOL România va depune o cerere de suspendare a executiei deciziei mai susmentionate si o va ataca la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 30 de zile de lacomunicarea deciziei de către Consiliul Concurentei, în conformitate cu legislatia învigoare”, se arată în comunicatul companiei.
Reactia ROMPETROL
Potrivit unui comunicat de presă, oficialii Rompetrol se declară surprinsi de această decizie si sunt decisi să conteste în instantă decizia Consiliului Concurentei."Considerăm că, în ceea ce priveste Rompetrol Downstream, concluziile raportului de investigatie au fost total nejustificate si nedovedite, iar decizia Consiliului Concurentei de sanctionare este, în egală măsură, nelegală si neîntemeiată. Activitătile comerciale desfăsurate de Rompetrol Downstream au fost efectuate întotdeauna în strictă conformitate cu dispozitiile legale. Rompetrol nu a fost informată cu privire la existenta unui plan comun de retragere de la comercializare a sortimentului de benzină Premium E4 si nici nu a aprobat expres sau tacit un asemenea plan comun", se arată în comunicat.
(11.01.2012)
NU ESTE DE ACORD CU PROIECTUL NOII LEGI A SANATATII PROPUS
DE "SPECIALISTII" LUI BASESCU
RAED ARAFAT A DEMISIONAT DIN MINISTERUL SANATATII
Raed Arafat a demisionat, astãzi, din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii pe fondul scandalului accentuat în ultimele zile de preşedintele Traian Băsescu care l-a identificat pe fondatorul SMURD drept principalul duşman al reformei din sistemul de sănătate. Înainte de a pleca din postul pe care îl ocupă încă din 2007, Arafat a ţinut să-şi regleze conturile cu şeful statului, susţinând că imagine de antireformist i-a fost prezentată lui Băsescu de unii dintre cei care au lucrat la proiectul noii legi a sănătăţii, apropiaţi Cotroceniului şi care nu au avut niciun moment de gând să-i ia în considerare observaţiile. El i-a nominalizat pe Virgil Păunescu, Cristian Vlădescu şi Laurenţiu Duţă, sugerând că unul dintre ei i-a spus lui Băsescu că Raed Arafat nu doreşte reforma în sănătate.
"Nu vreau să reproduc ce mi-au auzit urechile"
Arafat a precizat cã în primele două dezbateri pe proiectul noii legi i s-a trântit în faţă că sistemul de urgenţă ar fi evoluat şi fără el: "Nu vreau să reproduc ce mi-au auzit urechile:că doctorul Arafat nu a făcut nimic în România, că oricum evolua sistemul. (..) Am primit un telefon de la domnul preşedinte, un telefon care a venit în baza, cel mai probabil, a unei reclamaţii, de la unul dintre colegii pe care i-am enumerat, cei trei, că doctorul Arafat este împotriva reformei Sănătăţii şi nu vrea reforma sanitară şi că blochează procesul. Acest lucru nu se poate. (...) Telefonul preşedintelui s-a rezumat la o scurtă discuţie, în care a spus clar că, dacă nu îmi convine ce scriu, aşteptaţi, lăsaţi-i să scrie, şi după asta vom avea o discuţie despre aceste aspecte. După ce au terminat, am solicitat o întâlnire, mi s-a zis că va fi o întâlnire şi nu a mai avut loc".
”Ieşind în afara Ministerului Sănătăţii voi putea apăra sistemul de urgenţă mai bine”
El a precizat că mulţi i-au cerut să nu plece de la Ministerul Sănătăţii : "Am primit foarte multe telefoane să nu-mi dau demisia. E un moment şi s-a spus tranşant că, dacă nu sunt de acord cu punctul oficial al ministerului, trebuie să plec. Eu nu sunt de acord cu punctul de vedere oficial al ministerului". El a adăugat că ieşind din Ministeul Sănătăţii va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită discuţii tehnice.
"Ieşind în afara Ministerului Sănătăţii voi putea apăra sistemul de urgenţă mai bine. Sunt şi o să fiu pentru sistemul de urgenţă, fără nicio discuţie ", a precizat Raed Arafat. De asemenea, el a precizat că nu este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii în ce priveşte sistemul de urgenţă, pentru că el crede că, în forma propusă în proiectul Legii sănătăţii, va avea un impact negativ asupra acestui sistem: "Consider că sistemul de urgenţă va avea un impact negativ din moment ce orice control va dispărea". Raed Arafat a mai spus că sistemul actual de urgenţă nu este doar rodul muncii lui, ci este rezultatul activităţii unei comisii.
"O legislaţie care este unică, tradusă de Banca Mondială şi folosită în alte ţări, această lege nouă, ne este teamă, va dispărea. Indiferent că se spune că legislaţia secundară rămâne, ea va dispărea pentru că dispare baza legală. De acolo dispare integral capitol privind corelarea SMURD şi MAI", a explicat Arafat.
El a susţinut cã răspunsul primit după discuţiile din Comisia de Urgenţă nu îl mulţumeşte, deoarece consideră că astfel de reglementări trebuie cuprinse în lege, nefiind suficientă o hotărâre de guvern sau un ordine: "Nu poţi face asta doar la nivel de hotărâre de guvern sau de ordin, îţi trebuie o lege. Noi ne întrebăm care va fi conceptul viitorului sistem de urgenţă. Indiferent de sistem, noi desfiinţăm o lege cursivă, care are multe lucruri pentru sistemul de urgenţă. Este un sistem care nu pot spune că este perfect, nu pot să spun că a atins apogeul, însă este un sistem pentru care mulţi din alte ţări avansate ne-au lăudat că am luat-o înainte ca şi sistem de urgenţă", a mai spus Raed Arafat.
“Prin noua lege există riscul vulnerabilizării sistemului la dezastre şi catastrofe”
El a atras atenţia că se distruge ceva ce există, fără a fi siguri că în schimb va fi ceva mai bun sau cel puţin la fel de bun: "Nu este vorba de Arafat, este vorba de sistemul public de urgenţă. Vreau să explic anumite aspecte, sper să înţeleagă lumea că avem un sistem de urgenţă integrat. Nu poţi spune că SMURD nu este afectat când depinde de serviciul public de ambulanţă. Ajungem la un sistem în care va intra factorul comercial şi care va intra în comepetiţie cu sistemul public, iar sistemul de urgenţă va deveni vulnerabil. Sunt firme concurente, şi nu mai poţi vorbi de un sistem integrat, ci de un sistem dezintegrat. Am obligaţia să avertizez şi să zic public, nu să tac şi să stau pe loc în speranţa că se va rezolva. Pe parcursul anilor, nu este prima dată când există această tentativă de comercializare. Au fost presiuni multe. Am avut presiuni fantastice la Legea 95/2006. În România, sectorul de urgenţă este unul dintre cele mai stabile sectoare, este continuu controlat. Prin noua lege există riscul vulnerabilizării sistemului la dezastre şi catastrofe", a arătat Raed Arafat, aduagînd ca actuala Lege a sănătăţii prevede timpi de reacţie, respectiv de ajungere la caz, pentru fiecare segment de urgenţă, în schimb în proiectul noii legi toate aceste prevederi dispar. El a mai spus că atunci când se va realiza unde s-a ajuns cu sistemul de urgenţă, peste trei-patru ani, va fi ireversibil, nu va mai fi posibilă o întoarcere de unde s-a pornit. El a precizat că ţine cu bolnavul şi cu sistemul care deserveşte pacientul, dar a aplica concurenţa în urgenţă este cel puţin straniu.
El a incheiat conferinta de presa spunand ca pleacă trist că nu a terminat ceea ce şi-a propus, dar cu fruntea sus pentru că şi-a spus punctul de vedere, iar obiecţiile faţă de noua Lege a sănătăţii nu va conteni să şi le susţină.
Ladislau Ritli: “Este regretabil că s-a ajuns la această situaţie”
Ministrul Ritli Ladislau a declarat, in dimineata zilei de astazi, după o discuţie cu Raed Arafat, că a încercat să-l convingă pe acesta să revină asupra deciziei, însă fără succes. "Este regretabil că s-a ajuns la această situaţie. Am încercat să-l conving, l-am rugat să se concentreze pe îmbunătăţirea proiectului de lege şi să nu proiectăm o ipoteză care poate fi negativă. Este o decizie personală. Cu regret am luat la cunoştinţă", a spus Ritli. Ministrul a precizat că, neavând foarte mulţi specialişti, a hotărât să aleagă un consilier onorific pe probleme de urgenţă, respectiv pe deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru. Chestionat cu privire la competenta lui Raed Arafat, ministrul Sănătăţii a spus: " Este un coleg foarte bun, cu experienţă (...). De fiecare dată când am discutat despre medicina de urgenţă din noul proiect, şi-a exprimat îngrijorarea, am încercat să îl liniştesc, dar nu am reuşit". Întrebat despre opinia preşedintelui Băsescu în acest sens, ministrul Sănătăţii a spus că şeful statului vede lucrurile global: "Domnul preşedinte vede lucrurile global, nu putem neglija punctul de vedere al dânsuluui. Legea trebuie discutată fără resentimente, fără idei preconcepute". Ministrul a subliniat însă că nu este de acord să fie proiectată "o imagine de dezastru" referitoare la această lege: "Nu văd un dezastru în sistemul de Urgenţă dacă această lege va fi aplicată. Sistemul funcţionează bine, dar pot fi aduse reglementări în plus".
Traseistul Cihodaru, recuperat de Cotroceni
Imediat dupa deisia lui Raed Arafat, guvernul a anuntat numirea deputatului UNPR (fost PDL, fost independent, fost PC), Tudor Ciuhodaru, medic şi şef al secţiei primiri-urgenţe a Spitalului "Sfântul Spiridon" din Iaşi, in functia de consilier onorific pe probleme de urgenţă al ministrului Sanatatii. Cihodaru a declarat că a fost, marţi, la Palatul Cotroceni, că i-au fost cerute un CV şi informaţii despre tot ce ştie să facă, precizând că nu a discutat despre preluarea funcţie de subsecretar de stat după plecarea lui Raed Arafat:
"Am fost solicitat să contribui la proiectul legii. Am fost invitat la Preşedinţie de dimineaţă, am discutat despre sistemul de urgenţă, mi-a fost solicitat CV-ul şi informaţii despre ce ştiu să fac. Deocamdată nu pot să ocup funcţia de secretar de stat deoarece as fi incompatibil, fiind şi deputat de Iaşi. Ar fi onorant pentru mine, dar mai important este să realizăm un sistem bun pentru pacient. Sunt multe lucruri care pot fi spuse, dar nimeni nu deţine adevărul absolut", a adăugat Ciuhodaru.
Întrebat dacă este de acord cu afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu făcute luni seară, într-o emisiune de televiziune, Ciuhodaru a spus că nu a urmărit declaraţiile, dar că trebuie puse în faţă interesele pacientului, "şi nu interesele cuiva care conduce dintr-un cotlon din minister". Chestionat dacă susţine obiecţiile lui Raed Arafat la proiectul Legii sănătăţii, Ciuhodaru a evitat un răspuns clar, spunând doar că sunt şi alţi specialişti în sistem şi mulţi dintre ei l-ar dori altfel: "Suntem în democraţie, există un sistem concurenţial. Eu cred în sisteme care funcţionează în interesul pacienţilor. Orice sistem este perfectibil". Întrebat ce crede despre demisia lui Raed Arafat, Ciuhodaru a spus că nu comentează "deciziile domnului Arafat" si a adaugat ca este un admirator al lui Raed Arafat din perioada în care a creat sistemul de urgenţă.
"Doresc să rămână alături de mine să facem acest sistem să funcţioneze", a mai spus Ciuhodaru.
Arafat: “Cihodaru a distrus SMURD Iasi”
In conferinta sa de presa, Raed Arafat a declarat ca deputatul UNPR, doctorul Tudor Ciuhodaru, a distrus SMURD Iaşi, el precizând că se gândeşte la ce se va întâmpla cu urgenţa şi că speră ca profesioniştii să fie ascultaţi: " Am văzut ce consilier a fost adus, cel care a distrus SMURD-ul la Iaşi. Mă gândesc ce se va întâmpla cu urgenţa, sper ca profesioniştii să fie ascultaţi".
(10.01.2012)
"Nu vreau să reproduc ce mi-au auzit urechile"
Arafat a precizat cã în primele două dezbateri pe proiectul noii legi i s-a trântit în faţă că sistemul de urgenţă ar fi evoluat şi fără el: "Nu vreau să reproduc ce mi-au auzit urechile:că doctorul Arafat nu a făcut nimic în România, că oricum evolua sistemul. (..) Am primit un telefon de la domnul preşedinte, un telefon care a venit în baza, cel mai probabil, a unei reclamaţii, de la unul dintre colegii pe care i-am enumerat, cei trei, că doctorul Arafat este împotriva reformei Sănătăţii şi nu vrea reforma sanitară şi că blochează procesul. Acest lucru nu se poate. (...) Telefonul preşedintelui s-a rezumat la o scurtă discuţie, în care a spus clar că, dacă nu îmi convine ce scriu, aşteptaţi, lăsaţi-i să scrie, şi după asta vom avea o discuţie despre aceste aspecte. După ce au terminat, am solicitat o întâlnire, mi s-a zis că va fi o întâlnire şi nu a mai avut loc".
”Ieşind în afara Ministerului Sănătăţii voi putea apăra sistemul de urgenţă mai bine”
El a precizat că mulţi i-au cerut să nu plece de la Ministerul Sănătăţii : "Am primit foarte multe telefoane să nu-mi dau demisia. E un moment şi s-a spus tranşant că, dacă nu sunt de acord cu punctul oficial al ministerului, trebuie să plec. Eu nu sunt de acord cu punctul de vedere oficial al ministerului". El a adăugat că ieşind din Ministeul Sănătăţii va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită discuţii tehnice.
"Ieşind în afara Ministerului Sănătăţii voi putea apăra sistemul de urgenţă mai bine. Sunt şi o să fiu pentru sistemul de urgenţă, fără nicio discuţie ", a precizat Raed Arafat. De asemenea, el a precizat că nu este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii în ce priveşte sistemul de urgenţă, pentru că el crede că, în forma propusă în proiectul Legii sănătăţii, va avea un impact negativ asupra acestui sistem: "Consider că sistemul de urgenţă va avea un impact negativ din moment ce orice control va dispărea". Raed Arafat a mai spus că sistemul actual de urgenţă nu este doar rodul muncii lui, ci este rezultatul activităţii unei comisii.
"O legislaţie care este unică, tradusă de Banca Mondială şi folosită în alte ţări, această lege nouă, ne este teamă, va dispărea. Indiferent că se spune că legislaţia secundară rămâne, ea va dispărea pentru că dispare baza legală. De acolo dispare integral capitol privind corelarea SMURD şi MAI", a explicat Arafat.
El a susţinut cã răspunsul primit după discuţiile din Comisia de Urgenţă nu îl mulţumeşte, deoarece consideră că astfel de reglementări trebuie cuprinse în lege, nefiind suficientă o hotărâre de guvern sau un ordine: "Nu poţi face asta doar la nivel de hotărâre de guvern sau de ordin, îţi trebuie o lege. Noi ne întrebăm care va fi conceptul viitorului sistem de urgenţă. Indiferent de sistem, noi desfiinţăm o lege cursivă, care are multe lucruri pentru sistemul de urgenţă. Este un sistem care nu pot spune că este perfect, nu pot să spun că a atins apogeul, însă este un sistem pentru care mulţi din alte ţări avansate ne-au lăudat că am luat-o înainte ca şi sistem de urgenţă", a mai spus Raed Arafat.
“Prin noua lege există riscul vulnerabilizării sistemului la dezastre şi catastrofe”
El a atras atenţia că se distruge ceva ce există, fără a fi siguri că în schimb va fi ceva mai bun sau cel puţin la fel de bun: "Nu este vorba de Arafat, este vorba de sistemul public de urgenţă. Vreau să explic anumite aspecte, sper să înţeleagă lumea că avem un sistem de urgenţă integrat. Nu poţi spune că SMURD nu este afectat când depinde de serviciul public de ambulanţă. Ajungem la un sistem în care va intra factorul comercial şi care va intra în comepetiţie cu sistemul public, iar sistemul de urgenţă va deveni vulnerabil. Sunt firme concurente, şi nu mai poţi vorbi de un sistem integrat, ci de un sistem dezintegrat. Am obligaţia să avertizez şi să zic public, nu să tac şi să stau pe loc în speranţa că se va rezolva. Pe parcursul anilor, nu este prima dată când există această tentativă de comercializare. Au fost presiuni multe. Am avut presiuni fantastice la Legea 95/2006. În România, sectorul de urgenţă este unul dintre cele mai stabile sectoare, este continuu controlat. Prin noua lege există riscul vulnerabilizării sistemului la dezastre şi catastrofe", a arătat Raed Arafat, aduagînd ca actuala Lege a sănătăţii prevede timpi de reacţie, respectiv de ajungere la caz, pentru fiecare segment de urgenţă, în schimb în proiectul noii legi toate aceste prevederi dispar. El a mai spus că atunci când se va realiza unde s-a ajuns cu sistemul de urgenţă, peste trei-patru ani, va fi ireversibil, nu va mai fi posibilă o întoarcere de unde s-a pornit. El a precizat că ţine cu bolnavul şi cu sistemul care deserveşte pacientul, dar a aplica concurenţa în urgenţă este cel puţin straniu.
El a incheiat conferinta de presa spunand ca pleacă trist că nu a terminat ceea ce şi-a propus, dar cu fruntea sus pentru că şi-a spus punctul de vedere, iar obiecţiile faţă de noua Lege a sănătăţii nu va conteni să şi le susţină.
Ladislau Ritli: “Este regretabil că s-a ajuns la această situaţie”
Ministrul Ritli Ladislau a declarat, in dimineata zilei de astazi, după o discuţie cu Raed Arafat, că a încercat să-l convingă pe acesta să revină asupra deciziei, însă fără succes. "Este regretabil că s-a ajuns la această situaţie. Am încercat să-l conving, l-am rugat să se concentreze pe îmbunătăţirea proiectului de lege şi să nu proiectăm o ipoteză care poate fi negativă. Este o decizie personală. Cu regret am luat la cunoştinţă", a spus Ritli. Ministrul a precizat că, neavând foarte mulţi specialişti, a hotărât să aleagă un consilier onorific pe probleme de urgenţă, respectiv pe deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru. Chestionat cu privire la competenta lui Raed Arafat, ministrul Sănătăţii a spus: " Este un coleg foarte bun, cu experienţă (...). De fiecare dată când am discutat despre medicina de urgenţă din noul proiect, şi-a exprimat îngrijorarea, am încercat să îl liniştesc, dar nu am reuşit". Întrebat despre opinia preşedintelui Băsescu în acest sens, ministrul Sănătăţii a spus că şeful statului vede lucrurile global: "Domnul preşedinte vede lucrurile global, nu putem neglija punctul de vedere al dânsuluui. Legea trebuie discutată fără resentimente, fără idei preconcepute". Ministrul a subliniat însă că nu este de acord să fie proiectată "o imagine de dezastru" referitoare la această lege: "Nu văd un dezastru în sistemul de Urgenţă dacă această lege va fi aplicată. Sistemul funcţionează bine, dar pot fi aduse reglementări în plus".
Traseistul Cihodaru, recuperat de Cotroceni
Imediat dupa deisia lui Raed Arafat, guvernul a anuntat numirea deputatului UNPR (fost PDL, fost independent, fost PC), Tudor Ciuhodaru, medic şi şef al secţiei primiri-urgenţe a Spitalului "Sfântul Spiridon" din Iaşi, in functia de consilier onorific pe probleme de urgenţă al ministrului Sanatatii. Cihodaru a declarat că a fost, marţi, la Palatul Cotroceni, că i-au fost cerute un CV şi informaţii despre tot ce ştie să facă, precizând că nu a discutat despre preluarea funcţie de subsecretar de stat după plecarea lui Raed Arafat:
"Am fost solicitat să contribui la proiectul legii. Am fost invitat la Preşedinţie de dimineaţă, am discutat despre sistemul de urgenţă, mi-a fost solicitat CV-ul şi informaţii despre ce ştiu să fac. Deocamdată nu pot să ocup funcţia de secretar de stat deoarece as fi incompatibil, fiind şi deputat de Iaşi. Ar fi onorant pentru mine, dar mai important este să realizăm un sistem bun pentru pacient. Sunt multe lucruri care pot fi spuse, dar nimeni nu deţine adevărul absolut", a adăugat Ciuhodaru.
Întrebat dacă este de acord cu afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu făcute luni seară, într-o emisiune de televiziune, Ciuhodaru a spus că nu a urmărit declaraţiile, dar că trebuie puse în faţă interesele pacientului, "şi nu interesele cuiva care conduce dintr-un cotlon din minister". Chestionat dacă susţine obiecţiile lui Raed Arafat la proiectul Legii sănătăţii, Ciuhodaru a evitat un răspuns clar, spunând doar că sunt şi alţi specialişti în sistem şi mulţi dintre ei l-ar dori altfel: "Suntem în democraţie, există un sistem concurenţial. Eu cred în sisteme care funcţionează în interesul pacienţilor. Orice sistem este perfectibil". Întrebat ce crede despre demisia lui Raed Arafat, Ciuhodaru a spus că nu comentează "deciziile domnului Arafat" si a adaugat ca este un admirator al lui Raed Arafat din perioada în care a creat sistemul de urgenţă.
"Doresc să rămână alături de mine să facem acest sistem să funcţioneze", a mai spus Ciuhodaru.
Arafat: “Cihodaru a distrus SMURD Iasi”
In conferinta sa de presa, Raed Arafat a declarat ca deputatul UNPR, doctorul Tudor Ciuhodaru, a distrus SMURD Iaşi, el precizând că se gândeşte la ce se va întâmpla cu urgenţa şi că speră ca profesioniştii să fie ascultaţi: " Am văzut ce consilier a fost adus, cel care a distrus SMURD-ul la Iaşi. Mă gândesc ce se va întâmpla cu urgenţa, sper ca profesioniştii să fie ascultaţi".
(10.01.2012)
IOAN NICULAE LA DIICOT IN DOSARUL "ROMGAZ":
"INTERAGRO ESTE SUBMINAT DE PARCHET"
Ioan Niculae a venit, astazi, la DIICOT, insotit de avocati, pentru a fi audiat în dosarul privind subminarea economiei naţionale, în care sunt cercetaţi 40 de foşti şi actuali şefi din Romgaz, Ministerul Economiei şi ANRE, care l-ar fi ajutat pe patronul InterAgro să obţină mari cantităţi de gaze la preţ subevaluat.
"Asistăm la subminarea economiei naţionale, o mică părticică din ea, la un agent economic. Dar nu noi am făcut-o, ei o fac cu noi. Nu am văzut acuzaţiile", a spus Ioan Niculae la intrarea în sediul DIICOT. La DIICOT s-a prezenta şi Darius Meşca, secretar de stat pentru energie în Ministerul Economiei în perioada 2005-2009, cercetat în acest dosar.
Patruzeci de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi ANRE sunt cercetate penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale, a informat, în 4 ianuarie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Astfel, a fost începută urmărirea penală, în 14 decembrie 2011, împotriva omului de afaceri Ioan Nicolae, Marin Mirea - administrator la Interagro şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Poducătorilor de Îngrăşăminte Chimice din România Nitrofosfor, Viorel Palaşcă - secretar de stat pentru politica industrială MECMA în perioada 2007-2008, Darius Meşca - secretar de stat pentru energie în MECMA în perioada 2005-2009, Tudor Şerban - secretar de stat pentru energie şi resurse minerale MECMA în perioada 2009-2010, Stelian Bănăţeanu - director general adjunct al Direcţiei de Politici Industriale MECMA, Eugen Georgescu - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, este pus sub urmărire penală şi Dan Victor Alesandru, apropiat al lui Ioan Nicolae şi administrator al unor firme conexe domeniului gazifer. El a deţinut funcţia de secretar de stat în 2005 în MECMA. Este anchetată şi Ioana Apan - director general adjunct, secretar general adjunct în MECMA, fiind numită preşedinte AGA a SNGN Romgaz în 23 iulie 2007, funcţie deţinută până în 7 iulie 2009, când a fost desemnată preşedinte al CA SNGN Romgaz, pentru o perioadă de patru ani.
Anchetatorii i-au pus sub acuzare şi pe Marius Untescu - şef serviciu în cadrul MECMA, numit în 7 aprilie 2005 membru în AGA Romgaz, până la 10 februarie 2009, Adriana Oros - consilier MECMA-OSPI, numită în AGA în 10 februarie 2009, Monica Mitu - consilier MECMA, numită în AGA în 10 octombrie 2009.
Totodată, în dosar sunt urmăriţi penal Alpar Kramer, Marcel Piteiu, Antal Francisc, Toth Francisc, Marius Leonte Veza, Eugen Mitea, Lucian Stancu, Lucia Ionaşcu, Gheorghe Dîmbean, Corin Emil Cinrea, Cornelia Sărdan, Maria Mateş, Ioan Floin Iagăr, Ruben Diac, Nicolae Strava, Gabriela Ciobotă, Ioan Marius Sabău, Viorica Bordeiu, Iulia Săcălean, Mihaela Rusu, Radu Dan Păltan, Ionuţ Bogdan, Ion Diaconu, Anca Antal, Andrei Iancu Popescu, Forin Todoran, Mioara Zainea, Rodica Bica.
Ce spun procurorii
Activitatea acestor persoane a fost monitorizată de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii, care au sesizat Direcţia de Investigaţii a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu privire la faptul că la nivelul SNGN Romgaz SA Mediaş, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi SC InterAgro SA Bucureşti, începând cu anul 2005, s-a constituit o grupare infracţională formată din funcţionari publici şi oameni de afaceri care, prin influenţă şi exercitare intenţionat defectuoasă a atribuţiilor specifice funcţiilor, "acţionează în mod concertat în vederea păgubirii financiare a societăţii naţionale, punând astfel în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor natural", au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Procurorii DIICOT susţin că cei 40 au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 126.000.000 de dolari patrimoniului SNGN Romgaz SA şi bugetului consolidat al statului şi au avut drept consecinţă punerea în pericol a sistemul energetic naţional".
Procurorii au mai precizat că activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare de către societatea comerciala a unor cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de SNGN Romgaz SA, obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, "cu eludarea reglementărilor legale în materie precum şi menţinerea facilităţilor acordate societatii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate".
Varujan Vosganian cere audierea lui Basescu si Boc
Fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, senator PNL, a solicitat, într-o scrisoare deschisă adresată DIICOT, să fie audiat în dosarul Romgaz, pentru clarificarea situaţiei, solicitând însă ca în aceeaşi cauză să fie audiaţi şi premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu.
Vosganian precizează că scrisoarea sa este prilejuită de declanşarea cercetării penale pentru un mare număr de funcţionari din cadrul Romgaz SA şi al Ministerului Economiei, pentru perioada 2005-2010, sub învinuirea de complot pentru subminarea economiei naţionale.
Conform acestuia, este o ipoteză "halucinantă şi neverosimilă" situaţia "potrivit căreia, timp de şapte ani, mai toată conducerea unui minister reprezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi una dintre cele mai puternice companii româneşti au fost lăsate să comploteze nestingherite pentru subminarea economiei româneşti, ba chiar au fost încurajate, începând cu 2009, în forma agravantă a acţiunile lor criminale, de acte normative semnate de prim-ministrul Guvernului, aprobate prin lege de o majoritate parlamentară copleşitoare şi promulgate de preşedintele ţării, acte normative aplicate, la rândul lor, neabătut, până la ultimele lor consecinţe".
"Solicit să fiu audiat, în calitatea pe care o consideraţi de cuviinţă, pentru a contribui, prin informaţiile pe care le deţin şi prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situaţii. Solicit, de asemenea, ca împreună cu mine, să fie audiaţi, într-o calitate cel puţin echivalentă cu a mea, date fiind circumstanţele agravante, domnii Traian Băsescu, preşedintele României, şi Emil Boc, prim ministru al Guvernului, cu atât mai mult cu cât cei doi dispuneau, cu siguranţă, la data respectivă, de datele pe care ulterior Serviciul Român de Informaţii le-a pus la dispoziţia DIICOT. Solicit includerea, în rândul persoanelor citate, a celor doi demnitari deoarece într-o cercetare de o asemenea anvergură trebuie pornit de la cifrele mari şi de la cei care le-au produs, altminteri ancheta riscă să pară doar o tentativă de a muta atenţia opiniei publice ori o răfuială politică, ceea ce ar pune sub auspicii extrem de nevaforabile anul electoral 2012", se arată în încheierea scrisorii semnate de Vosganian.
Ioan Niculae: Grupul InterAgro este subminat de Parchet; firmele colaboratoare nu ne mai răspund
Patronul grupului InterAgro, Ioan Niculae, a declarat, luni, la ieşirea din sediul DIICOT, că Parchetul complotează şi încearcă subminarea activităţii companiilor sale, precizând că acuzaţiile aduse la adresa lui, de complot şi subminare a economiei naţionale, reprezintă un abuz.
Ioan Niculae a dat o scurtă declaraţie la ieşirea din sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, spunând că nu poate înţelege de ce doar activitatea InterAgro este cercetată de procurori şi arătând că acest grup de firme este singurul pe piaţa românească, la ora actuată, cu capital integral privat românesc.
"Cred că este vorba de un parteneriat public-privat între un organ al statului care se numeşte Parchetul General şi televiziunile care sunt publice şi private, şi asistaţi în direct la un eveniment relativ istoric pentru România astăzi. Cum poate fi distrus un agent economic care a avut neobrăzarea în aceşti 20-21 de ani să se opună ideii generale că noi românii suntem numai cerşetori şi slugi şi că noi nu putem angaja, ci doar să fim angajaţi", a spus Ioan Niculae.
Omul de afaceri a adăugat că presupusul complot făcut de Parchet la adresa grupului său de firme ar fi început odată cu comunicatul dat de DIICOT în urmă cu o săptămână, prin care a anunţat demararea unei anchete ce-l vizează, fără ca lui să i se fi adus la cunoştinţă acuzaţiile.
"Începând de săptămâna trecută, cu acel comunicat al DIICOT-ului, practic toate firmele noastre, peste 27 de firme, sunt distruse. Avem combinatele chimice închise începând de la 1 ianuarie, niciuna dintre companiile private sau de stat care vând gaz nu mai răspunde solicitărilor InterAgro. Suntem într-o situaţie extraordinar de delicată din punct de vedere economic şi, practic, aţi asistat la subminarea unui agent economic care încă mai rămăsese cu capital privat românesc", a mai spus Niculae.
În finalul declaraţiei, Ioan Niculae a arătat că nu poate înţelege de ce conform aceloraşi prevederi legale în baza cărora a fost demarată această anchetă privind grupul său de firme nu sunt cercetate şi numeroase alte firme de profil, aproximativ o sută, care au capital privat străin.
Avocaţii lui Niculae au confirmat faptul că procurorii i-au adus acestuia la cunoştinţă învinuirile din acest dosar, respectiv de complot şi subminarea economiei naţionale.
Ioan Niculae a venit, luni, la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul privind subminarea economiei naţionale, în care sunt cercetaţi 40 de foşti şi actuali şefi din Romgaz, Ministerul Economiei şi ANRE, care l-ar fi ajutat pe patronul InterAgro să obţină mari cantităţi de gaze la preţ subevaluat.
(09.01.2012)
"Asistăm la subminarea economiei naţionale, o mică părticică din ea, la un agent economic. Dar nu noi am făcut-o, ei o fac cu noi. Nu am văzut acuzaţiile", a spus Ioan Niculae la intrarea în sediul DIICOT. La DIICOT s-a prezenta şi Darius Meşca, secretar de stat pentru energie în Ministerul Economiei în perioada 2005-2009, cercetat în acest dosar.
Patruzeci de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi ANRE sunt cercetate penal pentru complot şi subminarea economiei naţionale, a informat, în 4 ianuarie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Astfel, a fost începută urmărirea penală, în 14 decembrie 2011, împotriva omului de afaceri Ioan Nicolae, Marin Mirea - administrator la Interagro şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Poducătorilor de Îngrăşăminte Chimice din România Nitrofosfor, Viorel Palaşcă - secretar de stat pentru politica industrială MECMA în perioada 2007-2008, Darius Meşca - secretar de stat pentru energie în MECMA în perioada 2005-2009, Tudor Şerban - secretar de stat pentru energie şi resurse minerale MECMA în perioada 2009-2010, Stelian Bănăţeanu - director general adjunct al Direcţiei de Politici Industriale MECMA, Eugen Georgescu - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, este pus sub urmărire penală şi Dan Victor Alesandru, apropiat al lui Ioan Nicolae şi administrator al unor firme conexe domeniului gazifer. El a deţinut funcţia de secretar de stat în 2005 în MECMA. Este anchetată şi Ioana Apan - director general adjunct, secretar general adjunct în MECMA, fiind numită preşedinte AGA a SNGN Romgaz în 23 iulie 2007, funcţie deţinută până în 7 iulie 2009, când a fost desemnată preşedinte al CA SNGN Romgaz, pentru o perioadă de patru ani.
Anchetatorii i-au pus sub acuzare şi pe Marius Untescu - şef serviciu în cadrul MECMA, numit în 7 aprilie 2005 membru în AGA Romgaz, până la 10 februarie 2009, Adriana Oros - consilier MECMA-OSPI, numită în AGA în 10 februarie 2009, Monica Mitu - consilier MECMA, numită în AGA în 10 octombrie 2009.
Totodată, în dosar sunt urmăriţi penal Alpar Kramer, Marcel Piteiu, Antal Francisc, Toth Francisc, Marius Leonte Veza, Eugen Mitea, Lucian Stancu, Lucia Ionaşcu, Gheorghe Dîmbean, Corin Emil Cinrea, Cornelia Sărdan, Maria Mateş, Ioan Floin Iagăr, Ruben Diac, Nicolae Strava, Gabriela Ciobotă, Ioan Marius Sabău, Viorica Bordeiu, Iulia Săcălean, Mihaela Rusu, Radu Dan Păltan, Ionuţ Bogdan, Ion Diaconu, Anca Antal, Andrei Iancu Popescu, Forin Todoran, Mioara Zainea, Rodica Bica.
Ce spun procurorii
Activitatea acestor persoane a fost monitorizată de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii, care au sesizat Direcţia de Investigaţii a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu privire la faptul că la nivelul SNGN Romgaz SA Mediaş, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi SC InterAgro SA Bucureşti, începând cu anul 2005, s-a constituit o grupare infracţională formată din funcţionari publici şi oameni de afaceri care, prin influenţă şi exercitare intenţionat defectuoasă a atribuţiilor specifice funcţiilor, "acţionează în mod concertat în vederea păgubirii financiare a societăţii naţionale, punând astfel în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor natural", au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Procurorii DIICOT susţin că cei 40 au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 126.000.000 de dolari patrimoniului SNGN Romgaz SA şi bugetului consolidat al statului şi au avut drept consecinţă punerea în pericol a sistemul energetic naţional".
Procurorii au mai precizat că activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare de către societatea comerciala a unor cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de SNGN Romgaz SA, obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, "cu eludarea reglementărilor legale în materie precum şi menţinerea facilităţilor acordate societatii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate".
Varujan Vosganian cere audierea lui Basescu si Boc
Fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, senator PNL, a solicitat, într-o scrisoare deschisă adresată DIICOT, să fie audiat în dosarul Romgaz, pentru clarificarea situaţiei, solicitând însă ca în aceeaşi cauză să fie audiaţi şi premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu.
Vosganian precizează că scrisoarea sa este prilejuită de declanşarea cercetării penale pentru un mare număr de funcţionari din cadrul Romgaz SA şi al Ministerului Economiei, pentru perioada 2005-2010, sub învinuirea de complot pentru subminarea economiei naţionale.
Conform acestuia, este o ipoteză "halucinantă şi neverosimilă" situaţia "potrivit căreia, timp de şapte ani, mai toată conducerea unui minister reprezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi una dintre cele mai puternice companii româneşti au fost lăsate să comploteze nestingherite pentru subminarea economiei româneşti, ba chiar au fost încurajate, începând cu 2009, în forma agravantă a acţiunile lor criminale, de acte normative semnate de prim-ministrul Guvernului, aprobate prin lege de o majoritate parlamentară copleşitoare şi promulgate de preşedintele ţării, acte normative aplicate, la rândul lor, neabătut, până la ultimele lor consecinţe".
"Solicit să fiu audiat, în calitatea pe care o consideraţi de cuviinţă, pentru a contribui, prin informaţiile pe care le deţin şi prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situaţii. Solicit, de asemenea, ca împreună cu mine, să fie audiaţi, într-o calitate cel puţin echivalentă cu a mea, date fiind circumstanţele agravante, domnii Traian Băsescu, preşedintele României, şi Emil Boc, prim ministru al Guvernului, cu atât mai mult cu cât cei doi dispuneau, cu siguranţă, la data respectivă, de datele pe care ulterior Serviciul Român de Informaţii le-a pus la dispoziţia DIICOT. Solicit includerea, în rândul persoanelor citate, a celor doi demnitari deoarece într-o cercetare de o asemenea anvergură trebuie pornit de la cifrele mari şi de la cei care le-au produs, altminteri ancheta riscă să pară doar o tentativă de a muta atenţia opiniei publice ori o răfuială politică, ceea ce ar pune sub auspicii extrem de nevaforabile anul electoral 2012", se arată în încheierea scrisorii semnate de Vosganian.
Ioan Niculae: Grupul InterAgro este subminat de Parchet; firmele colaboratoare nu ne mai răspund
Patronul grupului InterAgro, Ioan Niculae, a declarat, luni, la ieşirea din sediul DIICOT, că Parchetul complotează şi încearcă subminarea activităţii companiilor sale, precizând că acuzaţiile aduse la adresa lui, de complot şi subminare a economiei naţionale, reprezintă un abuz.
Ioan Niculae a dat o scurtă declaraţie la ieşirea din sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, spunând că nu poate înţelege de ce doar activitatea InterAgro este cercetată de procurori şi arătând că acest grup de firme este singurul pe piaţa românească, la ora actuată, cu capital integral privat românesc.
"Cred că este vorba de un parteneriat public-privat între un organ al statului care se numeşte Parchetul General şi televiziunile care sunt publice şi private, şi asistaţi în direct la un eveniment relativ istoric pentru România astăzi. Cum poate fi distrus un agent economic care a avut neobrăzarea în aceşti 20-21 de ani să se opună ideii generale că noi românii suntem numai cerşetori şi slugi şi că noi nu putem angaja, ci doar să fim angajaţi", a spus Ioan Niculae.
Omul de afaceri a adăugat că presupusul complot făcut de Parchet la adresa grupului său de firme ar fi început odată cu comunicatul dat de DIICOT în urmă cu o săptămână, prin care a anunţat demararea unei anchete ce-l vizează, fără ca lui să i se fi adus la cunoştinţă acuzaţiile.
"Începând de săptămâna trecută, cu acel comunicat al DIICOT-ului, practic toate firmele noastre, peste 27 de firme, sunt distruse. Avem combinatele chimice închise începând de la 1 ianuarie, niciuna dintre companiile private sau de stat care vând gaz nu mai răspunde solicitărilor InterAgro. Suntem într-o situaţie extraordinar de delicată din punct de vedere economic şi, practic, aţi asistat la subminarea unui agent economic care încă mai rămăsese cu capital privat românesc", a mai spus Niculae.
În finalul declaraţiei, Ioan Niculae a arătat că nu poate înţelege de ce conform aceloraşi prevederi legale în baza cărora a fost demarată această anchetă privind grupul său de firme nu sunt cercetate şi numeroase alte firme de profil, aproximativ o sută, care au capital privat străin.
Avocaţii lui Niculae au confirmat faptul că procurorii i-au adus acestuia la cunoştinţă învinuirile din acest dosar, respectiv de complot şi subminarea economiei naţionale.
Ioan Niculae a venit, luni, la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul privind subminarea economiei naţionale, în care sunt cercetaţi 40 de foşti şi actuali şefi din Romgaz, Ministerul Economiei şi ANRE, care l-ar fi ajutat pe patronul InterAgro să obţină mari cantităţi de gaze la preţ subevaluat.
(09.01.2012)
HOTARARE CEDO: TAIEREA SALARIILOR ESTE LEGALA
Prin decizia de inadmisibilitate pronuntata la data de 6 decembrie 2011 in cauzele Felicia Mihaies impotriva Romaniei si Adrian Gavril Sentes impotriva Romaniei , Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neincalcarea de catre Statul roman a dispozitiilor articolului 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, informeaza site-ul Hotararicedo.ro. Potrivit sursei citate, solutia Curtii, extrem de importanta pentru instantele interne, este de natura sa puna capat controversei legate de respectarea drepturilor fundamentale ale omului in contextul reducerii cu 25% a salariilor, ca urmare a aplicarii Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar. Potrivit site-ului hotararicedo.ro, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a confirmat interpretarile succesive ale Curtii Constitutionale, dar si pe acelea ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intr-un recurs in interesul legii, pronuntat insa intr-un aspect subsidiar, infirmand unele interpretari izolate ale instantelor judecatoresti competente sa solutioneze cauze privind conflictele de munca.
Potrivit situatiei de fapt retinute de Curte, pe baza informatiilor prezentate de catre reclamanti, acestia sunt angajati in cadrul Primariei din Chisineu Cris, judetul Arad. Printr-o decizie din 21 iunie 2010, salariul reclamantilor a fost redus cu 25%, pentru o perioada de sase luni (3 iulie 2010 - 31 decembrie 2010), in temeiul Legii nr. 118/2010, reducere care le-a produs o pierdere salariala totala de 757 lei, respectiv de 3346 lei.
Invocand dispozitiile articolului 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie, reclamantii s-au adresat instantelor judecatoresti, actiunile fiind respinse irevocabil prin decizia din 21 iunie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, care a mentinut solutiile de prima instanta ale Tribunalului Arad, apreciind ca masura are caracter temporar si exista o legatura de proportionalitate intre mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului) si scopul legitim urmarit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat).
Reclamantii s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie.
Prin decizia de inadmisibilitate pronuntata, Curtea a reamintit ca dispozitiile Conventiei nu confera un drept de a primi un salariu intr-un anumit cuantum (a se vedea cauza Vilho Eskelinen si altii c. Finlandei [M.C.], hotararea din 19 aprilie 2007, nr. 63235/00, par. 94, si mutatis mutandis, cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, hotararea din 12 octombrie 2004, nr. 60669/00, par. 39). Nu este suficient ca un reclamant sa invoce existenta unei "contestatii reale" sau a unei "plangeri credibile".
O creanta poate fi considerata drept o "valoare patrimoniala", in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, numai atunci cand are o baza suficienta in dreptul intern, spre exemplu atunci cand este confirmata de o jurisprudenta bine stabilita a instantelor (Kopecky c. Slovaciei, hotararea din 28 septembrie 2004, par. 45-52).
Revine statului, sa stabileasca, de o maniera discretionara, ce beneficii trebuie platite angajatilor sai din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de beneficii prin modificari legislative corespunzatoare (cauza Ketchko c. Ucrainei, hotararea din 8 noiembrie 2005, nr. 63134/00, par. 23).
Totusi, atunci cand o dispozitie legala este in vigoare si prevede plata anumitor beneficii, iar conditiile stipulate sunt respectate, autoritatile nu pot refuza in mod deliberat plata acestora atata timp cat dispozitiile legale raman in vigoare. In mod similar, un reclamant poate invoca o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor sale, in ce priveste salariile, atunci cand a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca dreptul la o creanta suficient de bine determinata impotriva statului pentru a fi exigibila (cauza Muresanu c. Romaniei, hotararea din 15 iunie 2010, nr. 12821/05, par. 26).
(06.01.2012)
Potrivit situatiei de fapt retinute de Curte, pe baza informatiilor prezentate de catre reclamanti, acestia sunt angajati in cadrul Primariei din Chisineu Cris, judetul Arad. Printr-o decizie din 21 iunie 2010, salariul reclamantilor a fost redus cu 25%, pentru o perioada de sase luni (3 iulie 2010 - 31 decembrie 2010), in temeiul Legii nr. 118/2010, reducere care le-a produs o pierdere salariala totala de 757 lei, respectiv de 3346 lei.
Invocand dispozitiile articolului 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie, reclamantii s-au adresat instantelor judecatoresti, actiunile fiind respinse irevocabil prin decizia din 21 iunie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, care a mentinut solutiile de prima instanta ale Tribunalului Arad, apreciind ca masura are caracter temporar si exista o legatura de proportionalitate intre mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului) si scopul legitim urmarit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat).
Reclamantii s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocand incalcarea articolului 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie.
Prin decizia de inadmisibilitate pronuntata, Curtea a reamintit ca dispozitiile Conventiei nu confera un drept de a primi un salariu intr-un anumit cuantum (a se vedea cauza Vilho Eskelinen si altii c. Finlandei [M.C.], hotararea din 19 aprilie 2007, nr. 63235/00, par. 94, si mutatis mutandis, cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, hotararea din 12 octombrie 2004, nr. 60669/00, par. 39). Nu este suficient ca un reclamant sa invoce existenta unei "contestatii reale" sau a unei "plangeri credibile".
O creanta poate fi considerata drept o "valoare patrimoniala", in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, numai atunci cand are o baza suficienta in dreptul intern, spre exemplu atunci cand este confirmata de o jurisprudenta bine stabilita a instantelor (Kopecky c. Slovaciei, hotararea din 28 septembrie 2004, par. 45-52).
Revine statului, sa stabileasca, de o maniera discretionara, ce beneficii trebuie platite angajatilor sai din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de beneficii prin modificari legislative corespunzatoare (cauza Ketchko c. Ucrainei, hotararea din 8 noiembrie 2005, nr. 63134/00, par. 23).
Totusi, atunci cand o dispozitie legala este in vigoare si prevede plata anumitor beneficii, iar conditiile stipulate sunt respectate, autoritatile nu pot refuza in mod deliberat plata acestora atata timp cat dispozitiile legale raman in vigoare. In mod similar, un reclamant poate invoca o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor sale, in ce priveste salariile, atunci cand a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca dreptul la o creanta suficient de bine determinata impotriva statului pentru a fi exigibila (cauza Muresanu c. Romaniei, hotararea din 15 iunie 2010, nr. 12821/05, par. 26).
(06.01.2012)
DIICOT DESCHIDE DOSARUL "ROMGAZ":
40 DE INVINUITI, PREJUDICIU 126 MILIOANE USD
DIICOT verifică modul în care mai multe companii românesti, printre care se numara si Interagro - condusa de magnatul Ioan Niculae, ar fi beneficiat de gaze naturale din productia internă, la preturi preferentiale. Potrivit unui Comunicat al procurorilor, sunt cercetate 40 de persoane, dintre care 35 au fost deja audiate, pe 28 și 29 decembrie 2011, fiindu-le adusă la cunostintă începerea urmăririi penale. Acuzatia este de complot si subminare a economiei nationale, prejudiciul fiind estimat la 126 milioane USD. Printre acuzati se numără functionari publici din conducerile Ministerului Economiei, Romgaz si ANRE, precum Marcel Adrian Piteiu, membru PDL, director general Romgaz şi Ioana Apan (fosta consilieră a lui Codrut Sereş, trimis şi el în judecată pentru subminarea economiei naţionale în alt dosar) - acum preşedintele Consiliului de Administraţie al Romgaz şi secretar general adjunct în Ministerul Economiei, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz şi Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat în Ministerul Economiei în guvernarea Tăriceanu.
ACUZATIA DIICOT: SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE
Faptele au fost comise începând din 2005, mentionează DIICOT. În fruntea Ministerului Economiei s-au perindat, din 2005, Codrut Seres, Varujan Vosganian, Gheorghe Pogea si Adriean Videanu. Pe mandatul lui Vosganian, contractele dintre Romgaz si partenerii săi privati au fost reglementate prin ordin de ministru, iar pe cel al lui Videanu - prin ordonantă de Guvern, aprobată, apoi, în Parlament. Ba chiar, Parlamentul a prelungit perioada de acordare. Adriean Videanu a declarat că nu stie absolut nimic despre vreun asemenea dosar.
"Activitatea infractională a generat imposibilitatea repartizării de către Romgaz a rezervelor necesare pentru realizarea programului național de înmagazinare si cresterea importului de gaze naturale, cu consecinta punerii în pericol a sistemului energetic national si subminării economiei nationale", precizează DIICOT.
Ancheta este abia la început si că doar unora dintre învinuiti li s-a adus, până în prezent, la cunostintă, faptul că a fost dispusă începerea urmăririi penale. Materialul probator nu a fost, încă, prezentat învinuitilor. Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, astăzi, că procurorii DIICOT i-au solicitat, într-adevăr, un punct de vedere vizavi de accesul consumatorilor la gazele naturale din productia internă.
NICULAE A AFLAT DE ANCHETA DIN PRESA SI SE DECLARA NEVINOVAT
Magnatul Ioan Niculae, patron al mai multor combinate care folosesc gaze naturale, dar si beneficiar al unor contracte încheiate cu Romgaz, a confirmat public faptul că a fost citat la DIICOT, pe data de 29 decembrie 2011, însă nu s-a putut prezenta deoarece avocatii săi erau în vacantă. Niculae a negat că ar fi beneficiat de preturi preferentiale, dar si că firmele sale ar avea datorii la stat, context în care nu ar mai fi putut beneficia de înlesniri.
Potrivit ANAF, combinatul Donau Chem de la Turnu Măgurele, deținut de grupul Interagro al lui Ioan Niculae, are, totusi, datorii către bugetul de stat de 30 de milioane de lei, la nivelul lunii septembrie 2011. Peste 8 milioane de lei sunt dobînzi si penalităti, iar compania beneficiază de înlesniri la plată. Și Amurco SRL, parte a Interagro, datorează 15,5 milioane lei, dintre care jumătate penalități si dobânzi, fiind în executare silită. Viromet are, la rându-i, datorii, dar mai mici, de 160.000 de lei. Aceste companii fac parte din ramura de industrie chimică a Interagro, adică exact cea care ar fi beneficiat, potrivit DIICOT, de prețuri preferentiale la achiziția de gaze naturale din producția internă, de la Romgaz. Și alte companii ale lui Ioan Niculae, din ramura agricolă a grupului, precum Interagro SRL si Galaxy Tobacco, înregistrează datorii.
Pe de altă parte, Ioan Niculae a declarat la sfârsitul anului 2011 că se va vedea în situația de a-si închide combinatele dacă statul nu găseste o soluție pentru ieftinirea gazului natural.
GAZE IEFTINE PENTRU MAGNATII DATORII LA STAT SI SCUMPE PENTRU POPULATIE
Potrivit datelor din dosar, patru combinate chimice controlate de omul de afaceri Ioan Niculae au beneficiat de gaze din producţia internă - la un preţ mult mai avantajos - deşi aveau datorii la stat. Combinatul Azomureş, în schimb, nu a beneficiat de acelaşi tratament, primind gaze doar după ce şi-a platit toate datoriile către stat, aşa cum spune şi legea. În urma acelor contracte, timp de mai mulţi ani, Nitramonia Făgăraş, Interagro şi celelalte două societăţi producătoare de îngrăşăminte ar fi funcţionat cu gaze din producţia internă, cantităţiile fiind achiziţionate de la Romgaz. În tot acest timp, însă, populaţiei i-au fost livrate doar gaze din import, mult mai scumpe. Surse judiciare vorbesc despre faptul că în urma anchetei procurorii ar fi descoperit că firmele miliardarului nu ar fi avut dreptul să beneficieze de gaz la preţ prefernţial pentru că erau datoare la stat.
NICULAE ESTE CERCETAT DE DNA SI PENTRU SPONSORIZAREA LUI GEOANA VIA VANTU
Ioan Niculae este cercetat și de către DNA, pentru sponsorizarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, din 2009, prin intermediul unui institut deținut de Sorin Ovidiu Vîntu, în schimbul promisiunii numirii unor oameni de încredere în Ministerul Economiei si Romgaz.
(05.01.2012)
ACUZATIA DIICOT: SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE
Faptele au fost comise începând din 2005, mentionează DIICOT. În fruntea Ministerului Economiei s-au perindat, din 2005, Codrut Seres, Varujan Vosganian, Gheorghe Pogea si Adriean Videanu. Pe mandatul lui Vosganian, contractele dintre Romgaz si partenerii săi privati au fost reglementate prin ordin de ministru, iar pe cel al lui Videanu - prin ordonantă de Guvern, aprobată, apoi, în Parlament. Ba chiar, Parlamentul a prelungit perioada de acordare. Adriean Videanu a declarat că nu stie absolut nimic despre vreun asemenea dosar.
"Activitatea infractională a generat imposibilitatea repartizării de către Romgaz a rezervelor necesare pentru realizarea programului național de înmagazinare si cresterea importului de gaze naturale, cu consecinta punerii în pericol a sistemului energetic national si subminării economiei nationale", precizează DIICOT.
Ancheta este abia la început si că doar unora dintre învinuiti li s-a adus, până în prezent, la cunostintă, faptul că a fost dispusă începerea urmăririi penale. Materialul probator nu a fost, încă, prezentat învinuitilor. Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, astăzi, că procurorii DIICOT i-au solicitat, într-adevăr, un punct de vedere vizavi de accesul consumatorilor la gazele naturale din productia internă.
NICULAE A AFLAT DE ANCHETA DIN PRESA SI SE DECLARA NEVINOVAT
Magnatul Ioan Niculae, patron al mai multor combinate care folosesc gaze naturale, dar si beneficiar al unor contracte încheiate cu Romgaz, a confirmat public faptul că a fost citat la DIICOT, pe data de 29 decembrie 2011, însă nu s-a putut prezenta deoarece avocatii săi erau în vacantă. Niculae a negat că ar fi beneficiat de preturi preferentiale, dar si că firmele sale ar avea datorii la stat, context în care nu ar mai fi putut beneficia de înlesniri.
Potrivit ANAF, combinatul Donau Chem de la Turnu Măgurele, deținut de grupul Interagro al lui Ioan Niculae, are, totusi, datorii către bugetul de stat de 30 de milioane de lei, la nivelul lunii septembrie 2011. Peste 8 milioane de lei sunt dobînzi si penalităti, iar compania beneficiază de înlesniri la plată. Și Amurco SRL, parte a Interagro, datorează 15,5 milioane lei, dintre care jumătate penalități si dobânzi, fiind în executare silită. Viromet are, la rându-i, datorii, dar mai mici, de 160.000 de lei. Aceste companii fac parte din ramura de industrie chimică a Interagro, adică exact cea care ar fi beneficiat, potrivit DIICOT, de prețuri preferentiale la achiziția de gaze naturale din producția internă, de la Romgaz. Și alte companii ale lui Ioan Niculae, din ramura agricolă a grupului, precum Interagro SRL si Galaxy Tobacco, înregistrează datorii.
Pe de altă parte, Ioan Niculae a declarat la sfârsitul anului 2011 că se va vedea în situația de a-si închide combinatele dacă statul nu găseste o soluție pentru ieftinirea gazului natural.
GAZE IEFTINE PENTRU MAGNATII DATORII LA STAT SI SCUMPE PENTRU POPULATIE
Potrivit datelor din dosar, patru combinate chimice controlate de omul de afaceri Ioan Niculae au beneficiat de gaze din producţia internă - la un preţ mult mai avantajos - deşi aveau datorii la stat. Combinatul Azomureş, în schimb, nu a beneficiat de acelaşi tratament, primind gaze doar după ce şi-a platit toate datoriile către stat, aşa cum spune şi legea. În urma acelor contracte, timp de mai mulţi ani, Nitramonia Făgăraş, Interagro şi celelalte două societăţi producătoare de îngrăşăminte ar fi funcţionat cu gaze din producţia internă, cantităţiile fiind achiziţionate de la Romgaz. În tot acest timp, însă, populaţiei i-au fost livrate doar gaze din import, mult mai scumpe. Surse judiciare vorbesc despre faptul că în urma anchetei procurorii ar fi descoperit că firmele miliardarului nu ar fi avut dreptul să beneficieze de gaz la preţ prefernţial pentru că erau datoare la stat.
NICULAE ESTE CERCETAT DE DNA SI PENTRU SPONSORIZAREA LUI GEOANA VIA VANTU
Ioan Niculae este cercetat și de către DNA, pentru sponsorizarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, din 2009, prin intermediul unui institut deținut de Sorin Ovidiu Vîntu, în schimbul promisiunii numirii unor oameni de încredere în Ministerul Economiei si Romgaz.
(05.01.2012)
ROMANII SUNT CEI MAI NEFERICITI DIN LUME
Romania ocupa ultimul loc in Barometrul global al Fericirii pentru anul 2011, clasament care include 58 de tari ce acopera majoritatea zonelor lumii. Nigeria (cu un procent de 84% de "fericiti" intre cei chestionati), Olanda (77%), Elvetia (76%) si Ghana (72%), completeaza Topul 5 al celor mai fericite tari, alaturi de Fiji.
Barometrul global al Fericirii este realizat anual, incepand din 1977, de Worldwide Independent Network of Market Research. Sondajul are o marja de eroare de plus/minus 5 puncte procentuale. Participantii la studiu sunt chestionati atat fata in fata, cat si prin telefon. Sondajul din acest an a avut aproape 53.000 de subiecti din 58 de tari care acopera majoritatea zonelor lumii.
Topul este intocmit corelând o serie de factori care influenţează existenţa unui individ, de la bani, la libertatea de expresie, la siguranţă, accesul la educaţie şi îngrijiri medicale. Cercetările Worldwide Independent Network of Market Research pentru 2011 au durat cinci ani, iar informaţiile au fost culese din 110 ţări, adică aproximativ 90% din populaţia Globului.
OECD spune ca cei mai nemultumiti sunt chinezii
Conform ultimului raport al Organizatiei pentru Colaborare Economica si Dezvoltare (OECD) despre cat de multumiti sunt locuitorii diferitelor tari de viata pe care o duc, China ocupa ultimul loc, in vreme ce primele trei locuri sunt detinute de Danemarca, Canada si Norvegia. Studiul OECD, realizat in 41 de state, a avut ca elementele de baza in calcularea punctajului 11 criterii, inclusiv locul de munca, locuinta, sanatatea, starea mediului inconjurator etc.
Raportul OECD spune ca sud-africanii si coreenii sunt nemultumiti de faptul ca petrec prea mult timp in transportul in comun, spre deosebire de danezi si suedezi care fac putin pana la locul de munca si inapoi spre casa. In Noua Zeelanda si Portugalia sunt cei mai sociabili oameni, la polul opus situandu-se Polonia, Franta si Ungaria.
Finlandezii, suedezii si danezii, desi fericiti, se plang de absenta spatiilor verzi in tarile lor. Studiul OECD mai arata ca norvegienii, finlandezii si danezii sunt cele mai active persoane din punct de vedere politic.
(04.01.2012)
Barometrul global al Fericirii este realizat anual, incepand din 1977, de Worldwide Independent Network of Market Research. Sondajul are o marja de eroare de plus/minus 5 puncte procentuale. Participantii la studiu sunt chestionati atat fata in fata, cat si prin telefon. Sondajul din acest an a avut aproape 53.000 de subiecti din 58 de tari care acopera majoritatea zonelor lumii.
Topul este intocmit corelând o serie de factori care influenţează existenţa unui individ, de la bani, la libertatea de expresie, la siguranţă, accesul la educaţie şi îngrijiri medicale. Cercetările Worldwide Independent Network of Market Research pentru 2011 au durat cinci ani, iar informaţiile au fost culese din 110 ţări, adică aproximativ 90% din populaţia Globului.
OECD spune ca cei mai nemultumiti sunt chinezii
Conform ultimului raport al Organizatiei pentru Colaborare Economica si Dezvoltare (OECD) despre cat de multumiti sunt locuitorii diferitelor tari de viata pe care o duc, China ocupa ultimul loc, in vreme ce primele trei locuri sunt detinute de Danemarca, Canada si Norvegia. Studiul OECD, realizat in 41 de state, a avut ca elementele de baza in calcularea punctajului 11 criterii, inclusiv locul de munca, locuinta, sanatatea, starea mediului inconjurator etc.
Raportul OECD spune ca sud-africanii si coreenii sunt nemultumiti de faptul ca petrec prea mult timp in transportul in comun, spre deosebire de danezi si suedezi care fac putin pana la locul de munca si inapoi spre casa. In Noua Zeelanda si Portugalia sunt cei mai sociabili oameni, la polul opus situandu-se Polonia, Franta si Ungaria.
Finlandezii, suedezii si danezii, desi fericiti, se plang de absenta spatiilor verzi in tarile lor. Studiul OECD mai arata ca norvegienii, finlandezii si danezii sunt cele mai active persoane din punct de vedere politic.
(04.01.2012)
GULERELE ALBE ALE ROMILOR HALESC
MILIOANE DE EURO DIN FONDURI EUROPENE
Pe măsură ce Bruxellesul presează Bucureştiul să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale romilor, sute de mii de euro din fondurile UE şi ale Guvernului român sunt aruncaţi pe cheltuieli anapoda, salarii exorbitante sau pe chirii fictive. Activişti de frunte ai romilor şi şefi de ONG-uri îşi bagă în buzunar sume imense din bani publici şi nu îi deranjează atât timp cât Guvernul plăteşte.
De exemplu, Ioan Gruia Bumbu (FOTO) a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), al cărei preşedinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadă de doi ani, în condiţiile în care preţul pieţei era undeva la 500 de euro pe lună.
Ioana Viorica Dumitru, şefa Asociaţiei Femeilor Rome, locuieşte cu părinţii într-un apartament la etajul nouă într-un bloc din Colentina. ANR a plătit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lună pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program naţional strategic pentru romi. Chestionata, Dumitru s-a arătat surprinsă şi a negat că ar fi închiriat acel apartament, cu toate că datele oficiale o contraziceau. "Nu ştiu ce s-a întâmplat! De unde aveţi informaţiile astea?", a răspuns indignată şefa femeilor rome. Apoi a refuzat să mai discute dacă nu este prezent şi preşedintele ANR, Ilie Dincă.
Managerul programului în cadrul căruia s-a închiriat acest apartament a fost dispus să lămurească chestiunea în cinci minute. Nu a mai dat un răspuns niciodată, la fel ca şi şeful său Ilie Dincă, personaj care la numirea în funcţie a şi dat un ordin scris ca toate discuţiile despre preşedintele ANR, atât între angajaţi, cât şi cu persoane din afara instituţiei, sunt interzise. Cele două exemple oferite sunt doar vârful unui aisberg pe care autorităţile se fac că nu-l văd. Şi precum aisbergul se topeşte, tot aşa dispar şi fondurile UE. Iar asta ar trebui să dea de gândit Parchetului şi altor instituţii abilitate să verifice cum s-au evaporat aproape 23 de milioane de euro cheltuite de ANR.
SALARII DE NEAM PROST PENTRU SORA FOSTULUI SEF ANR: 6.000 EURO/LUNA
Salariile pe care le iau cei care muncesc în cele şase programe naţionale pentru romi coordoante de ANR sunt exorbitante. Pe când salariul mediu este undeva la 400 de euro lunar, şmecherii care lucrează în proiectele coordonate de ANR câştigă 250 de lei pe oră, adică peste 60 de euro. Un manager de proiect câştigă 62.000 de euro în trei ani. Poate nu pare mult, dar trebuie avut în vedere că pentru aceşti bani munceşte doar o zi şi jumătate pe săptămână.
De exemplu, Claudia Vuşdea, sora fostului şef al ANR Gruia Bumbu, a condus asociaţia Pakiv din Alba Iulia pe perioada cât fratele ţinea frâiele ANR. Ea a fost angajată timp de 15 luni ca expert de monitorizare în cadrul proiectului Împreună pe Piaţa Muncii şi lua aproape 6.000 de euro lunar, dar nu muncea mai mult de patru ore pe zi. Din decembrie 2008 până în martie 2010, Pakiv a plătit 200.000 de euro salarii, bani publici. Un fost angajat a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că a descoperit că a fost plătit în acte timp de două luni şi nu una, cât lucrase. Alţi angajaţi ai Pakiv cu salarii grase sunt Ivan Plebis – expert în cadrul ANR, Simona Voicescu – fost şef de cabinet la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Gergely – angajată la Cancelaria Guvernului.
AVOCAT FARA EXPERIENTA, PLATIT CU 2.800 EURO/LUNA
Exemple de cum se aruncă banii pe fereastră se găsesc în toate cele şase proiecte. Aurel Pascu este liderul Fundaţiei Roma Unitate şi membru al Partidei Romilor. El este fiul lui Aurel Roşianu, vicepreşedintele Partidei şi şeful câtorva ONG-uri pentru romi. Conform unor localnici care s-au ferit să-şi dea numele, pentru că le este frică de Roşianu şi familia acestuia, anul trecut, de Paşti, cei doi Aurel au strâns 100 de ţigani din Gilău şi le-au dat diplome de culegători calificaţi de ciuperci. Oamenii, supăraţi că Roşianu a dat diplome membrilor propriei familii, au confirmat că atunci când au primit diplomele s-au trezit şi cu 1.000 de euro în buzunar. În cadrul programului "Împreună, pentru o societate mai bună" s-au cheltuit 2.800 de euro lunar pentru un avocat cu numai cinci ani experienţă, în timp ce ANR are propriul departament juridic. Ilie Dincă a refuzat să facă public numele şi salariile angajaţilor care lucrează în aceste şase proiecte, deşi sunt bani publici. Dincă consideră că aceste date nu sunt o chestiune de interes public.
ACHIZITII SUSPECTE
Uniunea Europeană şi Guvernul României finanţează în comun şase proiecte strategice naţionale pentru îmbunătăţirea situaţiei unei populaţii marginalizate. Cele şase proiecte au în vedere printre altele excluderea socială, abandonul şcolar. În timp ce pe hârtie proiectele arată bine, în realitate, aşa cum o arată documente oficiale ale ANR, experţii care lucrează în aceste proiecte habar nu au pe ce lume trăiesc, deşi sunt plătiţi cu sume cuprinse între 100 şi 250 de lei pe oră. Contractele de achiziţie încheiate pentru aceste proiecte ajung pe mâna unor firme necunoscute, fără experienţă. În unele cazuri, sumele plătite pentru computere, mobilier sau servicii erau mai mari decât pe piaţă. Tocmai de aceea, Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice a amendat ANR pentru nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice.
REZULTATE COSMETIZATE
În 2010, ERGO – European Roma Grassroots Organisations a publicat un raport în care arăta tendinţa Comisiei Europene de a se axa numai pe exemple pozitive când vine vorba de fonduri alocate romilor. Este interesul direct al tuturor celor implicaţi în proiecte pentru romi, de succes sau nu, să-şi prezinte proiectul ca unul reuşit, se arată în raport: "ONG-urile depind de fondurile UE pentru proiecte. Pentru a face angajări, eu nevoie să primească continuu bani. De aceea, eu un interes direct să înfrumuseţeze rezultatele, pentru că numai proiectele de succes sunt premiate sau promovate de Comisia Europeană". După expulzările romilor din Franţa, UE a fost nevoită să analizeze mai atent modul în care statele membre cheltuiesc banii pentru romi. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a refuzat să comenteze modul în care ANR gospodăreşte banii.
BANII PHARE ARUNCATI PE SALARII BOIERESTI
Pentru a înţelege de ce bugetele pentru aceste proiecte nu sunt atent investigate, trebuie să mergem înapoi în timp cu vreo zece ani când în cadrul unor proiecte Phare unii angajaţi primeau şi 12.000 de euro lunar. Se pare că există o cultură a modului de cheltui acest bani în mod netransparent. Dan Oprescu Zenda este consilier superior în cadrul ANR. A fost managerul unui program Phare, dar a demisionat din cauza lipsei de transparenţă. "Modul în care aceste fonduri au fost cheltuite poate fi comparat cu ceea ce se întâmplă în prezent. În unele proiecte, managerul era plătit cu 5.000 de euro lunar. Chiar şi un simplu angajat avea un salariu cuprins între 1.000 şi 2.000 de euro. Evident, aceste sume impresionante aveau un impact demoralizator asupra funcţionarilor publici care nu erau destul de «norocoşi» să lucreze în aceste proiecte finanţate de UE", a precizat Zenda.
CONSILIER AFACERIST
În Iaşi, spaţiul închiriat romilor, de pe strada Elena Doamna, aparţine firmei Development Trading Consulting (DTC), care se ocupă cu formarea de manageri, experţi, de exemplu "expert în achiziţii publice", consultanţă în finanţări europene. DTC este a lui Anghel Ficu, consilier local PNL la Iaşi din 2004 până în prezent, fost director până anul trecut la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii. La cealaltă adresă din Iaşi, ANR a răspuns că a închiriat un spaţiu de 151,5 mp pe strada Păcurari 59-62-65 parter cu 1.300 de euro plus TVA pentru 14 luni. Locaţia este oarecum ciudată pentru că la numărul 59 sunt şi la etaj birouri de închiriat. Locaţia aparţine lui Demostene Olariu, consilier pe probleme de romi. La numărul 65 este o vopsitorie-tinichigerie auto, iar la 62 este imposibil de ajuns.
CLANUL "CARPACI", BAGAT IN AFACERI PLATITE DIN BANI EUROPENI
În Timişoara, spaţiul închiriat în cadrul proiectului "Împreună pentru o Societate mai Bună" a costat 1.000 de euro lunar în condiţiile în care un apartament similar de 60 de mp de lângă se închiria cu 220 de euro. Negociabil. În acelaşi imobil a mai fost închiriat un alt apartament pentru un alt program, dar cu 1.300 de euro lunar timp de doi ani. Clădirea aparţine clanului Cârpaci din Timişoara, despre care presa a scris că este "mafia imobiliară din Timişoara". La Cluj, pe strada Republicii 88, la parter pe partea dreaptă este spaţiul închiriat pentru romi. De la cine? Aurel Pascu, fiul lui Aurel Roşianu, cel care a coordonat programul, a declarat că spaţiul este închiriat de la o familie maghiară care este plecată din ţară. Celălalt spaţiu de pe Bdul 21 Decembrie aparţine Partidei Romilor şi este închiriat de la Primărie.
89 DE PROIECTE PENTRU ROMI, 100 DE MILIOANE DE EURO
În România există 89 de proiecte pentru romi, fondurile alocate fiind de aproape de 100 de milioane de euro. Din această sumă, 22,76 milioane reprezintă suma alocată pentru şase proiecte strategice la nivel naţional, 19,09 milioane de euro fiind contribuţia UE, restul fiind fonduri alocate de Guvernul român. Cele şase proiecte strategice sunt: "Împreună pe piaţa muncii" – 4,2 milioane de euro; "Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială" 3,2 milioane de euro; "Formarea reţelei naţionale a experţilor romi" – 4,5 milioane; "Educaţia copiilor romi – calea spre un loc de muncă stabil" – 4,3 milioane; "Împreună, pentru o societate mai bună" – 4,2 milioane; "Şcoala – o şansă pentru fiecare" – 2,2 milioane. Conform unui raport al Guvernului legat de programul "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013" în cadrul proiectelor finanţate din Fondul Social European – FSE şi de la bugetul de stat este de aproximativ 86.327.930 de euro, numărul de romi preconizat a fi sprijinit a fost de aprox. 64.397.
(03.01.2012)
De exemplu, Ioan Gruia Bumbu (FOTO) a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), al cărei preşedinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadă de doi ani, în condiţiile în care preţul pieţei era undeva la 500 de euro pe lună.
Ioana Viorica Dumitru, şefa Asociaţiei Femeilor Rome, locuieşte cu părinţii într-un apartament la etajul nouă într-un bloc din Colentina. ANR a plătit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lună pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program naţional strategic pentru romi. Chestionata, Dumitru s-a arătat surprinsă şi a negat că ar fi închiriat acel apartament, cu toate că datele oficiale o contraziceau. "Nu ştiu ce s-a întâmplat! De unde aveţi informaţiile astea?", a răspuns indignată şefa femeilor rome. Apoi a refuzat să mai discute dacă nu este prezent şi preşedintele ANR, Ilie Dincă.
Managerul programului în cadrul căruia s-a închiriat acest apartament a fost dispus să lămurească chestiunea în cinci minute. Nu a mai dat un răspuns niciodată, la fel ca şi şeful său Ilie Dincă, personaj care la numirea în funcţie a şi dat un ordin scris ca toate discuţiile despre preşedintele ANR, atât între angajaţi, cât şi cu persoane din afara instituţiei, sunt interzise. Cele două exemple oferite sunt doar vârful unui aisberg pe care autorităţile se fac că nu-l văd. Şi precum aisbergul se topeşte, tot aşa dispar şi fondurile UE. Iar asta ar trebui să dea de gândit Parchetului şi altor instituţii abilitate să verifice cum s-au evaporat aproape 23 de milioane de euro cheltuite de ANR.
SALARII DE NEAM PROST PENTRU SORA FOSTULUI SEF ANR: 6.000 EURO/LUNA
Salariile pe care le iau cei care muncesc în cele şase programe naţionale pentru romi coordoante de ANR sunt exorbitante. Pe când salariul mediu este undeva la 400 de euro lunar, şmecherii care lucrează în proiectele coordonate de ANR câştigă 250 de lei pe oră, adică peste 60 de euro. Un manager de proiect câştigă 62.000 de euro în trei ani. Poate nu pare mult, dar trebuie avut în vedere că pentru aceşti bani munceşte doar o zi şi jumătate pe săptămână.
De exemplu, Claudia Vuşdea, sora fostului şef al ANR Gruia Bumbu, a condus asociaţia Pakiv din Alba Iulia pe perioada cât fratele ţinea frâiele ANR. Ea a fost angajată timp de 15 luni ca expert de monitorizare în cadrul proiectului Împreună pe Piaţa Muncii şi lua aproape 6.000 de euro lunar, dar nu muncea mai mult de patru ore pe zi. Din decembrie 2008 până în martie 2010, Pakiv a plătit 200.000 de euro salarii, bani publici. Un fost angajat a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că a descoperit că a fost plătit în acte timp de două luni şi nu una, cât lucrase. Alţi angajaţi ai Pakiv cu salarii grase sunt Ivan Plebis – expert în cadrul ANR, Simona Voicescu – fost şef de cabinet la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Gergely – angajată la Cancelaria Guvernului.
AVOCAT FARA EXPERIENTA, PLATIT CU 2.800 EURO/LUNA
Exemple de cum se aruncă banii pe fereastră se găsesc în toate cele şase proiecte. Aurel Pascu este liderul Fundaţiei Roma Unitate şi membru al Partidei Romilor. El este fiul lui Aurel Roşianu, vicepreşedintele Partidei şi şeful câtorva ONG-uri pentru romi. Conform unor localnici care s-au ferit să-şi dea numele, pentru că le este frică de Roşianu şi familia acestuia, anul trecut, de Paşti, cei doi Aurel au strâns 100 de ţigani din Gilău şi le-au dat diplome de culegători calificaţi de ciuperci. Oamenii, supăraţi că Roşianu a dat diplome membrilor propriei familii, au confirmat că atunci când au primit diplomele s-au trezit şi cu 1.000 de euro în buzunar. În cadrul programului "Împreună, pentru o societate mai bună" s-au cheltuit 2.800 de euro lunar pentru un avocat cu numai cinci ani experienţă, în timp ce ANR are propriul departament juridic. Ilie Dincă a refuzat să facă public numele şi salariile angajaţilor care lucrează în aceste şase proiecte, deşi sunt bani publici. Dincă consideră că aceste date nu sunt o chestiune de interes public.
ACHIZITII SUSPECTE
Uniunea Europeană şi Guvernul României finanţează în comun şase proiecte strategice naţionale pentru îmbunătăţirea situaţiei unei populaţii marginalizate. Cele şase proiecte au în vedere printre altele excluderea socială, abandonul şcolar. În timp ce pe hârtie proiectele arată bine, în realitate, aşa cum o arată documente oficiale ale ANR, experţii care lucrează în aceste proiecte habar nu au pe ce lume trăiesc, deşi sunt plătiţi cu sume cuprinse între 100 şi 250 de lei pe oră. Contractele de achiziţie încheiate pentru aceste proiecte ajung pe mâna unor firme necunoscute, fără experienţă. În unele cazuri, sumele plătite pentru computere, mobilier sau servicii erau mai mari decât pe piaţă. Tocmai de aceea, Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice a amendat ANR pentru nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice.
REZULTATE COSMETIZATE
În 2010, ERGO – European Roma Grassroots Organisations a publicat un raport în care arăta tendinţa Comisiei Europene de a se axa numai pe exemple pozitive când vine vorba de fonduri alocate romilor. Este interesul direct al tuturor celor implicaţi în proiecte pentru romi, de succes sau nu, să-şi prezinte proiectul ca unul reuşit, se arată în raport: "ONG-urile depind de fondurile UE pentru proiecte. Pentru a face angajări, eu nevoie să primească continuu bani. De aceea, eu un interes direct să înfrumuseţeze rezultatele, pentru că numai proiectele de succes sunt premiate sau promovate de Comisia Europeană". După expulzările romilor din Franţa, UE a fost nevoită să analizeze mai atent modul în care statele membre cheltuiesc banii pentru romi. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a refuzat să comenteze modul în care ANR gospodăreşte banii.
BANII PHARE ARUNCATI PE SALARII BOIERESTI
Pentru a înţelege de ce bugetele pentru aceste proiecte nu sunt atent investigate, trebuie să mergem înapoi în timp cu vreo zece ani când în cadrul unor proiecte Phare unii angajaţi primeau şi 12.000 de euro lunar. Se pare că există o cultură a modului de cheltui acest bani în mod netransparent. Dan Oprescu Zenda este consilier superior în cadrul ANR. A fost managerul unui program Phare, dar a demisionat din cauza lipsei de transparenţă. "Modul în care aceste fonduri au fost cheltuite poate fi comparat cu ceea ce se întâmplă în prezent. În unele proiecte, managerul era plătit cu 5.000 de euro lunar. Chiar şi un simplu angajat avea un salariu cuprins între 1.000 şi 2.000 de euro. Evident, aceste sume impresionante aveau un impact demoralizator asupra funcţionarilor publici care nu erau destul de «norocoşi» să lucreze în aceste proiecte finanţate de UE", a precizat Zenda.
CONSILIER AFACERIST
În Iaşi, spaţiul închiriat romilor, de pe strada Elena Doamna, aparţine firmei Development Trading Consulting (DTC), care se ocupă cu formarea de manageri, experţi, de exemplu "expert în achiziţii publice", consultanţă în finanţări europene. DTC este a lui Anghel Ficu, consilier local PNL la Iaşi din 2004 până în prezent, fost director până anul trecut la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii. La cealaltă adresă din Iaşi, ANR a răspuns că a închiriat un spaţiu de 151,5 mp pe strada Păcurari 59-62-65 parter cu 1.300 de euro plus TVA pentru 14 luni. Locaţia este oarecum ciudată pentru că la numărul 59 sunt şi la etaj birouri de închiriat. Locaţia aparţine lui Demostene Olariu, consilier pe probleme de romi. La numărul 65 este o vopsitorie-tinichigerie auto, iar la 62 este imposibil de ajuns.
CLANUL "CARPACI", BAGAT IN AFACERI PLATITE DIN BANI EUROPENI
În Timişoara, spaţiul închiriat în cadrul proiectului "Împreună pentru o Societate mai Bună" a costat 1.000 de euro lunar în condiţiile în care un apartament similar de 60 de mp de lângă se închiria cu 220 de euro. Negociabil. În acelaşi imobil a mai fost închiriat un alt apartament pentru un alt program, dar cu 1.300 de euro lunar timp de doi ani. Clădirea aparţine clanului Cârpaci din Timişoara, despre care presa a scris că este "mafia imobiliară din Timişoara". La Cluj, pe strada Republicii 88, la parter pe partea dreaptă este spaţiul închiriat pentru romi. De la cine? Aurel Pascu, fiul lui Aurel Roşianu, cel care a coordonat programul, a declarat că spaţiul este închiriat de la o familie maghiară care este plecată din ţară. Celălalt spaţiu de pe Bdul 21 Decembrie aparţine Partidei Romilor şi este închiriat de la Primărie.
89 DE PROIECTE PENTRU ROMI, 100 DE MILIOANE DE EURO
În România există 89 de proiecte pentru romi, fondurile alocate fiind de aproape de 100 de milioane de euro. Din această sumă, 22,76 milioane reprezintă suma alocată pentru şase proiecte strategice la nivel naţional, 19,09 milioane de euro fiind contribuţia UE, restul fiind fonduri alocate de Guvernul român. Cele şase proiecte strategice sunt: "Împreună pe piaţa muncii" – 4,2 milioane de euro; "Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială" 3,2 milioane de euro; "Formarea reţelei naţionale a experţilor romi" – 4,5 milioane; "Educaţia copiilor romi – calea spre un loc de muncă stabil" – 4,3 milioane; "Împreună, pentru o societate mai bună" – 4,2 milioane; "Şcoala – o şansă pentru fiecare" – 2,2 milioane. Conform unui raport al Guvernului legat de programul "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013" în cadrul proiectelor finanţate din Fondul Social European – FSE şi de la bugetul de stat este de aproximativ 86.327.930 de euro, numărul de romi preconizat a fi sprijinit a fost de aprox. 64.397.
(03.01.2012)
REPUTATUL ECONOMIST SI POLITICIAN REPUBLICAN AMERICAN, JOHN LINDAUER:
"ROMANIA ESTE O DICTATURA. GUVERNUL ACTUAL
NU POATE FI INDEPARTAT DECAT PRINTR-O REVOLUTIE!"
Publicistul american John Lindauer, doctor în economie, fost profesor universitar, om de afaceri, politician republican (deputat în Alaska), compară regimul din China, cu cel din România, considerând că şi unul şi altul nu pot fi îndepărtate decât printr-o… revoluţie!
Într-o analiză care este focalizată pe investiţiile americane din China, Lindauer prezice că acestea vor deveni păguboase, în momentul în care guvernul autoritarist comunist va fi răsturnat de o revoltă – posibil armată.
Lindauer arată că anul viitor este aşteptat un Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC) şi că noua conducere de la Beijing ar putea schimba politicile macroeconomice. Însă, în ansamblu, stilul de guvernare va rămâne acelaşi.
„Precum guvernările autoritariste din Tunisia şi România, liderii PCC vor continua să facă, în linii mari, aceleaşi lucruri pe care le făceau predecesorii lor. Asta, până ce câteva victime ale abuzurilor sau un general de armată ambiţios vor declanşa revoluţia”, afirmă John Lindauer.
Tunisia este stat independent din 20 martie 1956. Monarhia a fost abolită un an mai târziu, când puterea a fost preluată de Partidul Noua Constituţie, condus de Habib Bourguiba. Acesta a devenit preşedinte pe viaţă în 1959, dar a fost răsturnat de la putere în 1987 de Zine El Abidine Ben Ali, care, la rândul său, a fost răsturnat de o revoltă populară în ianuarie 2011, fiind nevoit să se refugieze în Arabia Saudită. Ben Ali a fost condamnat la 35 şi respectiv 15 ani de închisoare, în absenţă.
Ca şi Tunisia, România a trecut de la monarhie, la dictatură (cea comunistă), care a fost înlocuită (în 1989) de un regim aparent democratic, dar a cărui popularitate este în prăbuşire abruptă. Chiar dacă Traian Băsescu nu a devenit preşedinte din 1989 (aşa cum Ben Ali s-a instalat în 1987 la cârma Tunisiei), el a fost permanent în structurile de conducere la nivel înalt ale noului regim şi s-a folosit din plin de acestea pentru a dobândi puterea absolută.
(30.12.2011)
Într-o analiză care este focalizată pe investiţiile americane din China, Lindauer prezice că acestea vor deveni păguboase, în momentul în care guvernul autoritarist comunist va fi răsturnat de o revoltă – posibil armată.
Lindauer arată că anul viitor este aşteptat un Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC) şi că noua conducere de la Beijing ar putea schimba politicile macroeconomice. Însă, în ansamblu, stilul de guvernare va rămâne acelaşi.
„Precum guvernările autoritariste din Tunisia şi România, liderii PCC vor continua să facă, în linii mari, aceleaşi lucruri pe care le făceau predecesorii lor. Asta, până ce câteva victime ale abuzurilor sau un general de armată ambiţios vor declanşa revoluţia”, afirmă John Lindauer.
Tunisia este stat independent din 20 martie 1956. Monarhia a fost abolită un an mai târziu, când puterea a fost preluată de Partidul Noua Constituţie, condus de Habib Bourguiba. Acesta a devenit preşedinte pe viaţă în 1959, dar a fost răsturnat de la putere în 1987 de Zine El Abidine Ben Ali, care, la rândul său, a fost răsturnat de o revoltă populară în ianuarie 2011, fiind nevoit să se refugieze în Arabia Saudită. Ben Ali a fost condamnat la 35 şi respectiv 15 ani de închisoare, în absenţă.
Ca şi Tunisia, România a trecut de la monarhie, la dictatură (cea comunistă), care a fost înlocuită (în 1989) de un regim aparent democratic, dar a cărui popularitate este în prăbuşire abruptă. Chiar dacă Traian Băsescu nu a devenit preşedinte din 1989 (aşa cum Ben Ali s-a instalat în 1987 la cârma Tunisiei), el a fost permanent în structurile de conducere la nivel înalt ale noului regim şi s-a folosit din plin de acestea pentru a dobândi puterea absolută.
(30.12.2011)
ADEVARURI ASCUNSE DE ANCHETATORI 8 ANI:
MONICA GABOR, OBLIGATA SA SE PROSTITUEZE
DE DINU DAMASCHIN PE CAND ERA MINORA
IRINEL A CUNOSCUT-O PE MONICA PRIN INTERMEDIUL FIRMEI DE "MODELLING" A VIITORULUI SAU NAS DE CUNUNIE, PE CAND CAUTA PROSTITUATE MINORE PENTRU DIVERSE ESCAPADE AMOROASE
Fosta soţie a lui Irinel Columbeanu, Monica Gabor, le-a povestit inca de acum 8 ani poliţiştilor cum a fost obligată de "tatal" ei, Dinu Damaschin, pe vremea cand era minora si locuia la Bacau, să întreţină relaţii sexuale cu un bărbat, pe numele său Cristi Tănase, pentru 1000 de dolari. Procurorii spun ca atunci, respectivul barbat nu a ţinut cont de rugăminţile insistente ale Monicăi şi a violat-o. Curios este ca poveste apare insa abia acum, exact in perioada in care Monica ar vrea sa ia custodia fetitei sale de la Irinel Columbeanu, "barbatul" care a luat-o de nevasta dupa ce a cunoscut-o prin intermediul firmei de modelling a nasului sau de cununie, care se ocupa (culmea!) tot de racolarea de minore sarace pentru diversi oameni de afaceri dornici de escapade amoroase. Reamintim ca Dinu Damaschin a fost arestat recent de procurorii DIICOT, alături de alti doi complici, sub acuzatia de proxenetism si trafic de minore. El racola tinere din zona Bacău, care proveneau din familii cu o situatie materială precară, cărora le promitea că o să devină fotomodele si o să aibă cariere în televiziune. Odată ajunse în Bucuresti, fetele, multe minore, erau agresate si obligate să se prostitueze, în mai multe apartamente situate în zona centrală, detinute sau închiriate de Damaschin.
DOSAR DOSIT DIN 2004!
"Partea vătămată Gabor Monica a dat declaraţii în dosarul 391/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, din care rezultă următoarele că la vârsta de 16 ani, a fost recrutată prin înşelăciune în vara anului 2003 de către inculpatul Damaschin Dan Constantin, pe care l-a cunoscut sub numele de Dinu Damaschin, şi care i-a promis că îi găseşte o slujbă şi sub contextul acestei promisiuni şi-a asigurat controlul asupra ei prin găzduirea la locuinţa proprie, obţinând acceptul familial prin diferite motivări neadevărate, privind perspectiva unei slujbe pe litoral şi că în acest context prin ulterioare constrângeri cu violenţă fizică şi psihică a încercat să o plaseze către diferiţi clienţi influenţi, cât şi din lumea interlopă a Bacăului şi Bucureşti, şi că circumstanţele de victimizare au fost construite împreună cu acoliţi ai săi, indicând pe numiţii Hasan Ovidiu, Radu Duţă, Cristi Tănase, cel din urmă reuşind să o abuzeze sexual, indicând şi aspectul că urmare acestor circumstanţe consumate Damaschin Constantin a obţinut suma de 200 dolari", spun procurorii în cererea de arestare preventivă a lui Damaschin și a doi complici ai săi, către Tribunalul Bacău".
Monica Gabor le-a mai declarat anchetatorilor că a fost martoră la agresiunile fizice ale lui Damaschin, care îşi lovea victimele.
"Aspectele declarate de către partea vătămată Gabor Monica, a fost confirmate de martora Gabor Ramona, sora acesteia, care a indicat că are cunoştinţă că sora sa a fost vândută, succesiv, în scopul exploatării sexuale, de către sus-numitul (Damaschin-n.r.), că acesta a avut controlul asupra acesteia urmare atât a promisiunii mincinoase privind accesul la cariera de fotomodel, cât şi a exercitării de constrângeri psihice asupra sa. Mai mult decât atât, conform precizărilor martorei, rezultă că şi aceasta a fost ofertată cu promisiunea mincinoasă privind îmbrăţişarea carierei de fotomodel, dar că nu a dat curs acesteia, întrucât inculpatul Damaschin Dan Constantin nu i-a creat impresia unei persoane de încredere dat fiind evenimentele consumate cu sora sa", au spus anchetatorii.
Acestia mai precizeaza ca mama Monică a declarat că fiica sa a fost sub influenţa lui Damaschin de la vârsta de 16 ani, în toamna anului 2004, când a fugit din Bacău la o rudă din altă localitate.
VANDUTA DE DAMASCHIN PENTRU 1.000 DE DOLARI SI VIOLATA DESI ERA VIRGINA
"Intr-o seara Dinu Damaschin m-a dus la "Latin" unde l-a invitat si pe Cristi Tanase si i-a spus acestuia ca sunt virgina si ca ma da pentru suma de 1000 de dolari, iar Cristi Tanase a fost de acord si m-a obligat sa merg cu el la Hotel Decebal. Impotriva vointei mele am fost cu acesta la hotel, am inceput sa plang, i-am spus lui Cristi Tanase ca sunt virgina. El a spus ca nu-l intereseaza, dupa care m-a violat", a declarat Monica Gabor in fata politistilor.
In aceeasi declaratie ea mai povesteste politistilor cum "taticul" Damaschin a incercat sa o abuzeze sexual desi era minora: "Dinu Damaschin m-a sunat si mi-a spus sa merg la Bucuresti cu Ovidiu Hasan si cu una dintre fetele care lucreaza la bar deoarece erau invitati la nunta lui Vali Vijelie, iar ei erau prieteni cu Nutu Camataru, persoana care l-a cununat cu Vali Vijelie. Am fost cazata la Hotel B. (...) si am stat in camera cu Dinu Damschin care a incercat pentru prima oara sa ma violeze, dar nu a putut deoarece eu am refuzat ceea ce mi-a propus spunandu-i ca eu sunt virgina".
Moni a mai oferit anchetatorilor detalii incredibile despre ce făcea Dinu Damaschin: "Am fost plasata la o masa unde era Corneliu Iacobov si un om de afaceri din Slanic Moldova si prostituatele de la clubul lui Ovidiu Hasan. Corneliu Iacobov mi-a propus sa merg cu el intr o camera a vilei unde ne-am dus ulterior, sa intretinem relatii sexuale, iar eu am refuzat spunandu-i ca eu am inteles de la Dinu ca trebuie sa-i tinem doar companie". Ea a explicat faptul ca a reusit sa scape de Damaschin in 2004. "Dinu a sunat apoi pe telefonul fix si a spus parintilor mei ca a rapit-o pe sora mea mai mica si ca doreste ca eu sa ma intorc la el, iar ei i-au spus ca nu stiu unde sunt". Ulterior acestui telefon, Damaschin ar fi renuntat sa o urmareasca si sa o oblige sa se prostitueze.
UPDATE: ZILELE URMATOARE VOM PREZENTA, IN EXCLUSIVITATE, IN FACSIMIL, DECLARATIILE MONICAI COLUMBEANU.
(29.12.2011)
DOSAR DOSIT DIN 2004!
"Partea vătămată Gabor Monica a dat declaraţii în dosarul 391/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, din care rezultă următoarele că la vârsta de 16 ani, a fost recrutată prin înşelăciune în vara anului 2003 de către inculpatul Damaschin Dan Constantin, pe care l-a cunoscut sub numele de Dinu Damaschin, şi care i-a promis că îi găseşte o slujbă şi sub contextul acestei promisiuni şi-a asigurat controlul asupra ei prin găzduirea la locuinţa proprie, obţinând acceptul familial prin diferite motivări neadevărate, privind perspectiva unei slujbe pe litoral şi că în acest context prin ulterioare constrângeri cu violenţă fizică şi psihică a încercat să o plaseze către diferiţi clienţi influenţi, cât şi din lumea interlopă a Bacăului şi Bucureşti, şi că circumstanţele de victimizare au fost construite împreună cu acoliţi ai săi, indicând pe numiţii Hasan Ovidiu, Radu Duţă, Cristi Tănase, cel din urmă reuşind să o abuzeze sexual, indicând şi aspectul că urmare acestor circumstanţe consumate Damaschin Constantin a obţinut suma de 200 dolari", spun procurorii în cererea de arestare preventivă a lui Damaschin și a doi complici ai săi, către Tribunalul Bacău".
Monica Gabor le-a mai declarat anchetatorilor că a fost martoră la agresiunile fizice ale lui Damaschin, care îşi lovea victimele.
"Aspectele declarate de către partea vătămată Gabor Monica, a fost confirmate de martora Gabor Ramona, sora acesteia, care a indicat că are cunoştinţă că sora sa a fost vândută, succesiv, în scopul exploatării sexuale, de către sus-numitul (Damaschin-n.r.), că acesta a avut controlul asupra acesteia urmare atât a promisiunii mincinoase privind accesul la cariera de fotomodel, cât şi a exercitării de constrângeri psihice asupra sa. Mai mult decât atât, conform precizărilor martorei, rezultă că şi aceasta a fost ofertată cu promisiunea mincinoasă privind îmbrăţişarea carierei de fotomodel, dar că nu a dat curs acesteia, întrucât inculpatul Damaschin Dan Constantin nu i-a creat impresia unei persoane de încredere dat fiind evenimentele consumate cu sora sa", au spus anchetatorii.
Acestia mai precizeaza ca mama Monică a declarat că fiica sa a fost sub influenţa lui Damaschin de la vârsta de 16 ani, în toamna anului 2004, când a fugit din Bacău la o rudă din altă localitate.
VANDUTA DE DAMASCHIN PENTRU 1.000 DE DOLARI SI VIOLATA DESI ERA VIRGINA
"Intr-o seara Dinu Damaschin m-a dus la "Latin" unde l-a invitat si pe Cristi Tanase si i-a spus acestuia ca sunt virgina si ca ma da pentru suma de 1000 de dolari, iar Cristi Tanase a fost de acord si m-a obligat sa merg cu el la Hotel Decebal. Impotriva vointei mele am fost cu acesta la hotel, am inceput sa plang, i-am spus lui Cristi Tanase ca sunt virgina. El a spus ca nu-l intereseaza, dupa care m-a violat", a declarat Monica Gabor in fata politistilor.
In aceeasi declaratie ea mai povesteste politistilor cum "taticul" Damaschin a incercat sa o abuzeze sexual desi era minora: "Dinu Damaschin m-a sunat si mi-a spus sa merg la Bucuresti cu Ovidiu Hasan si cu una dintre fetele care lucreaza la bar deoarece erau invitati la nunta lui Vali Vijelie, iar ei erau prieteni cu Nutu Camataru, persoana care l-a cununat cu Vali Vijelie. Am fost cazata la Hotel B. (...) si am stat in camera cu Dinu Damschin care a incercat pentru prima oara sa ma violeze, dar nu a putut deoarece eu am refuzat ceea ce mi-a propus spunandu-i ca eu sunt virgina".
Moni a mai oferit anchetatorilor detalii incredibile despre ce făcea Dinu Damaschin: "Am fost plasata la o masa unde era Corneliu Iacobov si un om de afaceri din Slanic Moldova si prostituatele de la clubul lui Ovidiu Hasan. Corneliu Iacobov mi-a propus sa merg cu el intr o camera a vilei unde ne-am dus ulterior, sa intretinem relatii sexuale, iar eu am refuzat spunandu-i ca eu am inteles de la Dinu ca trebuie sa-i tinem doar companie". Ea a explicat faptul ca a reusit sa scape de Damaschin in 2004. "Dinu a sunat apoi pe telefonul fix si a spus parintilor mei ca a rapit-o pe sora mea mai mica si ca doreste ca eu sa ma intorc la el, iar ei i-au spus ca nu stiu unde sunt". Ulterior acestui telefon, Damaschin ar fi renuntat sa o urmareasca si sa o oblige sa se prostitueze.
UPDATE: ZILELE URMATOARE VOM PREZENTA, IN EXCLUSIVITATE, IN FACSIMIL, DECLARATIILE MONICAI COLUMBEANU.
(29.12.2011)
IOAN BOC, TATAL PREMIERULUI EMIL BOC, A MURIT
Ioan Boc, tatăl premierului Emil Boc, a murit marţi seară, la vârsta de 87 de ani, după ce a suferit un stop cardio-respirator, au declarat surse medicale de la Spitalul de Recuperare din Cluj-Napoca. Ioan Boc a fost resuscitat timp de peste 40 de minute, însă fără succes. Tatăl premierului a suferit, în ultimii ani, trei atacuri vascular-cerebrale, au declarat surse apropiate familiei. Înmormântarea lui Ioan Boc va avea loc joi, de la ora 12.00, la cimitirul din curtea bisericii din satul Răchiţele, judeţul Cluj. Trupul neînsufleţit al tatălui său a fost adus, astazi, în jurul orei 15.00 la casa părintească din satul Răchiţele, urmând ca în cursul nopţii să aibă loc priveghiul, la care va participa si premierul Emil Boc, impreuna cu sotia si fetitele sale. Deja, la casa din Răchiţele familia au început pregătirile pentru înmormântare, la ceremonia funerară fiind aşteptaţi să participe şi membri ai Guvernului, inclusiv presedintele Traian Basescu. Ioan Boc, în vârstă de 87 de ani, a fost internat in noiembrie, la Spitalul de Pneumologie din Cluj, cu o afecţiune pulmonară. El a fost externat după câteva zile, timp în care i-au fost făcute mai multe investigaţii şi i s-a recomandat un tratament. DUMNEZEU SA IL IERTE!
PARINTII PREMIERULUI, 50 DE ANI DE CASNICIE
Vestea morţii lui Ioan Boc a îndoliat întreaga comună Rachitele. "Mergeţi şi aveţi grijă de părinţii voştri pentru că sunt cel mai frumos dar de la Dumnezeu", au fost singurele cuvinte rostite de Emil Boc, când a ajuns la spital. Satenii din Rachitele apreciaza cel mai mult devotamentul lui Ioan Boc faţă de familie. "Era un om deosebit, un om de casă, de familie. El şi cu Ana Boc au fost cel mai longeviv cuplu din comuna Mărgău. Şi se văd şi rezultatele", spune viceprimarul Gheorghe Capotă. Iar rezultatele se văd într-adevăr. Fiul cel mic al familiei, Emil, a reuşit să ajunga premier, Ioan - baiatul cel mare, a ajuns şi el consilier local în Mărgău, dar în PSD, iar Dorina Kudor este şi ea directoare a Casei Corpului Didactic Cluj. În 2011, Ioan Boc a fost şi premiat de Administraţia din Răchiţele cu 100 de lei pentru cei 50 de ani de căsnicie, cel mai lung mariaj din Mărgău. Ioan Boc a fost întodeauna un adept al muncii: a fost tâmplar, a lucrat la cuptoarele de ars var, a cules probe la mină şi a lucrat ca geamgiu pentru a-si putea da copiii la scoala.
ISI POVATUIA COPIII SA FIE CINSTITI!
Ioan Boc, tatăl premierului Emil Boc, îi povăţuia pe cei cinci copii ai săi – patru băieţi şi o fată – să fie oameni cinstiţi şi să nu facă prostii în viaţă. Când Emil Boc fusese desemnat premier, Ioan Boc povestea, alături de soţia sa Ana, cum şi-a crescut copiii şi ce sfaturi le-a dat. „Tată-său aşa o discutat cu ei când o fost mici: Băieţi, vedeţi că-ţi găta şcoala, vă duceţi în lume, îţi intra în serviciu, să nu vă întindeţi la prostii, când vi-ţi culca sara pe pernă să ştiţi că dormiţi până dimineaţa liniştiţi, nu că la ora 12 a vini cineva şi te întreabă ce ai făcut. Să fiţi corecţi! Că io aşa v-am crescut pe voi şi aşe am trăit”, povestea Ana Boc, în prezenţa soţului său, care se refăcea după un atac cerebral.
Şi Ioan Boc isi amintea cum îşi aştepta copiii şi nepoţii acasă de sărbători, când tăia câte doi porci şi se adunau la masă câte 16 membri ai familiei. În ciuda vârstei şi a bolii, Ioan Boc se ocupa de gospodărie, avea stupi, ba era nerăbdător să citească şi ziarele pe care le aducea poştaşul. „O mai citit şi cărţi, are ziare, că fără ziar nu se lasă. Mai bine nu mânâncă decât să se lase fără ziar. Lui îi trebe ziar, citeşte, îi cu poiata, eu mâncarea, cu administrarea, o avut stupi”, spunea Ana Boc despre soţul său.
SE TREZEA LA 5 DIMINEATA SI CRESTEA ANIMALE IN CURTE
Cei doi trăiau modest în localitatea Răchiţele, aveau gospodărie cu vaci, porci, găini, pomi şi erau obişnuiţi de când se ştiu cu munca. „Noi am fost la tata meu 18 fraţi şi tata n-o primit de la stat nici atâta. Tata o făcut două mori de apă, făcea sumane de oi, o făcut vâltoare de spălat haine, o ţinut boi, cai, ne-o dat la toţi de lucru şi am lucrat toţi şi am dormit câte două ore pe noapte, că făceam cu schimbul la mori. Şi acum ne trezim la 5 dimineaţa şi ne culcăm la 12 noaptea. Nu ne trebe nimic de la nimeni, io mi-am strâns şi bani de înmormântare”, spunea Ana Boc.
Despre politicieni şi guvernanţi, despre certurile lor nu aveau o părere prea bună şi-i îndemnau să fie corecţi. „Aia le doresc, să fie oameni corecţi şi cuminţi. Să aibă un pic de scaun la cap şi să judece. Şi să se roage lui Dumnezeu să le ajute şi să fie cuminţi să poată guverna, ca să fie o ţară bună, că şi noi ne-am mai bucura cât mai trăim. Că nu mult mai trăim. Măcar să vedem şi noi că pruncii care sunt de-a noşti, nepoţi, or ajunge şi ei bine”, mai spunea mama premierului, acum în vârstă de 79 de ani.
(28.12.2011)
PARINTII PREMIERULUI, 50 DE ANI DE CASNICIE
Vestea morţii lui Ioan Boc a îndoliat întreaga comună Rachitele. "Mergeţi şi aveţi grijă de părinţii voştri pentru că sunt cel mai frumos dar de la Dumnezeu", au fost singurele cuvinte rostite de Emil Boc, când a ajuns la spital. Satenii din Rachitele apreciaza cel mai mult devotamentul lui Ioan Boc faţă de familie. "Era un om deosebit, un om de casă, de familie. El şi cu Ana Boc au fost cel mai longeviv cuplu din comuna Mărgău. Şi se văd şi rezultatele", spune viceprimarul Gheorghe Capotă. Iar rezultatele se văd într-adevăr. Fiul cel mic al familiei, Emil, a reuşit să ajunga premier, Ioan - baiatul cel mare, a ajuns şi el consilier local în Mărgău, dar în PSD, iar Dorina Kudor este şi ea directoare a Casei Corpului Didactic Cluj. În 2011, Ioan Boc a fost şi premiat de Administraţia din Răchiţele cu 100 de lei pentru cei 50 de ani de căsnicie, cel mai lung mariaj din Mărgău. Ioan Boc a fost întodeauna un adept al muncii: a fost tâmplar, a lucrat la cuptoarele de ars var, a cules probe la mină şi a lucrat ca geamgiu pentru a-si putea da copiii la scoala.
ISI POVATUIA COPIII SA FIE CINSTITI!
Ioan Boc, tatăl premierului Emil Boc, îi povăţuia pe cei cinci copii ai săi – patru băieţi şi o fată – să fie oameni cinstiţi şi să nu facă prostii în viaţă. Când Emil Boc fusese desemnat premier, Ioan Boc povestea, alături de soţia sa Ana, cum şi-a crescut copiii şi ce sfaturi le-a dat. „Tată-său aşa o discutat cu ei când o fost mici: Băieţi, vedeţi că-ţi găta şcoala, vă duceţi în lume, îţi intra în serviciu, să nu vă întindeţi la prostii, când vi-ţi culca sara pe pernă să ştiţi că dormiţi până dimineaţa liniştiţi, nu că la ora 12 a vini cineva şi te întreabă ce ai făcut. Să fiţi corecţi! Că io aşa v-am crescut pe voi şi aşe am trăit”, povestea Ana Boc, în prezenţa soţului său, care se refăcea după un atac cerebral.
Şi Ioan Boc isi amintea cum îşi aştepta copiii şi nepoţii acasă de sărbători, când tăia câte doi porci şi se adunau la masă câte 16 membri ai familiei. În ciuda vârstei şi a bolii, Ioan Boc se ocupa de gospodărie, avea stupi, ba era nerăbdător să citească şi ziarele pe care le aducea poştaşul. „O mai citit şi cărţi, are ziare, că fără ziar nu se lasă. Mai bine nu mânâncă decât să se lase fără ziar. Lui îi trebe ziar, citeşte, îi cu poiata, eu mâncarea, cu administrarea, o avut stupi”, spunea Ana Boc despre soţul său.
SE TREZEA LA 5 DIMINEATA SI CRESTEA ANIMALE IN CURTE
Cei doi trăiau modest în localitatea Răchiţele, aveau gospodărie cu vaci, porci, găini, pomi şi erau obişnuiţi de când se ştiu cu munca. „Noi am fost la tata meu 18 fraţi şi tata n-o primit de la stat nici atâta. Tata o făcut două mori de apă, făcea sumane de oi, o făcut vâltoare de spălat haine, o ţinut boi, cai, ne-o dat la toţi de lucru şi am lucrat toţi şi am dormit câte două ore pe noapte, că făceam cu schimbul la mori. Şi acum ne trezim la 5 dimineaţa şi ne culcăm la 12 noaptea. Nu ne trebe nimic de la nimeni, io mi-am strâns şi bani de înmormântare”, spunea Ana Boc.
Despre politicieni şi guvernanţi, despre certurile lor nu aveau o părere prea bună şi-i îndemnau să fie corecţi. „Aia le doresc, să fie oameni corecţi şi cuminţi. Să aibă un pic de scaun la cap şi să judece. Şi să se roage lui Dumnezeu să le ajute şi să fie cuminţi să poată guverna, ca să fie o ţară bună, că şi noi ne-am mai bucura cât mai trăim. Că nu mult mai trăim. Măcar să vedem şi noi că pruncii care sunt de-a noşti, nepoţi, or ajunge şi ei bine”, mai spunea mama premierului, acum în vârstă de 79 de ani.
(28.12.2011)
SERGIU NICOLAESCU ISI TURNA COLEGII LA "DOMNIA SA", NICOLAE CEAUSESCU
În 1981, pe numele lui Nicolae Ceausescu, la secretariarul Comitetului Central (CC) al PCR, sosea o scurtă notă semnată "Sergiu Nicolaescu". Era, de fapt, o cerere de primire în audientă. În fata dictatorului, autorul scrisorii dorea să-i prezinte "personal o serie de probleme de mare importantă pentru existenta si dezvoltarea cinematografiei nationale".
Alături de cerere – redactată la masina de scris si semnată de mână – era atasat si "rezumatul ideilor" care ar fi trebuit să fie expuse "conducătorului iubit".
Potrivit documentului, Nicolaescu dorea să-i prezinte dictatorului "aparitia unui fenomen de anti-patriotism în filmul românesc (cazul Lucian Pintilie si A.Visarion)". Alături, scurt, se mentionează că ar fi avut inclusiv câteva "propuneri" legate de aceste "cazuri".
Scrisoarea lui Nicolaescu e la obiect. Scurtă si cu mici accente de politete exagerată, menite, probabil, să înmoaie inima dictatorului: "Stimate Tovarăse Secretar General, Rog a-mi permite să Vă prezint personal o serie de probleme de mare importantă pentru existenta si dezvoltarea cinematografiei nationale. Vârsta, experienta, dragostea pe care o am pentru profesiunea mea, cât si constiinta mea de om politic mă obligă a încerca această întâlnire cu Domnia Voastră. Cu deosebită stimă, Sergiu Nicolaescu". Cererea nu iese cu nimic din registrul celor mai multe scrisori primite de dictator de la diverse personalităti ale vremii. Un "Vă" scris cu majusculă, un "Domnia Voastră", la fel întărit.
Cea de-a doua pagină îndosariată la Arhivele Nationale, cea a "rezumatului" ideilor pe care autorul cererii ar fi dorit să le aducă la cunostintă, e cea care atrage însă o serie de întrebări.
La punctul A al "rezumatului", se cerea o discutie despre "posibilitatea creării unei cinematografii care să se auto finanteze si să pătrundă pe plan mondial". "În cursul acestui an, în tara noastră se vor realiza două filme inter nationale: "Wilhelm Cuceritorul", film franco-germano-englez, aproa pe terminat, si "Sobibor" (USA) care aduc o încasare de 2,2 mil. dolari. Întreaga echipă de tehnicieni si specialisti sunt români (regizor S. Nicolaescu). Acest lucru confirmă o recunoastere internatională a fortelor cinematografiei noastre", vine si argumentatia.
Pe lângă acest punct, care milita pentru autofinantare, sunt trecute altele trei cu iz profund propagandistic.
La punctul B al "rezumatului", regizorul dorea să aducă în prim plan "asociatia cineastilor a cărei conferintă n-a mai fost tinută de opt ani. Desfiintarea organizatiei de partid de pe lângă Asociatie si urmările ei".
Iar la C, faptul că filmul românesc "trebuie să joace un rol si mai important, mult mai important în educarea omului, în propaganda de partid si de stat pe plan intern si international. Propuneri". Discutia despre colegii Lucian Pintilie si Alexa Visarion ar fi urmat să aibă loc pe ultimul plan. Tonul frazei este următorul: "Aparitia unui fenomen de antipatriotism în filmul românesc (cazul Lucian Pintilie si A. Visarion). Propuneri".
DE LA RECUNOASTERE LA NEGARE SI APOI LA UITARE
Sergiu Nicolaescu si-a recunoscut initial semnătura de pe document, a admis că a trimis "două astfel de cereri" către Ceausescu, una legată de o casă din Primăverii si o alta despre care spune însă că nu si-o mai aminteste. Apoi a insistat, ajungând la tenta de "turnătorie" a scrisorii, că nu ar fi putut scrie "niciodată asa ceva". A sugerat inclusiv un fals. Un adevărat caz de "scrisoare pierdută", deloc comic si cu scena plasată în comunism. "Ce vroiam eu să-i expun exact lui Ceausescu, nu-mi aduc aminte. Eu i-am scris două scrisori. Una a fost asta, de care uitasem”, a spus Sergiu Nicolaescu. În apărarea sa, Sergiu Nicolaescu sustine că nu a fost niciodată primit în audientă la Nicolae Ceausescu. Dar spune că l-a întâlnit pe dictator, în persoană, de "trei ori".
Pe măsură ce discutia s-a adâncit, Nicolaescu a catalogat insa scrisoarea drept "un fals". Regizorul, ajuns la vârsta de 81 de ani, dar încă activ pe platourile de filmare, spune că e întradevăr semnătura lui pe prima pagină a scrisorii. A început să-si amintească inclusiv momentul legat de cererea pentru autofinantare a cinematografiei. Ajungând însa la fragmentul legat de "antipatriotism", a repetat că nu-si aminteste să fi "turnat" vreun coleg vreodată. "Nu cred că am scris asa ceva", a insistat Nicolaescu. După câteva ore de discutii, Sergiu Nicolaescu a declarat: "Nu îmi aduc aminte de cererea făcută pentru o audientă la Ceausescu si semnată de mine, dar aceea (prima coală a scrisorii – n.r.) ar putea să îmi apartină. În niciun caz, a doua hârtie nu-mi apartine. Nu e genul meu să fac asa ceva. Nu cu doi oameni cu care nu am nimic de împărtit". Întrebat dacă sugerează că ar fi scris altcineva scrisoarea, regizorul a răspuns:"Nu, nu pot să spun asta! Dar nu îmi aduc eu aminte. Scrieti ce vreti! Dar nu-mi aduc aminte. Si eu mă mir că am putut să scriu asta. Dacă am scris-o eu. Nu puteam să fac asa ceva. Niciun motiv nu mă putea determina să scriu asa ceva".
ALEXA VISARION: "PINTILIE ERA UN MODEL"
Regizorul Alexa Visarion a încercat să redea contextul în care numele său a apărut în document. La sfârsitul anilor ’70 regizase "O noapte furtunoasă", de I.L. Caragiale, pe scena Teatrului Odeon. "Si, la un moment dat, directoarea teatrului din acea perioadă, doamna Elena Deleanu, a primit un telefon de la «România liberă » – atunci condusă de domnul Octavian Paler - si i s-a spus că urmează să apară o cronică despre acest spectacol în care acuza nu era că e un spectacol prost sau nu e bine realizat, ci că ar fi «anti-patriotic». Doamna Deleanu l-a invitat pe domnul Paler si i-a spus: «Domnu Paler, părerea despre spectacol poate să fie asa cum o analizează criticul dumneavoastră, dar vreau să vedeti că spectacolul nu se referă la anti-patriotism ». Domnul Paler a trimis pe adjunctul domniei sale, acesta a văzut spectacolul si a scos cronica. Deci, în 1979 am scăpat de acest act anti-patriotic", si-a amintit Visarion.Regizorul a adăugat că alăturarea numelui său în cererea semnată de Nicolaescu lângă cel al lui Lucian Pintilie ar fi putut avea legătură cu faptul că regizorul "Reconstituirii" a luat o parte din actorii din piesă pentru filmările la "De ce trag clopotele, Mitică?". "Filmul domnului Pintilie cred că s-a terminat în 1981. E aproape de această dată a scrisorii acesteia. Noi am fost si la filmări, Pintilie era un model pentru noi toti cei care eram atunci tineri".
Un alt posibil motiv pentru care ar fi deranjat ar fi, în opinia lui Visarion, faptul că filmase pentru "Înghititorul de săbii" (1981): "El aducea în discutie, destul de vizibil, într-o metaforă, relatia artist-putere. Era un film despre degradarea degradării, la întreaga scară socială. Nu era o «sopârlă». Eu n-am făcut niciodată spectacole în care acuza era o «sopârlă». Acuzele mele erau la esentă. La sistem".
(27.12.2011)
Alături de cerere – redactată la masina de scris si semnată de mână – era atasat si "rezumatul ideilor" care ar fi trebuit să fie expuse "conducătorului iubit".
Potrivit documentului, Nicolaescu dorea să-i prezinte dictatorului "aparitia unui fenomen de anti-patriotism în filmul românesc (cazul Lucian Pintilie si A.Visarion)". Alături, scurt, se mentionează că ar fi avut inclusiv câteva "propuneri" legate de aceste "cazuri".
Scrisoarea lui Nicolaescu e la obiect. Scurtă si cu mici accente de politete exagerată, menite, probabil, să înmoaie inima dictatorului: "Stimate Tovarăse Secretar General, Rog a-mi permite să Vă prezint personal o serie de probleme de mare importantă pentru existenta si dezvoltarea cinematografiei nationale. Vârsta, experienta, dragostea pe care o am pentru profesiunea mea, cât si constiinta mea de om politic mă obligă a încerca această întâlnire cu Domnia Voastră. Cu deosebită stimă, Sergiu Nicolaescu". Cererea nu iese cu nimic din registrul celor mai multe scrisori primite de dictator de la diverse personalităti ale vremii. Un "Vă" scris cu majusculă, un "Domnia Voastră", la fel întărit.
Cea de-a doua pagină îndosariată la Arhivele Nationale, cea a "rezumatului" ideilor pe care autorul cererii ar fi dorit să le aducă la cunostintă, e cea care atrage însă o serie de întrebări.
La punctul A al "rezumatului", se cerea o discutie despre "posibilitatea creării unei cinematografii care să se auto finanteze si să pătrundă pe plan mondial". "În cursul acestui an, în tara noastră se vor realiza două filme inter nationale: "Wilhelm Cuceritorul", film franco-germano-englez, aproa pe terminat, si "Sobibor" (USA) care aduc o încasare de 2,2 mil. dolari. Întreaga echipă de tehnicieni si specialisti sunt români (regizor S. Nicolaescu). Acest lucru confirmă o recunoastere internatională a fortelor cinematografiei noastre", vine si argumentatia.
Pe lângă acest punct, care milita pentru autofinantare, sunt trecute altele trei cu iz profund propagandistic.
La punctul B al "rezumatului", regizorul dorea să aducă în prim plan "asociatia cineastilor a cărei conferintă n-a mai fost tinută de opt ani. Desfiintarea organizatiei de partid de pe lângă Asociatie si urmările ei".
Iar la C, faptul că filmul românesc "trebuie să joace un rol si mai important, mult mai important în educarea omului, în propaganda de partid si de stat pe plan intern si international. Propuneri". Discutia despre colegii Lucian Pintilie si Alexa Visarion ar fi urmat să aibă loc pe ultimul plan. Tonul frazei este următorul: "Aparitia unui fenomen de antipatriotism în filmul românesc (cazul Lucian Pintilie si A. Visarion). Propuneri".
DE LA RECUNOASTERE LA NEGARE SI APOI LA UITARE
Sergiu Nicolaescu si-a recunoscut initial semnătura de pe document, a admis că a trimis "două astfel de cereri" către Ceausescu, una legată de o casă din Primăverii si o alta despre care spune însă că nu si-o mai aminteste. Apoi a insistat, ajungând la tenta de "turnătorie" a scrisorii, că nu ar fi putut scrie "niciodată asa ceva". A sugerat inclusiv un fals. Un adevărat caz de "scrisoare pierdută", deloc comic si cu scena plasată în comunism. "Ce vroiam eu să-i expun exact lui Ceausescu, nu-mi aduc aminte. Eu i-am scris două scrisori. Una a fost asta, de care uitasem”, a spus Sergiu Nicolaescu. În apărarea sa, Sergiu Nicolaescu sustine că nu a fost niciodată primit în audientă la Nicolae Ceausescu. Dar spune că l-a întâlnit pe dictator, în persoană, de "trei ori".
Pe măsură ce discutia s-a adâncit, Nicolaescu a catalogat insa scrisoarea drept "un fals". Regizorul, ajuns la vârsta de 81 de ani, dar încă activ pe platourile de filmare, spune că e întradevăr semnătura lui pe prima pagină a scrisorii. A început să-si amintească inclusiv momentul legat de cererea pentru autofinantare a cinematografiei. Ajungând însa la fragmentul legat de "antipatriotism", a repetat că nu-si aminteste să fi "turnat" vreun coleg vreodată. "Nu cred că am scris asa ceva", a insistat Nicolaescu. După câteva ore de discutii, Sergiu Nicolaescu a declarat: "Nu îmi aduc aminte de cererea făcută pentru o audientă la Ceausescu si semnată de mine, dar aceea (prima coală a scrisorii – n.r.) ar putea să îmi apartină. În niciun caz, a doua hârtie nu-mi apartine. Nu e genul meu să fac asa ceva. Nu cu doi oameni cu care nu am nimic de împărtit". Întrebat dacă sugerează că ar fi scris altcineva scrisoarea, regizorul a răspuns:"Nu, nu pot să spun asta! Dar nu îmi aduc eu aminte. Scrieti ce vreti! Dar nu-mi aduc aminte. Si eu mă mir că am putut să scriu asta. Dacă am scris-o eu. Nu puteam să fac asa ceva. Niciun motiv nu mă putea determina să scriu asa ceva".
ALEXA VISARION: "PINTILIE ERA UN MODEL"
Regizorul Alexa Visarion a încercat să redea contextul în care numele său a apărut în document. La sfârsitul anilor ’70 regizase "O noapte furtunoasă", de I.L. Caragiale, pe scena Teatrului Odeon. "Si, la un moment dat, directoarea teatrului din acea perioadă, doamna Elena Deleanu, a primit un telefon de la «România liberă » – atunci condusă de domnul Octavian Paler - si i s-a spus că urmează să apară o cronică despre acest spectacol în care acuza nu era că e un spectacol prost sau nu e bine realizat, ci că ar fi «anti-patriotic». Doamna Deleanu l-a invitat pe domnul Paler si i-a spus: «Domnu Paler, părerea despre spectacol poate să fie asa cum o analizează criticul dumneavoastră, dar vreau să vedeti că spectacolul nu se referă la anti-patriotism ». Domnul Paler a trimis pe adjunctul domniei sale, acesta a văzut spectacolul si a scos cronica. Deci, în 1979 am scăpat de acest act anti-patriotic", si-a amintit Visarion.Regizorul a adăugat că alăturarea numelui său în cererea semnată de Nicolaescu lângă cel al lui Lucian Pintilie ar fi putut avea legătură cu faptul că regizorul "Reconstituirii" a luat o parte din actorii din piesă pentru filmările la "De ce trag clopotele, Mitică?". "Filmul domnului Pintilie cred că s-a terminat în 1981. E aproape de această dată a scrisorii acesteia. Noi am fost si la filmări, Pintilie era un model pentru noi toti cei care eram atunci tineri".
Un alt posibil motiv pentru care ar fi deranjat ar fi, în opinia lui Visarion, faptul că filmase pentru "Înghititorul de săbii" (1981): "El aducea în discutie, destul de vizibil, într-o metaforă, relatia artist-putere. Era un film despre degradarea degradării, la întreaga scară socială. Nu era o «sopârlă». Eu n-am făcut niciodată spectacole în care acuza era o «sopârlă». Acuzele mele erau la esentă. La sistem".
(27.12.2011)
FOSTUL NOMENCLATURIST CRISTOIU DESPRE ILIESCU:
"UN OPORTUNIST... EL A INVENTAT REVOLUTIA
CA SA-SI ASCUNDA MORTII!"
In decembrie 1989, Ion Cristoiu era nomenclaturist. Detinea functia de redactor şef la revista Teatru, un lunar al Consiliului Culturii si Educaţiei Socialiste. A ajuns in acea pozitie la propunerea lui Tudor Mănescu, de la Consiliul Culturii, care era prieten al lui Ion Iliescu. Inainte fusese redactor-şef adjunct la Scânteia Tineretului şi redactor-şef al suplimentului literar al acestei gazete, pozitie din care raspundea de cultură, reportaj si ... morală. Numai ca in urma unor scandaluri generate de apariţia în supliment a unor texte care nu erau "pe linie", a fost mutat la secţia agrară, un fel de loc de exil pentru cei de la Scânteia Tineretului. Cu toate acestea, tot nomenclaturist era. Acum este afacerist si analist politic. Pozitie din care analizeaza "Revolutia" din 1989.
A fost vecin cu Virgil Magureanu si a aflat despre Revolutie de la un nomenclaturist
A aflat despre Revolutia de la Timisoara din 1989 de la un nomenclaturist: directorul Directiei Teatre, care superviza revista Teatru. Nu a aflat de la Virgil Magureanu, vecinul sau de bloc, de pe Stefan cel Mare.
"Am aflat de la un for al Partidului Comunist, nu de la dizidenţi. Primul moment a fost în 20 decembrie. Seara s-a anunţat discursul lui Ceauşescu. Noi nu aveam televizor la revista Teatru, dar muncitorii de la tipografie aveau. Aşa că m-am dus acolo şi am urmărit cu tipografii cuvântarea. M-a mirat foarte tare tensiunea care domnea în rândul muncitorilor. Nu în sensul ca erau revoltaţi şi strigau "Jos Ceauşescu", ci erau, mai degrabă, înfricoşaţi, îngrijoraţi. Se întâmpla ceva ce nu puteau să înţeleagă. Ceauşescu anunţa starea de necesitate la Timişoara şi nimeni nu vorbea. Dacă aş fi acum revoluţionar cu certificat aş fi spus că se striga "jos dictatura" sau aşa ceva. Ei bine, nu, oamenii se comportau ca în faţa unui fenomen natural, dacă vreţi, un cataclism, cum ar veni", spune Cristoiu.
Pe 21 dimineaţa s-a dus, ca deobicei, la Bibliotecă, iar la pranz a aflat de la garderobiere ca s-a înterupt mitingul de la CC. Inspaimantat a plecat spre redactie, pe jos. Dupa o zi obisnuita de lucru, pe la 9 seara a fost sunat, la redactie, de cineva care i-a spus ca "se întamplă ceva în Piaţa Universităţii". Curios a plceat intr-acolo si era sa fie altoit de un tanar dupa ce a remarcat cu voce tare ca revolutionarii din piata s-au adunat "ca la promenada".
"Pe la 11 noaptea am plecat spre casă prin Piaţa Romană. Aici am văzut cum îi înşfăcau "băieţii" pe protestatari. Pe mine m-au lăsat să trec fiindcă păream onorabil… Ajuns acasă am deschis fereastra şi ţin minte că, pe fundalul zgomotului din Piaţă, am auzit şi doi cetăţeni, probabil vecini, care spuneau că acum e momentul să meargă la benzinărie, că nu e nimeni la coadă! Pe 22 dimineaţa am fost la redacţie. Acolo am aflat că se adună oameni în Piaţa Republicii. Ţin minte că mă tot suna secretarul cu propaganda din Galaţi ca să afle ce se întâmplă la Bucureşti. Probabil că vroia să ştie când să-şi ia pixurile şi stilourile şi să părăsească şi el sediul de partid.În faţă la CC am ajuns după plecarea lui Ceauşescu şi ştiu că m-a surprins celebra maşină cu difuzoare pe capote din care se auzea că se propune Corneliu Mănescu premier. De acolo am plecat la o colegă de redacţie care avea televizor.Când l-am văzut pe Ion Iliescu mi-am dat seama că e o piesă. Trebuie să spun că încă de pe vremea aceea eram analist politic, dar eram numai pentru mine! Eram un foarte bun cunoscător al politicii comuniste. Şi atunci mi-am dat seama, era clar: tovarăşul Ceauşescu a fost înlocuit cu tovarăşul Iliescu. Deci sunt tot ai noştri!", rememoreaza Cristoiu.
Ce spune Cristoiu despre arestarea si executia lui Ceausescu? "Pentru mine, cea mai puternică impresie a produs-o ieşirea lui Ceauşescu din TAB la Târgovişte. El era pentru noi "intangibilul". Să îl vezi acum aranjându-şi căciula şi părul ca un bătrânel mi-a produs cea mai puternică impresie. De atunci, căderea unui preşedinte, a unui premier, nu m-a mai impresionat", spune jurnalistul.
Se adresa cu "tovarase" si in 1990
Dupa revolutie, Cristoiu isi aminteste ca prima măsură pe care a luat-o în democraţie a fost aceea de a interzice celor din redactie să trimită telegrama de adeziune la FSN. Apoi a decis sa retraga numărul din noiembrie revistei "Teatru", dedicată Congresului. A treia decizie a fost aceea de a aduna colectivul redacţional şi a le propune demisia lui. Numai ca subalternii nu i-au acceptat demisia, el fiind privit ca "un soi de liberal". Numai ca proaspatul ministru al culturii de atunci, Andrei Pleşu l-a vizitat in redactie si i-a cerut sa plece. "Atunci m-am dus la Minister unde am făcut două lucruri care au şocat. În primul rând, am vorbit tuturor cu "tovarăşe" şi apoi am întrebat unde pot să-mi depun şi eu demisia. În zilele acelea era un pelerinaj acolo pentru a se obţine funcţii de la noua conducere, nu de a demisiona, aşa cum făceam eu. M-am dus la biroul "Personal" şi doamna de acolo s-a mirat că merg împotriva curentului, că îmi dau demisia. I-am răspuns că o să vină economia de piaţă şi eu am să devin cel mai mare gazetar din România. Dar uite că tovarăşul Pleşu nu-mi semna demisia. Aşa că l-am sunat pe tovarăşul Caramitru ca să-mi pună o pilă să mi se aprobe demisia. Mă gândeam să îmi vând verigheta şi să încep o activitate privată sau să mă fac profesor. Mi-a răspuns într-un final. Era foarte obosit şi plin de treburile ţării. Nici nu mai ţin minte ce mi-a răspuns", povesteste Cristoiu.
"In Decembrie ’89 a fost o lovitură de stat mascată de o aşa zisă revoltă populară"
"O revoluţie presupune un grup care se organizează, care antrenează masele să iasă în stradă după un plan stabilit, are un program, pune mâna pe putere şi înlătură un regim şi îl înlocuieşte cu altul. În cazul lui Decembrie ’89 nu s-a întâmplat aşa, regimul comunist a rămas în formă neocomunistă. Ulterior a fost un fel de revoluţie spre capitalism, dar la început a fost o lovitură de stat pusă la cale de Moscova care l-a înlăturat pe Ceauşescu şi l-a pus, în locul lui pe un perestroikist, pe Ion Iliescu. Eu cred că în Decembrie ’89 a fost o lovitură de stat mascată de o aşa zisă revoltă populară", declara acum, dupa 22 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, Ion Cristoiu.
El spune ca si-a format o imagine despre respectivele evenimente in prima decadă a lunii ianuarie ’90: "M-am gândit că, de fapt, a fost o lovitură de stat neocomunistă". Despre "fenomenul revolutionarilor", Cristoiu spune ca "a fost cea mai mare escrocherie pusă la cale de Ion Iliescu pentru a-şi conserva puterea". Vizavi de Ion Iliescu, jurnalistul sustine ca "a fost o catastrofă pentru România, şi asta nu pentru că era comunist, ci pentru că era oportunist": "El a inventat chiar şi Revoluţia ca să-şi ascundă morţii! Dacă ar fi fost un comunist autentic, el ar fi demisionat în aprilie – mai ’90 când se profila deja venirea democraţiei şi la noi. Pentru a rămâne la putere el a acceptat orice compromis. Nu am fost nici comunişti, nici cu ruşii, nici cu Occidentul, totul a fost subordonat dorinţei lui Iliescu de a rămâne la putere. Iar una dintre categoriile care a fost de la început privilegiată, ca să nu-l doară capul, a fost cea a revoluţionarilor. De fiecare dată ei ieşeau în stradă, spărgeau geamuri, ocupau Piaţa Universităţii".
(23.12.2011)
A fost vecin cu Virgil Magureanu si a aflat despre Revolutie de la un nomenclaturist
A aflat despre Revolutia de la Timisoara din 1989 de la un nomenclaturist: directorul Directiei Teatre, care superviza revista Teatru. Nu a aflat de la Virgil Magureanu, vecinul sau de bloc, de pe Stefan cel Mare.
"Am aflat de la un for al Partidului Comunist, nu de la dizidenţi. Primul moment a fost în 20 decembrie. Seara s-a anunţat discursul lui Ceauşescu. Noi nu aveam televizor la revista Teatru, dar muncitorii de la tipografie aveau. Aşa că m-am dus acolo şi am urmărit cu tipografii cuvântarea. M-a mirat foarte tare tensiunea care domnea în rândul muncitorilor. Nu în sensul ca erau revoltaţi şi strigau "Jos Ceauşescu", ci erau, mai degrabă, înfricoşaţi, îngrijoraţi. Se întâmpla ceva ce nu puteau să înţeleagă. Ceauşescu anunţa starea de necesitate la Timişoara şi nimeni nu vorbea. Dacă aş fi acum revoluţionar cu certificat aş fi spus că se striga "jos dictatura" sau aşa ceva. Ei bine, nu, oamenii se comportau ca în faţa unui fenomen natural, dacă vreţi, un cataclism, cum ar veni", spune Cristoiu.
Pe 21 dimineaţa s-a dus, ca deobicei, la Bibliotecă, iar la pranz a aflat de la garderobiere ca s-a înterupt mitingul de la CC. Inspaimantat a plecat spre redactie, pe jos. Dupa o zi obisnuita de lucru, pe la 9 seara a fost sunat, la redactie, de cineva care i-a spus ca "se întamplă ceva în Piaţa Universităţii". Curios a plceat intr-acolo si era sa fie altoit de un tanar dupa ce a remarcat cu voce tare ca revolutionarii din piata s-au adunat "ca la promenada".
"Pe la 11 noaptea am plecat spre casă prin Piaţa Romană. Aici am văzut cum îi înşfăcau "băieţii" pe protestatari. Pe mine m-au lăsat să trec fiindcă păream onorabil… Ajuns acasă am deschis fereastra şi ţin minte că, pe fundalul zgomotului din Piaţă, am auzit şi doi cetăţeni, probabil vecini, care spuneau că acum e momentul să meargă la benzinărie, că nu e nimeni la coadă! Pe 22 dimineaţa am fost la redacţie. Acolo am aflat că se adună oameni în Piaţa Republicii. Ţin minte că mă tot suna secretarul cu propaganda din Galaţi ca să afle ce se întâmplă la Bucureşti. Probabil că vroia să ştie când să-şi ia pixurile şi stilourile şi să părăsească şi el sediul de partid.În faţă la CC am ajuns după plecarea lui Ceauşescu şi ştiu că m-a surprins celebra maşină cu difuzoare pe capote din care se auzea că se propune Corneliu Mănescu premier. De acolo am plecat la o colegă de redacţie care avea televizor.Când l-am văzut pe Ion Iliescu mi-am dat seama că e o piesă. Trebuie să spun că încă de pe vremea aceea eram analist politic, dar eram numai pentru mine! Eram un foarte bun cunoscător al politicii comuniste. Şi atunci mi-am dat seama, era clar: tovarăşul Ceauşescu a fost înlocuit cu tovarăşul Iliescu. Deci sunt tot ai noştri!", rememoreaza Cristoiu.
Ce spune Cristoiu despre arestarea si executia lui Ceausescu? "Pentru mine, cea mai puternică impresie a produs-o ieşirea lui Ceauşescu din TAB la Târgovişte. El era pentru noi "intangibilul". Să îl vezi acum aranjându-şi căciula şi părul ca un bătrânel mi-a produs cea mai puternică impresie. De atunci, căderea unui preşedinte, a unui premier, nu m-a mai impresionat", spune jurnalistul.
Se adresa cu "tovarase" si in 1990
Dupa revolutie, Cristoiu isi aminteste ca prima măsură pe care a luat-o în democraţie a fost aceea de a interzice celor din redactie să trimită telegrama de adeziune la FSN. Apoi a decis sa retraga numărul din noiembrie revistei "Teatru", dedicată Congresului. A treia decizie a fost aceea de a aduna colectivul redacţional şi a le propune demisia lui. Numai ca subalternii nu i-au acceptat demisia, el fiind privit ca "un soi de liberal". Numai ca proaspatul ministru al culturii de atunci, Andrei Pleşu l-a vizitat in redactie si i-a cerut sa plece. "Atunci m-am dus la Minister unde am făcut două lucruri care au şocat. În primul rând, am vorbit tuturor cu "tovarăşe" şi apoi am întrebat unde pot să-mi depun şi eu demisia. În zilele acelea era un pelerinaj acolo pentru a se obţine funcţii de la noua conducere, nu de a demisiona, aşa cum făceam eu. M-am dus la biroul "Personal" şi doamna de acolo s-a mirat că merg împotriva curentului, că îmi dau demisia. I-am răspuns că o să vină economia de piaţă şi eu am să devin cel mai mare gazetar din România. Dar uite că tovarăşul Pleşu nu-mi semna demisia. Aşa că l-am sunat pe tovarăşul Caramitru ca să-mi pună o pilă să mi se aprobe demisia. Mă gândeam să îmi vând verigheta şi să încep o activitate privată sau să mă fac profesor. Mi-a răspuns într-un final. Era foarte obosit şi plin de treburile ţării. Nici nu mai ţin minte ce mi-a răspuns", povesteste Cristoiu.
"In Decembrie ’89 a fost o lovitură de stat mascată de o aşa zisă revoltă populară"
"O revoluţie presupune un grup care se organizează, care antrenează masele să iasă în stradă după un plan stabilit, are un program, pune mâna pe putere şi înlătură un regim şi îl înlocuieşte cu altul. În cazul lui Decembrie ’89 nu s-a întâmplat aşa, regimul comunist a rămas în formă neocomunistă. Ulterior a fost un fel de revoluţie spre capitalism, dar la început a fost o lovitură de stat pusă la cale de Moscova care l-a înlăturat pe Ceauşescu şi l-a pus, în locul lui pe un perestroikist, pe Ion Iliescu. Eu cred că în Decembrie ’89 a fost o lovitură de stat mascată de o aşa zisă revoltă populară", declara acum, dupa 22 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, Ion Cristoiu.
El spune ca si-a format o imagine despre respectivele evenimente in prima decadă a lunii ianuarie ’90: "M-am gândit că, de fapt, a fost o lovitură de stat neocomunistă". Despre "fenomenul revolutionarilor", Cristoiu spune ca "a fost cea mai mare escrocherie pusă la cale de Ion Iliescu pentru a-şi conserva puterea". Vizavi de Ion Iliescu, jurnalistul sustine ca "a fost o catastrofă pentru România, şi asta nu pentru că era comunist, ci pentru că era oportunist": "El a inventat chiar şi Revoluţia ca să-şi ascundă morţii! Dacă ar fi fost un comunist autentic, el ar fi demisionat în aprilie – mai ’90 când se profila deja venirea democraţiei şi la noi. Pentru a rămâne la putere el a acceptat orice compromis. Nu am fost nici comunişti, nici cu ruşii, nici cu Occidentul, totul a fost subordonat dorinţei lui Iliescu de a rămâne la putere. Iar una dintre categoriile care a fost de la început privilegiată, ca să nu-l doară capul, a fost cea a revoluţionarilor. De fiecare dată ei ieşeau în stradă, spărgeau geamuri, ocupau Piaţa Universităţii".
(23.12.2011)
EMIL BOC, "NUMBER ONE" IN DOSARUL DE CORUPTIE
DE LA PRIMARIA CLUJ
Unul dintre avocaţii lui Călin Stoia (omul de casa al lui Sorin Apostu, primarului arestat al Clujului, trimis în judecată într-un nou dosar după ce ar fi promis unor persoane că va interveni pe lângă funcţionari publici din Guvern pentru alocarea de bani pentru o comună vâlceană, afirmă că "domnul Boc este acel «number one» la care se face referire" în dosar. Conform rechizitoriului întocmit de DNA în dosarul în care omul de afaceri Călin Stoia a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, într-una dintre convorbirile purtate de Stoia şi omul de afaceri din Vâlcea Ion Bujorel Bold se spune că pentru a interveni pe lângă "number one" de la Guvern costul este întotdeauna de zece la sută.
STENOGRAMA "NUMBER ONE"
"Stoia Călin: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.
Ioan Bujorel Bold: Păi normal că oamenii...
Stoia.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion... pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat.
Bold.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?
Stoia: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu' number one trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.
Bold: Da.
Stoia: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i ...
Bold: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumoşi.
Stoia: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta, nu se deranjează.
Bold: Da, asta e.
Stoia: Eu o să pun o întrebare.
Bold: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.
Stoia: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul...........
Bold: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema............".
Într-o altă convorbire, Ion Bujorel Bold îi explica lui Stoia cum merg demersurile pentru recuperarea banilor de la Guvern.
TRAFIC DE INFLUENTA LA NIVEL INALT
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Călin Stoia într-un nou dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, informează DNA. În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit că, în 28 august 2011, Călin Stoia a lăsat să se creadă faţă de un denunţător că are influenţă, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcţionari publici cu atribuţii de decizie în cadrul Guvernului pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ioneşti, judeţul Vâlcea. Suma ar fi fost provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011.
În rechizitoriul DNA se arată că, în vara lui 2011, Consiliul Judeţean Vâlcea şi Prefectura din acelaşi judeţ au înaintat Guvernului un proiect de hotărâre pentru alocarea unei sume de bani din fondul de rezervă în vederea decontării lucrărilor executate de SC ONILSERV SRL. Ministerul Finanţelor Publice a restituit proiectul de hotărâre neavizat, adică nu s-au alocat banii solicitaţi.
"De aici rezultă şi urgenţa cu care s-au făcut demersurile în vederea unei intervenţii în sensul alocării banilor către Primăria comunei Ioneşti", arată procurorii DNA în rechizitoriul prin care Călin Stoia a fost trimis în judecată.
La rândul său, avocatul lui Stoia, Sergiu Bogdan, a spus că singurele probe din dosar sunt o interceptare telefonică a unei convorbiri dintre omul de faceri Călin Stoia şi Ion Bujorel Bold, o declaraţie de martor din partea lui Marian Lepădatu, om de afaceri din Vrancea, şi autodenunţul pe care l-ar fi dat Bold în noaptea în care au fost arestaţi Călin Stoia şi Sorin Apostu.
De asemenea, avocatul Sergiu Bogdan a spus că acea interceptare este interpretată de procurori, întrucât lipsesc pasaje din ea, în care Călin Stoia spune că nu poate rezolva deblocarea de fonduri guvernamentale şi că, deşi îl cunoaşte pe premierul Emil Boc de pe vremea când acesta din urmă era primar, nu se "bate pe burtă" cu el.
Întrebat cine este "number one" la care făcea referire clientul său în interceptare, avocatul a spus că este vorba despre Emil Boc.
"În acel dosar, asa cum am susţinut şi data trecută, nu vreau să mai pun o bombă, este aceeaşi afirmaţie. Apare domnul Boc, că nu poate să intervină în niciun fel, apare în sensul că nu este implicat în niciun fel şi că nu-l cunoaşte şi că nu a avut relaţii în sensul ăsta. Domnul Boc este acel «number one» la care se face referire", a declarat, miercuri, la Curtea de Apel Cluj, Sergiu Bogdan, care s-a aflat la instanţă întrucât s-a judecat cererea de eliberare sub control judiciar a lui Călin Stoia.
Demersul denunţătorului s-a realizat în numele reprezentanţilor unei societăţi comerciale care erau interesate în decontarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri comunale efectuate în perioada 2008-2009.
Călin Stoia i-a comunicat denunţătorului că va interveni doar dacă persoanele care urmau să facă demersuri pe lângă funcţionarii publici în cauză vor primi 100.000 de euro, adică 10% din valoarea totală a sumei solicitate.
Cu toate acestea, Primăria comunei Ioneşti nu a primit în anii 2010 şi 2011 sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
DOSARUL A FOST INAINTAT SPRE JUDECARE LA TRIBUNALUL CLUJ
În 11 noiembrie 2011, Curtea de Apel Cluj a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile faţă de Călin Stoia în cauza penală în care se fac cercetări şi faţă de Sorin Apostu. În acest dosar, Apostu a fost arestat pentru luare de mită, iar Stoia pentru dare de mită. Ulterior, mandatele de arestare le-au fost prelungite cu 30 de zile de Curtea de Apel Cluj.
În motivarea deciziei Curţii de Apel Cluj se menţiona că procurorii DNA au schimbat încadrarea juridică în dosarul lui Sorin Apostu din dare/luare de mită în trafic/cumpărare de influenţă, ambele în formă continuată, şi au extins cercetările în acest caz pentru spălare de bani şi fals în înscrisuri.
Procurorii DNA au susţinut că Apostu a primit de la femeia de afaceri Aspazia Droniuc, pentru asigurarea parcului auto al RATUC, suma de 274.330 de lei, faţă de 208.936 de lei cât se stabilise în prima fază a cercetării penale, notează instanţa în motivare.
Potrivit DNA, Sorin Apostu ar fi primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale.
Soţia primarului municipiului Cluj-Napoca, Monica Undina Apostu, este şi ea învinuită în acest dosar.
Potrivit unor surse judiciare, soţia edilului din Cluj-Napoca, Monica Apostu, ar fi primit bani de la OMV Petrom România, SC Carrefour România, Dedeman şi Baumax, care au intrat pe piaţa clujeană şi care aveau nevoie de diverse autorizaţii şi avize de la Primăria Cluj-Napoca, atât prin cabinetul său de avocatură, cât şi prin intermediul firmei tatălui său.
În acest dosar mai sunt cercetaţi pentru dare de mită şi oamenii de afaceri Simion Mureşan (Electrogrup) şi Mustafa Bekar (asociat la Kiat Group Construct).
Firma Brantner - Vereş a câştigat, alături de compania Rosal Grup, licitaţia organizată de Primăria Cluj-Napoca, în 4 iunie 2009, privind concesiunea serviciului de salubrizare menajeră, fiecare adjudecându-şi un sector al municipiului.
(22.12.2011)
STENOGRAMA "NUMBER ONE"
"Stoia Călin: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.
Ioan Bujorel Bold: Păi normal că oamenii...
Stoia.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion... pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat.
Bold.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?
Stoia: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu' number one trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.
Bold: Da.
Stoia: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i ...
Bold: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumoşi.
Stoia: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta, nu se deranjează.
Bold: Da, asta e.
Stoia: Eu o să pun o întrebare.
Bold: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.
Stoia: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul...........
Bold: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema............".
Într-o altă convorbire, Ion Bujorel Bold îi explica lui Stoia cum merg demersurile pentru recuperarea banilor de la Guvern.
TRAFIC DE INFLUENTA LA NIVEL INALT
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Călin Stoia într-un nou dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, informează DNA. În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit că, în 28 august 2011, Călin Stoia a lăsat să se creadă faţă de un denunţător că are influenţă, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcţionari publici cu atribuţii de decizie în cadrul Guvernului pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ioneşti, judeţul Vâlcea. Suma ar fi fost provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011.
În rechizitoriul DNA se arată că, în vara lui 2011, Consiliul Judeţean Vâlcea şi Prefectura din acelaşi judeţ au înaintat Guvernului un proiect de hotărâre pentru alocarea unei sume de bani din fondul de rezervă în vederea decontării lucrărilor executate de SC ONILSERV SRL. Ministerul Finanţelor Publice a restituit proiectul de hotărâre neavizat, adică nu s-au alocat banii solicitaţi.
"De aici rezultă şi urgenţa cu care s-au făcut demersurile în vederea unei intervenţii în sensul alocării banilor către Primăria comunei Ioneşti", arată procurorii DNA în rechizitoriul prin care Călin Stoia a fost trimis în judecată.
La rândul său, avocatul lui Stoia, Sergiu Bogdan, a spus că singurele probe din dosar sunt o interceptare telefonică a unei convorbiri dintre omul de faceri Călin Stoia şi Ion Bujorel Bold, o declaraţie de martor din partea lui Marian Lepădatu, om de afaceri din Vrancea, şi autodenunţul pe care l-ar fi dat Bold în noaptea în care au fost arestaţi Călin Stoia şi Sorin Apostu.
De asemenea, avocatul Sergiu Bogdan a spus că acea interceptare este interpretată de procurori, întrucât lipsesc pasaje din ea, în care Călin Stoia spune că nu poate rezolva deblocarea de fonduri guvernamentale şi că, deşi îl cunoaşte pe premierul Emil Boc de pe vremea când acesta din urmă era primar, nu se "bate pe burtă" cu el.
Întrebat cine este "number one" la care făcea referire clientul său în interceptare, avocatul a spus că este vorba despre Emil Boc.
"În acel dosar, asa cum am susţinut şi data trecută, nu vreau să mai pun o bombă, este aceeaşi afirmaţie. Apare domnul Boc, că nu poate să intervină în niciun fel, apare în sensul că nu este implicat în niciun fel şi că nu-l cunoaşte şi că nu a avut relaţii în sensul ăsta. Domnul Boc este acel «number one» la care se face referire", a declarat, miercuri, la Curtea de Apel Cluj, Sergiu Bogdan, care s-a aflat la instanţă întrucât s-a judecat cererea de eliberare sub control judiciar a lui Călin Stoia.
Demersul denunţătorului s-a realizat în numele reprezentanţilor unei societăţi comerciale care erau interesate în decontarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri comunale efectuate în perioada 2008-2009.
Călin Stoia i-a comunicat denunţătorului că va interveni doar dacă persoanele care urmau să facă demersuri pe lângă funcţionarii publici în cauză vor primi 100.000 de euro, adică 10% din valoarea totală a sumei solicitate.
Cu toate acestea, Primăria comunei Ioneşti nu a primit în anii 2010 şi 2011 sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
DOSARUL A FOST INAINTAT SPRE JUDECARE LA TRIBUNALUL CLUJ
În 11 noiembrie 2011, Curtea de Apel Cluj a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile faţă de Călin Stoia în cauza penală în care se fac cercetări şi faţă de Sorin Apostu. În acest dosar, Apostu a fost arestat pentru luare de mită, iar Stoia pentru dare de mită. Ulterior, mandatele de arestare le-au fost prelungite cu 30 de zile de Curtea de Apel Cluj.
În motivarea deciziei Curţii de Apel Cluj se menţiona că procurorii DNA au schimbat încadrarea juridică în dosarul lui Sorin Apostu din dare/luare de mită în trafic/cumpărare de influenţă, ambele în formă continuată, şi au extins cercetările în acest caz pentru spălare de bani şi fals în înscrisuri.
Procurorii DNA au susţinut că Apostu a primit de la femeia de afaceri Aspazia Droniuc, pentru asigurarea parcului auto al RATUC, suma de 274.330 de lei, faţă de 208.936 de lei cât se stabilise în prima fază a cercetării penale, notează instanţa în motivare.
Potrivit DNA, Sorin Apostu ar fi primit, în perioada 2009-2011, 94.000 de euro pentru a încheia contracte de salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale.
Soţia primarului municipiului Cluj-Napoca, Monica Undina Apostu, este şi ea învinuită în acest dosar.
Potrivit unor surse judiciare, soţia edilului din Cluj-Napoca, Monica Apostu, ar fi primit bani de la OMV Petrom România, SC Carrefour România, Dedeman şi Baumax, care au intrat pe piaţa clujeană şi care aveau nevoie de diverse autorizaţii şi avize de la Primăria Cluj-Napoca, atât prin cabinetul său de avocatură, cât şi prin intermediul firmei tatălui său.
În acest dosar mai sunt cercetaţi pentru dare de mită şi oamenii de afaceri Simion Mureşan (Electrogrup) şi Mustafa Bekar (asociat la Kiat Group Construct).
Firma Brantner - Vereş a câştigat, alături de compania Rosal Grup, licitaţia organizată de Primăria Cluj-Napoca, în 4 iunie 2009, privind concesiunea serviciului de salubrizare menajeră, fiecare adjudecându-şi un sector al municipiului.
(22.12.2011)
MIHAI LUPOI:
"Revoluţia nu înseamnă nimic pentru cei care au 22 de ani"
Fostul membru CFSN şi ex-ministru în primul Guvern post-decembrist, Mihai Lupoi, a declarat, astazi, că Revoluţia din 1989 nu înseamnă nimic pentru tinerii care acum împlinesc 22 de ani, întrucât au alte coordonate şi criterii şi vorbesc din imaginaţie despre ce s-a întâmplat atunci.
"Revoluţia, pentru cei care au acum 22 de ani, nu înseamnă nimic, pentru că ei au alte coordonate, alte criterii. Vorbesc aşa, din imaginaţie, despre Revoluţie. Revoluţia trebuie văzută prin prisma a ceea ce s-a întâmplat atunci, iar ei nu ştiu. Nu înseamnă nimic pentru ei", a spus Mihai Lupoi. El a arătat că nu este un nostalgic al vremurilor de atunci şi că vede, acum, la 22 de ani de la Revoluţie, cu ochi buni evenimentele din 1989, pentru că "atunci era mai rău decât este acum".
Mihai Lupoi a arătat că speranţele pe care le-a avut în 1989 s-au realizat "parţial, dar esenţial". "Există libertate. Dacă vrei să pleci la Paris, pleci la Paris, nu-ţi trebuie paşaport. Din punctul ăsta de vedere - al libertăţii fizice, s-a rezolvat din timp. Din punct de vedere material - cine a fost şmecher şi a ştiut momentul, a avut cu ce, a avut şi sânge în instalaţie, cum zic unii, a profitat. Dacă faceţi media, e pe plus", a opinat Lupoi.
El a caracterizat cei 22 de ani care au trecut de la Revoluţie apreciind că aceştia au fost "extrem de intenşi". "Ritmul de desfăşurare a evenimentelor a fost foarte intens", a spus Lupoi, el precizând, pe de altă parte, că România de azi împlineşte "în mare parte" aşteptările celor care au murit la Revoluţie. "Eu nu am murit, dar mă aşteptam la mult mai mult. În mare, împlineşte aşteptările, pentru că atunci aveam cu ce, dar nu aveam ce, acum avem ce, dar nu mai avem cu ce", a spus Lupoi.
El a explicat nostalgia actuală faţă de regimul Ceauşescu prin neadaptarea la rigorile economiei de "pseudo-piaţă". "Nostalgii nu pot avea decât oameni de vârsta mea, care au fost înfrânţi de incapacitatea lor de a se adapta la această economie de pseudo-piaţă, că nu-i de piaţă nici în Vest", a spus Lupoi.
Întrebat ce ar fi dorit să nu se întâmple din ce s-a întâmplat până acum, Lupoi a răspuns sec: "Să nu o ia Băsescu pe urmele lui Ceauşescu, pentru că asta face. Devine evident că are apucături şi îmi pare rău".
(21.12.2011)
"Revoluţia, pentru cei care au acum 22 de ani, nu înseamnă nimic, pentru că ei au alte coordonate, alte criterii. Vorbesc aşa, din imaginaţie, despre Revoluţie. Revoluţia trebuie văzută prin prisma a ceea ce s-a întâmplat atunci, iar ei nu ştiu. Nu înseamnă nimic pentru ei", a spus Mihai Lupoi. El a arătat că nu este un nostalgic al vremurilor de atunci şi că vede, acum, la 22 de ani de la Revoluţie, cu ochi buni evenimentele din 1989, pentru că "atunci era mai rău decât este acum".
Mihai Lupoi a arătat că speranţele pe care le-a avut în 1989 s-au realizat "parţial, dar esenţial". "Există libertate. Dacă vrei să pleci la Paris, pleci la Paris, nu-ţi trebuie paşaport. Din punctul ăsta de vedere - al libertăţii fizice, s-a rezolvat din timp. Din punct de vedere material - cine a fost şmecher şi a ştiut momentul, a avut cu ce, a avut şi sânge în instalaţie, cum zic unii, a profitat. Dacă faceţi media, e pe plus", a opinat Lupoi.
El a caracterizat cei 22 de ani care au trecut de la Revoluţie apreciind că aceştia au fost "extrem de intenşi". "Ritmul de desfăşurare a evenimentelor a fost foarte intens", a spus Lupoi, el precizând, pe de altă parte, că România de azi împlineşte "în mare parte" aşteptările celor care au murit la Revoluţie. "Eu nu am murit, dar mă aşteptam la mult mai mult. În mare, împlineşte aşteptările, pentru că atunci aveam cu ce, dar nu aveam ce, acum avem ce, dar nu mai avem cu ce", a spus Lupoi.
El a explicat nostalgia actuală faţă de regimul Ceauşescu prin neadaptarea la rigorile economiei de "pseudo-piaţă". "Nostalgii nu pot avea decât oameni de vârsta mea, care au fost înfrânţi de incapacitatea lor de a se adapta la această economie de pseudo-piaţă, că nu-i de piaţă nici în Vest", a spus Lupoi.
Întrebat ce ar fi dorit să nu se întâmple din ce s-a întâmplat până acum, Lupoi a răspuns sec: "Să nu o ia Băsescu pe urmele lui Ceauşescu, pentru că asta face. Devine evident că are apucături şi îmi pare rău".
(21.12.2011)
TVR ARE DATORII DE PESTE 100 MILIOANE DE EURO
SI SALARII URIASE PENTRU "JURNALISTII" PORTOCALII
Desi incaseaza de la populatie de doua ori abonamentul TV (n.n. - inclusiv prin includerea unei sume in costul cablului TV perceput de societatile de cablu), Societatea Romana de Televiziune (SRTv) datorează la bugetul de stat si la furnizori suma de 100 de milioane de euro. Conform preşedintelui-director general al TVR, Alexandru Lăzescu, SRTv a încheiat anul 2010 cu un deficit de peste 161,9 milioane de lei. In iunie 2010, deficitul cumulat pe şase luni era de 77 de milioane de lei, iar in semestrul I 2011 de 51 de milioane de lei. Culmea, in aceste conditii, salariul minim, la care ajunge un director de direcţie este de 8.890 de lei, dar de cele mai multe ori acesta este depăşit în funcţie de negocierea de la momentul semnării contractului. Mai mult, doi colaboratori ai TVR Info, Ioana Lupea si Mircea Marian - care realizeaza pe rând câte o ediţie din emisiunea "Foc încrucişat" care nu intra in măsurătorile de rating - au salarii de 9.700, respectiv 6.100 de lei
Istoria unei datorii
TVR a început să acumuleze pierderi în semestrul al doilea din anul 2005 (deşi, la sfârşitul acelui an, trăgând linie, televiziunea publică era încă pe profit), când la conducerea instituţiei se afla regizorul Tudor Giurgiu, propus de PNL. În anul 2006, an de boom economic, TVR raporta Parlamentului un deficit de peste 17 milioane de lei. Dar adevărata explozie a datoriilor TVR s-a produs în mandatul fostului deputat PSD, Alexandru Sassu, instalat la conducerea televiziunii publice prin înţelegerea dintre Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu. Contractele încheiate de Sassu reprezintă cea mai mare gaură în bugetul instituţiei conduse de Lăzescu. Imediat după ce Parlamentul l-a destituit de la conducerea TVR, Sassu a fost numit în postul de director executiv radiotv în trustul Adevărul, aparţinând lui Dinu Patriciu.
Liga Campionilor – 96% pierderi
În primăvara lui 2008, televiziunea condusă de Alexandru Sassu a câştigat "Pachetul A din Liga Campionilor" contra impresionantei sume de 35 de milioane de euro. Acest "drept" a fost achiziţionat până în sezonul 2011-2012. Potrivit unui interviu acordat de Alexandru Lăzescu în septembrie 2011, fiecare meci a adus o "gaură" de un milion de euro, ţinând cont nu doar de contract, ci şi de cheltuielile de transmisie. Acest contract interzice televiziunii să oprească transmisia meciurilor din Liga Campionilor, chiar dacă ratingurile sunt modeste şi încasările din publicitate acoperă doar 4-5% din costuri.
În 2009, pentru toate transmisiile sportive ale televiziunii publice s-au plătit circa opt milioane de euro, în 2010 s-a ajuns la aproape 20 de milioane, iar în 2011 se vor achita peste 20 de milioane de euro.
Contract nesfârşit pentru seriale
A doua mare lovitură pentru bugetul SRTv vine dintr-un contract încheiat în 2004 (preşedinte fiind Valentin Nicolau, propus de PSD) cu NBC Universal, companie cu care televiziunea este în momentul de faţă în litigiu. Potrivit raportului de activitate al SRTv pe anul 2010, acest contract dă posibilitatea celor de la NBC de a decide în mod unilateral prelungirea contractului cu efecte pe termen lung, impunând TVR angajarea unor cheltuieli semnificative.
În plus, costul pe unitatea de conţinut – film sau episod dintrun serial – creşte cu impresionantul procent de 20% pe an. Într- un interviu din septembrie 2011, Contractul avea şi alte clauze care creează dificultăţi - are un corp fix, legat de filme, dar pe de alta parte, dacă iei un serial, cât timp se produce «Dr. House», de exemplu, SRTv e obligata să-l cumpere.
TVR "strânge" cureaua, dar nu inchide posturile neperformante
Pentru reducerea deficitului TVR, pe primul semestru din 2011 s-a redus deficitul cu 34- 35%, dar datoriile au ramas din cauza unor contracte în exerciţiu, care au în spate scrisori de garanţie si din cauza unor constrângeri legate de contractul colectiv de muncă. Surse din TVR spun că, în ceea ce priveşte investiţiile, producţiile au trecut pe locul doi. Banii s-au dus pe reparaţii, unele modernizări sau către HD, indispensabile pentru Festivalul Enescu şi UEFA Champions League. În plus, în octombrie, conducerea TVR a anunţat că a suspendat bonurile de masă acordate angajaţilor, 30% din parcul auto a intrat în conservare, iar primele de vacanta au fost sistate.
Cu toate acestea se acorda in continuare un cuantum de ore suplimentare de 25% si se mentin canalele neperformante.
Mai mult, organigrama TVR este extrem de stufoasă şi cuprinde 224 de posturi conform nomenclatorului.
Salariul minim al unui director de directie din TVR - aproximativ 9.000 de lei
Salariul minim, conform organigramei, la care ajunge un director de direcţie este de 8.890 de lei dar de cele mai multe ori acesta este depăşit în funcţie de negocierea de la momentul semnării contractului. La aceste venituri se mai acordă şi alte sporuri cum ar fi cele de vechime. Conducerea TVR susţine că preferă tăierea salariilor în loc să reducă personalul dar de fapt cei mai mulţi şefi sunt aproape de pensie şi preferă varianta în care le scade puţin salariul, decât să îşi caute alt loc de muncă
Conform nomenclatorului de ocupaţii din TVR fiecare meserie are un anumit rating. Cel mai mare este cel de 9. Salariul se calculează după următoarea formulă: salariul minim pe economie x 40% din salariul minim x cotaţia prevăzută în nomenclator. Pentru a calcula salariile vom lua ca instrument de referinţă salariul minim pe aconomie anunţat de Guvern de la 1 ianuarie 2012 de 700 de lei. Concret, un director de direcţie are un salariu cu un rating de 9 şi ajunge să câştige minim 8.890 de lei. Niciun director de departament nu se află prea departe. Acesta are un rating de 8 şi câştigă peste 7.840 de lei. Funcţia de redactor şef de presă este cotată la un rating de 7 şi este remunerată cu cel puţin 6.860 de lei. La aceste sume se mai aplică şi sporurile de vechime.
Diferenţele între cei cu funcţii de conducere şi angajaţii simpli este una colosală. Salariile acestora au un rating maxim de 2,4 şi ajung să câştige cel puţin 1.680 de lei.
Chiar dacă Consiliul de Administraţie a decis reducerea salariilor din 2012, salariile actuale nu vor fi reduse foarte mult, pentru că creşte şi salariul minim pe economie. În buzunarele şefilor nu se va resimţi o pierdere foarte mare şi majoritatea preferă această variantă în locul reducerii posturilor.
Ioana Lupea salariu lunar de 9.700 lei, Mircea Marian - 6.100 lei
Conform unei stenograme a şedinţei Consiliului de Administraţie al TVR, doi colaboratori ai TVR Info, Ioana Lupea si Mircea Marian, au salarii de 9.700 de lei, respectiv 6.100 de lei pentru emisiunea "Foc încrucişat" pe care o realizează pe rând câte o ediţie. Performanţa emisiunii nu poate fi însă cuantificată pentru că TVR Info nu intră în măsurătorile de rating. Culmea, realizatorii TVR care au premii internationale au salarii de aproximativ 30 de milioane. "De ce i-am adus?! În primul rând trebuie s-o învăţ televiziune (n.n. - pe Ioana Lupea) că nu ştie nimic, în al doilea rând este urâtă, în al treilea rând este greoaie în gândire. Îmi aduc aminte că lau chemat pe doctorul lui Iliescu şi pur şi simplu erau jalnici amândoi, trăgeau de oamenii aceia într-un hal fără hal. Guvernul atunci s-a repliat şi le-a dat banii, dar nu poziţia aia trebuia să o adopte ei", susţine Lucian Hossu Longin conform stenogramelor.
Surse din TVR au declarat salariile celor doi "jurnalisti" portocalii nu reprezinta un caz singular. De obicei manvra se face cu ajutorul unui contract de drepturi de autor. TVR angajează omul ca şi colaborator iar pe aceste contracte se pot plăti salarii mult mai mari decât la cei cu contract de muncă. Un alt tip de manevră este cel prin care se angajează doi oameni pe acelaşi domeniu. Unul dintre ei este profesionistul care face treaba, cel de-al doilea este pila unui om de rang înalt. Această măsură se ia pentru a fi siguri că nu dă nimeni în judecată Societatea.
(20.12.2011)
Istoria unei datorii
TVR a început să acumuleze pierderi în semestrul al doilea din anul 2005 (deşi, la sfârşitul acelui an, trăgând linie, televiziunea publică era încă pe profit), când la conducerea instituţiei se afla regizorul Tudor Giurgiu, propus de PNL. În anul 2006, an de boom economic, TVR raporta Parlamentului un deficit de peste 17 milioane de lei. Dar adevărata explozie a datoriilor TVR s-a produs în mandatul fostului deputat PSD, Alexandru Sassu, instalat la conducerea televiziunii publice prin înţelegerea dintre Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu. Contractele încheiate de Sassu reprezintă cea mai mare gaură în bugetul instituţiei conduse de Lăzescu. Imediat după ce Parlamentul l-a destituit de la conducerea TVR, Sassu a fost numit în postul de director executiv radiotv în trustul Adevărul, aparţinând lui Dinu Patriciu.
Liga Campionilor – 96% pierderi
În primăvara lui 2008, televiziunea condusă de Alexandru Sassu a câştigat "Pachetul A din Liga Campionilor" contra impresionantei sume de 35 de milioane de euro. Acest "drept" a fost achiziţionat până în sezonul 2011-2012. Potrivit unui interviu acordat de Alexandru Lăzescu în septembrie 2011, fiecare meci a adus o "gaură" de un milion de euro, ţinând cont nu doar de contract, ci şi de cheltuielile de transmisie. Acest contract interzice televiziunii să oprească transmisia meciurilor din Liga Campionilor, chiar dacă ratingurile sunt modeste şi încasările din publicitate acoperă doar 4-5% din costuri.
În 2009, pentru toate transmisiile sportive ale televiziunii publice s-au plătit circa opt milioane de euro, în 2010 s-a ajuns la aproape 20 de milioane, iar în 2011 se vor achita peste 20 de milioane de euro.
Contract nesfârşit pentru seriale
A doua mare lovitură pentru bugetul SRTv vine dintr-un contract încheiat în 2004 (preşedinte fiind Valentin Nicolau, propus de PSD) cu NBC Universal, companie cu care televiziunea este în momentul de faţă în litigiu. Potrivit raportului de activitate al SRTv pe anul 2010, acest contract dă posibilitatea celor de la NBC de a decide în mod unilateral prelungirea contractului cu efecte pe termen lung, impunând TVR angajarea unor cheltuieli semnificative.
În plus, costul pe unitatea de conţinut – film sau episod dintrun serial – creşte cu impresionantul procent de 20% pe an. Într- un interviu din septembrie 2011, Contractul avea şi alte clauze care creează dificultăţi - are un corp fix, legat de filme, dar pe de alta parte, dacă iei un serial, cât timp se produce «Dr. House», de exemplu, SRTv e obligata să-l cumpere.
TVR "strânge" cureaua, dar nu inchide posturile neperformante
Pentru reducerea deficitului TVR, pe primul semestru din 2011 s-a redus deficitul cu 34- 35%, dar datoriile au ramas din cauza unor contracte în exerciţiu, care au în spate scrisori de garanţie si din cauza unor constrângeri legate de contractul colectiv de muncă. Surse din TVR spun că, în ceea ce priveşte investiţiile, producţiile au trecut pe locul doi. Banii s-au dus pe reparaţii, unele modernizări sau către HD, indispensabile pentru Festivalul Enescu şi UEFA Champions League. În plus, în octombrie, conducerea TVR a anunţat că a suspendat bonurile de masă acordate angajaţilor, 30% din parcul auto a intrat în conservare, iar primele de vacanta au fost sistate.
Cu toate acestea se acorda in continuare un cuantum de ore suplimentare de 25% si se mentin canalele neperformante.
Mai mult, organigrama TVR este extrem de stufoasă şi cuprinde 224 de posturi conform nomenclatorului.
Salariul minim al unui director de directie din TVR - aproximativ 9.000 de lei
Salariul minim, conform organigramei, la care ajunge un director de direcţie este de 8.890 de lei dar de cele mai multe ori acesta este depăşit în funcţie de negocierea de la momentul semnării contractului. La aceste venituri se mai acordă şi alte sporuri cum ar fi cele de vechime. Conducerea TVR susţine că preferă tăierea salariilor în loc să reducă personalul dar de fapt cei mai mulţi şefi sunt aproape de pensie şi preferă varianta în care le scade puţin salariul, decât să îşi caute alt loc de muncă
Conform nomenclatorului de ocupaţii din TVR fiecare meserie are un anumit rating. Cel mai mare este cel de 9. Salariul se calculează după următoarea formulă: salariul minim pe economie x 40% din salariul minim x cotaţia prevăzută în nomenclator. Pentru a calcula salariile vom lua ca instrument de referinţă salariul minim pe aconomie anunţat de Guvern de la 1 ianuarie 2012 de 700 de lei. Concret, un director de direcţie are un salariu cu un rating de 9 şi ajunge să câştige minim 8.890 de lei. Niciun director de departament nu se află prea departe. Acesta are un rating de 8 şi câştigă peste 7.840 de lei. Funcţia de redactor şef de presă este cotată la un rating de 7 şi este remunerată cu cel puţin 6.860 de lei. La aceste sume se mai aplică şi sporurile de vechime.
Diferenţele între cei cu funcţii de conducere şi angajaţii simpli este una colosală. Salariile acestora au un rating maxim de 2,4 şi ajung să câştige cel puţin 1.680 de lei.
Chiar dacă Consiliul de Administraţie a decis reducerea salariilor din 2012, salariile actuale nu vor fi reduse foarte mult, pentru că creşte şi salariul minim pe economie. În buzunarele şefilor nu se va resimţi o pierdere foarte mare şi majoritatea preferă această variantă în locul reducerii posturilor.
Ioana Lupea salariu lunar de 9.700 lei, Mircea Marian - 6.100 lei
Conform unei stenograme a şedinţei Consiliului de Administraţie al TVR, doi colaboratori ai TVR Info, Ioana Lupea si Mircea Marian, au salarii de 9.700 de lei, respectiv 6.100 de lei pentru emisiunea "Foc încrucişat" pe care o realizează pe rând câte o ediţie. Performanţa emisiunii nu poate fi însă cuantificată pentru că TVR Info nu intră în măsurătorile de rating. Culmea, realizatorii TVR care au premii internationale au salarii de aproximativ 30 de milioane. "De ce i-am adus?! În primul rând trebuie s-o învăţ televiziune (n.n. - pe Ioana Lupea) că nu ştie nimic, în al doilea rând este urâtă, în al treilea rând este greoaie în gândire. Îmi aduc aminte că lau chemat pe doctorul lui Iliescu şi pur şi simplu erau jalnici amândoi, trăgeau de oamenii aceia într-un hal fără hal. Guvernul atunci s-a repliat şi le-a dat banii, dar nu poziţia aia trebuia să o adopte ei", susţine Lucian Hossu Longin conform stenogramelor.
Surse din TVR au declarat salariile celor doi "jurnalisti" portocalii nu reprezinta un caz singular. De obicei manvra se face cu ajutorul unui contract de drepturi de autor. TVR angajează omul ca şi colaborator iar pe aceste contracte se pot plăti salarii mult mai mari decât la cei cu contract de muncă. Un alt tip de manevră este cel prin care se angajează doi oameni pe acelaşi domeniu. Unul dintre ei este profesionistul care face treaba, cel de-al doilea este pila unui om de rang înalt. Această măsură se ia pentru a fi siguri că nu dă nimeni în judecată Societatea.
(20.12.2011)
Forţa Civică cere CNSAS să verifice colaborarea
lui Laszlo Tokes cu fosta Securitate
In urma dezvaluirilor site-ului nostru privind activitatea de turnator la Securitate al lui Laszlo Tokes, Partidul Forţa Civică a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să comunice dacă europarlamentarul a colaborat cu fosta Securitate. Solicitam acest lucru deoarece Laszlo Tokes ocupă în prezent un loc în Parlamentul European şi a fost ales recent în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania de către Adunarea Naţională a Delegaţiilor Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania", se arată în comunicarea, către CNSAS, a Partidului Forţa Civică, remisă presei.
În noiembrie anul trecut, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PC Bogdan Diaconu susţinea că Laszlo Tokes ar fi colaborat cu fosta Securitatea, indicând un angajament şi o notă informativă din 11 septembrie 1975, respectiv 19 noiembrie 1982 ale lui Ladislau Tokes, care ar fi numele real al europarlamentarului. Diaconu mai spunea că PC va cere lămuriri de la CNSAS.
Conform lui Bogdan Diaconu, declaraţia din 1975 precizează că Ladislau Tokes se angajează să se abţină de la fapte şi acţiuni ostile regimului RSR şi să prevină şi pe alţii să comită asemenea acţiuni, în angajamentul din 1982 acesta se obligă să aducă la cunoştinţa organelor de securitate toate datele şi informaţiile legate de redactarea şi difuzarea revistei "Ellenpontok", iar nota informativă se referea la doi studenţi bursieri originari din Olanda şi mai mulţi studenţi de etnie maghiară de la Institutul Teologic din Cluj-Napoca din perioada 1971-1974.
În 11 decembrie 2011, Laszlo Tokes a fost reales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, de cei aproape două sute de delegaţi ai Adunării Naţionale a CNMT, pentru un mandat de un an.
(19.12.2011)
În noiembrie anul trecut, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PC Bogdan Diaconu susţinea că Laszlo Tokes ar fi colaborat cu fosta Securitatea, indicând un angajament şi o notă informativă din 11 septembrie 1975, respectiv 19 noiembrie 1982 ale lui Ladislau Tokes, care ar fi numele real al europarlamentarului. Diaconu mai spunea că PC va cere lămuriri de la CNSAS.
Conform lui Bogdan Diaconu, declaraţia din 1975 precizează că Ladislau Tokes se angajează să se abţină de la fapte şi acţiuni ostile regimului RSR şi să prevină şi pe alţii să comită asemenea acţiuni, în angajamentul din 1982 acesta se obligă să aducă la cunoştinţa organelor de securitate toate datele şi informaţiile legate de redactarea şi difuzarea revistei "Ellenpontok", iar nota informativă se referea la doi studenţi bursieri originari din Olanda şi mai mulţi studenţi de etnie maghiară de la Institutul Teologic din Cluj-Napoca din perioada 1971-1974.
În 11 decembrie 2011, Laszlo Tokes a fost reales în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, de cei aproape două sute de delegaţi ai Adunării Naţionale a CNMT, pentru un mandat de un an.
(19.12.2011)
PETRE ROMAN DESPRE REVOLUTIA DIN 1989:
"Actiunile teroriste - diversiune a conducătorilor armatei, acuzati de participarea armatei la represiunea sângeroasă
a revoltei populare"
Euforia de după plecarea lui Ceausescu a fost scurtă. Au urmat diversiunile: apa otrăvită, mortii legati cu sârmă ghimpată, teroristii. Plus o mie de asasinate fără autori cunoscuti. Un urias mecanism perfect pus la punct pentru a înspăimânta, manipula si controla multimile. Pentru a masca, sub aspectul unei revolutii, lovitura de stat de sorginte sovietică.
Dacă nu cădea Ceausescu, voalam filmulCornel Mihalache, de unde obsesia asta a ta pentru revolutie? De ce te tot macină chestia asta de 22 de ani? Tu unde ai fost în zilele ale nebune din decembrie 1989?
Meseria mi-a dat sansa asta, să fiu prezent în câteva locuri, nu doar să aud despre sau să văd imagini la televizor. Pe 21 decembrie am fost la Piata Romană, pentru că la prânz eram la bunul meu prieten si coleg de IATC, Tudor Petrut (actor din Liceenii si nepotul marelui Emanoil Petrut). Care locuia într-n bloc, la "Coloane". Noaptea, l-am sunat pe colegul meu, operatorul Alexandru Doru Spătaru, (de la Sahia Film, unde lucram) si l-am întrebat câtă peliculă are. Mi-a zis că are 1.000 de metri de peliculă pentru un film cu partidul, ceva… La 8 jumătate dimineata eram prima echipă de filmare care iesea din Studioul de film documentar Sahia. La 9 fără un sfert eram la Scala si filmam. Lumea ne-a întrebat pentru cine filmăm? Am luat o hârtiută pe care am scris "Cinematografia liberă" si am prins-o pe aparatul de filmat. Lumea s-a linistit si a avut încredere în noi. Printr-un apartament, am iesit pe strapontina de la etajul 1 si am prins pe peliculă toată desfăsurarea, cu retragerea treptată a fortelor de represiune si urcarea pe tancuri si a manifestantilor. Si mi-am zis că dacă nu cade Ceausescu nu vom preda la developat materialul, mai bine îl voalez. N-a fost nevoie de asta. La 12 si 8 minute Bucurestii, Timisoara, tara erau libere. Barajul se spărsese. Apa o luase la vale. Populatia afluia pe bulevarde. Nu mai era nici o regulă. O explozie de bucurie, o euforie aproape generală.
Euforia aia generală nu a durat prea mult. Curând au început diversiunile.
Asa este. Prin multime se ascundeau si cei care determinau curgerea apei. Au început să strângă de robinete, s-o canalizeze, s-o conducă. Sloganuri, îndemnuri se năsteau spontan, dar erau si oameni pregătiti să strige în momentele de acalmie sau să stăpânească masele. "Armata e cu noi!" s-a născut din frică, nu din bucurie. S-a născut din faptul că Armata nu era cu noi! Brusc, s-au descoperit elemente de manipulare, la propriu, religioase. "Îngenuncheati!", striga cineva. "Descoperiti-vă!", "Spuneti Tatăl nostru!".Ceausescu e suit în elicopter si ajunge după amiază la Târgoviste. Un drum sinuos, cu opriri la Snagov, prin păduri, pe lângă Târgoviste. Cine crezi că i-au arestat vreo două ore si i-au tinut la marginea unei păduri si apoi i-au predat ofiterului de armată Mares de la unitatea militară?
Cine?
Un militian si un securist. Ăsta-i alt paradox al acelor zile. Un militian si un securist au predat cuplul Ceausescu armatei. Revin. Situatia era asa. Populatia în stradă, conducerea Armatei speriată de represiunea făcută până atunci de ea însăsi, Securitatea speriată si simtind că va fi acuzată si făcută tap ispăsitor, Militia ascunsă, gărzile patriotice au devenit brusc si mai patriotice.
Trebuia acoperită crima de până atunci
Pare simplu, dar nu ne ajung câteva pagini de ziar ca să dezvăluim si să întelegem grozăvia acelor zile. În câteva cuvinte, trebuia acoperită crima de până atunci. Armata a predat puterea nucleului din jurul lui Ion Iliescu, în schimbul salvării ei de la acuzatiile pentru crime. Amnistierea faptelor săvârsite de militari în decembrie 1989 s-a încercat din 1990 până în 1999 si chiar până astăzi.Domnul Petre Roman, prim ministru, îl apăra pe Nicolae Militaru în fata ofiterilor CADA (Comitetul de Actiune pentru Democratizarea Armatei) de la Timisoara.. Gelu Voican Voiculescu, vice-prim-ministru, la fel. Astăzi spun amândoi altceva, si sunt membri în Colegiul National al Institutului Revolutiei Române. De la Petre Roman am chiar scris: "În realitate (actiunile teroriste) au fost o diversiune pusă în miscare de conducători ai armatei confruntati cu acuzatii dure asupra participării armatei la represiunea sângeroasă a revoltei populare". Dar asta a spus-o în alocutiunea sa din turneul făcut în vreo 10 tări din Europa la 20 de ani de la decembrie 1989. Un adevăr bun de export, dar ocultat aici, în România. Nu l-am văzut apărând la televizor să spună clar asta. Pentru că dacă am gândi din această perspectivă, cum e si normal, tot ce s-a întâmplat, toată istoria oficială a evenimentelor se schimbă. Lucrurile devin chiar penale.
Petre Roman face figură de democrat în exterior. În România, e legat ombilical de Iliescu. Ruperea legăturii i-ar face vulnerabili pe amândoi. Asadar, care au fost efectele acestui pact cu diavolul?
În întelegerea asta dintre Armată si Partid (FSN a preluat toate activele si pasivele, cotizatiile si averea PCR!), tapul ispăsitor au fost Securitatea si USLA (Unitatea Specială de Luptă Antitero). Si urmează trei zile de manipulare mediatică, de demonizare prin toate mijloacele: televiziune, radio, presă, direct în stradă din gură în ureche. De la un popor pasnic, scăpat din represiunea de cinci zile cu 180 de morti, si care strigă în 22 decembrie "Să fie judecat!", "Ceausescu judecat, pentru sângele vărsat!" se ajunge, prin acumulare, la o populatie avidă de sânge si răzbunare, care scuipă pe cadavre si urlă "Moarte trădătorului!", "Moarte dictatorului!". Poporul care l-a creat pe Ceausescu, prin reprezentantii lui de frunte, activisti de partid, intelectuali, pictori, scriitori, regizori, care l-au ridicat până la gradul de genial conducător, ale cărui "orientări, ordine si indicatii pretioase" deveniseră literă de lege, poporul scoate din el răul, se autoexorcizează, aruncând toată această vină colectivă pe cei doi. Si, cu senzatia asta de eliberare sufletească si cu ura adunată în decenii de tăcere si explodată în trei zile, repet, de demonizare, se uită la procesul de la Târgoviste. Cât s-a dat si cum s-a dat de trunchiat la televizor. Si, cu sufletul sleit si obosit, poporul intră în anul nou 1990 si îsi dă seama că nu s-a eliberat si că senzatia de complicitate la crimă îl copleseste. (Vorba lui Mugurel Florescu, general si martor la procesul Ceausescu: "Nu poporul voia moartea lui Ceausescu? Nu asta striga? Noi am făcut ce striga poporul...")
Expozitia de cadavre dezgropate devine brand de tară. Cum a fost scoasă Securitatea tap ispăsitor?
De pildă, după toată tragedia si complicitatea dintre militie, securitate si procuratură în ce priveste cadavrele furate din spitalul judetean Timisoara, duse la crematoriu la Bucuresti si cenusa lor aruncată la un canal din Popesti Leordeni (loc unde se înaltă acum o biserică monument realizată de Memorialul de la Timisoara), în 22 decembrie apar, în cimitirul săracilor din Timisoara, 19 cadavre însirate pe cearceafuri albe. Populatia se perindă prin fata lor, televiziunile de peste tot filmează. Imaginea copilului mort pus pe trupul femeii moarte devine brandul de tară al României în acele momente. Imaginea asta este atât de puternică încât bate si azi brandul Nadia-Ilie-Hagi. De aia reactia atât de dură occidentală, de pildă, la povestea cu violul din Italia (Mailat etc). Or, în 22 decembrie, de dimineată până noaptea, "expozitia" asta de cadavre "mutilate si torturate de către Securitate", asa cum spune "ghidul" tuturor celor care filmează, îsi face treaba. Fixează în mentalul colectiv ideea că dusmanul principal, care a făcut si face represiunea, este Securitatea.
În cartea "Armata Română în Revolutia din Decembrie 1989", la pagina 163, scrie asa: "În urma informatiilor despre existenta unor cadavre, victime ale revolutiei, îngropate în grabă, un grup de cercetare din Detasamentul I Cc./U.M.01171 Buzău (căpitanul Emil Olaru si locotenentul-major Gheorghe Bărbieru) a fost trimis la Cimitirul Săracilor cu misiunea de a observa actiunile si starea de spirit a cetătenilor care se adunaseră în număr mare, la anuntarea descoperirii unor gropi comune cu cadavre de bărbati, femei si copii. Cercetasii au constatat că fuseseră dezgropate cadavre intrate deja în descompunere. Apreciind că acestea nu au nici o legătură cu evenimentele din perioada 16-20.12.1989, au informat în acest sens comandamentul marii unităti. În această situatie, locotenent-colonelul Zeca a ordonat sistarea cercetărilor si înapoierea cercetasilor la comandament".
Deci armata stia că e vorba de un fals grosolan si a tăcut. Armata stia de la prânz că acele cadavre nu au legătură cu represiunea. Traducerea mea este asta: armata (niste băieti care nu au o problemă cu mirosul si cu "actiunile murdare") a scos din gropi cadavrele, le-a pus pe cearceafuri si le-a oferit necrofiliei televiziunilor. Pentru că au fost văzuti pe-acolo, s-a scris acest paragraf în această carte. Din 22 decembrie până în 24 ianuarie, toată Timisoara, toată România si toată lumea a crezut în această poveste împotriva Securitătii bestiale. Securitatea cum putea să nege asa ceva după ce avea pe constiintă povestea cu primele cadavre, furate si arse? În 24 ianuarie, televiziunea belgiană a demonstrat, într-un reportaj, adevărul, că nu aveau legătură cu represiunea. Dar Armatei si noii puteri i-a convenit această poveste împotriva Securitătii, chiar dacă făcea rău, indirect, si imaginii României.
Atentie, riscăm să ne transformăm în niste spălători ai Securitătii!
Nu cred. Securitatea a fost în multe din componentele ei, o institutie criminală. Eu însumi, în filmele mele, am demonstrat asta. Dar Securitatea trebuie să plătească pentru crimele pe care le-a comis. Nu să acopere crimele altora. Iar unul dintre paradoxurile revolutiei este că nu s-ar fi putut face fără Securitate. Asa a început demonizarea Securitătii, inventia televiziunii "securisti-teroristi", inventia lui Teodor Brates despre USLA: "acesti antiteroristi, adică teroristi!", nu mai povestesc toate cele ce au fost spuse pe post, că sunt în filmele mele, si le puteti revedea luni si marti, 19 si 20 decembrie 2011, la ora 22,00, pe TVR 1. Amintesc doar o secventă găsită cu greu, pe care domnul Teodor Brates o eludează în Trilogia lui despre revolutie: 23 decembrie dimineată, Televiziunea Română, studioul 4, după aducerea în studio a handbalistului campion mondial Dan Marin, ofiter la Dinamo, considerat pe nedrept terorist, si decorat în ultimii 20 de ani de toti cei trei presedinti ai României. Eu zic că e instigare la omor deosebit de grav.
Teodor Brates: Vă rog, liniste! Vă rugăm liniste! Televiziunea este încercuită de acesti banditi, de grupuri răzlete. Televiziunea este în pericol! Cerem urgent armata să intervină! Nu mai este timp de pierdut! Dati ordinele corespunzătoare asa cum v-ati angajat în fata poporului!
Victor Ionescu: Ostasi, folositi armele pe care le aveti în dotare fără a astepta neapărat această dezlegare formală. Poporul vă dă acum ordine! Nu asteptati numai de la niste comandanti, poate prea limitati în limitele impuse atîtia ani de dictatură. Să ne apărăm cu ceea ce avem la îndemână!
George Marinescu: Utilizati toate fortele! Tot armamentul, toată munitia! aduceti de urgentă ajutoare!Victor Ionescu: Există aruncătoare de grenade care nu au fost puse în actiune! Să intre...
Teodor Brates: Să intre tancurile si să dărâme clădirile în care se află acesti criminali! Să se actioneze cu toată fermitatea, nu mai este timp de pierdut! Dacă asta e revolutie si libertate, sau cum spune legea apărută acum două săptămâni, că "se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revolutiei române si a Libertătii!"...
(16.12.2011)
Dacă nu cădea Ceausescu, voalam filmulCornel Mihalache, de unde obsesia asta a ta pentru revolutie? De ce te tot macină chestia asta de 22 de ani? Tu unde ai fost în zilele ale nebune din decembrie 1989?
Meseria mi-a dat sansa asta, să fiu prezent în câteva locuri, nu doar să aud despre sau să văd imagini la televizor. Pe 21 decembrie am fost la Piata Romană, pentru că la prânz eram la bunul meu prieten si coleg de IATC, Tudor Petrut (actor din Liceenii si nepotul marelui Emanoil Petrut). Care locuia într-n bloc, la "Coloane". Noaptea, l-am sunat pe colegul meu, operatorul Alexandru Doru Spătaru, (de la Sahia Film, unde lucram) si l-am întrebat câtă peliculă are. Mi-a zis că are 1.000 de metri de peliculă pentru un film cu partidul, ceva… La 8 jumătate dimineata eram prima echipă de filmare care iesea din Studioul de film documentar Sahia. La 9 fără un sfert eram la Scala si filmam. Lumea ne-a întrebat pentru cine filmăm? Am luat o hârtiută pe care am scris "Cinematografia liberă" si am prins-o pe aparatul de filmat. Lumea s-a linistit si a avut încredere în noi. Printr-un apartament, am iesit pe strapontina de la etajul 1 si am prins pe peliculă toată desfăsurarea, cu retragerea treptată a fortelor de represiune si urcarea pe tancuri si a manifestantilor. Si mi-am zis că dacă nu cade Ceausescu nu vom preda la developat materialul, mai bine îl voalez. N-a fost nevoie de asta. La 12 si 8 minute Bucurestii, Timisoara, tara erau libere. Barajul se spărsese. Apa o luase la vale. Populatia afluia pe bulevarde. Nu mai era nici o regulă. O explozie de bucurie, o euforie aproape generală.
Euforia aia generală nu a durat prea mult. Curând au început diversiunile.
Asa este. Prin multime se ascundeau si cei care determinau curgerea apei. Au început să strângă de robinete, s-o canalizeze, s-o conducă. Sloganuri, îndemnuri se năsteau spontan, dar erau si oameni pregătiti să strige în momentele de acalmie sau să stăpânească masele. "Armata e cu noi!" s-a născut din frică, nu din bucurie. S-a născut din faptul că Armata nu era cu noi! Brusc, s-au descoperit elemente de manipulare, la propriu, religioase. "Îngenuncheati!", striga cineva. "Descoperiti-vă!", "Spuneti Tatăl nostru!".Ceausescu e suit în elicopter si ajunge după amiază la Târgoviste. Un drum sinuos, cu opriri la Snagov, prin păduri, pe lângă Târgoviste. Cine crezi că i-au arestat vreo două ore si i-au tinut la marginea unei păduri si apoi i-au predat ofiterului de armată Mares de la unitatea militară?
Cine?
Un militian si un securist. Ăsta-i alt paradox al acelor zile. Un militian si un securist au predat cuplul Ceausescu armatei. Revin. Situatia era asa. Populatia în stradă, conducerea Armatei speriată de represiunea făcută până atunci de ea însăsi, Securitatea speriată si simtind că va fi acuzată si făcută tap ispăsitor, Militia ascunsă, gărzile patriotice au devenit brusc si mai patriotice.
Trebuia acoperită crima de până atunci
Pare simplu, dar nu ne ajung câteva pagini de ziar ca să dezvăluim si să întelegem grozăvia acelor zile. În câteva cuvinte, trebuia acoperită crima de până atunci. Armata a predat puterea nucleului din jurul lui Ion Iliescu, în schimbul salvării ei de la acuzatiile pentru crime. Amnistierea faptelor săvârsite de militari în decembrie 1989 s-a încercat din 1990 până în 1999 si chiar până astăzi.Domnul Petre Roman, prim ministru, îl apăra pe Nicolae Militaru în fata ofiterilor CADA (Comitetul de Actiune pentru Democratizarea Armatei) de la Timisoara.. Gelu Voican Voiculescu, vice-prim-ministru, la fel. Astăzi spun amândoi altceva, si sunt membri în Colegiul National al Institutului Revolutiei Române. De la Petre Roman am chiar scris: "În realitate (actiunile teroriste) au fost o diversiune pusă în miscare de conducători ai armatei confruntati cu acuzatii dure asupra participării armatei la represiunea sângeroasă a revoltei populare". Dar asta a spus-o în alocutiunea sa din turneul făcut în vreo 10 tări din Europa la 20 de ani de la decembrie 1989. Un adevăr bun de export, dar ocultat aici, în România. Nu l-am văzut apărând la televizor să spună clar asta. Pentru că dacă am gândi din această perspectivă, cum e si normal, tot ce s-a întâmplat, toată istoria oficială a evenimentelor se schimbă. Lucrurile devin chiar penale.
Petre Roman face figură de democrat în exterior. În România, e legat ombilical de Iliescu. Ruperea legăturii i-ar face vulnerabili pe amândoi. Asadar, care au fost efectele acestui pact cu diavolul?
În întelegerea asta dintre Armată si Partid (FSN a preluat toate activele si pasivele, cotizatiile si averea PCR!), tapul ispăsitor au fost Securitatea si USLA (Unitatea Specială de Luptă Antitero). Si urmează trei zile de manipulare mediatică, de demonizare prin toate mijloacele: televiziune, radio, presă, direct în stradă din gură în ureche. De la un popor pasnic, scăpat din represiunea de cinci zile cu 180 de morti, si care strigă în 22 decembrie "Să fie judecat!", "Ceausescu judecat, pentru sângele vărsat!" se ajunge, prin acumulare, la o populatie avidă de sânge si răzbunare, care scuipă pe cadavre si urlă "Moarte trădătorului!", "Moarte dictatorului!". Poporul care l-a creat pe Ceausescu, prin reprezentantii lui de frunte, activisti de partid, intelectuali, pictori, scriitori, regizori, care l-au ridicat până la gradul de genial conducător, ale cărui "orientări, ordine si indicatii pretioase" deveniseră literă de lege, poporul scoate din el răul, se autoexorcizează, aruncând toată această vină colectivă pe cei doi. Si, cu senzatia asta de eliberare sufletească si cu ura adunată în decenii de tăcere si explodată în trei zile, repet, de demonizare, se uită la procesul de la Târgoviste. Cât s-a dat si cum s-a dat de trunchiat la televizor. Si, cu sufletul sleit si obosit, poporul intră în anul nou 1990 si îsi dă seama că nu s-a eliberat si că senzatia de complicitate la crimă îl copleseste. (Vorba lui Mugurel Florescu, general si martor la procesul Ceausescu: "Nu poporul voia moartea lui Ceausescu? Nu asta striga? Noi am făcut ce striga poporul...")
Expozitia de cadavre dezgropate devine brand de tară. Cum a fost scoasă Securitatea tap ispăsitor?
De pildă, după toată tragedia si complicitatea dintre militie, securitate si procuratură în ce priveste cadavrele furate din spitalul judetean Timisoara, duse la crematoriu la Bucuresti si cenusa lor aruncată la un canal din Popesti Leordeni (loc unde se înaltă acum o biserică monument realizată de Memorialul de la Timisoara), în 22 decembrie apar, în cimitirul săracilor din Timisoara, 19 cadavre însirate pe cearceafuri albe. Populatia se perindă prin fata lor, televiziunile de peste tot filmează. Imaginea copilului mort pus pe trupul femeii moarte devine brandul de tară al României în acele momente. Imaginea asta este atât de puternică încât bate si azi brandul Nadia-Ilie-Hagi. De aia reactia atât de dură occidentală, de pildă, la povestea cu violul din Italia (Mailat etc). Or, în 22 decembrie, de dimineată până noaptea, "expozitia" asta de cadavre "mutilate si torturate de către Securitate", asa cum spune "ghidul" tuturor celor care filmează, îsi face treaba. Fixează în mentalul colectiv ideea că dusmanul principal, care a făcut si face represiunea, este Securitatea.
În cartea "Armata Română în Revolutia din Decembrie 1989", la pagina 163, scrie asa: "În urma informatiilor despre existenta unor cadavre, victime ale revolutiei, îngropate în grabă, un grup de cercetare din Detasamentul I Cc./U.M.01171 Buzău (căpitanul Emil Olaru si locotenentul-major Gheorghe Bărbieru) a fost trimis la Cimitirul Săracilor cu misiunea de a observa actiunile si starea de spirit a cetătenilor care se adunaseră în număr mare, la anuntarea descoperirii unor gropi comune cu cadavre de bărbati, femei si copii. Cercetasii au constatat că fuseseră dezgropate cadavre intrate deja în descompunere. Apreciind că acestea nu au nici o legătură cu evenimentele din perioada 16-20.12.1989, au informat în acest sens comandamentul marii unităti. În această situatie, locotenent-colonelul Zeca a ordonat sistarea cercetărilor si înapoierea cercetasilor la comandament".
Deci armata stia că e vorba de un fals grosolan si a tăcut. Armata stia de la prânz că acele cadavre nu au legătură cu represiunea. Traducerea mea este asta: armata (niste băieti care nu au o problemă cu mirosul si cu "actiunile murdare") a scos din gropi cadavrele, le-a pus pe cearceafuri si le-a oferit necrofiliei televiziunilor. Pentru că au fost văzuti pe-acolo, s-a scris acest paragraf în această carte. Din 22 decembrie până în 24 ianuarie, toată Timisoara, toată România si toată lumea a crezut în această poveste împotriva Securitătii bestiale. Securitatea cum putea să nege asa ceva după ce avea pe constiintă povestea cu primele cadavre, furate si arse? În 24 ianuarie, televiziunea belgiană a demonstrat, într-un reportaj, adevărul, că nu aveau legătură cu represiunea. Dar Armatei si noii puteri i-a convenit această poveste împotriva Securitătii, chiar dacă făcea rău, indirect, si imaginii României.
Atentie, riscăm să ne transformăm în niste spălători ai Securitătii!
Nu cred. Securitatea a fost în multe din componentele ei, o institutie criminală. Eu însumi, în filmele mele, am demonstrat asta. Dar Securitatea trebuie să plătească pentru crimele pe care le-a comis. Nu să acopere crimele altora. Iar unul dintre paradoxurile revolutiei este că nu s-ar fi putut face fără Securitate. Asa a început demonizarea Securitătii, inventia televiziunii "securisti-teroristi", inventia lui Teodor Brates despre USLA: "acesti antiteroristi, adică teroristi!", nu mai povestesc toate cele ce au fost spuse pe post, că sunt în filmele mele, si le puteti revedea luni si marti, 19 si 20 decembrie 2011, la ora 22,00, pe TVR 1. Amintesc doar o secventă găsită cu greu, pe care domnul Teodor Brates o eludează în Trilogia lui despre revolutie: 23 decembrie dimineată, Televiziunea Română, studioul 4, după aducerea în studio a handbalistului campion mondial Dan Marin, ofiter la Dinamo, considerat pe nedrept terorist, si decorat în ultimii 20 de ani de toti cei trei presedinti ai României. Eu zic că e instigare la omor deosebit de grav.
Teodor Brates: Vă rog, liniste! Vă rugăm liniste! Televiziunea este încercuită de acesti banditi, de grupuri răzlete. Televiziunea este în pericol! Cerem urgent armata să intervină! Nu mai este timp de pierdut! Dati ordinele corespunzătoare asa cum v-ati angajat în fata poporului!
Victor Ionescu: Ostasi, folositi armele pe care le aveti în dotare fără a astepta neapărat această dezlegare formală. Poporul vă dă acum ordine! Nu asteptati numai de la niste comandanti, poate prea limitati în limitele impuse atîtia ani de dictatură. Să ne apărăm cu ceea ce avem la îndemână!
George Marinescu: Utilizati toate fortele! Tot armamentul, toată munitia! aduceti de urgentă ajutoare!Victor Ionescu: Există aruncătoare de grenade care nu au fost puse în actiune! Să intre...
Teodor Brates: Să intre tancurile si să dărâme clădirile în care se află acesti criminali! Să se actioneze cu toată fermitatea, nu mai este timp de pierdut! Dacă asta e revolutie si libertate, sau cum spune legea apărută acum două săptămâni, că "se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revolutiei române si a Libertătii!"...
(16.12.2011)
NASTASE, ACHITAT IN DOSARUL "MATUSA TAMARA"
Dupa patru ani si jumatate de anchete si procese, Adrian Năstase şi ceilalţi inculpaţi în dosarul "Mătuşa Tamara" consilierul acestuia Ristea Priboi şi fostul şef al ONPCSB, Ioan Melinescu, au fost achitaţi, decizia fiind luată în unanimitate de cei trei judecători. Hotărârea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs de procurori în termen de 10 zile. Directia Natională Anticoruptie (DNA) a anuntat că va face recurs la decizia de achitare a celor trei inculpati din dosarul ”Mătusa Tamara”. Procesul va continua la Completul de 5 judecători a Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ).
Cine sunt judecatorii care l-au achitat pe fostul premier
Completul de judecată care a luat decizia în dosarul "Matuşa Tamara" a fost format din judecătoarele Luminiţa Zglimbea, Sofica Dumitraşcu şi Angela Dragne.
Şeful de complet, Zglimbea, s-a făcut remarcată prin mai multe decizii prin care a dispus reţinerea sau arestarea unor personaje ”celebre”. Astfel, ea este cea care a hotărât, în aprilie 2010, că senatorul Cătălin Voicu trebuie să rămână în arest preventiv la prima cerere de eliberare sub control judiciar. Tot Zglimbea a făcut parte din completul de judecată care a confirmat arestarea preventivă a lotului ”Mironescu” în dosarul percheziţiilor din ”Portul Constanţa”. Judecătoarea activează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din 2005 şi a ajuns acolo în urma unui interviu susţinut în faţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Un alt dosar important judecat de Zglimbea este cel al examenului trucat de la INM, dosar în care este trimis în judecată fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă. Potrivit ultimei declaraţii de avere, judecătoarea deţine un teren aferent unei case situate în Ilfov, două apartamente, unul în Bucureşti şi altul într-o localitate din judeţul Prahova. Conturile bancare conţin 40.000 de euro şi 30.000 de lei. În acelaşi timp, judecătoarea are de returnat, până în 2018, un credit de 134.000 de euro. Salariul anual al magistratului a fost în 2010 de 156.000 de lei, la care se adaugă veniturile din două colaborări cu CSM şi INM în valoare totală de 3.800 de lei plus 1859 de lei cu titlul de ”drepturi salariale restante”.
Angela Dragne a făcut parte din Completul de nouă judecători care a decis eliberarea din arest a ex-judecătorului Florin Costiniu şi a afaceriştilor Marius Locic şi Costel Căşuneanu în dosarul ”Voicu”. Ea deţine acestă funcţie de judecător suprem din 2006 şi a ajuns la instanţa supremă de la Curtea de Apel Bucureşti. Angela Dragne a făcut parte din completul de judecată care, un an mai târziu, a decis retrimiterea dosarului Zambaccian la DNA şi refacerea urmăririi penale în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, magistratul a făcut parte din completul de jduecată care a decis strămutarea dosarului ”fabricii de permise de la Argeş” de la Piteşti la Târgu Mureş. Potrivit declaraţiei de avere, judecătoarea deţine un apartament în Bucureşti, trei conturi în euro cu o valoare totală de 21.000 de euro, şi-a împrumutat o cunoştinţă cu 10.000 de lei şi are contractat un credit imobiliar în valoare de 67.000 de lei. În 2010 a câştigat 144.000 de lei la care se adaugă ”diferenţe salariale” plătite de Curtea de Apel Bucureşti în valoare de 4.600 de lei.
Al treilea magistrat, Sofica Dumitraşcu, este judecătoarea care a devenit cunoscută opiniei publice în urma deciziei de eliberare din arest preventiv a lui Omar Hayssam, individ condamnat ulterior la 20 de ani sub acuzaţia de terorism. A fost promovată de la Curtea de Apel Bucureşti după mai multe încercări, în urma unui interviu. În vara anului trecut, Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să pună în libertate un criminal deoarece un complet al Curţii Supreme a trimis prea târziu dosarul instanţelor inferioare pentru prelungirea arestării. Printre cei trei judecători care nu au motivat în două luni o încheiere se numără şi Dumitraşcu. Tot ea l-a achitat de curând, definitiv, pe celebrul ”Don Costel” fostul preşedinte al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF). În acelaşi timp, judecătoarea face parte dintr-un complet care urmează să se pronunţe în dosarele parlamentarilor Şerban Mihăilescu şi Virgil Pop.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, Dumitraşcu deţine, împreună cu soţul, un teren intravilan, un apartament şi o casă în construcţie şi datorii de 75.000 de euro. În ultimul an fiscal, Sofica Dumitraşcu a câştigat 137.000 de lei la care s-au adăugat 18.000 de lei ”restanţe salariale”. Decizia aşteptată astăzi vine după ce, în urmă cu o săptămână, instanţa supremă a amânat pronunţarea în acest dosar.
De la ce a inceput dosarul "Matusa Tamara"
Una dintre primele decizii ale primului ministru Adrian Năstase a fost numirea, pe 30 decembrie, a unui consilier al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) ca şef al instituţiei. Melinescu l-ar fi atenţionat pe denunţătorul Genică Boerică că Oficiul are în lucru o lucrare care investighează mai multe transferuri bancare, în valoare totală de 400.000 de dolari, efectuate de Dana Năstase. Inspectorii aveau suspiciunea că banii aparţin premierului, că sunt nejustificaţi şi au propus sesizarea Parchetului. DNA susţine că Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca dosarul până după alegeri. După numirea în funcţia de preşedinte al ONPCSB, el ar fi sustras lucrarea respectivă, pe care i-ar fi înmânat-o lui Ristea Priboi, la acea dată consilier al lui Adrian Năstase.
Melinescu şi "mita"
Deputatul PSD a fost trimis în judecata pe 31 mai 2007, sub acuzaţia de dare de mită. Astăzi, cele trei judecătoare ar trebui să stabilească dacă numirea lui Melinescu într-o funcţie de conducere poate fi numită mită. Dosarul s-a întors la DNA în primăvara lui 2008, pentru refacerea urmăririi penale, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi.
Pe 31 iulie 2008 procurorul general al României a cerut avizul Camerei Deputatilor pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase. În septembrie 2008 solicitarea a fost respinsă. După alegerile din noiembrie acelaşi an, deputaţii au admis cererea procurorilor pe 4 martie 2009. Adrian Năstase a fost retrimis în judecată pe 21 octombrie 2009, sub aceeaşi acuzaţie, dare de mită.
Basescu, nu comenteaza, Udrea se astepta la o condamnare
Presedintele Traian Băsescu a refuzat să comenteze decizia instantei de achitare a lui Adrian Năstase în dosarul "Mătusa Tamara". De cealalta parte, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat că se aştepta la o soluţie de condamnare în cazul dosarului "mătuşa Tamara", în care a fost judecat fostul premier Adrian Năstase. Ea crede că achitarea fostului premier a dezamăgit multi oameni care asteptau condamnări în cazuri de mare coruptie: "Mă aşteptam la o soluţie de condamnare. Este adevărat că nu cunosc mai mult din dosar decât ştie toată lumea, mai mult decât s-a spus la televiziuni şi în media. Deci nu am alte informaţii. Dar sunt convinsă că, mai puţin în ceea ce ne priveşte pe noi, politicienii, dar în special oamenii care aşteaptă ca acest dosar de mare corupţie să se termine cu condamnări sunt dezamăgiţi de această decizie pe care a luat-o instanţa de judecată", a spus Elena Udrea. Pe de altă parte, Udrea a admis că este dificil de judecat decizia unei instanţe de judecată, mai ales atunci când nu se cunosc argumentele, respectiv motivarea, care au condus la verdictul respectiv. "Nu ştiu care sunt argumentele, care este motivarea, dar vedem cum un dosar de corupţie atât de mediatizat, un caz de corupţie despre care se ştie de atâta timp - de ani de zile aşteptăm acest verdict - s-a închis cu o soluţie prin care domnul Năstase a fost găsit nevinovat. Probabil că este dezamăgitor pentru toţi care aşteaptă să vadă cum un dosar de mare corupţie se finalizează cu soluţii în instanţă. De condamnare, desigur".
Vasile Blaga: "Justiţia şi-a spus punctul de vedere"
Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a spus referindu-se la decizia în legătură cu dosarul lui Adrian Năstase că "justiţia şi-a spus punctul de vedere" iar o astfel de decizie nu poate fi comentată."Eu nu ştiu ce este în dosar. Am spus şi sper că am fost bine reţinut: după modificarea Constituţiei, în anul 2003, chiar dacă am fost ministru de Interne nu am ştiut şi e bine ca niciun ministru de Interne să nu ştie niciodată ce este într-un dosar, pentru că până la urmă el este coordonat de procurori, chiar dacă Poliţia Judiciară este la Ministerul de Interne, spre deosebire de DNA care este detaşată pe şase ani de zile la cererea DNA cu acordul ministrului de Interne", a spus Blaga. El a adăugat că punctul de vedere exprimat în legătură cu acest dosar "trebuie respectat de toată lumea".
Sulfina Barbu ar vrea să vadă motivarea
Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, s-a declarat surprinsă de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la achitarea fostului premier Adrian Năstase, cercetat în dosarul "mătuşa Tamara" si este curioasă să vadă motivarea Curţii, care a stat la baza luării deciziei de achitare."Nu interpretez decizia justiţiei. Sunt surprinsă de această decizie, dar cred că explicaţiile vor apărea în încheierea şedinţei în care s-a luat această decizie şi, atunci, vom vedea motivarea instanţelor pe acest verdict. Sunt surprinsă, repet, pentru că a fost un dosar mult mediatizat, un dosar care a fost în atenţia publicului ani de zile şi sunt curioasă să văd motivarea Curţii pe decizia de achitare în acest dosar", a afirmat Sulfina Barbu.
(15.12.2011)
Cine sunt judecatorii care l-au achitat pe fostul premier
Completul de judecată care a luat decizia în dosarul "Matuşa Tamara" a fost format din judecătoarele Luminiţa Zglimbea, Sofica Dumitraşcu şi Angela Dragne.
Şeful de complet, Zglimbea, s-a făcut remarcată prin mai multe decizii prin care a dispus reţinerea sau arestarea unor personaje ”celebre”. Astfel, ea este cea care a hotărât, în aprilie 2010, că senatorul Cătălin Voicu trebuie să rămână în arest preventiv la prima cerere de eliberare sub control judiciar. Tot Zglimbea a făcut parte din completul de judecată care a confirmat arestarea preventivă a lotului ”Mironescu” în dosarul percheziţiilor din ”Portul Constanţa”. Judecătoarea activează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din 2005 şi a ajuns acolo în urma unui interviu susţinut în faţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Un alt dosar important judecat de Zglimbea este cel al examenului trucat de la INM, dosar în care este trimis în judecată fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă. Potrivit ultimei declaraţii de avere, judecătoarea deţine un teren aferent unei case situate în Ilfov, două apartamente, unul în Bucureşti şi altul într-o localitate din judeţul Prahova. Conturile bancare conţin 40.000 de euro şi 30.000 de lei. În acelaşi timp, judecătoarea are de returnat, până în 2018, un credit de 134.000 de euro. Salariul anual al magistratului a fost în 2010 de 156.000 de lei, la care se adaugă veniturile din două colaborări cu CSM şi INM în valoare totală de 3.800 de lei plus 1859 de lei cu titlul de ”drepturi salariale restante”.
Angela Dragne a făcut parte din Completul de nouă judecători care a decis eliberarea din arest a ex-judecătorului Florin Costiniu şi a afaceriştilor Marius Locic şi Costel Căşuneanu în dosarul ”Voicu”. Ea deţine acestă funcţie de judecător suprem din 2006 şi a ajuns la instanţa supremă de la Curtea de Apel Bucureşti. Angela Dragne a făcut parte din completul de judecată care, un an mai târziu, a decis retrimiterea dosarului Zambaccian la DNA şi refacerea urmăririi penale în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, magistratul a făcut parte din completul de jduecată care a decis strămutarea dosarului ”fabricii de permise de la Argeş” de la Piteşti la Târgu Mureş. Potrivit declaraţiei de avere, judecătoarea deţine un apartament în Bucureşti, trei conturi în euro cu o valoare totală de 21.000 de euro, şi-a împrumutat o cunoştinţă cu 10.000 de lei şi are contractat un credit imobiliar în valoare de 67.000 de lei. În 2010 a câştigat 144.000 de lei la care se adaugă ”diferenţe salariale” plătite de Curtea de Apel Bucureşti în valoare de 4.600 de lei.
Al treilea magistrat, Sofica Dumitraşcu, este judecătoarea care a devenit cunoscută opiniei publice în urma deciziei de eliberare din arest preventiv a lui Omar Hayssam, individ condamnat ulterior la 20 de ani sub acuzaţia de terorism. A fost promovată de la Curtea de Apel Bucureşti după mai multe încercări, în urma unui interviu. În vara anului trecut, Tribunalul Bucureşti a fost nevoit să pună în libertate un criminal deoarece un complet al Curţii Supreme a trimis prea târziu dosarul instanţelor inferioare pentru prelungirea arestării. Printre cei trei judecători care nu au motivat în două luni o încheiere se numără şi Dumitraşcu. Tot ea l-a achitat de curând, definitiv, pe celebrul ”Don Costel” fostul preşedinte al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF). În acelaşi timp, judecătoarea face parte dintr-un complet care urmează să se pronunţe în dosarele parlamentarilor Şerban Mihăilescu şi Virgil Pop.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, Dumitraşcu deţine, împreună cu soţul, un teren intravilan, un apartament şi o casă în construcţie şi datorii de 75.000 de euro. În ultimul an fiscal, Sofica Dumitraşcu a câştigat 137.000 de lei la care s-au adăugat 18.000 de lei ”restanţe salariale”. Decizia aşteptată astăzi vine după ce, în urmă cu o săptămână, instanţa supremă a amânat pronunţarea în acest dosar.
De la ce a inceput dosarul "Matusa Tamara"
Una dintre primele decizii ale primului ministru Adrian Năstase a fost numirea, pe 30 decembrie, a unui consilier al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) ca şef al instituţiei. Melinescu l-ar fi atenţionat pe denunţătorul Genică Boerică că Oficiul are în lucru o lucrare care investighează mai multe transferuri bancare, în valoare totală de 400.000 de dolari, efectuate de Dana Năstase. Inspectorii aveau suspiciunea că banii aparţin premierului, că sunt nejustificaţi şi au propus sesizarea Parchetului. DNA susţine că Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca dosarul până după alegeri. După numirea în funcţia de preşedinte al ONPCSB, el ar fi sustras lucrarea respectivă, pe care i-ar fi înmânat-o lui Ristea Priboi, la acea dată consilier al lui Adrian Năstase.
Melinescu şi "mita"
Deputatul PSD a fost trimis în judecata pe 31 mai 2007, sub acuzaţia de dare de mită. Astăzi, cele trei judecătoare ar trebui să stabilească dacă numirea lui Melinescu într-o funcţie de conducere poate fi numită mită. Dosarul s-a întors la DNA în primăvara lui 2008, pentru refacerea urmăririi penale, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi.
Pe 31 iulie 2008 procurorul general al României a cerut avizul Camerei Deputatilor pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase. În septembrie 2008 solicitarea a fost respinsă. După alegerile din noiembrie acelaşi an, deputaţii au admis cererea procurorilor pe 4 martie 2009. Adrian Năstase a fost retrimis în judecată pe 21 octombrie 2009, sub aceeaşi acuzaţie, dare de mită.
Basescu, nu comenteaza, Udrea se astepta la o condamnare
Presedintele Traian Băsescu a refuzat să comenteze decizia instantei de achitare a lui Adrian Năstase în dosarul "Mătusa Tamara". De cealalta parte, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat că se aştepta la o soluţie de condamnare în cazul dosarului "mătuşa Tamara", în care a fost judecat fostul premier Adrian Năstase. Ea crede că achitarea fostului premier a dezamăgit multi oameni care asteptau condamnări în cazuri de mare coruptie: "Mă aşteptam la o soluţie de condamnare. Este adevărat că nu cunosc mai mult din dosar decât ştie toată lumea, mai mult decât s-a spus la televiziuni şi în media. Deci nu am alte informaţii. Dar sunt convinsă că, mai puţin în ceea ce ne priveşte pe noi, politicienii, dar în special oamenii care aşteaptă ca acest dosar de mare corupţie să se termine cu condamnări sunt dezamăgiţi de această decizie pe care a luat-o instanţa de judecată", a spus Elena Udrea. Pe de altă parte, Udrea a admis că este dificil de judecat decizia unei instanţe de judecată, mai ales atunci când nu se cunosc argumentele, respectiv motivarea, care au condus la verdictul respectiv. "Nu ştiu care sunt argumentele, care este motivarea, dar vedem cum un dosar de corupţie atât de mediatizat, un caz de corupţie despre care se ştie de atâta timp - de ani de zile aşteptăm acest verdict - s-a închis cu o soluţie prin care domnul Năstase a fost găsit nevinovat. Probabil că este dezamăgitor pentru toţi care aşteaptă să vadă cum un dosar de mare corupţie se finalizează cu soluţii în instanţă. De condamnare, desigur".
Vasile Blaga: "Justiţia şi-a spus punctul de vedere"
Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a spus referindu-se la decizia în legătură cu dosarul lui Adrian Năstase că "justiţia şi-a spus punctul de vedere" iar o astfel de decizie nu poate fi comentată."Eu nu ştiu ce este în dosar. Am spus şi sper că am fost bine reţinut: după modificarea Constituţiei, în anul 2003, chiar dacă am fost ministru de Interne nu am ştiut şi e bine ca niciun ministru de Interne să nu ştie niciodată ce este într-un dosar, pentru că până la urmă el este coordonat de procurori, chiar dacă Poliţia Judiciară este la Ministerul de Interne, spre deosebire de DNA care este detaşată pe şase ani de zile la cererea DNA cu acordul ministrului de Interne", a spus Blaga. El a adăugat că punctul de vedere exprimat în legătură cu acest dosar "trebuie respectat de toată lumea".
Sulfina Barbu ar vrea să vadă motivarea
Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, s-a declarat surprinsă de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la achitarea fostului premier Adrian Năstase, cercetat în dosarul "mătuşa Tamara" si este curioasă să vadă motivarea Curţii, care a stat la baza luării deciziei de achitare."Nu interpretez decizia justiţiei. Sunt surprinsă de această decizie, dar cred că explicaţiile vor apărea în încheierea şedinţei în care s-a luat această decizie şi, atunci, vom vedea motivarea instanţelor pe acest verdict. Sunt surprinsă, repet, pentru că a fost un dosar mult mediatizat, un dosar care a fost în atenţia publicului ani de zile şi sunt curioasă să văd motivarea Curţii pe decizia de achitare în acest dosar", a afirmat Sulfina Barbu.
(15.12.2011)
DATORIA EXTERNA A ROMANIEI: 100 MILIARDE EURO
Conform BNR, la sfarsitul lunii septembrie, datoria externa totala a Romaniei era de 97,9 miliarde euro, in crestere cu 8,6 miliarde euro comparativ cu septembrie 2010, iar daca ritmul actual de crestre se va pastra, cel tarziu in ianuarie 2012 vom depasi pragul psihologic de 100 miliarde euro, moment care in mod sigur va genera din nou intrebari de genul “unde s-au dus banii?”. Care este structura acestei datorii si cine ne-a imprumutat?
DATORIA EXTERNA
Din datoria externa in valoare de 97,9 mld. euro, datoria pe termen mediu si lung insumeaza 75,3 mld. euro, in crestere cu 3,6 mld. euro in ultimele 12 luni, iar datoria pe termen scurt 22.6 miliarde euro, cu 5 mld. euro peste cea din septembrie 2010.
Din datoria pe termen mediu si lung, 20,3 miliarde euro reprezinta datoria publica si public garantata, in crestere cu 2,9 miliarde euro in ultimul an.
Mai departe, datoria negarantata public – respectiv datoriile companiilor – insumeaza 36,9 miliarde euro, in scadere cu 0,8 miliarde euro fata de septembrie 2010, in timp ce depozitele nerezidentilor au crescut cu 0,5 miliarde euro si au ajuns la 8,2 mld. euro. La aceste sume se mai adauga cele aproape 10 miliarde euro care au venit de la FMI si au intrat direct in conturile BNR.
DATORIA PUBLICA EXTERNA
Insumeaza 18,7 miliarde euro, cel mai mare creditor fiind Uniunea Europeana cu 5 miliarde euro – acesti bani au fost virati ca parte a acordului cu FMI. La aceste 5 miliarde se adauga inca 2,2 miliarde euro virati de FMI direct in conturile Ministerului de Finante.
Mai datoram 6 miliarde euro altor institutii multilaterale de tipul BIRD, BEI sau BERD, in timp ce emisiunile de obligatiuni insumeaza 4,3 miliarde euro, cei mai mari creditori fiind Deutsche Bank si Erste cu 1,4 mld. euro, respectiv 1,1 mld. euro. Practic, 70% din datoria publica externa a Romaniei este catre organismele financiare internationale, situatie care are atat avantaje (dobanzi mai mici) cat si dezvantaje (constrangerile impuse de FMI & co).
DATORIA EXTERNA GARANTATA PUBLIC
Insumeaza 1,54 miliarde euro, principalii creditori fiind si in acest caz institutiile multilaterale cu 56% din total (datoram BEI 0,32 mld. euro, BIRD 0,18 mld. euro, BERD 0,1 mld. euro), investitorii privati detinand restul de 44%.
In acest tip de datorie intra in principal imprumuturile pe care companiile le fac cu garantia statului, cel mai des fiind vorba despre companii de stat care fara aceste garantii ori nu s-ar putea imprumuta, ori dobanzile ar fi prea mari. Totusi, statul poate garanta si imprumuturile companiilor private – spre exemplu, Ford a luat de la BEI 0,4 miliarde euro cu garantii guvernamentale, banii urmand a fi investiti in fabrica de la Craiova.
DATORIA EXTERNA NEGARANTATA PUBLIC
Totalizeaza 36,9 miliarde euro, suma din care 3,2 miliarde euro au venit de la institutiile multilaterale (BERD 1,8 mld. euro, BEI 0,94 mld. euro), iar restul de la creditori privati.
Practic, aici intra imprumuturile externe contractate de companii inclusiv banci, iar daca analizam evolutia istorica observam ca cea mai mare crestere anuala a avut loc in 2007 si 2008, ani in care datoria negarantata public a crescut cu 8,5 mld. euro, respectiv 10,4 mld. euro. Pentru comparatie, in ultimii trei ani, acest tip de datorie a crescut cu doar 1,4 mld. euro.
DATORIA PE TERMEN SCURT
Reprezinta datoria externa a carei scadenta nu depaseste un an, insa BNR nu prezinta date in ce priveste structura acestei datorii.
Dupa cum se poate observa in graficul alaturat, datoria pe termen scurt a crescut cu 20 miliarde euro intre 2005 si 2008, a urmat o scadere semnificativa in 2009, apoi o noua crestere de peste 8 miliarde euro in 2010 si 2011.
Datoria externa pe termen scurt este formata atat din capitaluri speculative (bani fierbinti), cat si din imprumuturile pe termen scurt – de regula un an – pe care companiile (banci si multinationale in special) le-au primit din strainatate, iar in momentul in care situatia economica se inrautateste, capitalurile speculative sunt primele care ies din tara, evolutie care pune presiune pe cursul valutar. Prin urmare, cu cat nivelul datoriei pe termen scurt este mai mare, cu atat mai vulnerabila este moneda unei tari.
(14.12.2011)
DATORIA EXTERNA
Din datoria externa in valoare de 97,9 mld. euro, datoria pe termen mediu si lung insumeaza 75,3 mld. euro, in crestere cu 3,6 mld. euro in ultimele 12 luni, iar datoria pe termen scurt 22.6 miliarde euro, cu 5 mld. euro peste cea din septembrie 2010.
Din datoria pe termen mediu si lung, 20,3 miliarde euro reprezinta datoria publica si public garantata, in crestere cu 2,9 miliarde euro in ultimul an.
Mai departe, datoria negarantata public – respectiv datoriile companiilor – insumeaza 36,9 miliarde euro, in scadere cu 0,8 miliarde euro fata de septembrie 2010, in timp ce depozitele nerezidentilor au crescut cu 0,5 miliarde euro si au ajuns la 8,2 mld. euro. La aceste sume se mai adauga cele aproape 10 miliarde euro care au venit de la FMI si au intrat direct in conturile BNR.
DATORIA PUBLICA EXTERNA
Insumeaza 18,7 miliarde euro, cel mai mare creditor fiind Uniunea Europeana cu 5 miliarde euro – acesti bani au fost virati ca parte a acordului cu FMI. La aceste 5 miliarde se adauga inca 2,2 miliarde euro virati de FMI direct in conturile Ministerului de Finante.
Mai datoram 6 miliarde euro altor institutii multilaterale de tipul BIRD, BEI sau BERD, in timp ce emisiunile de obligatiuni insumeaza 4,3 miliarde euro, cei mai mari creditori fiind Deutsche Bank si Erste cu 1,4 mld. euro, respectiv 1,1 mld. euro. Practic, 70% din datoria publica externa a Romaniei este catre organismele financiare internationale, situatie care are atat avantaje (dobanzi mai mici) cat si dezvantaje (constrangerile impuse de FMI & co).
DATORIA EXTERNA GARANTATA PUBLIC
Insumeaza 1,54 miliarde euro, principalii creditori fiind si in acest caz institutiile multilaterale cu 56% din total (datoram BEI 0,32 mld. euro, BIRD 0,18 mld. euro, BERD 0,1 mld. euro), investitorii privati detinand restul de 44%.
In acest tip de datorie intra in principal imprumuturile pe care companiile le fac cu garantia statului, cel mai des fiind vorba despre companii de stat care fara aceste garantii ori nu s-ar putea imprumuta, ori dobanzile ar fi prea mari. Totusi, statul poate garanta si imprumuturile companiilor private – spre exemplu, Ford a luat de la BEI 0,4 miliarde euro cu garantii guvernamentale, banii urmand a fi investiti in fabrica de la Craiova.
DATORIA EXTERNA NEGARANTATA PUBLIC
Totalizeaza 36,9 miliarde euro, suma din care 3,2 miliarde euro au venit de la institutiile multilaterale (BERD 1,8 mld. euro, BEI 0,94 mld. euro), iar restul de la creditori privati.
Practic, aici intra imprumuturile externe contractate de companii inclusiv banci, iar daca analizam evolutia istorica observam ca cea mai mare crestere anuala a avut loc in 2007 si 2008, ani in care datoria negarantata public a crescut cu 8,5 mld. euro, respectiv 10,4 mld. euro. Pentru comparatie, in ultimii trei ani, acest tip de datorie a crescut cu doar 1,4 mld. euro.
DATORIA PE TERMEN SCURT
Reprezinta datoria externa a carei scadenta nu depaseste un an, insa BNR nu prezinta date in ce priveste structura acestei datorii.
Dupa cum se poate observa in graficul alaturat, datoria pe termen scurt a crescut cu 20 miliarde euro intre 2005 si 2008, a urmat o scadere semnificativa in 2009, apoi o noua crestere de peste 8 miliarde euro in 2010 si 2011.
Datoria externa pe termen scurt este formata atat din capitaluri speculative (bani fierbinti), cat si din imprumuturile pe termen scurt – de regula un an – pe care companiile (banci si multinationale in special) le-au primit din strainatate, iar in momentul in care situatia economica se inrautateste, capitalurile speculative sunt primele care ies din tara, evolutie care pune presiune pe cursul valutar. Prin urmare, cu cat nivelul datoriei pe termen scurt este mai mare, cu atat mai vulnerabila este moneda unei tari.
(14.12.2011)
MILIARDARUL IOAN NICULAE AUDIAT LA DNA
IN DOSARUL FINANTARII CAMPANIEI LUI GEOANA
Magnatul Ioan Niculae este audiat la DNA în dosarul finanțării ilegale a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, prin intermediul institutului Insomar, controlat de Sorin Ovidiu Vîntu. Ioan Niculae este urmărit penal pentru complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Dosarul este aproape finalizat, potrivit unui comunicat recent remis de Direcția Națională Anticorupție. Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, cel care a intermediat "donația", a fost si el audiat, ieri, de către procurorii DNA. Nici Mircea Geoană, nici Sorin Ovidiu Vîntu și nici Viorel Hrebenciuc nu sunt învinuiți în acest dosar.
Conform DNA Președintele Consiliului Județean Brăila a intermediat finanțarea campaniei electorale prezidențiale a lui Mircea Geoană, de către magnatul Ioan Niculae, via INSOMAR al lui Sorin Ovidiu Vîntu, responsabil pentru declararea lui Mircea Geoană președinte, în seara de 6 decembrie 2009. Bunea Stancu, este acuzat de folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, pentru sine sau pentru altul. DNA precizează că dosarul este în fază de finalizare si că Mircea Geoană nu are calitatea de învinuit. DNA mentionează că Bunea i-a promis lui Ioan Niculae numirea unor oameni de încredere în Ministerul Economiei, în schimbul finanțării campaniei lui Geoană cu 1 milion de euro. O tranșă de 150.000 de euro a fost plătită de Niculae prin intermediul INSOMAR, deținut de Sorin Ovidiu Vîntu, sub paravanul întocmirii unui studiu de piață privind sectorul construcțiilor din România, care nu ar fi fost niciodată efectuat: "Numitul Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele organizaţiei judeţele Brăila a PSD şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, şi-a exercitat influenţa politică pentru a-l determina pe numitul Ioan Niculae să promită remiterea unei sume de 1 milion de euro care să fie direcţionaţi în vederea susţinerii cheltuielilor generate de campania electorală, iar în ceea ce priveşte modalitatea efectivă de plată, conform înţelegerii infracţionale, s-a stabilit că respectivele sume vor fi furnizate indirect, prin achitarea unor facturi, debite ale respectivei entităţi politice ce îi for fi puse la dispoziţie.În contextul infracţional prezentat mai sus, s-a folosit ca paravan al acestor operaţiuni ilegale relaţionarea comercială dintre INTERAGRO şi INSOMAR, cea din urmă prestând aparent diferite servicii care în realitate au fost fictive, fiind plăsmuit un contract cu obiect nereal, tocmai pentru a oferi acoperire realei destinaţii a sumelor de bani plătite de Ioan Niculae. Mai concret, între SC INSOMAR şi SC INTERAGRO SA s-a încheiat contractul de prestări servicii cu numărul 138 din 3.09.2009, având ca obiect realizarea de către INSOMAR a unui studiu de piaţă privind sectorul construcţiilor din România: perspective, tendinţe, evoluţii, valoarea contractului fiind de 150.000 de euro, inclusiv TVA".
Mircea Geoană a remis un comunicat în care precizează că a fost doar candidat pentru Presedintia României și că persoanele care ar trebui întrebate, vizavi de această situație, sunt șeful de campanie al PSD, secretarul general si trezorierul partidului, adica Viorel Hrebenciuc (deja audiat ca martor), Liviu Dragnea si Aristide Roibu. De mentionat că Victor Ponta a fost purtătorul de cuvânt al lui Mircea Geoană, pe perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009.
(13.12.2011)
Conform DNA Președintele Consiliului Județean Brăila a intermediat finanțarea campaniei electorale prezidențiale a lui Mircea Geoană, de către magnatul Ioan Niculae, via INSOMAR al lui Sorin Ovidiu Vîntu, responsabil pentru declararea lui Mircea Geoană președinte, în seara de 6 decembrie 2009. Bunea Stancu, este acuzat de folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, pentru sine sau pentru altul. DNA precizează că dosarul este în fază de finalizare si că Mircea Geoană nu are calitatea de învinuit. DNA mentionează că Bunea i-a promis lui Ioan Niculae numirea unor oameni de încredere în Ministerul Economiei, în schimbul finanțării campaniei lui Geoană cu 1 milion de euro. O tranșă de 150.000 de euro a fost plătită de Niculae prin intermediul INSOMAR, deținut de Sorin Ovidiu Vîntu, sub paravanul întocmirii unui studiu de piață privind sectorul construcțiilor din România, care nu ar fi fost niciodată efectuat: "Numitul Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele organizaţiei judeţele Brăila a PSD şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, şi-a exercitat influenţa politică pentru a-l determina pe numitul Ioan Niculae să promită remiterea unei sume de 1 milion de euro care să fie direcţionaţi în vederea susţinerii cheltuielilor generate de campania electorală, iar în ceea ce priveşte modalitatea efectivă de plată, conform înţelegerii infracţionale, s-a stabilit că respectivele sume vor fi furnizate indirect, prin achitarea unor facturi, debite ale respectivei entităţi politice ce îi for fi puse la dispoziţie.În contextul infracţional prezentat mai sus, s-a folosit ca paravan al acestor operaţiuni ilegale relaţionarea comercială dintre INTERAGRO şi INSOMAR, cea din urmă prestând aparent diferite servicii care în realitate au fost fictive, fiind plăsmuit un contract cu obiect nereal, tocmai pentru a oferi acoperire realei destinaţii a sumelor de bani plătite de Ioan Niculae. Mai concret, între SC INSOMAR şi SC INTERAGRO SA s-a încheiat contractul de prestări servicii cu numărul 138 din 3.09.2009, având ca obiect realizarea de către INSOMAR a unui studiu de piaţă privind sectorul construcţiilor din România: perspective, tendinţe, evoluţii, valoarea contractului fiind de 150.000 de euro, inclusiv TVA".
Mircea Geoană a remis un comunicat în care precizează că a fost doar candidat pentru Presedintia României și că persoanele care ar trebui întrebate, vizavi de această situație, sunt șeful de campanie al PSD, secretarul general si trezorierul partidului, adica Viorel Hrebenciuc (deja audiat ca martor), Liviu Dragnea si Aristide Roibu. De mentionat că Victor Ponta a fost purtătorul de cuvânt al lui Mircea Geoană, pe perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009.
(13.12.2011)
SOTUL JUDECATOAREI COSTACHE, VENITURI
DE SUTE DE MII DE EURO DE LA CINCI FIRME
Averile magistraţilor au generat întotdeauna comentarii, mai ales în cazul judecătorilor şi procurorilor ai căror apropiaţi lucrează tot în sistem, ca avocaţi sau consilieri juridici. Un astfel de caz este şi cel al judecătoarei Anemary Antonela Costache de la Secţia a II-a Penală a Tribunalului Bucureşti. Constantin Costache, soţul unei judecătoare de la Tribunalul Bucureşti, a încasat 250.000 de euro numai dintr-un contract cu societatea Avicola SA, potrivit declaraţiei de avere a soţiei sale.
Ultima ei declaraţie de avere din 2010 atrage atenţia prin veniturile declarate de soţul magistratului, Constantin Costache, din postura de consilier juridic. Se pare însă că Antonela Costache nu şi-a completat declaraţia de avere pe 2011 întrucât aceasta nu apare nici pe portalul Agenţiei Naţionale de Integritate, loc unde sunt „găzduite" declaraţiile de avere din toate domeniile, nici pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În aceste condiţii, nu sunt cunoscute câştigurile de anul acesta. Cele de pe 2010 însă sunt mai mult decât considerabile.
Astfel, la categoria „venituri din salarii", în declaraţia de avere a judecătoarei Costache, în dreptul soţului acesteia apar contracte încheiate de acesta cu numai puţin de cinci societăţi comerciale din postura de consilier juridic. Firmele care îl plătesc pe soţul judecătoarei Costache sunt Concordia A4, Internet City DOI, SC Prefabricate Vest, SC Genesis Developement şi SC Bucureşti Trading SA. De la toate aceste societăţi, potrivit declaraţiei de avere, el câştigă într-un an de zile 125.853 de RON. Mai mult decât soţia sa, al cărui venit anual este de 97.264 RON.
Surpriza soţului vine însă dintr-un alt contract încheiat de el cu o altă societate comercială. Astfel, la categoria „venituri din activităţi independente", în declaraţia de avere a judecătoarei apare un contract încheiat de soţul său, Constantin Costache, cu SC Avicola SA. Nu se precizează despre care Avicola este vorba în condiţiile în care, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, la nivel naţional există mai multe societăţi cu această denumire. Venitul încasat doar în 2010 de soţul judecătoarei, în urma acestui contract, este impresionant: 250.000 de euro. Şi asta în condiţiile în care la rubrica „serviciul prestat" pentru acest onorariu, Constantin Costache a trecut ca şi la celelalte contracte - consilier juridic. Acesta din urmă nu a putut fi contactat pentru a ne explica mai pe larg decât în declaraţia de avere natura contractului încheiat cu Avicola.
Consilierul magnatului
Pe lângă veniturile foarte mari, în cazul lui Constantin Costache este interesant şi cine se află în spatele firmelor pentru care lucrează acesta. Astfel, multe din societăţile cu care Costache are contract de consilier juridic, în frunte cu Genesis Developement, sunt controlate de magnatul Liviu Tudor. Acesta este unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul afacerilor imobiliare.
Genesis Development a dezvoltat parcurile de birouri West Gate din Militari şi Novo Park din Pipera. Tudor este unul dintre cei mai mari proprietari de clădiri de birouri din România, cu un portofoliu de circa 130.000 mp.
În aprilie 2011, Tudor fonda Patronatul Proprietarilor de Clădiri din România (RABO), alături de alţi doi importanţi magnaţi, Ion Ţiriac şi ieşeanul Iulian Dascălu. În timpul Guvernului Adrian Năstase numele lui Liviu Tudor a fost asociat puternic cu cel al deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, dar şi cu afacerea Economatelor prin Concordia A4. În toată această ecuaţie mai rămâne de lămurit cu care societate Avicola a încheiat Constantin Costache contractul de 250.000 de euro, în condiţiile în care multe dintre societăţile cu acest nume din întreaga ţară sunt falimentare.
(12.12.2011)
Ultima ei declaraţie de avere din 2010 atrage atenţia prin veniturile declarate de soţul magistratului, Constantin Costache, din postura de consilier juridic. Se pare însă că Antonela Costache nu şi-a completat declaraţia de avere pe 2011 întrucât aceasta nu apare nici pe portalul Agenţiei Naţionale de Integritate, loc unde sunt „găzduite" declaraţiile de avere din toate domeniile, nici pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În aceste condiţii, nu sunt cunoscute câştigurile de anul acesta. Cele de pe 2010 însă sunt mai mult decât considerabile.
Astfel, la categoria „venituri din salarii", în declaraţia de avere a judecătoarei Costache, în dreptul soţului acesteia apar contracte încheiate de acesta cu numai puţin de cinci societăţi comerciale din postura de consilier juridic. Firmele care îl plătesc pe soţul judecătoarei Costache sunt Concordia A4, Internet City DOI, SC Prefabricate Vest, SC Genesis Developement şi SC Bucureşti Trading SA. De la toate aceste societăţi, potrivit declaraţiei de avere, el câştigă într-un an de zile 125.853 de RON. Mai mult decât soţia sa, al cărui venit anual este de 97.264 RON.
Surpriza soţului vine însă dintr-un alt contract încheiat de el cu o altă societate comercială. Astfel, la categoria „venituri din activităţi independente", în declaraţia de avere a judecătoarei apare un contract încheiat de soţul său, Constantin Costache, cu SC Avicola SA. Nu se precizează despre care Avicola este vorba în condiţiile în care, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, la nivel naţional există mai multe societăţi cu această denumire. Venitul încasat doar în 2010 de soţul judecătoarei, în urma acestui contract, este impresionant: 250.000 de euro. Şi asta în condiţiile în care la rubrica „serviciul prestat" pentru acest onorariu, Constantin Costache a trecut ca şi la celelalte contracte - consilier juridic. Acesta din urmă nu a putut fi contactat pentru a ne explica mai pe larg decât în declaraţia de avere natura contractului încheiat cu Avicola.
Consilierul magnatului
Pe lângă veniturile foarte mari, în cazul lui Constantin Costache este interesant şi cine se află în spatele firmelor pentru care lucrează acesta. Astfel, multe din societăţile cu care Costache are contract de consilier juridic, în frunte cu Genesis Developement, sunt controlate de magnatul Liviu Tudor. Acesta este unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul afacerilor imobiliare.
Genesis Development a dezvoltat parcurile de birouri West Gate din Militari şi Novo Park din Pipera. Tudor este unul dintre cei mai mari proprietari de clădiri de birouri din România, cu un portofoliu de circa 130.000 mp.
În aprilie 2011, Tudor fonda Patronatul Proprietarilor de Clădiri din România (RABO), alături de alţi doi importanţi magnaţi, Ion Ţiriac şi ieşeanul Iulian Dascălu. În timpul Guvernului Adrian Năstase numele lui Liviu Tudor a fost asociat puternic cu cel al deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, dar şi cu afacerea Economatelor prin Concordia A4. În toată această ecuaţie mai rămâne de lămurit cu care societate Avicola a încheiat Constantin Costache contractul de 250.000 de euro, în condiţiile în care multe dintre societăţile cu acest nume din întreaga ţară sunt falimentare.
(12.12.2011)
TREI BASARABENI, RETINUTI IN TIMP CE RIDICAU
1.000.000 USD DE LA O BANCA DIN IASI
Trei barbati au fost retinuti, ieri, de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Iasi in timp ce retrageau suma de aproximativ 1 milion USD de la o unitate bancara din municipiul Iasi. Cetateanul israelian Konstantin Ossipov (42 de ani), cetateanul moldovean Vitalie Matei (37 de ani) si generalul în rezervă Valeriu Gaichuk (54 de ani) - director al postului de televizune ITR Europe TV Channel, cu dubla cetatenie moldoveano-ucrainean, sunt membri ai unui grup infractional organizat, specializat in efectuarea de transferuri financiare neautorizate si spalare de bani.
DIICOT afirma ca prin atacuri informatice, membrii grupului au obtinut datele de logare la conturi de internet banking apartinand unor parti vatamate din Italia sau Statele Unite ale Americii si prin logare la conturile acestora, au ordonat transferuri bancare neautorizate in conturile unor societati comerciale apartinand inculpatilor. Ulterior, pentru disimularea provenientei ilicite a sumelor de bani, prin intermediul unor operatiuni comerciale fictive, acestea erau transferate in alte conturi sau ridicate in numerar de catre membrii grupului infractional. Ieri, cei trei au fost depistati in flagrant delict in timp ce retrageau suma de aproximativ un milion USD de la o unitate bancara din municipiul Iasi.
Anterior, inculpatii au mai incercat retragerea sumei de 400.000 de euro, operatiune nematerializata. Cei trei au fost retinuti pentru 24 de ore, pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, acces neautorizat la un sistem informatic, efectuarea de operatiuni financiare frauduloase si spalare de bani. Procurorii DIICOT au cooperat in aceasta cauza cu ofiterii FBI si cu autoritatile judiciare italiene, iar suportul informativ a fost asigurat de catre SRI. Actiunea a fost efectuata cu sprijinul ofiterilor de politie judiciara din cadrul BCCO Iasi si cu suportul tehnic al Directiei Operatiuni Speciale. DIICOT isi continua cercetarile pentru identificarea si tragerea la raspundere penala a tuturor membrilor retelei.
FILIERA ITALO - AMERICANA
În luna aprilie, Konstantin Ossipov şi-au deschis în Iaşi societatea comercială SC Rumolac SRL pe care nu au desfăşurat nicio tranzacţie. Săptămâna trecută, cei trei suspecţi au venit în Iaşi. Generalul s-a cazat la un hotel, iar israelianul împreună cu moldoveanul pe care l-ar fi folosit ca şofer şi translator - într-un apartament. Joi, cei trei au mers la CEC Bank pentru a scoate 400.000 de euro proveniţi din contul unei persoane juridice din Italia. Ulterior au încercat să scoată un milion de dolari transferaţi din conturile din SUA. Banca i-a amânat pe cei trei bărbaţi şi a anunţat şi oamenii legii, iar firmele atacate, din Italia si SUA, făcuseră deja plângere. A doua zi, când s-au dus după bani, generalul, omul de afaceri şi şoferul au fost luaţi pe sus de ofiţerii de la Crimă Organizată şi procurorii DIICOT si reţinuţi pentru 24 de ore pentru constituire a unui grup infracţional organizat, acces neautorizat la un sistem informatic, efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase şi spălare de bani. Pentru prinderea celor trei, anchetatorii români au colaborat cu FBI şi cu autorităţile juridice italiene.
VERSIUNEA "HACKERILOR"
Procurorii DIICOT au propus arestarea celor trei, iar Tribunalul Iaşi a decis trimiterea lor după gratii pentru 29 de zile. În faţa anchetatorilor, suspecţii au prezentat cu totul altă variantă. Ossipov a susţinut că o persoană l-a rugat să permită trecerea prin conturile sale a celor un milion de dolari şi el s-ar fi ales, în schimb, cu un comision de 19.000 de euro. De asemenea, acesta a precizat că şi-a deschis firma la Iaşi pentru a face export cu cereale, dar afacerea nu ar fi avut prea mult succes. „Majoritatea sumelor de bani provin din tranzacţii, o serie sunt mai complicate, dar sunt perfect normale. Clientul meu susţine că este nevinovat", a declarat Mihai Lucian, avocatul lui Ossipov. În ceea ce priveşte cei 400.000 de euro, israelianul Konstantin Ossipov ar fi susţinut că ar fi ajuns din greşeală în contul firmei sale şi că ar fi plătit un comision pentru a fi returnaţi. Pentru că nu ştia bine limba română, l-ar fi contactat pe basarabeanul Matei Vitalie, care îi servea ca şofer şi traducător. „Nu ştim nimic. Suntem în stare de şoc. Am venit acum din Moldova. El nu are studii de specialitate. Trăim ca nişte oameni normali. Vrem să se demonstreze că el nu are nicio legătură. Oricine putea fi în situaţia lui. El a fost luat ca şofer, nu ştia nimic", a spus sora lui Matei Vitalie.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, generalul a susţinut în schimb că milionul de dolari provenea de la o firmă interesată să cumpere 10% din acţiunile televiziunii sale. Acesta şi-ar fi luat 60.000 de dolari comision, iar restul banilor ar fi ajuns în două conturi ale televiziunii din Riga şi Zürich. „Sunt nevinovat. Banii sunt în cont. Nimeni nu a luat banii", a spus Valeriu Gaichuk, la ieşirea din sala de judecată. Recursul în cazul celor trei se va judeca săptămâna aceasta la Curtea de Apel Iaşi.
Valeriu Gaichuk (54 de ani) este general-locotenent în rezervă în armată ucraineană şi Directorul postului de televiziune ITR Europe TV Channel din Bruxelles. El s-a născut la Bălţi, are dublă cetăţenie, moldovenească şi ucraineană, şi locuia de câţiva ani în Belgia. In perioada 1979-1984, a urmat studii de economie şi relaţii internaţionale la Moscova. IN pozele postate pe contul său de pe site-ul de socializare, generalul apare în compania unor oameni influenţi din administraţie şi Biserică. Printre aceştia se numără patriarhul Rusiei, Kiril, fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Iuşcenko. Gaichuk nu a fost scutit de problemele cu legea. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, generalul a mai fost condamnat pentru fals de monedă şi înşelăciune.
(10.12.2011)
DIICOT afirma ca prin atacuri informatice, membrii grupului au obtinut datele de logare la conturi de internet banking apartinand unor parti vatamate din Italia sau Statele Unite ale Americii si prin logare la conturile acestora, au ordonat transferuri bancare neautorizate in conturile unor societati comerciale apartinand inculpatilor. Ulterior, pentru disimularea provenientei ilicite a sumelor de bani, prin intermediul unor operatiuni comerciale fictive, acestea erau transferate in alte conturi sau ridicate in numerar de catre membrii grupului infractional. Ieri, cei trei au fost depistati in flagrant delict in timp ce retrageau suma de aproximativ un milion USD de la o unitate bancara din municipiul Iasi.
Anterior, inculpatii au mai incercat retragerea sumei de 400.000 de euro, operatiune nematerializata. Cei trei au fost retinuti pentru 24 de ore, pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, acces neautorizat la un sistem informatic, efectuarea de operatiuni financiare frauduloase si spalare de bani. Procurorii DIICOT au cooperat in aceasta cauza cu ofiterii FBI si cu autoritatile judiciare italiene, iar suportul informativ a fost asigurat de catre SRI. Actiunea a fost efectuata cu sprijinul ofiterilor de politie judiciara din cadrul BCCO Iasi si cu suportul tehnic al Directiei Operatiuni Speciale. DIICOT isi continua cercetarile pentru identificarea si tragerea la raspundere penala a tuturor membrilor retelei.
FILIERA ITALO - AMERICANA
În luna aprilie, Konstantin Ossipov şi-au deschis în Iaşi societatea comercială SC Rumolac SRL pe care nu au desfăşurat nicio tranzacţie. Săptămâna trecută, cei trei suspecţi au venit în Iaşi. Generalul s-a cazat la un hotel, iar israelianul împreună cu moldoveanul pe care l-ar fi folosit ca şofer şi translator - într-un apartament. Joi, cei trei au mers la CEC Bank pentru a scoate 400.000 de euro proveniţi din contul unei persoane juridice din Italia. Ulterior au încercat să scoată un milion de dolari transferaţi din conturile din SUA. Banca i-a amânat pe cei trei bărbaţi şi a anunţat şi oamenii legii, iar firmele atacate, din Italia si SUA, făcuseră deja plângere. A doua zi, când s-au dus după bani, generalul, omul de afaceri şi şoferul au fost luaţi pe sus de ofiţerii de la Crimă Organizată şi procurorii DIICOT si reţinuţi pentru 24 de ore pentru constituire a unui grup infracţional organizat, acces neautorizat la un sistem informatic, efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase şi spălare de bani. Pentru prinderea celor trei, anchetatorii români au colaborat cu FBI şi cu autorităţile juridice italiene.
VERSIUNEA "HACKERILOR"
Procurorii DIICOT au propus arestarea celor trei, iar Tribunalul Iaşi a decis trimiterea lor după gratii pentru 29 de zile. În faţa anchetatorilor, suspecţii au prezentat cu totul altă variantă. Ossipov a susţinut că o persoană l-a rugat să permită trecerea prin conturile sale a celor un milion de dolari şi el s-ar fi ales, în schimb, cu un comision de 19.000 de euro. De asemenea, acesta a precizat că şi-a deschis firma la Iaşi pentru a face export cu cereale, dar afacerea nu ar fi avut prea mult succes. „Majoritatea sumelor de bani provin din tranzacţii, o serie sunt mai complicate, dar sunt perfect normale. Clientul meu susţine că este nevinovat", a declarat Mihai Lucian, avocatul lui Ossipov. În ceea ce priveşte cei 400.000 de euro, israelianul Konstantin Ossipov ar fi susţinut că ar fi ajuns din greşeală în contul firmei sale şi că ar fi plătit un comision pentru a fi returnaţi. Pentru că nu ştia bine limba română, l-ar fi contactat pe basarabeanul Matei Vitalie, care îi servea ca şofer şi traducător. „Nu ştim nimic. Suntem în stare de şoc. Am venit acum din Moldova. El nu are studii de specialitate. Trăim ca nişte oameni normali. Vrem să se demonstreze că el nu are nicio legătură. Oricine putea fi în situaţia lui. El a fost luat ca şofer, nu ştia nimic", a spus sora lui Matei Vitalie.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, generalul a susţinut în schimb că milionul de dolari provenea de la o firmă interesată să cumpere 10% din acţiunile televiziunii sale. Acesta şi-ar fi luat 60.000 de dolari comision, iar restul banilor ar fi ajuns în două conturi ale televiziunii din Riga şi Zürich. „Sunt nevinovat. Banii sunt în cont. Nimeni nu a luat banii", a spus Valeriu Gaichuk, la ieşirea din sala de judecată. Recursul în cazul celor trei se va judeca săptămâna aceasta la Curtea de Apel Iaşi.
Valeriu Gaichuk (54 de ani) este general-locotenent în rezervă în armată ucraineană şi Directorul postului de televiziune ITR Europe TV Channel din Bruxelles. El s-a născut la Bălţi, are dublă cetăţenie, moldovenească şi ucraineană, şi locuia de câţiva ani în Belgia. In perioada 1979-1984, a urmat studii de economie şi relaţii internaţionale la Moscova. IN pozele postate pe contul său de pe site-ul de socializare, generalul apare în compania unor oameni influenţi din administraţie şi Biserică. Printre aceştia se numără patriarhul Rusiei, Kiril, fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Iuşcenko. Gaichuk nu a fost scutit de problemele cu legea. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, generalul a mai fost condamnat pentru fals de monedă şi înşelăciune.
(10.12.2011)
27 DE DOSARE DE MARE CORUPTIE INSUMEAZA INTARZIERI IN JUSTITIE DE 92 DE ANI SI 7 LUNI
92 de ani, 7 luni si 28 de zile este intarzierea totala a 27 de mari dosare de coruptie din Romania.
Un raport statistic realizat de HotNews arata ca numarul total al anilor de intarziere adunat de cele 27 de mari dosare de coruptie monitorizate de respectiva agentie este 33.825 zile adica 92 de ani, 7 luni si 28 de zile. In medie, inseamna 3 ani si 6 luni pentru un dosar.
Raportul inventariaza datele statistice ale unor dosare de coruptie din iulie 2010 si pana pe 30 noiembrie 2011.
Top zece cele mai intarziate dosare de mare coruptie
Dosar de luare de mita – Nicolae Mischie – 2.362 de zile de la trimiterea in judecata / 6 ani si 5 luni
Dosarul "Armele de vanatoare" - Serban Mihailescu – 2.031 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 7 luni
Dosarul "Caprioara" - Marian Oprisan – 2.005 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 6 luni
Dosarul "Loteria I" - George Copos – 2.004 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 6 luni
Dosarul "Stramutati de lux" - Ionel Mantog – 1.912 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 2 luni
Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu – 1.910 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 3 luni
Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase – 1.844 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 16 zile
Dosarul "Aparatura medicala pentru penitenciare" - Serban Bradisteanu – 1.715 de zile de la trimiterea in judecata / 4 ani si 8 luni Dosarul "Matusa Tamara" - Adrian Nastase – 1.645 de zile de la trimiterea in judecata / 4 ani si 6 luni
Dosarul „Fabrica de zahar” – Gheorghe Falca – 1.498 de zile de la trimiterea in judecata / 4 ani si o luna
Top zece dosare cu cele mai multe amanari si termene inregistrate in procesul de judecata
Dosarul de luare de mita – Nicolae Mischie - Termene: 57 / Un termen la 41 de zile
Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu - Termene: 55 / Un termen la 34 de zile
Dosar "Caprioara" - Marian Oprisan - Termene: 55 / Un termen la 36 de zile
Dosarul "Loteria I" - George Copos - Termene: 48 / Un termen la 42 de zile
Dosarul "Stramutati de lux" - Ionel Mantog - Termene: 46 / Un termen la 41 de zile
Dosarul "Aparatura medicala pentru penitenciare" - Serban Bradisteanu - Termene: 43 / Un termen la 40 de zile
Dosarul "Trofeul calitatii" – Adrian Nastase - Termene: 43 / Un termen la 24 de zile
Dosarul „Fabrica de zahar” – Gheorghe Falca - Termene: 38 / Un termen la 39 de zile
Dosarul „Trafic cu terenuri” – Marinica Cazacu - Termene: 32 / Un termen la 39 de zile
Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase - Termene: 32 / Un termen la 59 de zile
Termene de prescriptie pentru marile dosare de coruptie
Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase - Termen de prescriptie in luna aprilie 2013 / Un an si 5 luni Dosarul "Matusa Tamara" - Adrian Nastase - Termen de prescriptie in luna iulie 2013 / Un an si 7 luni
Dosarul "Armele de vanatoare" - Serban Mihailescu - Termen de prescriptie luna octombrie 2014 / Doi ani si 11 luni
Dosarul "I.C.A." - Dan Voiculescu - Termen de prescriptie in anul 2018
Dosarul "Palinca si caltabosi" - Decebal Traian Remes - Termen de prescriptie in anul 2020
Dosarul "2 Mai" - Monica Iacob Ridzi - Termen de prescriptie in anul 2024
(08.12.2011)
Un raport statistic realizat de HotNews arata ca numarul total al anilor de intarziere adunat de cele 27 de mari dosare de coruptie monitorizate de respectiva agentie este 33.825 zile adica 92 de ani, 7 luni si 28 de zile. In medie, inseamna 3 ani si 6 luni pentru un dosar.
Raportul inventariaza datele statistice ale unor dosare de coruptie din iulie 2010 si pana pe 30 noiembrie 2011.
Top zece cele mai intarziate dosare de mare coruptie
Dosar de luare de mita – Nicolae Mischie – 2.362 de zile de la trimiterea in judecata / 6 ani si 5 luni
Dosarul "Armele de vanatoare" - Serban Mihailescu – 2.031 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 7 luni
Dosarul "Caprioara" - Marian Oprisan – 2.005 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 6 luni
Dosarul "Loteria I" - George Copos – 2.004 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 6 luni
Dosarul "Stramutati de lux" - Ionel Mantog – 1.912 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 2 luni
Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu – 1.910 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 3 luni
Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase – 1.844 de zile de la trimiterea in judecata / 5 ani si 16 zile
Dosarul "Aparatura medicala pentru penitenciare" - Serban Bradisteanu – 1.715 de zile de la trimiterea in judecata / 4 ani si 8 luni Dosarul "Matusa Tamara" - Adrian Nastase – 1.645 de zile de la trimiterea in judecata / 4 ani si 6 luni
Dosarul „Fabrica de zahar” – Gheorghe Falca – 1.498 de zile de la trimiterea in judecata / 4 ani si o luna
Top zece dosare cu cele mai multe amanari si termene inregistrate in procesul de judecata
Dosarul de luare de mita – Nicolae Mischie - Termene: 57 / Un termen la 41 de zile
Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu - Termene: 55 / Un termen la 34 de zile
Dosar "Caprioara" - Marian Oprisan - Termene: 55 / Un termen la 36 de zile
Dosarul "Loteria I" - George Copos - Termene: 48 / Un termen la 42 de zile
Dosarul "Stramutati de lux" - Ionel Mantog - Termene: 46 / Un termen la 41 de zile
Dosarul "Aparatura medicala pentru penitenciare" - Serban Bradisteanu - Termene: 43 / Un termen la 40 de zile
Dosarul "Trofeul calitatii" – Adrian Nastase - Termene: 43 / Un termen la 24 de zile
Dosarul „Fabrica de zahar” – Gheorghe Falca - Termene: 38 / Un termen la 39 de zile
Dosarul „Trafic cu terenuri” – Marinica Cazacu - Termene: 32 / Un termen la 39 de zile
Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase - Termene: 32 / Un termen la 59 de zile
Termene de prescriptie pentru marile dosare de coruptie
Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase - Termen de prescriptie in luna aprilie 2013 / Un an si 5 luni Dosarul "Matusa Tamara" - Adrian Nastase - Termen de prescriptie in luna iulie 2013 / Un an si 7 luni
Dosarul "Armele de vanatoare" - Serban Mihailescu - Termen de prescriptie luna octombrie 2014 / Doi ani si 11 luni
Dosarul "I.C.A." - Dan Voiculescu - Termen de prescriptie in anul 2018
Dosarul "Palinca si caltabosi" - Decebal Traian Remes - Termen de prescriptie in anul 2020
Dosarul "2 Mai" - Monica Iacob Ridzi - Termen de prescriptie in anul 2024
(08.12.2011)
COSTI IONITA, IN CARTI PENTRU GRAMMY
Colaborarea cu celebrul cântăreţ de muzică reggae, Shaggy, începe să dea roade pentru Costi Ioniţă. Cel mai recent album al artistului născut în Jamaica, "Summer In Kingston", a fost nominalizat la premiile Grammy 2012, categoria "Best Reggae Album". Două dintre piesele de pe disc, "Dame" şi "Fired Up", au fost compuse şi de Costi Ioniţă, potrivit bestmusic.ro.
"Dame" este un feat între Shaggy şi Celia, iar celălalt single este un featuring între Shaggy şi Pitbull. "Sunt foarte onorat de această nominalizare. M-am împrietenit cu Shaggy şi colaborăm foarte bine. M-a sunat ieri şi mi-a spus că am fost nominalizaţi", a declarat Costi Ioniţă la Antena 3. Fostul manelist ar putea să apară chiar pe scenă, la decernarea premiilor Grammy. "Este posibil să urc pe scenă", a mai spus compozitorul. "Sunt unul din puţinii români care fac România cunoscută la un nivel înalt", a completat Ioniţă. Decernarea premiilot Grammy este programată în luna februarie a anului viitor, la Los Angeles.
(07.12.2011)
"Dame" este un feat între Shaggy şi Celia, iar celălalt single este un featuring între Shaggy şi Pitbull. "Sunt foarte onorat de această nominalizare. M-am împrietenit cu Shaggy şi colaborăm foarte bine. M-a sunat ieri şi mi-a spus că am fost nominalizaţi", a declarat Costi Ioniţă la Antena 3. Fostul manelist ar putea să apară chiar pe scenă, la decernarea premiilor Grammy. "Este posibil să urc pe scenă", a mai spus compozitorul. "Sunt unul din puţinii români care fac România cunoscută la un nivel înalt", a completat Ioniţă. Decernarea premiilot Grammy este programată în luna februarie a anului viitor, la Los Angeles.
(07.12.2011)
BEIZADEAUA DE BANCHER CARE A UCIS DOI TINERI
INTR-UN ACCIDENT DE MASINA, ELIBERAT DIN AREST
Tribunalul Bucuresti a admis, astazi, recursul lui Andrei Andronie - fiul de bancher acuzat de ucidere din culpă a doua persoane in urma unui acident de masina, împotriva hotărârii Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, care dispusese prelungirea mandatului de arestare cu 30 de zile. In urma procesului, judecatorii au dispus cercetarea tanarului în stare de libertate. Desi inculpatul a solicitat să-i fie permis si să părăsească tara, pentru a reveni la studii în Olanda, judecatorii au decis ca acesta sa aiba in continuare interdictie de părăsire a Bucurestiului.
Reamintim ca în noaptea de 5 spre 6 noiembrie, beizadeaua de bancher conducea un BMW X5 pe Calea Floreasca din Bucuresti, cu 150-200 km/ha si provocat un accident soldat cu decesul a două persoane, în timp era urmărit de Politie. Jeep-ul său a lovit un autoturism Seat, apoi a fost proiectat într-un taxi, atât soferul acestuia, cât si pasagera sa pierzându-si viata în urma impactului. Alte trei persoane au fost rănite. Dupa acident, Andrei Andronie fiind, apoi, arestat. El a refuzat să sufle în aparatul alcooltest, apoi să-i fie recoltate probe biologice.
Astăzi, în fata judecătorilor, a sustinut că nu a refuzat, ci doar ar fi cerut un răgaz, să se linistească, polițistii interpretând eronat spusele sale. A admis, tot în instanță, că a consumat băuturi alcoolice, dar doar un cocktail cu vodcă și că nu ar fi fost beat. Și-a motivat refuzul de a colabora cu polițistii prin faptul că ar fi primit un pumn, de la un trecător, de fată cu oamenii legii, care nu ar fi intervenit. El a mai spus că are cosmaruri în arest.
(06.12.2011)
Reamintim ca în noaptea de 5 spre 6 noiembrie, beizadeaua de bancher conducea un BMW X5 pe Calea Floreasca din Bucuresti, cu 150-200 km/ha si provocat un accident soldat cu decesul a două persoane, în timp era urmărit de Politie. Jeep-ul său a lovit un autoturism Seat, apoi a fost proiectat într-un taxi, atât soferul acestuia, cât si pasagera sa pierzându-si viata în urma impactului. Alte trei persoane au fost rănite. Dupa acident, Andrei Andronie fiind, apoi, arestat. El a refuzat să sufle în aparatul alcooltest, apoi să-i fie recoltate probe biologice.
Astăzi, în fata judecătorilor, a sustinut că nu a refuzat, ci doar ar fi cerut un răgaz, să se linistească, polițistii interpretând eronat spusele sale. A admis, tot în instanță, că a consumat băuturi alcoolice, dar doar un cocktail cu vodcă și că nu ar fi fost beat. Și-a motivat refuzul de a colabora cu polițistii prin faptul că ar fi primit un pumn, de la un trecător, de fată cu oamenii legii, care nu ar fi intervenit. El a mai spus că are cosmaruri în arest.
(06.12.2011)
PREJUDICIUL DIN DOSARUL"TROFEUL CALITATII" INTENTAT DE D.N.A. LUI ADRIAN NASTASE: 3.700 EURO!
Aproape 1.000 de persoane sunt aduse ca martori ai acuzării în procesul mamut în care subordonaţii lui Daniel Morar de la DNA vor să demonstreze că Adrian Năstase şi-a finanţat murdar campania electorală din 2004. Au trecut de atunci şapte ani în care informaţiile distribuite "pe surse" dezvăluiau marile acte de corupţie patronate de Adrian Năstase, care şi-a folosit influenţa pentru a prejudicia o instituţie a statului (Inspectoratul de Stat în Construcţii) cu suma de 69.611.552.132 lei vechi (circa 175.000 euro). În anul 2009, procurorii Volintiru Dănuţ şi Moraru-Iorga Mihaela, verificaţi de Doru Florin Ţuluş, au trimis instanţei rechizitoriul care susţinea în esenţă că simpozionul "Trofeul calităţii în construcţii" ediţia 2004 a reprezentat un pretext pentru colectarea de bani din care s-au procurat materiale electorale. În cei cinci ani de la comiterea presupuselor fapte şi până la trimiterea în judecată, procurorii DNA s-au străduit să dovedească legătura financiară dintre finanţarea "Trofeului calităţii" şi construirea casei lui Adrian Năstase din strada Zambaccian. Când şi-au dat seama că imobilul fusese terminat înainte de "Trofeu", au schimbat direcţia spre campania electorală în care candidatul Năstase nu avea altă treabă decât să se ocupe, ca prim-ministru, pe lângă aderarea la UE pentru care se negociau ultimele capitole şi de procurarea de pixuri şi brichete. Cu toate acestea, expertiza judiciar-contabilă reţine un prejudiciu de numai 3.700 de euro la bugetul statului, din care circa 1.900 euro în dauna ISC.
Deşi au fabricat un dosar integral cu ţintă politică, procurorii DNA au uitat voit să ţină seama de câteva elemente de bază ale alegerilor din 2004, când au avut loc alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale. De campaniile electorale nu s-a ocupat personal de finanţarea acestora, ele fiind organizate, conform legii, de către stafful electoral unic pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale format din reprezentanţi ai PSD şi PC, inclusiv din mandatarii financiari.
"Sărind" peste aceste reguli ale campaniei, procurorii s-au concentrat pe "spolierea" Inspectoratului de Stat în Construcţii, ca organizator al simpozionului "Trofeul Calităţii 2004", de către o serie de firme care au derulat acţiunile specifice ale manifestării – de fapt un concurs naţional între constructorii români şi străini care au finalizat lucrări în 2004. Au fost 11 seminarii la nivel local şi o manifestare finală, la care s-au decernat premiile naţionale. 11 comisii de jurizare au analizat 420 de lucrări executate de 250 de firme din domeniu, pentru faza finală fiind selectate 140 de lucrări.
La manifestarea în cadrul căreia au fost decernate trofeele calităţii au participat 5.000 de persoane. Au fost premiate zece lucrări constructive de referinţă, între care Terminalul din Portul Constanţa, Biblioteca publică "Octavian Goga" din Cluj, sediile BRD din Timişoara şi Cluj, consolidarea Atheneului Român, construcţia Europa House din Bucureşti.
Procurorii au reţinut că participanţii au achitat o taxă pentru a fi jurizaţi, care a reprezentat veniturile din care s-a finanţat manifestarea. Suma respectivă, susţine rechizitoriul, a fost deturantă însă spre campania electorală şi ea reprezintă prejudiciul adus Inspectoratului de Stat în Construcţii. Ca să fie statul păgubit, şi ISC parte civilă, procurorii l-au forţat pe şeful instituţiei să se dea victimă deşi în conturi nu se înregistraseră pagube.
DNA a pus în mişcare o uriaşă maşină de investigaţii care a consumat resurse fără număr pentru a proba vinovăţia lui Năstase. Procesul va intra în analele justiţiei româneşti, fiind demn de Cartea Recordurilor, cu cei 974 de martori ai acuzării. Practic, majoritatea participanţilor la "Trofeul Calităţii" sunt aduşi în faţa instanţei pentru a desena de fapt un Trofeu al Degradării Justiţiei, derulat acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii au băgat viteză maximă în proces care, la ordin, programează şedinţe într-un ritm nemaiîntâlnit. Pentru a "fluidiza" şedinţele, sunt programaţi câte 50 de martori pe zi, o altă premieră jalnică. În fine, relevant pentru ţinta procesului, instanţa a admis doar cinci martori din partea apărării (faţă de cei 974 din partea DNA) pentru a prezenta procedurile de derulare a campaniilor electorale.
Procurorii DNA au însă acum o misiune imposibilă deoarece instanţa de judecată a admis (cu greutate şi parţial) efectuarea unei expertize contabile. Această expertiză aruncă în aer acuzaţiile de prejudiciere a statului şi scoate practic din joc partea civilă din proces. Experţii au demonstrat că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu putea include legal în bugetul de venituri taxele de participare la "Trofeul Calităţii" şi, în consecinţă, nici nu putea administra cheltuirea acestor bani, făcută de firmele specializate care au avut sub contract organizarea manifestărilor. Neavând banii în conturi, nici marele prejudiciu, proba "fore", nu există. În final, expertiza contabilă juridică reţine un prejudiciu minor, de circa 3.700 de euro la bugetul statului, din care circa 1.900 euro în dauna ISC.
INTREBARI PENTRU DNA
Aşadar, de la 175.000 de euro, suma aruncată pe piaţă de DNA în calculele experţilor contabili se micşorează de aproape 50 de ori!
Daniel Morar, şeful DNA, sub al cărui mandat s-a pus la cale această mascaradă judiciară, este blagoslovit de şeful statului cu o prelungire a exercitării funcţiei. DNA, braţul de fier al regimului Băsescu, va trebui să răspundă, acum sau peste câteva luni, la câteva întrebări.
● Cine a avut interesul declanşării unei anchete de proporţii, cu deplasarea unor procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară în toată ţara pentru audierea în două rânduri a aproape 1.000 de persoane, dintre care au fost selecţionaţi cei 974 de martori?
● Ce resurse a alocat DNA pentru acest dosar care a blocat, de fapt, cercetarea unor cauze cu adevărat de mare corupţie?
● Cine va "deconta" prejudiciul de imagine adus DNA şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin dezumflarea acestei gogoşi cum se dovedeşte dosarul "Trofeul Calităţii"?
● Cine impune ritmul şedinţelor în acest proces care prin termenele fără răgaz prejudiciază dreptul la apărare al invinuitului Adrian Năstase, chemat în această săptămână de trei ori în instanţă, iar săptămâna viitoare de cinci ori?
(05.12.2011)
Deşi au fabricat un dosar integral cu ţintă politică, procurorii DNA au uitat voit să ţină seama de câteva elemente de bază ale alegerilor din 2004, când au avut loc alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale. De campaniile electorale nu s-a ocupat personal de finanţarea acestora, ele fiind organizate, conform legii, de către stafful electoral unic pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale format din reprezentanţi ai PSD şi PC, inclusiv din mandatarii financiari.
"Sărind" peste aceste reguli ale campaniei, procurorii s-au concentrat pe "spolierea" Inspectoratului de Stat în Construcţii, ca organizator al simpozionului "Trofeul Calităţii 2004", de către o serie de firme care au derulat acţiunile specifice ale manifestării – de fapt un concurs naţional între constructorii români şi străini care au finalizat lucrări în 2004. Au fost 11 seminarii la nivel local şi o manifestare finală, la care s-au decernat premiile naţionale. 11 comisii de jurizare au analizat 420 de lucrări executate de 250 de firme din domeniu, pentru faza finală fiind selectate 140 de lucrări.
La manifestarea în cadrul căreia au fost decernate trofeele calităţii au participat 5.000 de persoane. Au fost premiate zece lucrări constructive de referinţă, între care Terminalul din Portul Constanţa, Biblioteca publică "Octavian Goga" din Cluj, sediile BRD din Timişoara şi Cluj, consolidarea Atheneului Român, construcţia Europa House din Bucureşti.
Procurorii au reţinut că participanţii au achitat o taxă pentru a fi jurizaţi, care a reprezentat veniturile din care s-a finanţat manifestarea. Suma respectivă, susţine rechizitoriul, a fost deturantă însă spre campania electorală şi ea reprezintă prejudiciul adus Inspectoratului de Stat în Construcţii. Ca să fie statul păgubit, şi ISC parte civilă, procurorii l-au forţat pe şeful instituţiei să se dea victimă deşi în conturi nu se înregistraseră pagube.
DNA a pus în mişcare o uriaşă maşină de investigaţii care a consumat resurse fără număr pentru a proba vinovăţia lui Năstase. Procesul va intra în analele justiţiei româneşti, fiind demn de Cartea Recordurilor, cu cei 974 de martori ai acuzării. Practic, majoritatea participanţilor la "Trofeul Calităţii" sunt aduşi în faţa instanţei pentru a desena de fapt un Trofeu al Degradării Justiţiei, derulat acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii au băgat viteză maximă în proces care, la ordin, programează şedinţe într-un ritm nemaiîntâlnit. Pentru a "fluidiza" şedinţele, sunt programaţi câte 50 de martori pe zi, o altă premieră jalnică. În fine, relevant pentru ţinta procesului, instanţa a admis doar cinci martori din partea apărării (faţă de cei 974 din partea DNA) pentru a prezenta procedurile de derulare a campaniilor electorale.
Procurorii DNA au însă acum o misiune imposibilă deoarece instanţa de judecată a admis (cu greutate şi parţial) efectuarea unei expertize contabile. Această expertiză aruncă în aer acuzaţiile de prejudiciere a statului şi scoate practic din joc partea civilă din proces. Experţii au demonstrat că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu putea include legal în bugetul de venituri taxele de participare la "Trofeul Calităţii" şi, în consecinţă, nici nu putea administra cheltuirea acestor bani, făcută de firmele specializate care au avut sub contract organizarea manifestărilor. Neavând banii în conturi, nici marele prejudiciu, proba "fore", nu există. În final, expertiza contabilă juridică reţine un prejudiciu minor, de circa 3.700 de euro la bugetul statului, din care circa 1.900 euro în dauna ISC.
INTREBARI PENTRU DNA
Aşadar, de la 175.000 de euro, suma aruncată pe piaţă de DNA în calculele experţilor contabili se micşorează de aproape 50 de ori!
Daniel Morar, şeful DNA, sub al cărui mandat s-a pus la cale această mascaradă judiciară, este blagoslovit de şeful statului cu o prelungire a exercitării funcţiei. DNA, braţul de fier al regimului Băsescu, va trebui să răspundă, acum sau peste câteva luni, la câteva întrebări.
● Cine a avut interesul declanşării unei anchete de proporţii, cu deplasarea unor procurori şi ofiţeri de poliţie judiciară în toată ţara pentru audierea în două rânduri a aproape 1.000 de persoane, dintre care au fost selecţionaţi cei 974 de martori?
● Ce resurse a alocat DNA pentru acest dosar care a blocat, de fapt, cercetarea unor cauze cu adevărat de mare corupţie?
● Cine va "deconta" prejudiciul de imagine adus DNA şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin dezumflarea acestei gogoşi cum se dovedeşte dosarul "Trofeul Calităţii"?
● Cine impune ritmul şedinţelor în acest proces care prin termenele fără răgaz prejudiciază dreptul la apărare al invinuitului Adrian Năstase, chemat în această săptămână de trei ori în instanţă, iar săptămâna viitoare de cinci ori?
(05.12.2011)
MANIPULARE MARCA SOV:
COZMIN GUSA SI MARICEL PACURARU, "PATRONII" PETROMSERVICE SI ACTIONARI LA REALITATEA SI OTV
"Strategul" rusofil Cozmin Gușă, folosit de SOV in diverse businessuri pe post de "inaintas", a declarat în exclusivitate duminică seară, într-o ediție specială a emisiunii “Ultimul Cuvânt” cu Ion Cristoiu, difuzată pe B1 TV, că este acționar cu 20% la Realitatea TV și OTV, dar și noul proprietar al fostei PetromService.
“La trustul Realitatea Media avem o participare undeva în jurul a 20%. Avem și 20% din OTV, plus alte licențe de radio și televiziune din țară care așteaptă să fie reactivate cum ar fi Ziua, sau Gardianul. (...) Am cumpărat acționarul majoritar de la PetromService și împreună cu un partener de-al meu, Maricel Păcuraru (FOTO), printr-un SRL românesc, în care eu sunt acționar 50% și Maricel 50%, eu admistrator unic, am cumpărat acea societate cipriotă care deține 55% din PetromService și în consecință suntem patronii PetromService din această lună”, a declarat Cozmin Gușă.
El sustine că PSV Company, fosta PetromService, s-a constituit deja parte în dosarul în care s-a cerut arestarea “lotului Vîntu”, pentru recuperarea prejudiciului, estimat la peste 83 de milioane de euro.
La începutul lunii noiembrie, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și Octavian Țurcan au primit mandat de reținere pentru 24 de ore în dosarul PetromService pentru delapidare de bani.
Probatoriul arăta că s-au cumpărat acțiuni suprevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi s-au transferarat fraudulos şi controlat banii obţinuţi, pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
Ulterior, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și ceilalalți 8 inculpați în cazul PetromService au fost eliberați, după ce magistrații Curții de Apel București au decis judecarea în libertate a acestora
Totodată, Cozmin Gușă a anunțat că are planuri legate și de Insomar, în care vrea să aducă o platformă de analiză și prognoză geopolitică. "Mă interesează foarte mult să regionalizăm în zona balcanilor de vest, o anumită platformă de analiză și prognoză geopolitică și am deja discuții cu niște parteneri americani care să investească alături de noi", a declarat Cozmin Gușă.
Ce spun datele oficiale
Conform celor mai recente documente ale CNA, citate de site-ul Pagina de Media, structura acționariatului societății Realitatea Media, cea care deține postul Realitatea TV este următoarea:
Bluelink Comunicazione Limited: 86,5%
Sindicatul Național Petrom-Energie: 5,4%
PSV Company: 7,5%
Liviu Luca: 0.000000139 %
Toroipan Gheorghe Cristian: 0.000000139 %
Luha Eugen Gheorghe: 0.000000139 %
Global Video Media: 0.507001207 %
La acționarul majoritar - Bluelink Comunicazione Limited - Elan Schwartzenberg are, conform propriilor declarații, 92% din acțiuni.
Ce a făcut Gușă în ultimii 15 ani. Nimic. Sau manevre!
În 1996, Cozmin Gușă era redactor șef-adjunct al cotidianului clujean, Mesagerul Transilvan, dar nu avea un rol de primă mână în respectiva publicație. În 1997 dă o "lovitură de redacție", îi elimină pe director și pe redactorul șef și devine numărul unu în ziar. Îi schimbă numele în "Știrea", dar numele nou nu prinde și ziarul alunecă rău de tot pe topogan. În același an obține o bursă în SUA, și se întoarce în 1998 direct într-un post de conducere în trustul de presă al lui Dan Voiculescu. După trei ani, în 2001 sare în barca PSD unde devine secretar general al partidului condus de Adrian Năstase. În 2003, cu un an înaintea alegerilor, pleacă din PSD și ajunge mâna stângă a lui Traian Băsescu în PD. În campania electorală pentru parlamentare și prezidențiale din 2004, este alături de Vasile Blaga locotenent al lui Traian Băsescu. Imediat după alegeri, este numit șef a deputaților Alianței DA. În ziua alegerii președintelui Camerei Deputaților, Gușă este cel care decide părăsirea sălii de către deputații PNL și PD, din cauză că deputații PSD nu respectau normele scutinului secret, votând la vedere. (Foarte multe voci din PNL, dar și din PD au criticat decizia lui Gușă, susținînd că prin ieșirea din plen a sabotat alegerea ca președinte al Camerei a liberalei Mona Muscă.
Cei care l-au acuzat au venit cu argumentul obținerii unor aranjării unor voturi din zona PRM, fapt ce ar fi permis alegerea Monei Muscă, indiferent de ce ar fi făcut cei din PSD. Ulterior, mai mulți PRM-iști au recunoscut că ar fi urmat să voteze candidate liberală. În primele zile ale anului 2005, Guță împreună cu câțiva deputați din noul val al PD, intră în conflict cu conducerea partidului din cauză că nu i s-a acceptat candidatura la șefia deputaților PD. Părăsește PD și formează alături de deputații Lavinia Șandru și Aurelian Pavelescu (amândoi tot ex PD) o formațiune politică nouă, PIN, fără rezonanță și rezultate în următoarele alegeri. Deși se declară adversar pe față al lui Traian Băsescu, în 2007, în două conferințe de presă ținute la Camera Deputaților, Gusa prestează ca un adevărat avocat al președintelui. În 2009 devine mai consilier al prezidențiabilului Mircea Geoană si ii provoaca infrangerea acestuia in beneficiul lui Basescu. Dupa aceaa, in 2010 și 2011, Gușă s-a dedicat afacerilor și a pozat în analist politic afiliat Cotroceniului.
(28.11.2011)
“La trustul Realitatea Media avem o participare undeva în jurul a 20%. Avem și 20% din OTV, plus alte licențe de radio și televiziune din țară care așteaptă să fie reactivate cum ar fi Ziua, sau Gardianul. (...) Am cumpărat acționarul majoritar de la PetromService și împreună cu un partener de-al meu, Maricel Păcuraru (FOTO), printr-un SRL românesc, în care eu sunt acționar 50% și Maricel 50%, eu admistrator unic, am cumpărat acea societate cipriotă care deține 55% din PetromService și în consecință suntem patronii PetromService din această lună”, a declarat Cozmin Gușă.
El sustine că PSV Company, fosta PetromService, s-a constituit deja parte în dosarul în care s-a cerut arestarea “lotului Vîntu”, pentru recuperarea prejudiciului, estimat la peste 83 de milioane de euro.
La începutul lunii noiembrie, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și Octavian Țurcan au primit mandat de reținere pentru 24 de ore în dosarul PetromService pentru delapidare de bani.
Probatoriul arăta că s-au cumpărat acțiuni suprevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi s-au transferarat fraudulos şi controlat banii obţinuţi, pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
Ulterior, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca și ceilalalți 8 inculpați în cazul PetromService au fost eliberați, după ce magistrații Curții de Apel București au decis judecarea în libertate a acestora
Totodată, Cozmin Gușă a anunțat că are planuri legate și de Insomar, în care vrea să aducă o platformă de analiză și prognoză geopolitică. "Mă interesează foarte mult să regionalizăm în zona balcanilor de vest, o anumită platformă de analiză și prognoză geopolitică și am deja discuții cu niște parteneri americani care să investească alături de noi", a declarat Cozmin Gușă.
Ce spun datele oficiale
Conform celor mai recente documente ale CNA, citate de site-ul Pagina de Media, structura acționariatului societății Realitatea Media, cea care deține postul Realitatea TV este următoarea:
Bluelink Comunicazione Limited: 86,5%
Sindicatul Național Petrom-Energie: 5,4%
PSV Company: 7,5%
Liviu Luca: 0.000000139 %
Toroipan Gheorghe Cristian: 0.000000139 %
Luha Eugen Gheorghe: 0.000000139 %
Global Video Media: 0.507001207 %
La acționarul majoritar - Bluelink Comunicazione Limited - Elan Schwartzenberg are, conform propriilor declarații, 92% din acțiuni.
Ce a făcut Gușă în ultimii 15 ani. Nimic. Sau manevre!
În 1996, Cozmin Gușă era redactor șef-adjunct al cotidianului clujean, Mesagerul Transilvan, dar nu avea un rol de primă mână în respectiva publicație. În 1997 dă o "lovitură de redacție", îi elimină pe director și pe redactorul șef și devine numărul unu în ziar. Îi schimbă numele în "Știrea", dar numele nou nu prinde și ziarul alunecă rău de tot pe topogan. În același an obține o bursă în SUA, și se întoarce în 1998 direct într-un post de conducere în trustul de presă al lui Dan Voiculescu. După trei ani, în 2001 sare în barca PSD unde devine secretar general al partidului condus de Adrian Năstase. În 2003, cu un an înaintea alegerilor, pleacă din PSD și ajunge mâna stângă a lui Traian Băsescu în PD. În campania electorală pentru parlamentare și prezidențiale din 2004, este alături de Vasile Blaga locotenent al lui Traian Băsescu. Imediat după alegeri, este numit șef a deputaților Alianței DA. În ziua alegerii președintelui Camerei Deputaților, Gușă este cel care decide părăsirea sălii de către deputații PNL și PD, din cauză că deputații PSD nu respectau normele scutinului secret, votând la vedere. (Foarte multe voci din PNL, dar și din PD au criticat decizia lui Gușă, susținînd că prin ieșirea din plen a sabotat alegerea ca președinte al Camerei a liberalei Mona Muscă.
Cei care l-au acuzat au venit cu argumentul obținerii unor aranjării unor voturi din zona PRM, fapt ce ar fi permis alegerea Monei Muscă, indiferent de ce ar fi făcut cei din PSD. Ulterior, mai mulți PRM-iști au recunoscut că ar fi urmat să voteze candidate liberală. În primele zile ale anului 2005, Guță împreună cu câțiva deputați din noul val al PD, intră în conflict cu conducerea partidului din cauză că nu i s-a acceptat candidatura la șefia deputaților PD. Părăsește PD și formează alături de deputații Lavinia Șandru și Aurelian Pavelescu (amândoi tot ex PD) o formațiune politică nouă, PIN, fără rezonanță și rezultate în următoarele alegeri. Deși se declară adversar pe față al lui Traian Băsescu, în 2007, în două conferințe de presă ținute la Camera Deputaților, Gusa prestează ca un adevărat avocat al președintelui. În 2009 devine mai consilier al prezidențiabilului Mircea Geoană si ii provoaca infrangerea acestuia in beneficiul lui Basescu. Dupa aceaa, in 2010 și 2011, Gușă s-a dedicat afacerilor și a pozat în analist politic afiliat Cotroceniului.
(28.11.2011)
BORCEA ARE PROBLEME CU MERCURUL SI CU DNA, ALINA CU SARCINA
Alina Borcea, soția președintelui executiv al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, Cristi Borcea, trece prin momente grele, deoarece are probleme cu sarcina. În prezent, Alina Borcea se află în casa sa din Miami, unde este supravegheată de medici care o sfătuiesc să aibă grijă de sănătatea ei, pentru a nu pune în pericol viata fătului.
Nici Cristi Borcea nu stă bine cu sănătatea. Actionarul are în continuare probleme din cauza intoxicației cu mercur.
În plus, Borcea este anchetat de DNA pentru posibile fapte de dare de mită în dosarul “Mită pentru arbitri”. Președintele executiv al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti a intrat în atentia anchetatorilor în urma unei discutii pe care acesta a avut-o cu fostul sef al aribtrilor din România, Vasile Avram, în care îii promitea mai multe baxuri de sampanie.
(25.11.2011)
Nici Cristi Borcea nu stă bine cu sănătatea. Actionarul are în continuare probleme din cauza intoxicației cu mercur.
În plus, Borcea este anchetat de DNA pentru posibile fapte de dare de mită în dosarul “Mită pentru arbitri”. Președintele executiv al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti a intrat în atentia anchetatorilor în urma unei discutii pe care acesta a avut-o cu fostul sef al aribtrilor din România, Vasile Avram, în care îii promitea mai multe baxuri de sampanie.
(25.11.2011)
MATEI BRATIANU, CERCETAT DE ANI
PENTRU CA E SI DEPUTAT SI SEF DE SINDICAT
Agentia Nationala de Integritate a constatat starea de incompatibilitate a deputatului PSD Matei Bratianu, care detine si functia de Presedinte al Federatiei Sindicatelor din Posta si Comunicatii.
Potrivit ANI, Bratianu a detinut in perioada (24.10.2008 - 22.09.2011) functia de presedinte al Federatiei Sindicatelor din Posta si Comunicatii, intre 1991-2008 a fost presedinte, vicepresedinte si secretar general al Blocului National Sindical, dar si prim-vicepresedinte al Blocului National Sindical.
Astfel, ANI a identificat elemente in sensul incalcarii legislatiei privind regimul juridic al incompatibilitatilor, deoarece, conform dispozitiilor art. 82, alin. 1, lit. h) din Legea nr. 161/2003, calitatea de deputat si senator este, de asemenea, incompatibila cu functia de presedinte, vicepresedinte, secretar si trezorier al federatiilor si confederatiilor sindicale. Conform Legii, persoana fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani.
(24.11.2011)
Potrivit ANI, Bratianu a detinut in perioada (24.10.2008 - 22.09.2011) functia de presedinte al Federatiei Sindicatelor din Posta si Comunicatii, intre 1991-2008 a fost presedinte, vicepresedinte si secretar general al Blocului National Sindical, dar si prim-vicepresedinte al Blocului National Sindical.
Astfel, ANI a identificat elemente in sensul incalcarii legislatiei privind regimul juridic al incompatibilitatilor, deoarece, conform dispozitiilor art. 82, alin. 1, lit. h) din Legea nr. 161/2003, calitatea de deputat si senator este, de asemenea, incompatibila cu functia de presedinte, vicepresedinte, secretar si trezorier al federatiilor si confederatiilor sindicale. Conform Legii, persoana fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani.
(24.11.2011)
UDREA CUMPARA SMARTPHONE-URI PENTRU ANGAJATI CU BANI EUROPENI
Bani europeni pentru telefoane mobile. Este noua achiziţie a ministerului condus de Elena Udrea. 50.000 de euro se plătesc pentru 190 de smartphone-uri. Norocoşii sunt angajaţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional.
Angajaţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional vor primi smartphone de serviciu de ultimă generaţie. Şefii, mobile de top, de aproape trei mii de lei bucata. Angajaţii, ceva mai ieftine, de numai 500 de lei bucata. În total, 162 de mobile.
Asigurarea performanţei în procesul de atragere a fondurilor europene presupune şi asigurarea unor dotări şi mijloace tehnice adecvate pentru personalul care gestionează programele operaţionale europene", explică oficialii ministerului Dezvoltării. Institutia susţine că telefoanele sunt destinate numai şefilor.
Personalul de conducere implicat în derularea POR va beneficia de aparate de tip smartphone. Este vorba de angajaţii care efectuează în mod frecvent deplasări în interes de serviciu, iar pe durata acestora este esenţial să aibă acces la informaţiile necesare în procesul decizional şi la mijloace de comunicare eficiente.
Telefoanele mobile au fost achiziţionate prin licitaţie, iar preţul total e mai mic decât cel estimat iniţial, de 50.000 de euro. Pentru minister e o licitaţie ca oricare alta. Chiar dacă a dat atât de multe date tehnice în caietul de sarcini încât cei care se ocupă de evrificarea achiziţiilor publice îşi pun întrebarea dacă nu a fost vizat un anumit vânzător. Era nevoie numai de preţ, spun surse ANRMAP. Ministerul precizează că totul este legal.
(23.11.2011)
Angajaţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional vor primi smartphone de serviciu de ultimă generaţie. Şefii, mobile de top, de aproape trei mii de lei bucata. Angajaţii, ceva mai ieftine, de numai 500 de lei bucata. În total, 162 de mobile.
Asigurarea performanţei în procesul de atragere a fondurilor europene presupune şi asigurarea unor dotări şi mijloace tehnice adecvate pentru personalul care gestionează programele operaţionale europene", explică oficialii ministerului Dezvoltării. Institutia susţine că telefoanele sunt destinate numai şefilor.
Personalul de conducere implicat în derularea POR va beneficia de aparate de tip smartphone. Este vorba de angajaţii care efectuează în mod frecvent deplasări în interes de serviciu, iar pe durata acestora este esenţial să aibă acces la informaţiile necesare în procesul decizional şi la mijloace de comunicare eficiente.
Telefoanele mobile au fost achiziţionate prin licitaţie, iar preţul total e mai mic decât cel estimat iniţial, de 50.000 de euro. Pentru minister e o licitaţie ca oricare alta. Chiar dacă a dat atât de multe date tehnice în caietul de sarcini încât cei care se ocupă de evrificarea achiziţiilor publice îşi pun întrebarea dacă nu a fost vizat un anumit vânzător. Era nevoie numai de preţ, spun surse ANRMAP. Ministerul precizează că totul este legal.
(23.11.2011)
GEOANA, EXCLUS DIN PSD
Dupa patru ore de discutii in Consiliul Executiv National al PSD, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a fost exclus din PSD în urma deciziei luate în CExN, astazi, cu 50 de voturi "pentru", cinci "împotrivă" şi trei abţineri. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, după decizia CExN, că PSD nu se va reforma câtă vreme va fi condus din umbră de Ion Iliescu şi Adrian Năstase, el precizând că Victor Ponta este o marionetă a acestora, "cu apucături tiranice şi o lipsă teribilă de caracter".
"Din păcate, acest partid, atâta vreme cât este condus din umbră de Iliescu şi Năstase nu are vreo şansă de reformare. Au pus în fruntea partidului o marionetă cu apucături tiranice şi o lipsă teribilă de caracter, cu un ton suburban. Nu am văzut niciodată atâtea minciuni şi invective, nu am vazut niciodată atât de puţină decentă în relaţiile din partid", a spus Geoană.
Geoană a vorbit despre "această execuţie stalinistă pentru un motiv nici măcar astăzi cunoscut".
"Mă îndurerează pentru că a fost vorba despre o decizie anunţată. Ponta şi-a pus demisia pe masă şantajând colegii. Înţeleg presiunea la care unii colegi au fost supuşi", a spus Geoană. Decizia de excludere din PSD a fost, în opinia lui Geoană, "profund nedreaptă", el spunând că la 18.03 a primit, pentru prima dată de când a început această "nebunie", "aşa-zisele" acuze. "Ponta şi acoliţii bat câmpii în ceea ce priveşte aşa-zisele acuzaţii. Doar astăzi au fost capabili să producă un document după mascarada de la Comisia de Integritate", a spus Geoană.
Adio tovarăşi, pe curând prieteni
"Nu mă despart de partid, mă despart de o parte din această gaşcă care se pretinde că este conducere de partid. Nu mă despart de membrii noştri, nu mă despart de votanţii noştri, nu mă despart de milioanele de români care m-au votat şi de cei care poate nu m-au votat şi azi poate că regretă acest lucru. Rămân fidel ideilor mele politice, dar nu pot să fiu în compania unor oameni care nu au minimul respect să spun pentru ce eşti acuzat, care sunt lucrurile reale care îţi sunt imputate", a spus Geoană.
El a adăugat că "nebunia" excluderii sale, care nu se ştie de unde a pornit, face un grav deserviciu partidului şi este o dezonoare pentru cei care au intrat într-o astfel de "complicitate şi conjuraţie".
"Am nevoie şi eu de câteva zile ca să mă liniştesc. (...) E un moment foarte greu din punct de vedere al unei vieţi petrecute în slujba unei idei frumoase. Dar după câteva zile de cumpănire vreau să vă asigur că viaţa mea politică va continua. Cu o parte din aceşti colegi ai mei am să mă reîntâlnesc într-o formă sau alta în politică. Într-o formă sau alta ne vom reîntâlni. Cu alţii, nu ne vom mai întâlni nicodată, pentru că nu merită să mai fie în politică", a spus Geoană.
El şi-a încheiat declaraţia cu presă cu formula: "Adio tovarăşi, pe curând prieteni", nu înainte, însă de a acuza faptul că şedinţa CExN a fost o "sală de execuţie". "La finalul unei şedinţe în care măcar s-a vorbit adevărat şi s-a votat la ordin pot să spun celor din sala de execuţie: «Adio tovarăşi, pe curând prieteni». Vă mulţumesc foarte mult", a spus Geoană, fiind apludat de cei care au venit să îl susţină.
Iliescu este o piază rea a acestui partid, el aduce ranchiună
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a mai declarat că Ion Iliescu este o piază rea a PSD, aduce ranchiună şi nu l-a vrut pe Adrian Năstase preşedinte, motiv pentru care Traian Băsescu a devenit şef al statului. "Iliescu este o piază rea a acestui partid. El aduce ranchiună. Iliescu nu l-a vrut pe Năstase şi astfel Băsescu a ajuns preşedinte pe mâna lui Iliescu", a spus Geoană.
Ponta şi-a pus demisia pe masă, şantajând colegii din CExN cu un risc de instabilitate
"A fost vorba de o decizie anunţată. Domnul Ponta, aşa cum a spus, şi-a pus demisia pe masă, şantajând colegii cu un risc de instabilitate în partid. Vreau să spun că înţeleg presiunea la care unii colegi au fost supuşi", a spus Geoană. El a afirmat, imediat după şedinţa CExN, că are un sentiment de mare tristeţe şi în acelaşi timp de eliberare. "Această execuţie planificată, această formă de-a dreptul stalinistă de a elimina din partid un fost preşedinte pentru un motiv nici măcar azi cunoscut mă îndurerează pentru că cinci ani am condus acest partid alături de mulţi oameni faţă de care am sentimente de mare preţuire şi am crezut că pot să aduce democraţie în acest partid. Din păcate se pare că m-am înşelat", a spus Geoană.
PNL şi PDL sunt conduse la fel ca PSD, autoritar, nedemocratic, neeuropean
Mircea Geoană sustine că PNL şi PDL sunt conduse la fel ca PSD, respectiv autoritar, nedemocratic şi neeuropean. "Acest fenomen din păcate nu este unic la PSD. Aceleaşi tendinţe autoritare, nedemocratice, neeuropene şi nerespectuoase faţă de cetăţeni se produc în toate partidele din România. Şi PNL este condus la fel. Şi PDL este condus la fel. Toate partidele din păcate au ajuns la epuizare. Toate partde, şi din păcate şi partidul nostru, partidul meu, partidul din care fac parte şi în care am muncit atâţia ani de zile nu a scăpat de această memorie bolşevică în care dacă cineva spune într-un fel şi cineva spune în alt fel, acela trebuie să fie mazilit şi executat", a spus Geoană.
El a precizat că România se află într-un moment similar cu cel din Italia anilor '90, când un sistem politic corupt, mafiot şi epuizat moral va trebui să lase locul unei clase politice primenite, care să asculte vocea profesioniştilor, să respecte voinţa alegătorului şi care să atragă majoritatea tăcută a românilor.
(22.11.2011)
"Din păcate, acest partid, atâta vreme cât este condus din umbră de Iliescu şi Năstase nu are vreo şansă de reformare. Au pus în fruntea partidului o marionetă cu apucături tiranice şi o lipsă teribilă de caracter, cu un ton suburban. Nu am văzut niciodată atâtea minciuni şi invective, nu am vazut niciodată atât de puţină decentă în relaţiile din partid", a spus Geoană.
Geoană a vorbit despre "această execuţie stalinistă pentru un motiv nici măcar astăzi cunoscut".
"Mă îndurerează pentru că a fost vorba despre o decizie anunţată. Ponta şi-a pus demisia pe masă şantajând colegii. Înţeleg presiunea la care unii colegi au fost supuşi", a spus Geoană. Decizia de excludere din PSD a fost, în opinia lui Geoană, "profund nedreaptă", el spunând că la 18.03 a primit, pentru prima dată de când a început această "nebunie", "aşa-zisele" acuze. "Ponta şi acoliţii bat câmpii în ceea ce priveşte aşa-zisele acuzaţii. Doar astăzi au fost capabili să producă un document după mascarada de la Comisia de Integritate", a spus Geoană.
Adio tovarăşi, pe curând prieteni
"Nu mă despart de partid, mă despart de o parte din această gaşcă care se pretinde că este conducere de partid. Nu mă despart de membrii noştri, nu mă despart de votanţii noştri, nu mă despart de milioanele de români care m-au votat şi de cei care poate nu m-au votat şi azi poate că regretă acest lucru. Rămân fidel ideilor mele politice, dar nu pot să fiu în compania unor oameni care nu au minimul respect să spun pentru ce eşti acuzat, care sunt lucrurile reale care îţi sunt imputate", a spus Geoană.
El a adăugat că "nebunia" excluderii sale, care nu se ştie de unde a pornit, face un grav deserviciu partidului şi este o dezonoare pentru cei care au intrat într-o astfel de "complicitate şi conjuraţie".
"Am nevoie şi eu de câteva zile ca să mă liniştesc. (...) E un moment foarte greu din punct de vedere al unei vieţi petrecute în slujba unei idei frumoase. Dar după câteva zile de cumpănire vreau să vă asigur că viaţa mea politică va continua. Cu o parte din aceşti colegi ai mei am să mă reîntâlnesc într-o formă sau alta în politică. Într-o formă sau alta ne vom reîntâlni. Cu alţii, nu ne vom mai întâlni nicodată, pentru că nu merită să mai fie în politică", a spus Geoană.
El şi-a încheiat declaraţia cu presă cu formula: "Adio tovarăşi, pe curând prieteni", nu înainte, însă de a acuza faptul că şedinţa CExN a fost o "sală de execuţie". "La finalul unei şedinţe în care măcar s-a vorbit adevărat şi s-a votat la ordin pot să spun celor din sala de execuţie: «Adio tovarăşi, pe curând prieteni». Vă mulţumesc foarte mult", a spus Geoană, fiind apludat de cei care au venit să îl susţină.
Iliescu este o piază rea a acestui partid, el aduce ranchiună
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a mai declarat că Ion Iliescu este o piază rea a PSD, aduce ranchiună şi nu l-a vrut pe Adrian Năstase preşedinte, motiv pentru care Traian Băsescu a devenit şef al statului. "Iliescu este o piază rea a acestui partid. El aduce ranchiună. Iliescu nu l-a vrut pe Năstase şi astfel Băsescu a ajuns preşedinte pe mâna lui Iliescu", a spus Geoană.
Ponta şi-a pus demisia pe masă, şantajând colegii din CExN cu un risc de instabilitate
"A fost vorba de o decizie anunţată. Domnul Ponta, aşa cum a spus, şi-a pus demisia pe masă, şantajând colegii cu un risc de instabilitate în partid. Vreau să spun că înţeleg presiunea la care unii colegi au fost supuşi", a spus Geoană. El a afirmat, imediat după şedinţa CExN, că are un sentiment de mare tristeţe şi în acelaşi timp de eliberare. "Această execuţie planificată, această formă de-a dreptul stalinistă de a elimina din partid un fost preşedinte pentru un motiv nici măcar azi cunoscut mă îndurerează pentru că cinci ani am condus acest partid alături de mulţi oameni faţă de care am sentimente de mare preţuire şi am crezut că pot să aduce democraţie în acest partid. Din păcate se pare că m-am înşelat", a spus Geoană.
PNL şi PDL sunt conduse la fel ca PSD, autoritar, nedemocratic, neeuropean
Mircea Geoană sustine că PNL şi PDL sunt conduse la fel ca PSD, respectiv autoritar, nedemocratic şi neeuropean. "Acest fenomen din păcate nu este unic la PSD. Aceleaşi tendinţe autoritare, nedemocratice, neeuropene şi nerespectuoase faţă de cetăţeni se produc în toate partidele din România. Şi PNL este condus la fel. Şi PDL este condus la fel. Toate partidele din păcate au ajuns la epuizare. Toate partde, şi din păcate şi partidul nostru, partidul meu, partidul din care fac parte şi în care am muncit atâţia ani de zile nu a scăpat de această memorie bolşevică în care dacă cineva spune într-un fel şi cineva spune în alt fel, acela trebuie să fie mazilit şi executat", a spus Geoană.
El a precizat că România se află într-un moment similar cu cel din Italia anilor '90, când un sistem politic corupt, mafiot şi epuizat moral va trebui să lase locul unei clase politice primenite, care să asculte vocea profesioniştilor, să respecte voinţa alegătorului şi care să atragă majoritatea tăcută a românilor.
(22.11.2011)
IN ROMANIA NU EXISTA CONTROL NUCLEAR
Dispare minereu de uraniu, autoritatile ne linistesc. Dispar schite si proiecte secrete, retete pentru fabricarea de arme nucleare - autoritatile consideraca sunt incidentele neimportante! Marturii socante, sub protectia anonimatului, si rapoarte secrete cu avertizari de la Uniunea Europeana contureaza un fenomen de mare risc in Romania - disparitiile de materiale radioactive si incidente grave in domeniul nuclear. Romania face ce face si se remarca la cel mai inalt nivel. Astazi suntem in atentia intregii Europe, dupa ce o comisie de control a Uniunii Europene a descoperit ca in tara noastra materialul radioactiv poate ajunge in mana cui doreste. In orice tara, cand spui securitate nucleara spui masuri sporite de siguranta, informatii cu protectie extrema si un inventar de interes strategic. Nu si in Romania.
"Nu exista control nuclear in Romani!" Ca sa faca aceasta declaratie, ne-a cerut sa-i ascundem identitatea. Este un angajat din forurile superioare ale Comisiei Nationale privind Controlul Activitatilor Nucleare - institutia statului pusa sa monitorizeze domeniul nuclear de la noi. Vorbeste despre un control facut de institutiile europene, care descalifica activitatea autoritatilor romane in domeniul nuclear.
Euratom este autoritatea de control nuclear peste tarile europene, cu sediul la Luxemburg, iar specialistii institutiei au facut o inspectie neprevazuta in Romania, la mijlocul lunii august. Acest control a fost confirmat si de conducerea CNCAN si a luat in calcul inclusiv riscul disparitiei de uraniu, lucru confirmat cateva zile mai tarziu.
73 de kilograme de uraniu dispar fara urma
27 octombrie 2011. Aflam ca la Stei, in judetul Bihor, au disparut 73,5 kg de minereu de uraniu. Incidentul fusese semnalat cu o noapte inainte, printr-o nota interna, trimisa de catre detinatoarea minereului - Compania Nationala a Uraniului, catre CNCAN, autoritatea de control.
Nici acum nu se stie daca avem de-a face cu un trafic bine organizat, sau cu un furt calificat. Cert este, ca din cantitatea cu pricina, continuta in cele 8 tuburi metalice, se pot obtine aproape 3 kg de uraniu pur, din care aproape 200 de grame de uraniu izotop 235. Acesta poate fi folosit, ilegal, la fabricarea de bombe.
Pe 28 octombrie, echipa Protv ajunge la Stei. In fata depozitului de unde cu 48 de ore inainte s-a "evaporat" uraniul, paznicii n-au vazut, n-au auzit nimic. Agitatia paznicilor este justificata. Este mai mult decat evident ca in depozitul in care este pus la pastrare uraniul se poate intra lejer. Pe plan local, evenimentul, desi este extrem de grav, e tinut secret. La sediul din Stei al Companiei Uraniului, nimeni nu face nici o declaratie. Directorul sucursalei, Florin Dobra, refuza orice explicatii. La Bucuresti, sefii din CNCAN, relaxati, fac declaratii menite sa ne linisteasca. Nu exista pericol radiologic, dar uraniul poate fi traficat.
Europa vede pericolul, dar Romania inchide ochii
De altfel, europenii ne avertizeaza sa gestionam foarte atent acest domeniu, pentru ca fiecare gram pierdut de uraniu poate ajunge in maini criminale. Autoritatile noastre ne linistesc, dar nu pot contesta ca tara este printre putinele din Uniunea Europeana care ascund resurse importante de minereu de uraniu, in zona arcului Carpatic.
Suntem la marginea Uniunii, in vecinatatea altor tari cu zacaminte de uraniu si care au si facilitati pentru prelucrarea minereului. Si fata de alte tari din Uniune, la noi paza si controlul se fac romaneste.
Oficialilor europeni le-au atras atentia mai multe incidente relatate in presa romaneasca si straina despre situatiile de trafic cu uraniu de pe teritoriul Romaniei.
Pozitia Romaniei, una strategica
Neoficial, pozitia Romaniei e una strategica in filierele cu uraniu dinspre Serbia catre Moldova, Ucraina si mai departe catre tarile din lumea araba si America Latina.
In martie 2008, presa de la Londra mentiona o operatiune a serviciului secret britanic, MI 6, care ar fi urmarit o negociere de uraniu la Bucuresti.
Raul Reyes, unul dintre liderii FARC, organizatie terorista columbiana, ar fi venit in Romania in ianuarie acelasi an, unde s-a intalnit cu un mafiot ucrainean, de la care vroia sa cumpere uraniu pentru fabricarea unei bombe.
Abia dupa ce columbianul a fost ucis in tara sa natala, aceste informatii au devenit publice. In 2000, pe teritoriul Romaniei politia captura 2 retele de traficanti de uraniu, toti romani, care vroiau sa duca minereu peste granita, in Serbia si Ucraina.
Cea mai mare captura a avut loc insa in Republica Moldova, in toamna acestui an. Au fost prinsi 6 barbati care incercau sa vanda unui cumparator nord-african, 1 kg de uraniu pur, cu 32 de milioane de euro.
Politistii moldoveni au aflat ca suspectii au fost ajutati sa obtina cantitatea uriasa de cativa experti din Ucraina, Germania si Statele Unite, semn ca astfel de infractiuni privesc organizatii transfrontaliere.
Surse din CNCAN afirma ca si in cazul de la Stei, in Bihor, incarcatura lipsa ar fi parasit deja tara, tocmai pentru a fi prelucrata corespunzator. Pentru ca la Feldioara uzina apartine statului, hotii n-aveau alta varianta decat sa-l prelucreze in strainatate, pentru a obtine uraniu pur.
Anchetele de care publicul nu afla niciodata
Disparitia uraniului in Romania pare un fenomen scapat de sub control. Sub protectia anonimatului, angajati ai CNCAN confirma ca institutia la care lucreaza a investigat mai multe incidente asemenatoare in ultimii 5 ani in Romania, dar toate anchetele au fost tinute departe de ochii opiniei publice. In Romania, tot la capitolul monitorizare haotica intra si fostele mine de uraniu din perioada comunista. 227 de exploatari uranifere lasase regimul Ceausescu, doar 52 au intrat sub paza si controlul autoritatilor din Compania Nationala de Uraniu si CNCAN.
Restul de 175 au fost considerate niste simple excavatii pentru prospectiuni. Galerii de kilometri au fost lasate in seama Institutelor de Cercetare. Astfel de mine au fost inchise imediat dupa Revolutie, iar caile de acces au fost inchise cu explozibil. Ciudat insa, astazi ele sunt deschise. La doi pasi de Campeni, in judetul Alba, ascunsa intre versanti, gasim o galerie dezvaluita de oamenii locului: un sef peste o padure privata si un ecologist. Toate semnele arata ca mina e des vizitata. In ce scop, nu intereseza pe nimeni. Daca-i intrebi pe localnici despre escavatii pentru minereu de uraniu, in zona domneste legea tacerii.
Ce sunt SOVROM-urile
Aceste galerii sunt exact pe locul unde, in anii 50, rusii exploatau uraniul de pe teritoriul Romaniei, prin intermediul unor societati in parteneriat cu tara noastra, celebrele SOVROM-uri. In 2011, putine din fostele mine mai au paza, iar asta ar fi observat si oficialii europeni. Dan Trifu, vicepresedinte al unui ONG de mediu, pomeneste inspectia fulger, facuta de oficialii Euratom in Romania, in urma cu 4 luni. Inspectia a concluzionat ca exista omisiuni, abateri si lipsa controlului in anumite situatii, lucruri confirmate chiar de sefii din Comisia Nationala Privind Controlul Activitatilor Nucleare.
Controlul european a vizat atat activitatea CNCAN, dar si a societatilor de stat si private, care detin material radioactiv.
Presedintele CNCAN, Vajda Borbala spune ca a fost invitata la Luxemburg, la sediul Euratom ca sa dea explicatii.
In Romania 110 persoane juridice, de stat si private detin in patrimoniu material nuclear si alte cateva mii, material radioactiv. Iar monitorizarea lor se face cu 65 de inspectori ai CNCAN. Inventarele acestor societati sunt trimise lunar la CNCAN, care dupa centralizare le trimite mai departe la Euratom si la Agentia Internationala Pentru Energie Atomica. Uimitor, sefa de la CNCAN recunoaste ca pe fondul unor mici probleme de control, "in Romania se poate pierde oricand material radioactiv."
Ce se intampla cu minele parasite?
Zeci de mine parasite zac neexploatate si nepazite, dupa ce autoritatile au considerat ca extragerea minereului, la modul organizat, nu este rentabila economic. Nu inseamna ca galeriile sapate cu zeci de an in urma nu au uraniu, ci ca extragerea e prea costisitoare pentru stat. Alta era situatia in anii comunismului.
Confirma asta un fost miner artificier, in fata unor galerii din zona Ariseni-Alba. A fost angajat pe atunci la Ministerul de Interne si superviza actiunile din subteran. Horea Trif descrie planurile lui Ceausescu, care voia sa exploateze cat mai mult uraniu din judetul Alba, pentru arme nucleare.
Alarmant este ca in Romania nu numai minereu uranifer poate ajunge pe mana oricui, ci si informatii teoretic clasificate.
Pitesti, Arges - Institutul Nuclear, unde un alt incident grav s-a petrecut in aceasta vara. Seriviciul Roman de Informatii inca cerceteaza cum a fost posibil sa dispara din arhiva unitatii nucleare 75 de pagini importante, aflate in Registrul de evidenţă a secretelor de stat.
E vorba de informaţii clasificate, din perioada 1979-2002, "iremediabil pierdute" undeva in acest interval, asa cum au anuntat detinatorii de la Institut. Disparitia a fost semnalata abia in mai 2011, la un inventar minutios, iar SRI a intrat pe fir.
Au disparut, printre altele, brevete de invenie, iar unele dintre ele se refereau la fabricarea de bombe. "Propunere de inventie pentru "Fascicul combustibil nuclear", "Conditii de probare a pulberii sinterizabile de bioxid de uraniu" sunt cateva dintre ele.
Fostul director, Serban Valeca, este acum senator. Vorbeste cu seninatate despre disparitia acestor documente.
Cine mai tine cont de siguranta nationala?
Avea totusi o lege importanta, nr. 111/1996, privind controlul activitatii nucleare, care spune ca toate informatiile despre combustibilul nuclear fac parte din lista "informatiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare" - adica pot fi folosite la fabricarea de bombe. Prin urmare, hartiile erau de siguranta nationala, indiferent ca e vorba de segmente, pasaje si schite, pe care fostul director nu le-a considerat importante. In fata celor doua incidente, din Bihor si Arges, ai zice ca cineva a pus mana intai pe proiecte despre cum sa faci o bomba, ca apoi sa dispara si materialul necesar.
Judetele Alba si Bihor imparteau aceiasi munti, bogati in uraniu. Pe partea bihoreana, la Baita, mina e in conservare, fiind si cel mai mare depozit de deseuri radioactive de la noi. Zeci de hectare cu galerii si steril puternic radioactiv, pazite romaneste. Localnicii intra insa de cateva ori pe zi, sa-si aduca inapoi animalele si pasarile din perimetrul radioactiv. In alte tari, aceste mine au paza militarizata. La noi, pe 3 versanti sunt cel putin 10 galerii, loc de scotocit pentru oricine vrea.
In 1954, exploatarile rusesti din Alba se faceau sub paza militara. Minereu din aceleasi mine poate ajunge acum pe mana oricui. Fostele galerii de uraniu sunt total nemonitorizate.
Dorin Adam s-a ocupat de inchiderile de mine din Compania Nationala a Uraniului. Spune ca doar marile exploatari au ramas in subordinea Companiei Nationale a Uraniului.
Incepand cu 2004, aproape toate minele mici au fost considerate nerentabile, fiind scoase din sfera controlului nuclear, printr-o decizie luata peste noapte la Ministerul Economiei.
Si astfel au fost plasate in seama cercetatorilor, pusi sa le pazeasca de vanatorii de minereu de uraniu. Testele de laborator arata ca din minele respective trebuie scoase cantitati mari de roca pentru a obtine uraniu.
Autoritatile stau linistite, mizand pe comoditatea hotilor, insa nimeni nu ia in calcul faptul ca ei pot sa scoata tone de roca, pentru ca nu-i vede nimeni.
Daca ar fi sa privim spre autoritati am sta linistiti, insa semnalele specialistilor europeni ne atrag atentia ca traim intr-o tara in care disparitia materialelor radioactive a devenit un fenomen, despre care ei trag tot mai des semnale de alarma.
Si-n vreme ce oficialii ne recomanda sa nu ne panicam, ei declanseaza anchete peste anchete, in incercarea de a opri totusi scurgerile de uraniu din tara noastra.
(21.11.2011)
"Nu exista control nuclear in Romani!" Ca sa faca aceasta declaratie, ne-a cerut sa-i ascundem identitatea. Este un angajat din forurile superioare ale Comisiei Nationale privind Controlul Activitatilor Nucleare - institutia statului pusa sa monitorizeze domeniul nuclear de la noi. Vorbeste despre un control facut de institutiile europene, care descalifica activitatea autoritatilor romane in domeniul nuclear.
Euratom este autoritatea de control nuclear peste tarile europene, cu sediul la Luxemburg, iar specialistii institutiei au facut o inspectie neprevazuta in Romania, la mijlocul lunii august. Acest control a fost confirmat si de conducerea CNCAN si a luat in calcul inclusiv riscul disparitiei de uraniu, lucru confirmat cateva zile mai tarziu.
73 de kilograme de uraniu dispar fara urma
27 octombrie 2011. Aflam ca la Stei, in judetul Bihor, au disparut 73,5 kg de minereu de uraniu. Incidentul fusese semnalat cu o noapte inainte, printr-o nota interna, trimisa de catre detinatoarea minereului - Compania Nationala a Uraniului, catre CNCAN, autoritatea de control.
Nici acum nu se stie daca avem de-a face cu un trafic bine organizat, sau cu un furt calificat. Cert este, ca din cantitatea cu pricina, continuta in cele 8 tuburi metalice, se pot obtine aproape 3 kg de uraniu pur, din care aproape 200 de grame de uraniu izotop 235. Acesta poate fi folosit, ilegal, la fabricarea de bombe.
Pe 28 octombrie, echipa Protv ajunge la Stei. In fata depozitului de unde cu 48 de ore inainte s-a "evaporat" uraniul, paznicii n-au vazut, n-au auzit nimic. Agitatia paznicilor este justificata. Este mai mult decat evident ca in depozitul in care este pus la pastrare uraniul se poate intra lejer. Pe plan local, evenimentul, desi este extrem de grav, e tinut secret. La sediul din Stei al Companiei Uraniului, nimeni nu face nici o declaratie. Directorul sucursalei, Florin Dobra, refuza orice explicatii. La Bucuresti, sefii din CNCAN, relaxati, fac declaratii menite sa ne linisteasca. Nu exista pericol radiologic, dar uraniul poate fi traficat.
Europa vede pericolul, dar Romania inchide ochii
De altfel, europenii ne avertizeaza sa gestionam foarte atent acest domeniu, pentru ca fiecare gram pierdut de uraniu poate ajunge in maini criminale. Autoritatile noastre ne linistesc, dar nu pot contesta ca tara este printre putinele din Uniunea Europeana care ascund resurse importante de minereu de uraniu, in zona arcului Carpatic.
Suntem la marginea Uniunii, in vecinatatea altor tari cu zacaminte de uraniu si care au si facilitati pentru prelucrarea minereului. Si fata de alte tari din Uniune, la noi paza si controlul se fac romaneste.
Oficialilor europeni le-au atras atentia mai multe incidente relatate in presa romaneasca si straina despre situatiile de trafic cu uraniu de pe teritoriul Romaniei.
Pozitia Romaniei, una strategica
Neoficial, pozitia Romaniei e una strategica in filierele cu uraniu dinspre Serbia catre Moldova, Ucraina si mai departe catre tarile din lumea araba si America Latina.
In martie 2008, presa de la Londra mentiona o operatiune a serviciului secret britanic, MI 6, care ar fi urmarit o negociere de uraniu la Bucuresti.
Raul Reyes, unul dintre liderii FARC, organizatie terorista columbiana, ar fi venit in Romania in ianuarie acelasi an, unde s-a intalnit cu un mafiot ucrainean, de la care vroia sa cumpere uraniu pentru fabricarea unei bombe.
Abia dupa ce columbianul a fost ucis in tara sa natala, aceste informatii au devenit publice. In 2000, pe teritoriul Romaniei politia captura 2 retele de traficanti de uraniu, toti romani, care vroiau sa duca minereu peste granita, in Serbia si Ucraina.
Cea mai mare captura a avut loc insa in Republica Moldova, in toamna acestui an. Au fost prinsi 6 barbati care incercau sa vanda unui cumparator nord-african, 1 kg de uraniu pur, cu 32 de milioane de euro.
Politistii moldoveni au aflat ca suspectii au fost ajutati sa obtina cantitatea uriasa de cativa experti din Ucraina, Germania si Statele Unite, semn ca astfel de infractiuni privesc organizatii transfrontaliere.
Surse din CNCAN afirma ca si in cazul de la Stei, in Bihor, incarcatura lipsa ar fi parasit deja tara, tocmai pentru a fi prelucrata corespunzator. Pentru ca la Feldioara uzina apartine statului, hotii n-aveau alta varianta decat sa-l prelucreze in strainatate, pentru a obtine uraniu pur.
Anchetele de care publicul nu afla niciodata
Disparitia uraniului in Romania pare un fenomen scapat de sub control. Sub protectia anonimatului, angajati ai CNCAN confirma ca institutia la care lucreaza a investigat mai multe incidente asemenatoare in ultimii 5 ani in Romania, dar toate anchetele au fost tinute departe de ochii opiniei publice. In Romania, tot la capitolul monitorizare haotica intra si fostele mine de uraniu din perioada comunista. 227 de exploatari uranifere lasase regimul Ceausescu, doar 52 au intrat sub paza si controlul autoritatilor din Compania Nationala de Uraniu si CNCAN.
Restul de 175 au fost considerate niste simple excavatii pentru prospectiuni. Galerii de kilometri au fost lasate in seama Institutelor de Cercetare. Astfel de mine au fost inchise imediat dupa Revolutie, iar caile de acces au fost inchise cu explozibil. Ciudat insa, astazi ele sunt deschise. La doi pasi de Campeni, in judetul Alba, ascunsa intre versanti, gasim o galerie dezvaluita de oamenii locului: un sef peste o padure privata si un ecologist. Toate semnele arata ca mina e des vizitata. In ce scop, nu intereseza pe nimeni. Daca-i intrebi pe localnici despre escavatii pentru minereu de uraniu, in zona domneste legea tacerii.
Ce sunt SOVROM-urile
Aceste galerii sunt exact pe locul unde, in anii 50, rusii exploatau uraniul de pe teritoriul Romaniei, prin intermediul unor societati in parteneriat cu tara noastra, celebrele SOVROM-uri. In 2011, putine din fostele mine mai au paza, iar asta ar fi observat si oficialii europeni. Dan Trifu, vicepresedinte al unui ONG de mediu, pomeneste inspectia fulger, facuta de oficialii Euratom in Romania, in urma cu 4 luni. Inspectia a concluzionat ca exista omisiuni, abateri si lipsa controlului in anumite situatii, lucruri confirmate chiar de sefii din Comisia Nationala Privind Controlul Activitatilor Nucleare.
Controlul european a vizat atat activitatea CNCAN, dar si a societatilor de stat si private, care detin material radioactiv.
Presedintele CNCAN, Vajda Borbala spune ca a fost invitata la Luxemburg, la sediul Euratom ca sa dea explicatii.
In Romania 110 persoane juridice, de stat si private detin in patrimoniu material nuclear si alte cateva mii, material radioactiv. Iar monitorizarea lor se face cu 65 de inspectori ai CNCAN. Inventarele acestor societati sunt trimise lunar la CNCAN, care dupa centralizare le trimite mai departe la Euratom si la Agentia Internationala Pentru Energie Atomica. Uimitor, sefa de la CNCAN recunoaste ca pe fondul unor mici probleme de control, "in Romania se poate pierde oricand material radioactiv."
Ce se intampla cu minele parasite?
Zeci de mine parasite zac neexploatate si nepazite, dupa ce autoritatile au considerat ca extragerea minereului, la modul organizat, nu este rentabila economic. Nu inseamna ca galeriile sapate cu zeci de an in urma nu au uraniu, ci ca extragerea e prea costisitoare pentru stat. Alta era situatia in anii comunismului.
Confirma asta un fost miner artificier, in fata unor galerii din zona Ariseni-Alba. A fost angajat pe atunci la Ministerul de Interne si superviza actiunile din subteran. Horea Trif descrie planurile lui Ceausescu, care voia sa exploateze cat mai mult uraniu din judetul Alba, pentru arme nucleare.
Alarmant este ca in Romania nu numai minereu uranifer poate ajunge pe mana oricui, ci si informatii teoretic clasificate.
Pitesti, Arges - Institutul Nuclear, unde un alt incident grav s-a petrecut in aceasta vara. Seriviciul Roman de Informatii inca cerceteaza cum a fost posibil sa dispara din arhiva unitatii nucleare 75 de pagini importante, aflate in Registrul de evidenţă a secretelor de stat.
E vorba de informaţii clasificate, din perioada 1979-2002, "iremediabil pierdute" undeva in acest interval, asa cum au anuntat detinatorii de la Institut. Disparitia a fost semnalata abia in mai 2011, la un inventar minutios, iar SRI a intrat pe fir.
Au disparut, printre altele, brevete de invenie, iar unele dintre ele se refereau la fabricarea de bombe. "Propunere de inventie pentru "Fascicul combustibil nuclear", "Conditii de probare a pulberii sinterizabile de bioxid de uraniu" sunt cateva dintre ele.
Fostul director, Serban Valeca, este acum senator. Vorbeste cu seninatate despre disparitia acestor documente.
Cine mai tine cont de siguranta nationala?
Avea totusi o lege importanta, nr. 111/1996, privind controlul activitatii nucleare, care spune ca toate informatiile despre combustibilul nuclear fac parte din lista "informatiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare" - adica pot fi folosite la fabricarea de bombe. Prin urmare, hartiile erau de siguranta nationala, indiferent ca e vorba de segmente, pasaje si schite, pe care fostul director nu le-a considerat importante. In fata celor doua incidente, din Bihor si Arges, ai zice ca cineva a pus mana intai pe proiecte despre cum sa faci o bomba, ca apoi sa dispara si materialul necesar.
Judetele Alba si Bihor imparteau aceiasi munti, bogati in uraniu. Pe partea bihoreana, la Baita, mina e in conservare, fiind si cel mai mare depozit de deseuri radioactive de la noi. Zeci de hectare cu galerii si steril puternic radioactiv, pazite romaneste. Localnicii intra insa de cateva ori pe zi, sa-si aduca inapoi animalele si pasarile din perimetrul radioactiv. In alte tari, aceste mine au paza militarizata. La noi, pe 3 versanti sunt cel putin 10 galerii, loc de scotocit pentru oricine vrea.
In 1954, exploatarile rusesti din Alba se faceau sub paza militara. Minereu din aceleasi mine poate ajunge acum pe mana oricui. Fostele galerii de uraniu sunt total nemonitorizate.
Dorin Adam s-a ocupat de inchiderile de mine din Compania Nationala a Uraniului. Spune ca doar marile exploatari au ramas in subordinea Companiei Nationale a Uraniului.
Incepand cu 2004, aproape toate minele mici au fost considerate nerentabile, fiind scoase din sfera controlului nuclear, printr-o decizie luata peste noapte la Ministerul Economiei.
Si astfel au fost plasate in seama cercetatorilor, pusi sa le pazeasca de vanatorii de minereu de uraniu. Testele de laborator arata ca din minele respective trebuie scoase cantitati mari de roca pentru a obtine uraniu.
Autoritatile stau linistite, mizand pe comoditatea hotilor, insa nimeni nu ia in calcul faptul ca ei pot sa scoata tone de roca, pentru ca nu-i vede nimeni.
Daca ar fi sa privim spre autoritati am sta linistiti, insa semnalele specialistilor europeni ne atrag atentia ca traim intr-o tara in care disparitia materialelor radioactive a devenit un fenomen, despre care ei trag tot mai des semnale de alarma.
Si-n vreme ce oficialii ne recomanda sa nu ne panicam, ei declanseaza anchete peste anchete, in incercarea de a opri totusi scurgerile de uraniu din tara noastra.
(21.11.2011)
PLAYBOY-UL DE SPORT CARE SUCEA MINTILE ELEVELOR, LA ZDUP
PROFESORUL DE LA "JEAN MONNET" A FOST ARESTAT
Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă, pentru act sexual cu o elevă, a profesorului de sport Dan Octavian Vişan, de la Liceul "Jean Monnet" din Bucureşti, judecătorii admiţând contestaţia procurorilor faţă de decizia instanţei inferioare care apreciase că acuzatul poate fi cercetat liber. Profesorul de la Liceul "Jean Monnet" a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale cu o elevă din clasa a XI-a, în mai multe rânduri.
"Regret moral si etic ce s-a întâmplat, am fost instigat, incitat să fac asta. Nu am crezut că se poate întâmpla. A venit la mine, s-a dezbrăcat , m-a aruncat spre pat si mi-a zis: „Hai că stiu că si tu vrei acelasi lucru”, a declarat profesorul în fata judecătorilor.
În replică, procurorii au sustinut că profesorul Dan Octavian reprezintă un pericol public si că fapta lui a avut un impact negativ: „A profitat de autoritatea sa, a fost dezinvolt, i-a făcut avansuri elevei în fata colegilor, s-a comportat lasciv pentru a-si satisface instinctele primare. În plus, a profitat de starea de ebrietate în care se afla fata, care avea si probleme în familie. Eleva a avut încredere să-i povestească situatia ei, iar profesorul i-a promis că vrea si copii cu ea”.
Avocatul profesorului a susţinut că între clientul sau şi eleva care îl acuză de viol a existat doar o relaţie profesională şi că aceştia "nu au fost iubiţi". În plus, avocatul a arătat că profesorul nu a cunoscut că eleva este minoră, "aceasta venind dintr-un sistem de învăţământ diferit, din Belgia".
LA "JEAN MONNET" CONTINUA ANCHETA
O echipă a Liceului "Jean Monnet" verifică de luni modul în care a fost organizată excursia, dar şi comportamentul elevilor şi profesorilor, putând fi sancţionaţi atât şcolarii, cât şi cadrele didactice.
"Un prim pas în cazul Jean Monnet vizează analiza modului în care a fost organizată excursia. Analiza va fi organizată de către o comisie internă desemnată de conducerea şcolii. După aceea comisia va analiza dacă a fost încălcat regulamentul şcolar", a declarat, luni, inspectorul general şcolar al Capitalei, Cristian Alexandrescu. El a precizat că respectiva comisie va analiza comportamentul elevilor care au mers în excursie inclusiv al adolescentei care a reclamat comportamentul profesorului de sport. Pe de altă parte, o altă analiză va viza conduita profesorilor care au participat la excursie.
REMEMBER
Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 5 noiembrie, că profesorul Dan Octavian Vişan poate fi cercetat în libertate, acestuia fiindu-i impusă însă interdicţia de a părăsi localitatea timp de 30 de zile. Decizia a fost contestată insa de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 la Tribunalul Bucureşti (TB), unde un complet de trei judecători a hotărât emiterea unui mandat de arestare preventiv pe numele profesorului, pentru 29 de zile.
Eleva de la Liceul "Jean Monnet" s-a prezentat, în 3 noiembrie, la Secţia 1 Poliţie însoţită de părinţi şi a depus plângere împotriva profesorului de 26 de ani, acuzându-l că a violat-o, în timpul unei excursii la Predeal. Vişan a fost audiat şi reţinut în 4 noiembrie, iar sâmbătă a fost eliberat din arest, în urma deciziei Judecătoriei Sectorului 1. Profesorul de sport era suplinitor, fiind venit de la altă şcoală la Liceul "Jean Monnet" de un an. El şi-a recunoscut fapta în faţa conducerii unităţii de învăţământ, context în care a şi demisionat.
(20.11.2011)
"Regret moral si etic ce s-a întâmplat, am fost instigat, incitat să fac asta. Nu am crezut că se poate întâmpla. A venit la mine, s-a dezbrăcat , m-a aruncat spre pat si mi-a zis: „Hai că stiu că si tu vrei acelasi lucru”, a declarat profesorul în fata judecătorilor.
În replică, procurorii au sustinut că profesorul Dan Octavian reprezintă un pericol public si că fapta lui a avut un impact negativ: „A profitat de autoritatea sa, a fost dezinvolt, i-a făcut avansuri elevei în fata colegilor, s-a comportat lasciv pentru a-si satisface instinctele primare. În plus, a profitat de starea de ebrietate în care se afla fata, care avea si probleme în familie. Eleva a avut încredere să-i povestească situatia ei, iar profesorul i-a promis că vrea si copii cu ea”.
Avocatul profesorului a susţinut că între clientul sau şi eleva care îl acuză de viol a existat doar o relaţie profesională şi că aceştia "nu au fost iubiţi". În plus, avocatul a arătat că profesorul nu a cunoscut că eleva este minoră, "aceasta venind dintr-un sistem de învăţământ diferit, din Belgia".
LA "JEAN MONNET" CONTINUA ANCHETA
O echipă a Liceului "Jean Monnet" verifică de luni modul în care a fost organizată excursia, dar şi comportamentul elevilor şi profesorilor, putând fi sancţionaţi atât şcolarii, cât şi cadrele didactice.
"Un prim pas în cazul Jean Monnet vizează analiza modului în care a fost organizată excursia. Analiza va fi organizată de către o comisie internă desemnată de conducerea şcolii. După aceea comisia va analiza dacă a fost încălcat regulamentul şcolar", a declarat, luni, inspectorul general şcolar al Capitalei, Cristian Alexandrescu. El a precizat că respectiva comisie va analiza comportamentul elevilor care au mers în excursie inclusiv al adolescentei care a reclamat comportamentul profesorului de sport. Pe de altă parte, o altă analiză va viza conduita profesorilor care au participat la excursie.
REMEMBER
Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 5 noiembrie, că profesorul Dan Octavian Vişan poate fi cercetat în libertate, acestuia fiindu-i impusă însă interdicţia de a părăsi localitatea timp de 30 de zile. Decizia a fost contestată insa de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 la Tribunalul Bucureşti (TB), unde un complet de trei judecători a hotărât emiterea unui mandat de arestare preventiv pe numele profesorului, pentru 29 de zile.
Eleva de la Liceul "Jean Monnet" s-a prezentat, în 3 noiembrie, la Secţia 1 Poliţie însoţită de părinţi şi a depus plângere împotriva profesorului de 26 de ani, acuzându-l că a violat-o, în timpul unei excursii la Predeal. Vişan a fost audiat şi reţinut în 4 noiembrie, iar sâmbătă a fost eliberat din arest, în urma deciziei Judecătoriei Sectorului 1. Profesorul de sport era suplinitor, fiind venit de la altă şcoală la Liceul "Jean Monnet" de un an. El şi-a recunoscut fapta în faţa conducerii unităţii de învăţământ, context în care a şi demisionat.
(20.11.2011)
SIC TRANSIT GLORIA ...
"NASU" SI MITICA DE LA LIGA, SUSPECTATI
DE LUARE DE MITA
Procurorii DNA au extins cercetările în dosarul "Şpagă în Fotbal", presedintele FRF, Mircea Sandu, fiind suspectat şi de luare de mită, iar Mitică Dragomir, seful LPF, de complicitate la luare de mita. Cei doi sunt deja urmăriţi penal pentru acuzaţia de abuz în serviciu. Conform DNA, Dragomir a virat 400.000 de euro reprezentând drepturile TV ale clubului Gloria Bistriţa, din conturile LPF, direct într-un cont al soţiei lui Mircea Sandu, Elisabeta Sandu. Motivarea oficială a lui Dragomir şi Sandu a fost aceea că soţia preşedintelui FRF ar fi împrumutat, anterior, clubului Gloria Bistriţa, aceeaşi sumă. În acest sens a fost întocmit un act notarial, însă nu există nicio tranzacţie bancară care să ateste că împrumutul a fost, într-adevar, acordat.
Anchetatorii suspectează că, de fapt, Elisabeta Sandu nu a dat, niciodată, bani Gloriei Bistriţa a lui Jean Padureanu şi că viramentul efectuat de Mitică Dragomir ar reprezenta, de fapt, mită pentru presedintele FRF. Jean Padureanu a negat ca la mijoc ar fi o spaga, el spunand ca a imprumutat acesti bani, pe care ulterior i-a restituit: "Da, am luat un imprumut de la sotia presedintelui FRF, dar banii au fost inregistrati legal in contabilitatea clubului. Am facut acest imprumut stiind ca in scurt timp urmau sa ne vina banii din drepturile TV. Acum nu-mi mai amintesc cu exactitate daca LPF i-a virat in contul nostru si noi am stins datoria sau daca Liga i-a virat direct in contul sotiei sefului FRF". Respectivul imprumut a avut loc in data de 18 septembrie 2009. DNA ar putea dispune deschiderea unui dosar separat in ceea ce priveste traseul banilor de la LPF, la familia Sandu, iar mai apoi la Gloria Bistrita. Momentan, în acest sens se efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale.
Mitica de la Liga, audiat din nou la DNA
Astazi, Mitica Dragomir s-a prezentat din nou la audieri la DNA, pentru a da declaratii in cazul "Universitatea Craiova". Corleone a avut galerie în fata DNA. Un fost angajat de-al său, care s-a recomandat Piticu', i-a urat: „Nea Mitică, stii vorba noastră, să ai parte de blestemu' pestelui!”. Piticu a explicat, ulterior, că blestemul pestelui, către cel care-l mănâncă, este: „Să te îneci cu osu' meu”.
La iesirea din sediul DNA, Mitică Dragomir nu a fost guraliv el spunand, vizibil iritat: „E treaba mea. De ce să fiu supărat? Sănătate vă doresc!”.
În dosarul excluderii Universitătii Craiova, Mircea Sandu, Dumitru Dragomir şi alţi opt membri ai Comitetului Executiv sunt învinuiţi oficial de abuz în serviciu şi de sustragere de bunuri de sub sechestru şi riscă o pedeapsă cuprinsă între şase luni şi 15 ani de închisoare. Cei noua sunt acuzati de comiterea urmatoarelor patru infractiuni:
- au votat un nou statut pentru ca excluderea Universităţii Craiova să aibă efecte imediate;
- au votat excluderea Universităţii Craiova înainte de a înregistra noul statut în instanţă, astfel că acesta nu era, oficial, în vigoare, iar "Ştiinţa" nu putea fi dezafiliată imediat;
- au exclus Craiova pe motiv că aceasta s-ar fi adresat instanţelor civile, ceea ce nu era adevărat;
- nu au citat responsabilii Craiovei, nedându-le ocazia de a-şi formula apărarea şi nici de a contesta, legal, decizia de excludere;
Ca urmare a acestor decizii, in aceeasi sedinta cei noua au votat ca locul "Ştiinţei" să fie luat de Juventus Bucureşti, deşi preşedintele acestui club, Marian Rusen, este membru în Comitetul Executiv al FRF.
Si Sandu l-a acuzat pe Mititelu ca si-a folosit nevasta pentru inginerii financiare
În urmă cu o lună, Mircea Sandu l-a acuzat pe Adrian Mititelu, patronul Universitătii Craiova, că a făcut „inginerii financiare”, păcălind FRF și LPF. Sandu a dezvăluit că olteanul a încasat banii ce revenau clubului „alb-albastru” din drepturile de televizare, folosindu-se de Ileana Mititelu, sotia sa. „Faptele domnului Mititelu, atât ca reprezentat al clubului, cât şi în nume propriu, demonstrează că personajul respectiv a încercat şi reuşit chiar să înşele FRF, LPF, proprii suporteri. Plata s-a solicitat într-un cont al unei societăţi cu numele deţinător de cont Mititelu Ileana. Avea proprire pe conturile clubului şi devia banii spre o altă societate. Drepturile de televiziune au fost facturate către o societate neafiliată la FRF. Din păcate, şi noi şi cei de la Ligă am plătit unei societăţi neafiliate FRF", a spus Micea Sandu la acea vreme.
(17.11.2011)
Anchetatorii suspectează că, de fapt, Elisabeta Sandu nu a dat, niciodată, bani Gloriei Bistriţa a lui Jean Padureanu şi că viramentul efectuat de Mitică Dragomir ar reprezenta, de fapt, mită pentru presedintele FRF. Jean Padureanu a negat ca la mijoc ar fi o spaga, el spunand ca a imprumutat acesti bani, pe care ulterior i-a restituit: "Da, am luat un imprumut de la sotia presedintelui FRF, dar banii au fost inregistrati legal in contabilitatea clubului. Am facut acest imprumut stiind ca in scurt timp urmau sa ne vina banii din drepturile TV. Acum nu-mi mai amintesc cu exactitate daca LPF i-a virat in contul nostru si noi am stins datoria sau daca Liga i-a virat direct in contul sotiei sefului FRF". Respectivul imprumut a avut loc in data de 18 septembrie 2009. DNA ar putea dispune deschiderea unui dosar separat in ceea ce priveste traseul banilor de la LPF, la familia Sandu, iar mai apoi la Gloria Bistrita. Momentan, în acest sens se efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale.
Mitica de la Liga, audiat din nou la DNA
Astazi, Mitica Dragomir s-a prezentat din nou la audieri la DNA, pentru a da declaratii in cazul "Universitatea Craiova". Corleone a avut galerie în fata DNA. Un fost angajat de-al său, care s-a recomandat Piticu', i-a urat: „Nea Mitică, stii vorba noastră, să ai parte de blestemu' pestelui!”. Piticu a explicat, ulterior, că blestemul pestelui, către cel care-l mănâncă, este: „Să te îneci cu osu' meu”.
La iesirea din sediul DNA, Mitică Dragomir nu a fost guraliv el spunand, vizibil iritat: „E treaba mea. De ce să fiu supărat? Sănătate vă doresc!”.
În dosarul excluderii Universitătii Craiova, Mircea Sandu, Dumitru Dragomir şi alţi opt membri ai Comitetului Executiv sunt învinuiţi oficial de abuz în serviciu şi de sustragere de bunuri de sub sechestru şi riscă o pedeapsă cuprinsă între şase luni şi 15 ani de închisoare. Cei noua sunt acuzati de comiterea urmatoarelor patru infractiuni:
- au votat un nou statut pentru ca excluderea Universităţii Craiova să aibă efecte imediate;
- au votat excluderea Universităţii Craiova înainte de a înregistra noul statut în instanţă, astfel că acesta nu era, oficial, în vigoare, iar "Ştiinţa" nu putea fi dezafiliată imediat;
- au exclus Craiova pe motiv că aceasta s-ar fi adresat instanţelor civile, ceea ce nu era adevărat;
- nu au citat responsabilii Craiovei, nedându-le ocazia de a-şi formula apărarea şi nici de a contesta, legal, decizia de excludere;
Ca urmare a acestor decizii, in aceeasi sedinta cei noua au votat ca locul "Ştiinţei" să fie luat de Juventus Bucureşti, deşi preşedintele acestui club, Marian Rusen, este membru în Comitetul Executiv al FRF.
Si Sandu l-a acuzat pe Mititelu ca si-a folosit nevasta pentru inginerii financiare
În urmă cu o lună, Mircea Sandu l-a acuzat pe Adrian Mititelu, patronul Universitătii Craiova, că a făcut „inginerii financiare”, păcălind FRF și LPF. Sandu a dezvăluit că olteanul a încasat banii ce revenau clubului „alb-albastru” din drepturile de televizare, folosindu-se de Ileana Mititelu, sotia sa. „Faptele domnului Mititelu, atât ca reprezentat al clubului, cât şi în nume propriu, demonstrează că personajul respectiv a încercat şi reuşit chiar să înşele FRF, LPF, proprii suporteri. Plata s-a solicitat într-un cont al unei societăţi cu numele deţinător de cont Mititelu Ileana. Avea proprire pe conturile clubului şi devia banii spre o altă societate. Drepturile de televiziune au fost facturate către o societate neafiliată la FRF. Din păcate, şi noi şi cei de la Ligă am plătit unei societăţi neafiliate FRF", a spus Micea Sandu la acea vreme.
(17.11.2011)
PRIMARUL APOSTU DIJMUIA CU 10% FONDUL DE REZERVA AL GUVERNULUI
Călin Stoia aranja recuperarea de creanţe pentru firmele care lucrau cu statul. „Dar pentru 100.000 de euro nu mă dau jos din pat”, se lăuda el la telefon. În motivarea sentinţei de arest preventiv pentru 29 de zile, judecătorii au ţinut de cont discuţiile dintre mituitor, Călin Stoia, şi primarul Clujului, Sorin Apostu. Pe fir se afla şi soţia sa, Monica Apostu. Sorin Apostu nu actiona niciodată singur ci de fiecare dată prin intermediul prietenilor din anturaj, cum ar fi Călin Stoia, managerul firme de salubrizare Brantner Veres, arestat în acelasi dosar.
Firele procurorilor DNA duc spre Guvern.
„Inculpatul Stoia pregăteste săvârsirea unei noi infracțiuni de coruptie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu functii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la constructii de drumuri, în scopul obtinerii unor foloase necuvenite. Astfel, în cadrul discutiilor purtate la datele 25 si 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din Arges, inculpatul Stoia îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăti de constructii de drumuri. Pentru această interventie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la Guvern", sustin procurorii DNA.
Numele prefectului si ale unor alti demnitari locali sunt pomenite de Stoia în discutia cu un bărbat, cel mai probabil chiar Sorin Apostu, care se ferea să vorbească deschis pe telefonul său. În acest sens, Apostu folosea doar cartele, iar pentru a putea vorbi exista un cod de prezentare: „Salut sunt C".
Monica Apostu dădea consultanţă doar nu numele. Nu dădea pe la serviciu
Monica Apostu, deşi avea cabinet de avocatură, era într-o vancanţă continuă, formulare stilistică folosită de judecători în motivarea sentinţei date împotriva primarului de Cluj. La percheziţia de la biroul acesteia nu s-a găsit niciun raport de consultanţă pentru firmele care erau de fapt abonate la licitaţiile primăriei clujene conduse de Sorin Apostu. Astfel, consultanţa era o acoperire pentru şpagă.Avocata Monica Apostu şi soţul acesteia era tot timpul în vacanţe, plătite de altfel de oamenii de afaceri care câştigau licitaţiile organizate de Primăria Cluj Napoca.„S-a dovedit că pentru prestaţiile financiare de care beneficia cabinetul avocaţial al invinuitei A.M.U. (Monica Apostu, soţia primarului), aceasta nu desfăşura nicio activitate juridică, activitatea zilnică a învinuitei fiind în fapt o perpetuă vacanţă. Mai mult, nimic din ce întreprinde aceasta nu poate justifica un nivel minim al sumelor care intră în contul acesteia”Extras din motivarea sentinţei date de Curtea de Apel Cluj
Concedii în Austria şi Dubai plătite din buzunarul propriu de patronul Electrogrup
Un astfel de om de afaceri care a câştigat o licitaţie de un milion de euro pentru montarea a 300 de camere de luat vederi în oraş este Simion Mureşan, patronul firmei Electrogrup SRL. Procurorii DNA susţin că Apostu şi Mureşan sunt prieteni buni şi că ultimul a plătit mai multe excursii efectuate de familia primarului în Austria şi Dubai.
„Concedii care sunt achitate de făptuitorul Mureşan Simion personal sau prin intermediul societăţii sale, Electrogrup SRL. În cursul lunii august 2011, familia Apostu a beneficiat din partea lui Electrogrup SRL de o vacanţă în Grecia la o vilă din Halkidiki aparţinând lui Simion Mureşan, în perioada 16-27 august 2011, inclusiv contravaloarea biletelor de de avion pe ruta Cluj-Bucureşti-Salonic şi retur. În cursul lunii septembrie 2011, Mureşan Simion a achitat lui Sorin Apostu contravaloarea unui weekend la Viena. De asemenea, în octombrie 2011, Mureşan Simion a mai achitat o vacanţă pentru familia Apostu pe care aceştia, împreună cu copiii lor, au petrecut-o în Dubai, în perioada 20-25 octombrie 2011, inclusiv bilete de avion pe ruta Cluj-Bucureşti-Dubai şi retur. Valoarea celor trei vacanţe de ridică la aproximativ 5.000 de euro", susţin anchetatorii.
Procurorii DNA mai spun că Sorin Apostu a ajutat-o pe Aspazia Droniuc să asigure, prin intermediul firmei sale, parcul Regiei de Transport Public Cluj Napoca, timp de trei ani: „În virtutea relaţiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul Apostu Sorin, a apelat la acesta ca, prin funcţia pe care o deţine, să o ajute în obţinerea contractului de asigurate al parcului auto RATC Cluj Napoca. De asemenea, învinuita a arătat că, prin ajutorul dat de Sorin Apostu, care i-a facut legatura cu directorul RATUC, numitul Neag Liviu, a reuşit să câştige licitaţiile organizate pentru anii 2009-2010-2011, parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s-a dublat faţă de anii anteriori”.
În denunţul său, Aspazia Droniuc susţine că pentru toate aceste eforturi a convenit cu avocata Monica Apostu să încheie contracte de consultanţă juridică pentru a da o aparenţă de legalitate sumei de 46.000 de lei care în conturile casei de avocatură de la firma Frarom SRL. Compania de asigurari UNIQA a asigurat autobuzele RATUC pentru suma de 200.000 de euro. Droniuc a luat pentru această afacere 89.000 de lei, iar 46.000 de lei i-a plătit mai departe familiei Apostu. Clientul, atenţionat să treacă pe la cabinet, pentru că n-a plătit „taxa lunară”În dosarul de corupție care îl privește pe Sorin Apostu, DNA susține că soția acestuia, avocata Monica Apostu era persoana care colecta banii de la cei care voiau să obțină avantaje de la Primărie. În acest sens, DNA susține că avocata Monica Apostu primea în mod regulat sume de bani de la cei care câstigau licitațiile organizate de Primăria Cluj Napoca. Un exemplu este oferit în cazul inculpatului Călin Stoia, care dădea mită în mod regulat și, pentru că a întârziat o singură lună, a fost sunat de Monica Apostu.Contul casei de avocatură Monica Apostu era alimentat în fiecare lună cu sume de bani, câte 5.000 de lei. Cum Călin Stoia a rămas restant, a fost sunat de Monica Apostu.
(16.11.2011)
Firele procurorilor DNA duc spre Guvern.
„Inculpatul Stoia pregăteste săvârsirea unei noi infracțiuni de coruptie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu functii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la constructii de drumuri, în scopul obtinerii unor foloase necuvenite. Astfel, în cadrul discutiilor purtate la datele 25 si 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din Arges, inculpatul Stoia îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăti de constructii de drumuri. Pentru această interventie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la Guvern", sustin procurorii DNA.
Numele prefectului si ale unor alti demnitari locali sunt pomenite de Stoia în discutia cu un bărbat, cel mai probabil chiar Sorin Apostu, care se ferea să vorbească deschis pe telefonul său. În acest sens, Apostu folosea doar cartele, iar pentru a putea vorbi exista un cod de prezentare: „Salut sunt C".
Monica Apostu dădea consultanţă doar nu numele. Nu dădea pe la serviciu
Monica Apostu, deşi avea cabinet de avocatură, era într-o vancanţă continuă, formulare stilistică folosită de judecători în motivarea sentinţei date împotriva primarului de Cluj. La percheziţia de la biroul acesteia nu s-a găsit niciun raport de consultanţă pentru firmele care erau de fapt abonate la licitaţiile primăriei clujene conduse de Sorin Apostu. Astfel, consultanţa era o acoperire pentru şpagă.Avocata Monica Apostu şi soţul acesteia era tot timpul în vacanţe, plătite de altfel de oamenii de afaceri care câştigau licitaţiile organizate de Primăria Cluj Napoca.„S-a dovedit că pentru prestaţiile financiare de care beneficia cabinetul avocaţial al invinuitei A.M.U. (Monica Apostu, soţia primarului), aceasta nu desfăşura nicio activitate juridică, activitatea zilnică a învinuitei fiind în fapt o perpetuă vacanţă. Mai mult, nimic din ce întreprinde aceasta nu poate justifica un nivel minim al sumelor care intră în contul acesteia”Extras din motivarea sentinţei date de Curtea de Apel Cluj
Concedii în Austria şi Dubai plătite din buzunarul propriu de patronul Electrogrup
Un astfel de om de afaceri care a câştigat o licitaţie de un milion de euro pentru montarea a 300 de camere de luat vederi în oraş este Simion Mureşan, patronul firmei Electrogrup SRL. Procurorii DNA susţin că Apostu şi Mureşan sunt prieteni buni şi că ultimul a plătit mai multe excursii efectuate de familia primarului în Austria şi Dubai.
„Concedii care sunt achitate de făptuitorul Mureşan Simion personal sau prin intermediul societăţii sale, Electrogrup SRL. În cursul lunii august 2011, familia Apostu a beneficiat din partea lui Electrogrup SRL de o vacanţă în Grecia la o vilă din Halkidiki aparţinând lui Simion Mureşan, în perioada 16-27 august 2011, inclusiv contravaloarea biletelor de de avion pe ruta Cluj-Bucureşti-Salonic şi retur. În cursul lunii septembrie 2011, Mureşan Simion a achitat lui Sorin Apostu contravaloarea unui weekend la Viena. De asemenea, în octombrie 2011, Mureşan Simion a mai achitat o vacanţă pentru familia Apostu pe care aceştia, împreună cu copiii lor, au petrecut-o în Dubai, în perioada 20-25 octombrie 2011, inclusiv bilete de avion pe ruta Cluj-Bucureşti-Dubai şi retur. Valoarea celor trei vacanţe de ridică la aproximativ 5.000 de euro", susţin anchetatorii.
Procurorii DNA mai spun că Sorin Apostu a ajutat-o pe Aspazia Droniuc să asigure, prin intermediul firmei sale, parcul Regiei de Transport Public Cluj Napoca, timp de trei ani: „În virtutea relaţiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul Apostu Sorin, a apelat la acesta ca, prin funcţia pe care o deţine, să o ajute în obţinerea contractului de asigurate al parcului auto RATC Cluj Napoca. De asemenea, învinuita a arătat că, prin ajutorul dat de Sorin Apostu, care i-a facut legatura cu directorul RATUC, numitul Neag Liviu, a reuşit să câştige licitaţiile organizate pentru anii 2009-2010-2011, parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s-a dublat faţă de anii anteriori”.
În denunţul său, Aspazia Droniuc susţine că pentru toate aceste eforturi a convenit cu avocata Monica Apostu să încheie contracte de consultanţă juridică pentru a da o aparenţă de legalitate sumei de 46.000 de lei care în conturile casei de avocatură de la firma Frarom SRL. Compania de asigurari UNIQA a asigurat autobuzele RATUC pentru suma de 200.000 de euro. Droniuc a luat pentru această afacere 89.000 de lei, iar 46.000 de lei i-a plătit mai departe familiei Apostu. Clientul, atenţionat să treacă pe la cabinet, pentru că n-a plătit „taxa lunară”În dosarul de corupție care îl privește pe Sorin Apostu, DNA susține că soția acestuia, avocata Monica Apostu era persoana care colecta banii de la cei care voiau să obțină avantaje de la Primărie. În acest sens, DNA susține că avocata Monica Apostu primea în mod regulat sume de bani de la cei care câstigau licitațiile organizate de Primăria Cluj Napoca. Un exemplu este oferit în cazul inculpatului Călin Stoia, care dădea mită în mod regulat și, pentru că a întârziat o singură lună, a fost sunat de Monica Apostu.Contul casei de avocatură Monica Apostu era alimentat în fiecare lună cu sume de bani, câte 5.000 de lei. Cum Călin Stoia a rămas restant, a fost sunat de Monica Apostu.
(16.11.2011)
BASESCU SI BOC STIAU DE 6 LUNI DESPRE APOSTU,
DAR GUVERNUL A POMPAT INTR-UNA BANI LA CLUJ
Traian Băsescu a dezvaluit, ieri seara la TVR, ca de şase luni detinea informaţii despre subiectul "Curoptie in Primaria Cluj", pe care le ştia inclusiv premierul. Seful statului a precizat că există informaţii şi despre alte cazuri din alte judeţe, din mai multe partide. "Informaţii că ceva ar fi în neregulă acolo sunt de vreo şase luni", a afirmat Traian Băsescu, care a sustinut ca "în mod categoric" primise informaţiile şi premierul Boc. Ca atare se pune o intrebare logica: daca se cunosteau informatii privind dijmuirea banilor publici la Cluj de catre Sorin Apostu, de ce Guvernul a pompat intr-o veselie bani acolo?
Chestionat in privinta declaratiilor lui Traian Basescu, Emil Boc s-a facut ca ploua. Astfel, premierul a spus că la nivelul sau se primesc doar "informaţii cu caracter general" despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete: "La nivelul premierului primeşti doar informaţii cu caracter general despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete, pe persoane. Niciodată premierul sau alt demnitar al statului nu ştie asupra cărei persoane se emite un mandat de ascultare sau ceva de acest fel. Aceste lucruri aparţin de autorităţile abilitate ale statului din justiţie".
BOC, SCUZAT DE BASESCU: "Numai de Apostu nu-i ardea premierului cu ce a avut pe cap"
Interesant este ca Traian Basescu a lasat sa se inteleaga ca si in alte administratii publice din tara autoritatile locale iau spaga si din acest motiv vor mai fi arestari de primari sau de sefi de Consilii Judetene. "Nu numai legat de Cluj sunt informaţii. Da, sunt şi vă asigur că nu-i iartă nimeni. Destui... Nu numai de la PDL, slavă Domnului, nu e numai PDL, în administraţie. Este vorba, în mod deosebit, de administraţia locală, unde de multe ori li se pare (n.r. - alesilor locali) că dacă au un contract trebuie să aibă şi ei partea lor din acel contract. Sunt informaţii şi despre alte judeţe. Ca şef de stat, eşti informat cu privire la actele de corupţie. Mai ales că este unul din obiectivele majore - culegerea de informaţii legate de corupţie, şi pentru SRI şi pentru Doi şi-un sfert şi pentru toate instituţiile statului. ", a declarat Băsescu, care a recunoscut ca dosarul de la Cluj loveşte în imaginea lui Boc, dar "nu numai a premierului".
Cu toate ca a lasat sa se inteleaga ca Boc stia de actiunile lui Apostu, totusi Basescu a incercat sa-l spele pe premier: "Nu îmi poţi pune mie în spate responsabilitatea pentru ce a făcut chiar şi un prieten al meu, cu care nu stau zi de zi. Dacă Boc ar fi stat zi de zi cu Apostu, probabil că ar fi trebuit să ştie. Dar Apostu e acolo, premierul e aici. Numai de Apostu nu-i ardea premierului cu ce a avut pe cap".
BASESCU ZICE CA NU IARTA CORUPTII, BOC SUGEREAZA CONTRARIUL
Surprinzator, in timp ce Basescu a asigurat ca pe cei de teapa lui Sorin Apostu "nu-i iarta nimeni", premierul Boc a sugerat ca cei inculpati pentru acte de coruptie pot fi achitati. "Justiţia îşi urmează cursul, orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi asta înseamnă funcţionarea statului de drept", a spus Boc.
(15.11.2011)
Chestionat in privinta declaratiilor lui Traian Basescu, Emil Boc s-a facut ca ploua. Astfel, premierul a spus că la nivelul sau se primesc doar "informaţii cu caracter general" despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete: "La nivelul premierului primeşti doar informaţii cu caracter general despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete, pe persoane. Niciodată premierul sau alt demnitar al statului nu ştie asupra cărei persoane se emite un mandat de ascultare sau ceva de acest fel. Aceste lucruri aparţin de autorităţile abilitate ale statului din justiţie".
BOC, SCUZAT DE BASESCU: "Numai de Apostu nu-i ardea premierului cu ce a avut pe cap"
Interesant este ca Traian Basescu a lasat sa se inteleaga ca si in alte administratii publice din tara autoritatile locale iau spaga si din acest motiv vor mai fi arestari de primari sau de sefi de Consilii Judetene. "Nu numai legat de Cluj sunt informaţii. Da, sunt şi vă asigur că nu-i iartă nimeni. Destui... Nu numai de la PDL, slavă Domnului, nu e numai PDL, în administraţie. Este vorba, în mod deosebit, de administraţia locală, unde de multe ori li se pare (n.r. - alesilor locali) că dacă au un contract trebuie să aibă şi ei partea lor din acel contract. Sunt informaţii şi despre alte judeţe. Ca şef de stat, eşti informat cu privire la actele de corupţie. Mai ales că este unul din obiectivele majore - culegerea de informaţii legate de corupţie, şi pentru SRI şi pentru Doi şi-un sfert şi pentru toate instituţiile statului. ", a declarat Băsescu, care a recunoscut ca dosarul de la Cluj loveşte în imaginea lui Boc, dar "nu numai a premierului".
Cu toate ca a lasat sa se inteleaga ca Boc stia de actiunile lui Apostu, totusi Basescu a incercat sa-l spele pe premier: "Nu îmi poţi pune mie în spate responsabilitatea pentru ce a făcut chiar şi un prieten al meu, cu care nu stau zi de zi. Dacă Boc ar fi stat zi de zi cu Apostu, probabil că ar fi trebuit să ştie. Dar Apostu e acolo, premierul e aici. Numai de Apostu nu-i ardea premierului cu ce a avut pe cap".
BASESCU ZICE CA NU IARTA CORUPTII, BOC SUGEREAZA CONTRARIUL
Surprinzator, in timp ce Basescu a asigurat ca pe cei de teapa lui Sorin Apostu "nu-i iarta nimeni", premierul Boc a sugerat ca cei inculpati pentru acte de coruptie pot fi achitati. "Justiţia îşi urmează cursul, orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi asta înseamnă funcţionarea statului de drept", a spus Boc.
(15.11.2011)
MACOVEI IN SPATELE ATACULUI "DIE WELT" LA UDREA?
Editorialul din cotidianul german "Die Welt" în care se spune despre Elena Udrea că este „carieristă, coruptă şi calcă în străchini” agita apele in PDL. Mai multi membri ai partidului de guvernamant sustin ca articolul este unul comandat de ex-ministrul Justitiei, Monica Macovei.
Unul dintre motivele care conduc la aceasta idee este acela ca autorul atacului la Elena Udrea este Thomas Roser, un jurnalist german apropiat de Monica Macovei, pe care aceasta l-a cunoscut când era ministru al Justiţiei. Dovada legăturilor dintre Macovei şi Roser este şirul lung de articole laudative scrise de jurnalistul german despre fostul ministru al Justiţiei, in care aceasta apare ca "varf de lance impotriva coruptiei":
http://diepresse.com/home/politik/eu/351171/EUBeitritt-hat-nichts-veraendert
http://diepresse.com/home/politik/aussenpolitik/295684/Regieren-von-den-Oppositionsbaenken-aus
http://diepresse.com/home/wirtschaft/eastconomist/437923/Rumaenien_In-die-Politik-gehen-heisst-Geld-machen
http://diepresse.com/home/politik/eu/294765/Rumaenien_EUNeuling-schlittert-ins-Chaos
http://www.tagesspiegel.de/politik/mit-alter-kraft-nach-vorn/830652.html
Surse din PDL spun ca Monica Macovei este un vechi practician al "cumpărării" de jurnalişti, ea procedand la fel şi în momentul în care era ministru al Justiţiei în România. Aceleasi surse sustin ca si în acest moment, jumătate din redacţiile României Libere şi Hotnews se ploconesc darnicului fost ministru al Justiţiei.
De ce ar fi comandat Monica Macovei un articol in "Die Welt" impotriva Elenei Udrea?
Din trei posibile motive, spun aceleasi surse:
1) Din gelozie feminină faţă de Elena Udrea.
2) Ca răspuns la declaraţia Elenei Udrea care i-a propus să candideze la Primăria Capitalei – Macovei a simţit că ar fi fost împinsă într-o bătălie pe care n-o poate câştiga.
3) Ca o metodă de a-i aplica o lovitură Elenei Udrea, văzută ca principal apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu, post pe care-l ţinteşte şi ea.
Culmea, prima preluare din "Die Welt" în presa românească in care Elena Udrea este facuta praf aparţine tot jurnaliştilor fideli Monicăi Macovei, adica siteului Hotnews gestionat de fostul sef de cabinet al ex-ministrului Justitiei, Dan Tapalaga (http://www.hotnews.ro/stiri-international-10640011-die-welt-despre-elena-udrea-calcatul-strachini.htm)
(14.11.2011)
Unul dintre motivele care conduc la aceasta idee este acela ca autorul atacului la Elena Udrea este Thomas Roser, un jurnalist german apropiat de Monica Macovei, pe care aceasta l-a cunoscut când era ministru al Justiţiei. Dovada legăturilor dintre Macovei şi Roser este şirul lung de articole laudative scrise de jurnalistul german despre fostul ministru al Justiţiei, in care aceasta apare ca "varf de lance impotriva coruptiei":
http://diepresse.com/home/politik/eu/351171/EUBeitritt-hat-nichts-veraendert
http://diepresse.com/home/politik/aussenpolitik/295684/Regieren-von-den-Oppositionsbaenken-aus
http://diepresse.com/home/wirtschaft/eastconomist/437923/Rumaenien_In-die-Politik-gehen-heisst-Geld-machen
http://diepresse.com/home/politik/eu/294765/Rumaenien_EUNeuling-schlittert-ins-Chaos
http://www.tagesspiegel.de/politik/mit-alter-kraft-nach-vorn/830652.html
Surse din PDL spun ca Monica Macovei este un vechi practician al "cumpărării" de jurnalişti, ea procedand la fel şi în momentul în care era ministru al Justiţiei în România. Aceleasi surse sustin ca si în acest moment, jumătate din redacţiile României Libere şi Hotnews se ploconesc darnicului fost ministru al Justiţiei.
De ce ar fi comandat Monica Macovei un articol in "Die Welt" impotriva Elenei Udrea?
Din trei posibile motive, spun aceleasi surse:
1) Din gelozie feminină faţă de Elena Udrea.
2) Ca răspuns la declaraţia Elenei Udrea care i-a propus să candideze la Primăria Capitalei – Macovei a simţit că ar fi fost împinsă într-o bătălie pe care n-o poate câştiga.
3) Ca o metodă de a-i aplica o lovitură Elenei Udrea, văzută ca principal apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu, post pe care-l ţinteşte şi ea.
Culmea, prima preluare din "Die Welt" în presa românească in care Elena Udrea este facuta praf aparţine tot jurnaliştilor fideli Monicăi Macovei, adica siteului Hotnews gestionat de fostul sef de cabinet al ex-ministrului Justitiei, Dan Tapalaga (http://www.hotnews.ro/stiri-international-10640011-die-welt-despre-elena-udrea-calcatul-strachini.htm)
(14.11.2011)
AFACERE MARCA PETROMSERVICE, GARNISITA CU OFF-SHORE-URI
PRIGOANA A VANDUT REALITATEA TV CU 295 USD,
DAR VANTU A CUMPARAT-O DE LA UN "BIDON" CU
5,5 MILIOANE USD
Surprinzator, numele deputatului PDL Silviu Prigoana nu a aparut in dosarul "Petromservice", in care Sorin Ovidiu Vantu - Liviu Luca & comp sunt acuzati de evaziune fiscala, spalare de bani si prejudicierea intereselor a peste 70.000 de angajati ai Petromservice. Astazi, ANCHETE.weebly.com va prezinta o tranzactie financiara extrem de suspecta, in urma careia SOV a preluat, indirect, de la Silviu Prigoana postul de televiziune Realitatea TV. Aproape jumatate din actiunile firmei care detine Realitatea au fost intermediate de la fondatorul Silviu Prigoana catre Vintu, prin doi membri ai gruparii Bittner-Petrache. Surprinzator, Prigoana a renuntat la Realitatea TV pentru numai 195 USD. Insa SOV a cumparat-o cu peste 5,5 milioane USD, insa prin intermediul unor "bidoane" si cu bani proveniti de la Petromservice.
PING-PONG CU REALITAEA TV:
DE LA PRIGOANA LA LUCOV - OMUL TANDEMULUIBITTNER-PETRACHE, SI RETUR
Realitatea Media SA, firma care detine licenta televiziunii de stiri, a fost infiintata in vara anului 2001. Initial, a avut un singur stapan: Silviu Prigoana. Acesta controla postul prin compania sa, Rosal Group. In noiembrie 2001, la numai patru luni de la infiintarea Realitatea Media, Prigoana a cedat 45% din participatiile firmei unui tanar de 22 de ani, Stefan Bogdan Lucov, membru activ al gruparii Alexandru Bittner-Adrian Petrache. Tanarul respectiv, al carui nume nu spune nimic, i-a inlocuit la un moment dat pe cei doi oameni de casa ai lui Adrian Nastase in societatile GRI SA si Lipsca 2000 si participa printr-o suveica de firme, in Hotel Venetia si Macomb SA, companii infiintate de Bittner, care au prosperat in urma afacerilor dubioase cu statul derulate in timpul guvernarii PSD. Totodata, Lucov gestiona activitatile din tara noastra ale SLB Consultants, un off-shore britanic, reprezentat juridic de Marieta Anastasescu, nimeni alta decat avocata firmelor cuplului Bittner-Petrache. Dar conexiunile nu se termina aici: Stefan este fratele lui Gabriel Mihnea Lucov - unul dintre interpusii fideli ai „duetului” Bittner-Petrache. Si, nu intamplator, Gabriel Mihnea Lucov este finul de cununie al lui Dorin Cocos, partener cu Petrache&Bittner si sot al Elenei Udrea.
Insa tanarul Stefan Lucov n-a poposit prea mult in Realitatea Media. La mijocul lunii decembrie 2001, el a renuntat la cele 45% din actiunile firmei in favoarea lui Sorin Cimpoeru, unul dintre directorii tehnici ai postului, loial lui Prigoana. Ce a urmarit partenerul lui Bittner si Petrache la Realitatea? "Lucov era un baiat care voia sa ne furnizeze servicii de internet. Mi se parea un tip destupat. Am stat la vreo doua mese si atat. I-am cesionat 45% din capitalul social al firmei pentru ca trebuia sa facem un post de radio national. Aveam ca obiect de activitate radiocomunicatiile. Pe atunci nu eram televiziune. Dar, dupa trei saptamani, Lucov a considerat ca nu-l mai intereseaza businessul. Nu i-a convenit, probabil, ca avea mai putin decat mine (45%)", explica Prigoana la vremea respectiva
Dar povestea lui nu se potrivea deloc cu faptele. Lucov, omul lui Bittner, a devenit asociat la Realitatea pe 8 noiembrie 2001, moment in care televiziunea de stiri avea o luna si cateva zile de cand emitea. Si doua luni de cand primise licenta. Deci asa-zisul "post de radio national" era de mult post TV.
PRIGOANA A VANDUT CATRE OFF-SHORE-UL LUI SOV 55% DIN REALITATEA TV CU... 162 USD
In februarie 2002, Prigoana, prin Rosal Group, redevine unicul actionar al Realitatea Media. O vreme situatia ramane neschimbata, dar lucrurile se precipita catre sfarsitul anului 2003, cand Dan Andronic este angajat director de programe la Realitatea TV.
La scurt timp, in noiembrie 2003, Prigoana renunta la controlul televiziunii. El cesioneaza 55% din Realitatea societatii Bluelink Comunicazioni, un off-shore elevetian, recunoscut de Vantu ca fiind al lui abia in 2005.
"Dupa ce am facut oferta de vanzare, m-au cautat doi avocati care vorbeau franceza, de la Bluelink Comunicazioni. Habar n-am cine i-a trimis! Mi-au spus ca sunt de-ai lui Berlusconi, ca fac trust, drac si patrat! Le-am cesionat 55% din actiuni, pentru 5,5 milioane lei vechi (162 USD). Practic, am dat gratuit, ca eu nu voiam sa se inchida Realitatea", sustinea Prigoana la acea vreme.
La Registrul Comertului, noul actionar majoritar a fost inregistrat abia pe 31 martie 2004. Astfel se trece la etapa decisiva. In luna urmatoare (aprilie 2004), Sorin Ovidiu Vintu cumpara optiunea de preluare a Realitatii TV de la Bluelink cu o suma care a ramas insa secreta. "Timp de doi ani, familia mea a fost actionar al acestui post", a marturisit SOV intr-un interviu difuzat in 2005 de Realitatea TV.
ULTERIOR PRIGOANA A MAI VANDUT 45% DIN REALITATEA TV CU 133 USD, CATRE UN ANUME MARGINEANU. ACESTA A REVANDUT, PESTE O LUNA, PACHETUL DE 45% CATRE SOV
CU 5,53 MILIOANE USD
Dupa ce a cesionat 55% din Realitatea TV catre Bluelink, Silviu Prigoana ramane actionar minoritar. Insa nu pentru mult timp. Tot el povesteste: "La cateva saptamani, m-au sunat avocatii aia de la Bluelink sa-mi zica sa cesionez si restul de 45% din actiuni, cum ne intelesesem, unuia Margineanu. Ei mi l-au recomandat. Si asta era unu’ mic si gras, am fost cu el la notariat, mi-a dat 4,5 milioane lei vechi (133 USD) si i-am dat actiunile. Nici nu-l cunosteam". Prigoana se refera la Radu Mihai Margineanu, cel care in 18 mai 2004, preia oficial restul actiunilor Realitatea TV. Margineanu a tronat fix o luna la Realitatea TV, pana in 17 iunie 2004, cand a vandut cele 45 de procente pe care le-a primit pomana de la Prigoana cu un pret urias: 5.553.297 dolari.
Cumparatorul a fost firma Global Video Media SRL, care era controlata atunci de Radoway Limited, o cutie postala din Cipru.
Off-shore-ul cipriot a fost reprezentat in momentul tranzactiei de Mircea Solomon, locotenent fidel al lui Vintu si fost director in structura Gelsor, infiintata de parintele FNI. Cu toate acestea, Vintu a negat de fiecare data ca s-ar afla in spatele vreunui off-shore cipriot.
PETROMSERVICE A FINANTAT TRANZACTIA
In mod ciudat, cei 5,55 milioane USD pe care Global Video Media SRL (Radoway Ltd. - Cipru) i-a virat in conturile lui Radu Margineanu pentru pachetul de 45% din Realitatea provin dintr-o sursa colaterala. Este vorba despre compania Petromservice SA care, pur si simplu, a finantat Global dand posibilitatea acesteia sa cumpere actiunile ravnite. Cand a fost semnat contractul de finantare, Petromservice era patronata de federatia sindicala din Petrom, condusa de Liviu Luca.
MARGINEANU, NASUL FIULUI LUI PETRACHE
Radu Margineanu este nasul fiului lui Adrian Petrache, dar si protagonistul unor tranzactii dubioase facute in "familie". Imediat dupa ce a vandut actiunile Realitatea TV catre SOV, Margineanu a devenit proprietar peste doua imobile din centrul Bucurestiului, unul langa Cismigiu si celalalt chiar peste drum de celebrul bloc al lui Nastase din Zambaccian. Ambele au fost cumparate de la Alexandru Bittner.
Dan Andronic, strategul electoral al PSD, isi aminteste de Margineanu: "Eu am stat la Realitatea pana prin aprilie-mai 2004. Dar cand s-a facut vanzarea catre Radu eram cu piciorul in ghips. Oricum, eu nu eram intrebat. Nu cred ca Radu e neaparat omul lui Bittner sau al lui Petrache, nu e un om de paie. Eu l-am intalnit de mai multe ori la baza BTT".
Andronic se refera, de fapt, la clubul de lux din parcul Herastrau, administrat de Bartolomeo Finis, prieten de table, dar si partener de afaceri cu omniprezentul Bittner.
RADOWAY LTD, OFF-SHORE PROPRIETATEA SOV
In Romania, off-shore-ul cipriot Radoway Ltd. controla la un moment dat Expresiv SA, firma care detinea licenta Radio Total. Radoway a inlocuit in Expresiv un alt off-shore, tot din Cipru: Comac Limited, reprezentat in Romania de Dan Stratan si Mircea Solomon, fostii colaboratori ai lui SOV in structura Gelsor. Radoway era reprezentat, la vedere, de avocatul cipriot Spiridon Hadjinicolaou, angajat la firma de avocatura Triantafyllides&Sons. Care firma de avocatura reprezenta, de altfel, si Comac Limited, dar si Elbahold Limited. Acesta din urma a fost, la un moment dat, principalul actionar la Petromservice SA.
Pe de alta parte, Radoway Ltd. participa si in Light System SA, o firma care administra o discoteca si un club pe litoralul romanesc, in urma unui contract de participatiune cu firma de stat Mamaia SA. Aici, Radoway era asociat cu alte doua firme "apropiate" lui Bittner: Cofigen SA, din Elvetia, si Mastertrade Group Ltd., din Marea Britanie. Dar si cu partenerii lui Bartolomeu Finis, membru vechi al gruparii Bittner-Petrache.
REALITATEA LUI SOV
Realitatea TV i-a apartinut la un moment dat in majoritate lui Sorin Ovidiu Vintu, care detiinea 54,997% din Realitatea Media SA, societatea care detine licenta TV. Dupa modificarea actului constitutiv al firmei si transformarea acesteia in societate pe actiuni, Federatia sindicalistilor din Petrom detinea un pachet de 25% din actiuni. La randul lor, Global Video Media SRL si Petromservice SA stapaneau fiecare cate 10%. Restul de 0,003% din actiuni erau impartite frateste de Liviu Luca, Gheorghe Toroipan si Eugen Luha. Pe de alta parte, la un moment dat Petromservice a ajuns sa controleze si Global Video Media.
(11.11.2011)
PING-PONG CU REALITAEA TV:
DE LA PRIGOANA LA LUCOV - OMUL TANDEMULUIBITTNER-PETRACHE, SI RETUR
Realitatea Media SA, firma care detine licenta televiziunii de stiri, a fost infiintata in vara anului 2001. Initial, a avut un singur stapan: Silviu Prigoana. Acesta controla postul prin compania sa, Rosal Group. In noiembrie 2001, la numai patru luni de la infiintarea Realitatea Media, Prigoana a cedat 45% din participatiile firmei unui tanar de 22 de ani, Stefan Bogdan Lucov, membru activ al gruparii Alexandru Bittner-Adrian Petrache. Tanarul respectiv, al carui nume nu spune nimic, i-a inlocuit la un moment dat pe cei doi oameni de casa ai lui Adrian Nastase in societatile GRI SA si Lipsca 2000 si participa printr-o suveica de firme, in Hotel Venetia si Macomb SA, companii infiintate de Bittner, care au prosperat in urma afacerilor dubioase cu statul derulate in timpul guvernarii PSD. Totodata, Lucov gestiona activitatile din tara noastra ale SLB Consultants, un off-shore britanic, reprezentat juridic de Marieta Anastasescu, nimeni alta decat avocata firmelor cuplului Bittner-Petrache. Dar conexiunile nu se termina aici: Stefan este fratele lui Gabriel Mihnea Lucov - unul dintre interpusii fideli ai „duetului” Bittner-Petrache. Si, nu intamplator, Gabriel Mihnea Lucov este finul de cununie al lui Dorin Cocos, partener cu Petrache&Bittner si sot al Elenei Udrea.
Insa tanarul Stefan Lucov n-a poposit prea mult in Realitatea Media. La mijocul lunii decembrie 2001, el a renuntat la cele 45% din actiunile firmei in favoarea lui Sorin Cimpoeru, unul dintre directorii tehnici ai postului, loial lui Prigoana. Ce a urmarit partenerul lui Bittner si Petrache la Realitatea? "Lucov era un baiat care voia sa ne furnizeze servicii de internet. Mi se parea un tip destupat. Am stat la vreo doua mese si atat. I-am cesionat 45% din capitalul social al firmei pentru ca trebuia sa facem un post de radio national. Aveam ca obiect de activitate radiocomunicatiile. Pe atunci nu eram televiziune. Dar, dupa trei saptamani, Lucov a considerat ca nu-l mai intereseaza businessul. Nu i-a convenit, probabil, ca avea mai putin decat mine (45%)", explica Prigoana la vremea respectiva
Dar povestea lui nu se potrivea deloc cu faptele. Lucov, omul lui Bittner, a devenit asociat la Realitatea pe 8 noiembrie 2001, moment in care televiziunea de stiri avea o luna si cateva zile de cand emitea. Si doua luni de cand primise licenta. Deci asa-zisul "post de radio national" era de mult post TV.
PRIGOANA A VANDUT CATRE OFF-SHORE-UL LUI SOV 55% DIN REALITATEA TV CU... 162 USD
In februarie 2002, Prigoana, prin Rosal Group, redevine unicul actionar al Realitatea Media. O vreme situatia ramane neschimbata, dar lucrurile se precipita catre sfarsitul anului 2003, cand Dan Andronic este angajat director de programe la Realitatea TV.
La scurt timp, in noiembrie 2003, Prigoana renunta la controlul televiziunii. El cesioneaza 55% din Realitatea societatii Bluelink Comunicazioni, un off-shore elevetian, recunoscut de Vantu ca fiind al lui abia in 2005.
"Dupa ce am facut oferta de vanzare, m-au cautat doi avocati care vorbeau franceza, de la Bluelink Comunicazioni. Habar n-am cine i-a trimis! Mi-au spus ca sunt de-ai lui Berlusconi, ca fac trust, drac si patrat! Le-am cesionat 55% din actiuni, pentru 5,5 milioane lei vechi (162 USD). Practic, am dat gratuit, ca eu nu voiam sa se inchida Realitatea", sustinea Prigoana la acea vreme.
La Registrul Comertului, noul actionar majoritar a fost inregistrat abia pe 31 martie 2004. Astfel se trece la etapa decisiva. In luna urmatoare (aprilie 2004), Sorin Ovidiu Vintu cumpara optiunea de preluare a Realitatii TV de la Bluelink cu o suma care a ramas insa secreta. "Timp de doi ani, familia mea a fost actionar al acestui post", a marturisit SOV intr-un interviu difuzat in 2005 de Realitatea TV.
ULTERIOR PRIGOANA A MAI VANDUT 45% DIN REALITATEA TV CU 133 USD, CATRE UN ANUME MARGINEANU. ACESTA A REVANDUT, PESTE O LUNA, PACHETUL DE 45% CATRE SOV
CU 5,53 MILIOANE USD
Dupa ce a cesionat 55% din Realitatea TV catre Bluelink, Silviu Prigoana ramane actionar minoritar. Insa nu pentru mult timp. Tot el povesteste: "La cateva saptamani, m-au sunat avocatii aia de la Bluelink sa-mi zica sa cesionez si restul de 45% din actiuni, cum ne intelesesem, unuia Margineanu. Ei mi l-au recomandat. Si asta era unu’ mic si gras, am fost cu el la notariat, mi-a dat 4,5 milioane lei vechi (133 USD) si i-am dat actiunile. Nici nu-l cunosteam". Prigoana se refera la Radu Mihai Margineanu, cel care in 18 mai 2004, preia oficial restul actiunilor Realitatea TV. Margineanu a tronat fix o luna la Realitatea TV, pana in 17 iunie 2004, cand a vandut cele 45 de procente pe care le-a primit pomana de la Prigoana cu un pret urias: 5.553.297 dolari.
Cumparatorul a fost firma Global Video Media SRL, care era controlata atunci de Radoway Limited, o cutie postala din Cipru.
Off-shore-ul cipriot a fost reprezentat in momentul tranzactiei de Mircea Solomon, locotenent fidel al lui Vintu si fost director in structura Gelsor, infiintata de parintele FNI. Cu toate acestea, Vintu a negat de fiecare data ca s-ar afla in spatele vreunui off-shore cipriot.
PETROMSERVICE A FINANTAT TRANZACTIA
In mod ciudat, cei 5,55 milioane USD pe care Global Video Media SRL (Radoway Ltd. - Cipru) i-a virat in conturile lui Radu Margineanu pentru pachetul de 45% din Realitatea provin dintr-o sursa colaterala. Este vorba despre compania Petromservice SA care, pur si simplu, a finantat Global dand posibilitatea acesteia sa cumpere actiunile ravnite. Cand a fost semnat contractul de finantare, Petromservice era patronata de federatia sindicala din Petrom, condusa de Liviu Luca.
MARGINEANU, NASUL FIULUI LUI PETRACHE
Radu Margineanu este nasul fiului lui Adrian Petrache, dar si protagonistul unor tranzactii dubioase facute in "familie". Imediat dupa ce a vandut actiunile Realitatea TV catre SOV, Margineanu a devenit proprietar peste doua imobile din centrul Bucurestiului, unul langa Cismigiu si celalalt chiar peste drum de celebrul bloc al lui Nastase din Zambaccian. Ambele au fost cumparate de la Alexandru Bittner.
Dan Andronic, strategul electoral al PSD, isi aminteste de Margineanu: "Eu am stat la Realitatea pana prin aprilie-mai 2004. Dar cand s-a facut vanzarea catre Radu eram cu piciorul in ghips. Oricum, eu nu eram intrebat. Nu cred ca Radu e neaparat omul lui Bittner sau al lui Petrache, nu e un om de paie. Eu l-am intalnit de mai multe ori la baza BTT".
Andronic se refera, de fapt, la clubul de lux din parcul Herastrau, administrat de Bartolomeo Finis, prieten de table, dar si partener de afaceri cu omniprezentul Bittner.
RADOWAY LTD, OFF-SHORE PROPRIETATEA SOV
In Romania, off-shore-ul cipriot Radoway Ltd. controla la un moment dat Expresiv SA, firma care detinea licenta Radio Total. Radoway a inlocuit in Expresiv un alt off-shore, tot din Cipru: Comac Limited, reprezentat in Romania de Dan Stratan si Mircea Solomon, fostii colaboratori ai lui SOV in structura Gelsor. Radoway era reprezentat, la vedere, de avocatul cipriot Spiridon Hadjinicolaou, angajat la firma de avocatura Triantafyllides&Sons. Care firma de avocatura reprezenta, de altfel, si Comac Limited, dar si Elbahold Limited. Acesta din urma a fost, la un moment dat, principalul actionar la Petromservice SA.
Pe de alta parte, Radoway Ltd. participa si in Light System SA, o firma care administra o discoteca si un club pe litoralul romanesc, in urma unui contract de participatiune cu firma de stat Mamaia SA. Aici, Radoway era asociat cu alte doua firme "apropiate" lui Bittner: Cofigen SA, din Elvetia, si Mastertrade Group Ltd., din Marea Britanie. Dar si cu partenerii lui Bartolomeu Finis, membru vechi al gruparii Bittner-Petrache.
REALITATEA LUI SOV
Realitatea TV i-a apartinut la un moment dat in majoritate lui Sorin Ovidiu Vintu, care detiinea 54,997% din Realitatea Media SA, societatea care detine licenta TV. Dupa modificarea actului constitutiv al firmei si transformarea acesteia in societate pe actiuni, Federatia sindicalistilor din Petrom detinea un pachet de 25% din actiuni. La randul lor, Global Video Media SRL si Petromservice SA stapaneau fiecare cate 10%. Restul de 0,003% din actiuni erau impartite frateste de Liviu Luca, Gheorghe Toroipan si Eugen Luha. Pe de alta parte, la un moment dat Petromservice a ajuns sa controleze si Global Video Media.
(11.11.2011)
SI SE JURA CA NU FURA, DAR L-A PRINS DNA CU SPAGA-N... ACTE
PRIMARUL DIN CLUJ A "IMPUSCAT"O SPAGA
DE 94.000 DE EURO
Potrivit DNA, primarul din Cluj, Sorin Apostu a primit în perioada 2009-2011 suma de 94.000 de euro (echivalent in lei) pentru a încheia contracte de servicii publice - salubrizare şi asigurare a parcului auto al regiilor subordonate CL Cluj, banii fiind încasaţi de la firmele beneficiare ale contractelor prin cabinetul de avocatură al soţiei sale. Astazi, Apostu a fost dus in fata judecatorilor cu propunerea de arestare preventiva pentru 29 de zile.
Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale "Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al lui Apostu Monica Undina, învinuită în acelaşi dosar".
Surse judiciare au declarat că oamenii de afaceri Simion Mureşan (controlează, alături de fratele său Teofil, firma Electrogrup, specializată în construcţii de infrastructură energetică, de telecomunicaţii şi civilă; cei doi fraţi au o avere estimată la 49-51 de milioane de euro), Mustafa Bekar (asociat, alături de alţi patru cetăţeni turci, la Kiat Group Construct, consorţiu care a început să câştige contracte cu Primăria Cluj-Napoca încă din 2004) şi Călin Stoia au fost puşi sub învinuire pentru dare de mită în dosarul în care a fost reţinut primarul Sorin Apostu, firmele acestora având contracte cu Primăria Cluj-Napoca. De altfel, omul de afaceri Călin Stoia, reprezentant al Total Trading Company, acţionar al societăţii de salubritate Brantner-Vereş, care are contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru salubrizarea unui sector din oraş, a fost reţinut pentru dare de mită în acest dosar. Stoia este reprezentant al Total Trading Company si acţionar al societăţii de salubritate Brantner-Vereş - care are contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru salubrizarea unui sector din oraş.
Surse judiciare declarau ieri ca primarul Sorin Apostu este suspectat că ar fi primit 100.000 de euro, prin cabinetul de avocatură al soţiei sale, de la o firmă de salubrizare şi de la firma de asigurări a Aspaziei Droniuc, cea de la care ar fi primit mită şi vicepreşedintele CJ Radu Bica, care ar fi urmat să încheie un contract de asigurări pentru mijloacele de transport în comun din municipiul Cluj-Napoca.
LUCRARI DIFERITE, ACELEASI FIRME
Conform procurorilor SC Electrogrup a câştigat în 2010 licitaţia organizată de Primăria Cluj-Napoca privind sistemul de monitorizare video a traficului rutier, care constă într-un număr de 220 de camere video amplasate în 79 de zone din municipiu. De asemenea, SC Electrogrup a mai participat la o licitaţie pentru execuţia proiectului privind reabilitarea Parcului "Simion Bărnuţiu" şi a clădirii Casino, proiect finanţat din fonduri europene.
La randul sau, firma Kiat Group, în asociere cu Diferit SRL, a câştigat, în mai 2010, un contract de 600 de milioane de lei scos la licitaţie de Primăria Cluj-Napoca pentru reabilitarea asfaltarea a peste 300 de străzi şi alei dintre blocuri şi a 120 de artere principale din oraş, în perioada 2011-2013. Kiat Group Construct a mai câştigat în acest an, în asociere cu Tehnic-Asist şi Damar Consult, pentru suma de 281,7 milioane de lei, un contract cu Consiliul Judeţean Cluj pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a 423 de kilometri de drumuri judeţene, actiune prevăzută pentru perioada 2011-2015.
Compania de salubritate Brantner-Vereş a obţinut în iulie 2009, pentru o perioada de opt ani cu posibilitatea de extindere pentru inca patru ani, contractul de concesionare a salubrităţii unuia dintre cele două sectoare (cuprinde 453 de puncte gospodaresti) în care a fost împărţit municipiul Cluj-Napoca (n.r. - celălalt sector este gestionat de SC Rosal SA patronata de pedelistul Silviu Prigoana)
DNA A CERUT PRIMARIEI CLUJ DOSARELE UNOR LICITATII PUBLICE
Procurorii DNA- Serviciul Teritorial Cluj au solicitat Primăriei Cluj-Napoca şapte dosare cuprinzând, printre altele, contractele de licitaţie pentru drumuri, salubritate şi amplasarea unor camere video de supraveghere în municipiu. Surse judiciare au declarat azi că au solicitat reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca să le fie puse la dispoziţie contractele încheiate de municipalitate cu Electrogrup, Kiat şi Brantner, inclusiv datele privind acordul cadru de lucrări încheiat la sfârşitul anului 2010 între Primăria Cluj-Napoca şi asocierea dintre firmele Diferit şi Kiat pentru executarea de lucrări de reparaţii, întreţinere şi construire de drumuri, toate contractele subsecvente, facturile emise de Primărie şi ordinele de plată. De asemenea, s-au cerut date privind contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubritate încheiat în 28.07.2010 între Primărie şi firma Rosal, facturile aferente, avize şi autorizaţii emise pentru aceasta, precum şi date similare pentru societatea Brantner Veres.
Totodată, procurorii DNA le-au solicitat funcţionarilor documente despre firma Groupe Frarom Agent de Asigurări SRL aparţinând Aspaziei Droniuc, dar şi contractul cu SC Astor Com Târgu Mureş din 2011, precum şi facturile şi documentele de plată. De asemenea, a fost ridicată şi documentaţia legată de SC Everest SRL.
APOSTU A REFUZAT CEREREA IPP DE A "DESECRETIZA" CONTRACTELE PRIMARIEI
Primăria Cluj-Napoca a fost una dintre cele patru primării de municipii-reşedinţă de judeţ care au refuzat să publice contractele de concesiune pentru serviciile publice la cererea Institutului pentru Politici Publice (IPP), care a realizat un studiu pe această temă în urmă cu câteva luni. Consecinţa refuzului celor patru primării a fost sesizarea Consiliului Concurenţei, căruia organizaţia i-a cerut intervenţia pentru a impune regulile transparenţei şi economiei de piaţă în ceea ce priveşte contractele de concesiune pentru serviciile publice.
"Actuala situaţie de la Primăria Cluj Napoca reflectă, din păcate, o realitate generalizată în administraţia locală, caracterizată prin monopol şi lipsă de transparenţă a autorităţilor locale faţă de aşa-numita piaţă a serviciilor publice", afirmă reprezentanţii IPP într-un comunicat remis astazi. IPP aminteşte că, după o cercetare făcută în perioada iunie-septembrie 2011 pe tema calităţii şi costurilor serviciilor publice gestionate de municipiile reşedinţă de judeţ din întreaga ţară, organizaţia a acuzat "comportamentul primarilor de a ascunde aceste contracte sau de a le încheia prevăzând clauze abuzive de confidenţialitate".
"De altfel, Primăria Municipiului Cluj-Napoca este una din cele patru primării care au refuzat, în pofida insistenţelor, să ne furnizeze copiile contractelor de concesiune pentru serviciile de alimentare cu apă, iluminat public, salubrizare, termoficare, administrarea parcurilor şi spaţiilor verzi încheiate până în prezent. În ţările cu o democraţie consolidată, aceste contracte sunt afişate de autorităţile publice din oficiu pentru informarea tuturor cetăţenilor", afirmă reprezentanţii IPP.
În urma studiului realizat atunci, IPP a ajuns la concluzia că cel mai netransparent serviciu public din ţară este serviciul de administrare a spaţiilor verzi, ONG-ul primind cele mai puţine contracte cu acest obiect. Cel mai puţin competitiv serviciu, unde, potrivit IPP, "sunt, practic, doar doi jucători majori pe piaţă", este iluminatul public.
Reprezentanţii ONG-ului afirmă că furnizorii privaţi de servicii "au reuşit să anihileze, practic, orice competiţie autentică", negociindu-şi contracte de concesiune cu durate ce ajung la 49 de ani, unele chiar cu posibilitatea de a fi prelungite cu încă jumătate din acest interval.
"Redevenţele din aceste contracte sunt adesea derizorii - de ordinul a câteva sute de euro pe an - pentru administrarea unor servicii care aduc operatorilor privaţi ce au reuşit să obţină contractele venituri de milioane", susţin cei de la IPP.
După centralizarea rezultatelor studiului, IPP a comunicat toate informaţiile Consiliului Concurenţei, căruia i-a solicitat "să ia măsuri ferme pentru corectarea acestor situaţii şi pentru determinarea primăriilor să respecte regulile economiei de piaţă".
"De asemenea, printr-o scrisoare adresată conducerii Asociaţiei Municipiilor din România, care se va reuni în curând în Adunare Generală, IPP a cerut primarilor de mari municipii să îşi publice din oficiu pe site toate contractele de concesiune de servicii, respectiv să renegocieze aceste contracte astfel încât calitatea serviciilor publice să reflecte costurile pe care le suportă, oricum, cetăţenii", scriu cei de la IPP.
Până când primarii vor face acest lucru, IPP anunţă că va publica toate contractele de servicii ale primăriilor care au răspuns cu ocazia studiului, "într-un demers menit deopotrivă să contribuie la o transparenţă reală a banilor publici cheltuiţi, dar şi la stabilirea unor preţuri juste pentru aceste servicii de care depinde în mod direct calitatea vieţii locuitorilor oraşelor României".
(10.11.2011)
Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale "Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al lui Apostu Monica Undina, învinuită în acelaşi dosar".
Surse judiciare au declarat că oamenii de afaceri Simion Mureşan (controlează, alături de fratele său Teofil, firma Electrogrup, specializată în construcţii de infrastructură energetică, de telecomunicaţii şi civilă; cei doi fraţi au o avere estimată la 49-51 de milioane de euro), Mustafa Bekar (asociat, alături de alţi patru cetăţeni turci, la Kiat Group Construct, consorţiu care a început să câştige contracte cu Primăria Cluj-Napoca încă din 2004) şi Călin Stoia au fost puşi sub învinuire pentru dare de mită în dosarul în care a fost reţinut primarul Sorin Apostu, firmele acestora având contracte cu Primăria Cluj-Napoca. De altfel, omul de afaceri Călin Stoia, reprezentant al Total Trading Company, acţionar al societăţii de salubritate Brantner-Vereş, care are contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru salubrizarea unui sector din oraş, a fost reţinut pentru dare de mită în acest dosar. Stoia este reprezentant al Total Trading Company si acţionar al societăţii de salubritate Brantner-Vereş - care are contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru salubrizarea unui sector din oraş.
Surse judiciare declarau ieri ca primarul Sorin Apostu este suspectat că ar fi primit 100.000 de euro, prin cabinetul de avocatură al soţiei sale, de la o firmă de salubrizare şi de la firma de asigurări a Aspaziei Droniuc, cea de la care ar fi primit mită şi vicepreşedintele CJ Radu Bica, care ar fi urmat să încheie un contract de asigurări pentru mijloacele de transport în comun din municipiul Cluj-Napoca.
LUCRARI DIFERITE, ACELEASI FIRME
Conform procurorilor SC Electrogrup a câştigat în 2010 licitaţia organizată de Primăria Cluj-Napoca privind sistemul de monitorizare video a traficului rutier, care constă într-un număr de 220 de camere video amplasate în 79 de zone din municipiu. De asemenea, SC Electrogrup a mai participat la o licitaţie pentru execuţia proiectului privind reabilitarea Parcului "Simion Bărnuţiu" şi a clădirii Casino, proiect finanţat din fonduri europene.
La randul sau, firma Kiat Group, în asociere cu Diferit SRL, a câştigat, în mai 2010, un contract de 600 de milioane de lei scos la licitaţie de Primăria Cluj-Napoca pentru reabilitarea asfaltarea a peste 300 de străzi şi alei dintre blocuri şi a 120 de artere principale din oraş, în perioada 2011-2013. Kiat Group Construct a mai câştigat în acest an, în asociere cu Tehnic-Asist şi Damar Consult, pentru suma de 281,7 milioane de lei, un contract cu Consiliul Judeţean Cluj pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a 423 de kilometri de drumuri judeţene, actiune prevăzută pentru perioada 2011-2015.
Compania de salubritate Brantner-Vereş a obţinut în iulie 2009, pentru o perioada de opt ani cu posibilitatea de extindere pentru inca patru ani, contractul de concesionare a salubrităţii unuia dintre cele două sectoare (cuprinde 453 de puncte gospodaresti) în care a fost împărţit municipiul Cluj-Napoca (n.r. - celălalt sector este gestionat de SC Rosal SA patronata de pedelistul Silviu Prigoana)
DNA A CERUT PRIMARIEI CLUJ DOSARELE UNOR LICITATII PUBLICE
Procurorii DNA- Serviciul Teritorial Cluj au solicitat Primăriei Cluj-Napoca şapte dosare cuprinzând, printre altele, contractele de licitaţie pentru drumuri, salubritate şi amplasarea unor camere video de supraveghere în municipiu. Surse judiciare au declarat azi că au solicitat reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca să le fie puse la dispoziţie contractele încheiate de municipalitate cu Electrogrup, Kiat şi Brantner, inclusiv datele privind acordul cadru de lucrări încheiat la sfârşitul anului 2010 între Primăria Cluj-Napoca şi asocierea dintre firmele Diferit şi Kiat pentru executarea de lucrări de reparaţii, întreţinere şi construire de drumuri, toate contractele subsecvente, facturile emise de Primărie şi ordinele de plată. De asemenea, s-au cerut date privind contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubritate încheiat în 28.07.2010 între Primărie şi firma Rosal, facturile aferente, avize şi autorizaţii emise pentru aceasta, precum şi date similare pentru societatea Brantner Veres.
Totodată, procurorii DNA le-au solicitat funcţionarilor documente despre firma Groupe Frarom Agent de Asigurări SRL aparţinând Aspaziei Droniuc, dar şi contractul cu SC Astor Com Târgu Mureş din 2011, precum şi facturile şi documentele de plată. De asemenea, a fost ridicată şi documentaţia legată de SC Everest SRL.
APOSTU A REFUZAT CEREREA IPP DE A "DESECRETIZA" CONTRACTELE PRIMARIEI
Primăria Cluj-Napoca a fost una dintre cele patru primării de municipii-reşedinţă de judeţ care au refuzat să publice contractele de concesiune pentru serviciile publice la cererea Institutului pentru Politici Publice (IPP), care a realizat un studiu pe această temă în urmă cu câteva luni. Consecinţa refuzului celor patru primării a fost sesizarea Consiliului Concurenţei, căruia organizaţia i-a cerut intervenţia pentru a impune regulile transparenţei şi economiei de piaţă în ceea ce priveşte contractele de concesiune pentru serviciile publice.
"Actuala situaţie de la Primăria Cluj Napoca reflectă, din păcate, o realitate generalizată în administraţia locală, caracterizată prin monopol şi lipsă de transparenţă a autorităţilor locale faţă de aşa-numita piaţă a serviciilor publice", afirmă reprezentanţii IPP într-un comunicat remis astazi. IPP aminteşte că, după o cercetare făcută în perioada iunie-septembrie 2011 pe tema calităţii şi costurilor serviciilor publice gestionate de municipiile reşedinţă de judeţ din întreaga ţară, organizaţia a acuzat "comportamentul primarilor de a ascunde aceste contracte sau de a le încheia prevăzând clauze abuzive de confidenţialitate".
"De altfel, Primăria Municipiului Cluj-Napoca este una din cele patru primării care au refuzat, în pofida insistenţelor, să ne furnizeze copiile contractelor de concesiune pentru serviciile de alimentare cu apă, iluminat public, salubrizare, termoficare, administrarea parcurilor şi spaţiilor verzi încheiate până în prezent. În ţările cu o democraţie consolidată, aceste contracte sunt afişate de autorităţile publice din oficiu pentru informarea tuturor cetăţenilor", afirmă reprezentanţii IPP.
În urma studiului realizat atunci, IPP a ajuns la concluzia că cel mai netransparent serviciu public din ţară este serviciul de administrare a spaţiilor verzi, ONG-ul primind cele mai puţine contracte cu acest obiect. Cel mai puţin competitiv serviciu, unde, potrivit IPP, "sunt, practic, doar doi jucători majori pe piaţă", este iluminatul public.
Reprezentanţii ONG-ului afirmă că furnizorii privaţi de servicii "au reuşit să anihileze, practic, orice competiţie autentică", negociindu-şi contracte de concesiune cu durate ce ajung la 49 de ani, unele chiar cu posibilitatea de a fi prelungite cu încă jumătate din acest interval.
"Redevenţele din aceste contracte sunt adesea derizorii - de ordinul a câteva sute de euro pe an - pentru administrarea unor servicii care aduc operatorilor privaţi ce au reuşit să obţină contractele venituri de milioane", susţin cei de la IPP.
După centralizarea rezultatelor studiului, IPP a comunicat toate informaţiile Consiliului Concurenţei, căruia i-a solicitat "să ia măsuri ferme pentru corectarea acestor situaţii şi pentru determinarea primăriilor să respecte regulile economiei de piaţă".
"De asemenea, printr-o scrisoare adresată conducerii Asociaţiei Municipiilor din România, care se va reuni în curând în Adunare Generală, IPP a cerut primarilor de mari municipii să îşi publice din oficiu pe site toate contractele de concesiune de servicii, respectiv să renegocieze aceste contracte astfel încât calitatea serviciilor publice să reflecte costurile pe care le suportă, oricum, cetăţenii", scriu cei de la IPP.
Până când primarii vor face acest lucru, IPP anunţă că va publica toate contractele de servicii ale primăriilor care au răspuns cu ocazia studiului, "într-un demers menit deopotrivă să contribuie la o transparenţă reală a banilor publici cheltuiţi, dar şi la stabilirea unor preţuri juste pentru aceste servicii de care depinde în mod direct calitatea vieţii locuitorilor oraşelor României".
(10.11.2011)
URMASUL LUI BOC ARE PROBLEME. CU LICITATIILE...
PRIMARUL DIN CLUJ A FOST RETINUT DE DNA
Procurorii DNA au descins, azi dupa amiaza la cabinetul de avocatură al soţiei urmasului lui Boc la Primaria Cluj-Napoca, Monica Apostu (FOTO). Potrivit unor surse judiciare, dupa ce au verificat anumite documente şi calculatoare, Monica Apostu a fost dusa la sediul DNA si apoi retinuta. Dosarul în care sunt audiaţi primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, şi soţia acestuia este cel în care este cercetată femeia de afaceri Aspazia Droniuc şi din care a fost disjuns dosarul în care a fost arestat vicepreşedintele CJ Cluj Radu Bica, afirmă surse judiciare. Spre seara, primarul Apostu a fost retinut de procurorii DNA sub acuzatia ca ar fi primit suma de 100.000 euro de la reprezentantulunei firme de salubritate.
Ieri, dis de dimineata, procurorii au descins la locuinţa primarului din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, care se afla la domiciliu. Pecheziţiile la locuinţa primarului Sorin Apostu au avut loc după ce acţiuni similare au fost făcute in paralel şi la sediul Primăriei Cluj-Napoca. Ulterior, edilul a plecat de la locuinţa sa la volanul unui autoturism, însoţit de un alt bărbat. Primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu (PDL), a ajuns apoi la sediul Primăriei, dar nu a intrat în instituţie pe uşa principală, ci a mers prin clădirea Centrului de Informare Cetăţenească, după care a intrat în biroul lui, însoţit de anchetatori. Primarul nu a făcut declaraţii, iar accesul jurnaliştilor în zona biroului lui Apostu a fost restricţionat.
Soţii Apostu l-au angajat ca avocat pe avocatul Gheorghiţă Mateuţ, care îl apără şi pe Bica.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, declara că procurorii DNA au solicitat verificarea biroului primarului Sorin Apostu, iar acest lucru s-a făcut în prezenţa edilului. Buzatu nu a precizat dacă este vorba de verificarea unor documente sau a calculatoarelor, ea spunând că nu poate oferi mai multe informaţii despre dosar. Ea a spus ca de dimineata la Registratura Primăriei a fost înregistrată o cerere de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care se solicitau mai multe documente de la mai multe direcţii din cadrul instituţiei, fără a preciza despre ce fel de acte este vorba. "Direcţiile de la care s-au solicitat acte vor formula răspunsuri, care vor fi adunate într-un document final care va fi trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a spus oficialul Primariei Cluj Napoca, care a adaugat ca "asemenea cereri sunt uzuale, numai în 2011 Primăria Cluj-Napoca primind peste 170 de astfel de solicitări de la parchetele din ţară".
Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, declara că procurorii DNA fac verificări la Primăria Cluj-Napoca: "Nu vă pot da mai multe informaţii pentru că este un dosar în lucru". In jurul orei 16.00, dupa ce a iesit din biroul sau de la Primărie si Sorin Apostu a fost dus la sediul DNA, in timp ce mai mulţi angajaţi ai Primăriei au scos din clădire teancuri de dosare pe care le-au dus la o maşină a anchetatorilor.
Procurorii au luat legătura si cu secretarul Consiliului Local Cluj-Napoca, Aurora Ţărmure, solicitându-i acestuia mai multe acte privind licitaţiile derulate de Primăria Cluj-Napoca în ultimi ani, existand suspiciuni ca Sorin Apostu cerea diverse atentii companiilor care urmau sa castige anumite licitatii publice.
(09.11.2011)
Ieri, dis de dimineata, procurorii au descins la locuinţa primarului din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, care se afla la domiciliu. Pecheziţiile la locuinţa primarului Sorin Apostu au avut loc după ce acţiuni similare au fost făcute in paralel şi la sediul Primăriei Cluj-Napoca. Ulterior, edilul a plecat de la locuinţa sa la volanul unui autoturism, însoţit de un alt bărbat. Primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu (PDL), a ajuns apoi la sediul Primăriei, dar nu a intrat în instituţie pe uşa principală, ci a mers prin clădirea Centrului de Informare Cetăţenească, după care a intrat în biroul lui, însoţit de anchetatori. Primarul nu a făcut declaraţii, iar accesul jurnaliştilor în zona biroului lui Apostu a fost restricţionat.
Soţii Apostu l-au angajat ca avocat pe avocatul Gheorghiţă Mateuţ, care îl apără şi pe Bica.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, declara că procurorii DNA au solicitat verificarea biroului primarului Sorin Apostu, iar acest lucru s-a făcut în prezenţa edilului. Buzatu nu a precizat dacă este vorba de verificarea unor documente sau a calculatoarelor, ea spunând că nu poate oferi mai multe informaţii despre dosar. Ea a spus ca de dimineata la Registratura Primăriei a fost înregistrată o cerere de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care se solicitau mai multe documente de la mai multe direcţii din cadrul instituţiei, fără a preciza despre ce fel de acte este vorba. "Direcţiile de la care s-au solicitat acte vor formula răspunsuri, care vor fi adunate într-un document final care va fi trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a spus oficialul Primariei Cluj Napoca, care a adaugat ca "asemenea cereri sunt uzuale, numai în 2011 Primăria Cluj-Napoca primind peste 170 de astfel de solicitări de la parchetele din ţară".
Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, declara că procurorii DNA fac verificări la Primăria Cluj-Napoca: "Nu vă pot da mai multe informaţii pentru că este un dosar în lucru". In jurul orei 16.00, dupa ce a iesit din biroul sau de la Primărie si Sorin Apostu a fost dus la sediul DNA, in timp ce mai mulţi angajaţi ai Primăriei au scos din clădire teancuri de dosare pe care le-au dus la o maşină a anchetatorilor.
Procurorii au luat legătura si cu secretarul Consiliului Local Cluj-Napoca, Aurora Ţărmure, solicitându-i acestuia mai multe acte privind licitaţiile derulate de Primăria Cluj-Napoca în ultimi ani, existand suspiciuni ca Sorin Apostu cerea diverse atentii companiilor care urmau sa castige anumite licitatii publice.
(09.11.2011)
PRIMARIILE AU UITAT SA-SI ACTUALIZEZE LEGISLATIA
EXCLUSIV: RIDICARILE/BLOCARILE AUTOVEHICULELOR PARCATE/STATIONATE NEREGULAMENTAR
SUNT ILEGALE!
Fiecare Consiliu Local din Bucuresti (n.r. - cu exceptia sector 5) si din mai multe municipii resedinta de judet au adoptat cate o Hotarare de Consiliu Local prin care au aprobat un Regulament privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului/municipiului respectiv.
Prin aceste Regulamente se prevede, in general, ca ocuparea abuzivă a domeniului public de către un deţinător al unui vehicul/remorcă, atrage blocarea/ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului/remorcii stationat neregulamentar la o societate comerciala desemnata, prin licitatie, de catre fiecare Primarie.
Conform Hotarilor de Consiliu Local respective, această masură (blocare/ridicare) se ia - in conformitate cu Regulamentele aprobate de Consiliile Locale - de către organele Direcţiei Generale de Poliţie Comunitară din Sector/Municipiu, din oficiu, sau la sesizarea în scris sau telefonic facuta de titularul autorizaţiei de parcare catre Dispeceratul Primăriei de sector/Municipiu sau catre Direcţia Generale de Poliţie Comunitară a fiecarui sector/municipiu.
Fiecare Regulament contine anexe in care sunt prezentate modelele “Proceselor verbale de ridicare/blocare”, modelele “Notelor de constatare pentru stationarea (parcare) neregulamentara a autovehiculelor” pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului/municipiului. Conform Regulamentelor respective, cei care intocmesc acele documente sunt ... politistii comunitari.
Numai ca din iulie 2010, Politia Comunitara a disparut si, in baza Legii nr. 155/2010, a aparut o noua structura: Politia Locala!
Ca atare, incepand din iulie 2010, toate Hotararile de Consiliu Local prin care se aprobau Regulamentele privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului, trebuiau actualizate, in sensul abilitarii Politiei Locale sa ridice/bocheze autovehiculele stationate neregulamentar. Insa acest lucru nu s-a intamplat!.
Astfel, desi ridicarea o face in prezent Politia Locala, cei delegati prin HCL sa ridice/blocheze autovehiculele stationate neregulamentar sunt agentii de la Politia Comunitara, o structura care nu mai exista!
Ca atare, toate procedurile privind ridicarile de autovehicule stationate neregulamentar pot fi atacate in instanta pentru a se constata nulitatea absoluta a acestora.
Nota: Cu toate ca nu s-au facut modificarile HCL privind blocarea/ridicarea autovehiculelor stationate neregulamentar, la ora actuala “Comunicarile de ridicare/blocare a autovehiculelor” si “Dispozitiile de blocare/ridicare” din toate sectoarele au antetul Politiei Locale de sector si sunt completate de politistii Locali, desi cei imputernici prin HCL sa le intomeasca sunt Politistii Comunitari!
Prefectii trebuiau sa se autosesizeze si sa atace in contencios administrativ respectivele HCL care nu au fost actualizate, dar produc efecte. Insa nu au facut-o!
(08.11.2011)
Prin aceste Regulamente se prevede, in general, ca ocuparea abuzivă a domeniului public de către un deţinător al unui vehicul/remorcă, atrage blocarea/ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului/remorcii stationat neregulamentar la o societate comerciala desemnata, prin licitatie, de catre fiecare Primarie.
Conform Hotarilor de Consiliu Local respective, această masură (blocare/ridicare) se ia - in conformitate cu Regulamentele aprobate de Consiliile Locale - de către organele Direcţiei Generale de Poliţie Comunitară din Sector/Municipiu, din oficiu, sau la sesizarea în scris sau telefonic facuta de titularul autorizaţiei de parcare catre Dispeceratul Primăriei de sector/Municipiu sau catre Direcţia Generale de Poliţie Comunitară a fiecarui sector/municipiu.
Fiecare Regulament contine anexe in care sunt prezentate modelele “Proceselor verbale de ridicare/blocare”, modelele “Notelor de constatare pentru stationarea (parcare) neregulamentara a autovehiculelor” pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului/municipiului. Conform Regulamentelor respective, cei care intocmesc acele documente sunt ... politistii comunitari.
Numai ca din iulie 2010, Politia Comunitara a disparut si, in baza Legii nr. 155/2010, a aparut o noua structura: Politia Locala!
Ca atare, incepand din iulie 2010, toate Hotararile de Consiliu Local prin care se aprobau Regulamentele privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului, trebuiau actualizate, in sensul abilitarii Politiei Locale sa ridice/bocheze autovehiculele stationate neregulamentar. Insa acest lucru nu s-a intamplat!.
Astfel, desi ridicarea o face in prezent Politia Locala, cei delegati prin HCL sa ridice/blocheze autovehiculele stationate neregulamentar sunt agentii de la Politia Comunitara, o structura care nu mai exista!
Ca atare, toate procedurile privind ridicarile de autovehicule stationate neregulamentar pot fi atacate in instanta pentru a se constata nulitatea absoluta a acestora.
Nota: Cu toate ca nu s-au facut modificarile HCL privind blocarea/ridicarea autovehiculelor stationate neregulamentar, la ora actuala “Comunicarile de ridicare/blocare a autovehiculelor” si “Dispozitiile de blocare/ridicare” din toate sectoarele au antetul Politiei Locale de sector si sunt completate de politistii Locali, desi cei imputernici prin HCL sa le intomeasca sunt Politistii Comunitari!
Prefectii trebuiau sa se autosesizeze si sa atace in contencios administrativ respectivele HCL care nu au fost actualizate, dar produc efecte. Insa nu au facut-o!
(08.11.2011)
NESU A ARUNCAT TRIBUNELE IN AER LA UTRECHT - AJAX
Mihaita Nesu, fotbalistul roman al lui FC Utrecht, accidentat foarte grav in luna mai a acestui an, a fost aproape sa "rupa" stadionul gruparii olandeze, duminica, la revenirea in tribune. El a luat loc intr-una din lojele stadionului "Galgenwaard", fiind isotit de mai multi apropiati si reprezentanti ai clubului (FOTO). Desi mai are inca mult din procesul de recuperare, fiind inca imobilizat intr-un carucior si aflat in imposibilitatea de a se misca, exceptie facand doar bratul drept, fostul international roman a tinut sa fie prezent la intalnirea dintre Utrecht si Ajax. Din video-ul prezentat de batavi se poate observa ca in ciuda tuturor problemelor cu care se confrunta, Nesu nu si-a pierdut zambetul de pe buze. In momentul in care crainicul arenei a anuntat ca Nesu se afla in tribune, publicul a izbucnit, numele romanului fiind scandat minute in sir, dupa cum a povestit unul din colegii lui Mihaita, Ginaluca Nijhol. "Cu cinci minute inainte sa inceapa meciul cu Ajax, s-a auzit vocea comentatorului: Un om special se uita astazi la voi: Mihai Nesu s-a intors!. Noi, jucatorii, ne-am cutremurat, iar spectatorii... am crezut ca se vor rupe tribunele!", a marturisit Nijhol.
Inainte de fluierul de start, stadionul din Utrecht era un vulcan gata sa erupa. Fanii strigau, de la o peluza s-au aprins mai multe torte si fumigene, s-au auncat saci de confetti iar in tribuna a aparut celebrul, deja, "tricolor" imens pe care este imprimat chipul lui Nesu.
Cu Nesu in tribune, Utrecht a reusit un meci nebun cu Ajax, pe care a invins-o cu scorul de 6-4.
(07.11.2011)
Inainte de fluierul de start, stadionul din Utrecht era un vulcan gata sa erupa. Fanii strigau, de la o peluza s-au aprins mai multe torte si fumigene, s-au auncat saci de confetti iar in tribuna a aparut celebrul, deja, "tricolor" imens pe care este imprimat chipul lui Nesu.
Cu Nesu in tribune, Utrecht a reusit un meci nebun cu Ajax, pe care a invins-o cu scorul de 6-4.
(07.11.2011)
CONTRACT DE 1,57 MILIOANE RON
FIRMA LA CARE A FOST ASOCIAT SOCRUL LUI PREDOIU, CONSULTANTUL MJ PENTRU "CODUL INSOLVENTEI"
Ministerul Justitiei (MJ) a incheiat pe 26 octombrie a.c. un contract de asistenta tehnica pentru 17 luni in vederea realizarii "Codului Insolventei" cu un consortiu de consultanti (Pricewaterhouse Coopers Business Recovery Services SPRL, D&B David si Baias SCA si RVA Insolvency Specialists SPRL) in valoare totala de 1.568.809.19 lei (inclusiv TVA). Elaborarea Codului face parte din obiectivele asumate in cadrul Proiectului "Reforma sistemului judiciar. MJ spune ca serviciile de consultanta au fost contractate utilizand prevederile Bancii Mondiale privind achizitiile, nu OUG 34/2006 care reglementeaza in Romania achizitiile publice.
Pe langa Asocierea desemnata castigatoare, la procedura de achiztie au mai participat si alte trei asocieri: ◙ KPMG Romania SRL, Tuca Zbarcea & Asociatii SCA si Piperea & Asociatii SCA; ◙ Asocierea White &Case, LLP, Munich (Germania), White &Case advocati kancelar, Praga (Cehia) si White &Case, Pachiu SCA; ◙ Miculiti Chiper Shollenbarger Angelo SCPA si 22 North Holding Co Inc. d/b/a Business Strategy Advisors of Vermont (SUA)
Socrul lui Predoiu a iesit din firma cu opt zile inainte de semnarea contractului
RVA Insolvency Specialists SPRL, parte a consortiului care a castigat contractul cu MJ, l-a avut ca asociat pe Calin Andrei Zamfirescu care este si socrul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu. Desi Calin Andrei Zamfirescu a declarat ca si-a cesionat partile sociale din RVA Insolvency Specialists SPRL cu 8 zile inainte ca ministerul sa semneze contractul, el este inca prezentat pe pagina web a RVA Insolvency Specialists SPRL drept asociat. "Intreaga activitate se desfasoara sub conducerea si supravegherea celor 3 asociati : dl. av. Arin Octav Stanescu, dl. av. Calin Andrei Zamfirescu si dl. av. Stan Tarnoveanu, specialisti de marca in domeniu". "Nu am stiut de acest contract. Nu mai sunt la acesta companie din 18 octombrie. Mi-am infiintat propria firma de insolventa. Practic la RVA nu am mai lucrat ca practician din 2004-2005 de aceea am si renuntat", a declarat Calin Zamfirescu.
Potrivit MJ, procedurile de achizitie au fost demarate in ianuarie 2011 si au fost incheiate in 26 octombrie. Astfel, in perioada evaluarii ofertelor, Zamfirescu figura ca asociat al RVA Insolvency Specialists SPRL.
Mai mult, conform registrului cu practicienii in insolventa prezentat pe site-ul UNIPR, Calin Zamfirescu este inregistrat drept asociat al RVA Insolvency Specialists SPRL, iar UNPIR este condusa de Arin Octav STANESCU - asociat coordonator in cadrul RVA Insolvency Specialists SPRL.
Avand in vedere capitolul 8 - "Reguli de evitare a conflictului de interese" (n.r. - care prevede ca o companie care are un asociat care este in relatii de rudenie cu un reprezentant al autoritatii contractante este eliminata din cadrul procedurii de achizitie) din OUG 34/2006 care reglementeaza achizitiile publice, Ministerul Justitiei (MJ) a fost contactat de HotNews pentru a preciza daca in cazul acestui contract nu exista un conflict de interese avand in vedere relatia de rudenie dintre ministrul Catalin Predoiu si Calin Andrei Zamfirescu, asociat in cadrul RVA Insolvency Specialists SPRL pana pe 18 octombrie.
MJ sustine ca nu e niciun conflict de interese
Reprezentantii MJ au transmis ca in cazul contractului cu asocierea din care face parte si RVA Insolvency Specialists SPRL nu a fost aplicata legea achizitiilor publice, ci prevederile privind achizitiile ale Bancii Mondiale fiind vorba de un contract finantat de acesta institutie. Potrivit reprezentantilor MJ, regulile Bancii Mondiale nu ar prevedea un conflict de interese in acest caz.
”Contractul incheiat de Ministerul Justitiei cu Joint Venture-ul format din PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services SPRL (Romania), D&B David si Baias SCA (Romania) si RVA Insolvency Specialists SPRL (Romania), avand ca obiect Servicii de consultanta pentru imbunatatirea mecanismului insolventei in Romania, este reglementat de Legea nr.205/2006 privind ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania si BIRD pentru finantarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucuresti, la 27 ianuarie 2006, respectiv de Ghidul Bancii Mondiale pentru selectia si angajarea Consultantilor, la care se face trimitere in Anexa 4 a Acordului. Acordul, Ghidul si Anexele fac corp comun cu Legea 205/2006, avand puterea juridica a acesteia. Aceasta Lege (nr.205/2006) consacra o procedura speciala si, deopotriva, confidentiala fata de conducatorul institutiei contractante, derogatorie de la procedura achizitiilor publice prevazute de OUG 34/2006. Astfel, dispozitiile art. din OUG 34/2006 nu sunt aplicabile in speta, in raport cu dispozitiile art.14 din Ordonanta, care excepteaza expres „procedurile specifice unor organisme si institutii internationale” (ex. Banca Mondiala), de la procedura ordonantei citate. Potrivit exigentelor Legii 205/2006, pretinsele conflicte de interese, de tipul celor sugerate in mass-media, sunt raportate exclusiv la membrii comisiei de evaluare si sunt lasate la aprecierea Bancii Mondiale, astfel cum rezulta, in mod expres, din Ghidul la Acordul ratificat prin Legea 205/2006 (art.1.9 lit.c din Ghid)”, a comunicat MJ.
Site-ul RVA Insolvency Specialists SPRL a fost modificat dupa ce MJ a fost contactat
Surprinzator, dupa ce MJ a fost contactat pentru a isi exprima opnia, pe site-ul RVA Insolvency Specialists SPRL pe site-ul companiei respective au fost operate modificari. Initial pe site la rubrica "Despre noi-echipa", Calin Zamfirescu era trecut ca asociat exact sub sectiunea unde era mentionat Av. Arin Octav STANESCU- asociat coordonator. La scurta vreme Calin Zamfirescu a fost scos de pe site si nu mai apare la rubrica -echipa.
Pe site totusi se pastreaza mentiunea: "Intreaga activitate se desfasoara sub conducerea si supravegherea celor 3 asociati : dl. av. Arin Octav Stanescu, dl. av. Calin Andrei Zamfirescu si dl. av. Stan Tarnoveanu, specialisti de marca in domeniu". Faptul ca socrul ministrului Predoiu este asociat in cadrul RVA Insolvency Specialists SPRL este mentionat si pe tabloul practicienilor in insolventa de pe site-ul lichidatori.com
Ce prevede legislatia privind achizitiile publice
Daca in cazul contractului pentru realizarea Codului Insolventei ar fi fost aplicata OUG 34/2006, compania RVA Insolvency Specialists SPRL ar fi fost eliminata din procedura de achizitie publica. Asta deoarece art. 69-1 din legea achizitiilor publice prevede urmatoarele: "Ofertantul/Candidatul /Ofertantul asociat/Subcontractantul care are drept membri in cadrul consiliului de administratie/organ de conducere sau de supervizare si/sau are actionari ori asociati persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv sau care se afla in relatii comerciale, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 69 lit. a), cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante este exclus din procedura de atribuire."
In cazul nostru RVA Insolvency Specialists SPRL este ofertantul care are drept asociat o persoana care este afin de gradul 1 cu o persoana ce detine o functie de decizie in cadrul autoritatii contractante (ministrul Catalin Predoiu). Articolul 69 spune clar ca in acest caz companie este este exclusa din procedura de achizitie publica. In cazul contractarii serviciilor de asistenta ale consortiului din care face parte si RVA Insolvency Specialists SPRL nu a fosta aplicata legea achiztiilor publice romaneasca deoarece acesta lege prevede si cazuri in care autoritatile sunt exceptate de la aplicarea legii. Astfel, art. 14 litera c din OUG 34/2006 prevede ca „Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica atunci cand contractul de achizitie publica este atribuit ca urmare a: aplicarii unei proceduri specifice unor organisme si institutii internationale".
Ce spun regulile Banci Mondiale privind conflictele de interes si relatiile de rudenie
In ghidul Bancii Mondiale privind selectarea consultantilor de catre tarile care imprumuta bani de la BM sunt prevazute si cazurile de conflict de interes. La punctul 1.9 litera c. sunt definite si relatiile de rudenie care pot duce la excluderea din procesul de achizitie. Potrivit acestui articol, un consultant poate fi exclus din procedura de achizitie in cazul in care are "o relatie de afaceri sau relatie de rudenie cu un membru al staffului care este direct implicat in: realizarea documentatie de achizitie, procedura de selectie, supervizarea contractului". Insa acest articol nu defineste gradul de rudenie. Nu este clar daca acest articol se aplica in cazul relatie de rudenie dintre ministrul Predoiu si socrul sau Calin Zamfirescu, asociat al RVA Insolvency Specialists SPRL pana pe 18 octombrie.
Cine este Calin Zamfirescu
Calin Zamfirescu este asociat in cadrul casei de avocatura Zamfirescu-Racoti-Predoiu, casa de avocatura la care a intrat ca partener din 2005 si Catalin Predoiu, ministrul Justitiei. In prezent, ministrul Catalin Predoiu nu mai este partener in cadrul casei de avocatura, de unde a iesit din momentul in care a devenit ministru. Presa a relatat in martie 2008 ca socrul ministrului Predoiu ar fi cercetat de DNA in dosarul privind lichidarea Bancii Internationale a Religiilor (BIR). "Scoaterea la iveala a acestor informatii probabil ca are legatura cu faptul ca sunt socrul ministrului de Justitie. Urmarirea penala a fost inceputa, am dat declaratii, s-au facut expertize. Cred ca DNA va da in curand solutia de scoatere de sub urmarire penala pentru toti 14", a declarat Calin Zamfirescu pentru presa. Tot potrivit presei, in aprilie 2008, Calin Zamfirescu ar fi fost scos de sub urmarire penala in acest dosar. Insa portalul DNA (pna.ro) nu contine nici un comunicat de presa referitoar la o eventuala scoatere de sub urmarire penala.
RVA Insolvency Specialists SPRL are in portofoliu asistenta acordata in cazuri de faliment si regorganizare judiciara rasunatoare cum ar fi: Banca Internationala a Religiilor, Banca Albina, Balkoop SA sau PSV Company fosta Petrom Service - companie despre care presa a relatat ca a fost controlata de Liviu Luca si Sorin Ovidiu Vantu.
(04.11.2011)
Pe langa Asocierea desemnata castigatoare, la procedura de achiztie au mai participat si alte trei asocieri: ◙ KPMG Romania SRL, Tuca Zbarcea & Asociatii SCA si Piperea & Asociatii SCA; ◙ Asocierea White &Case, LLP, Munich (Germania), White &Case advocati kancelar, Praga (Cehia) si White &Case, Pachiu SCA; ◙ Miculiti Chiper Shollenbarger Angelo SCPA si 22 North Holding Co Inc. d/b/a Business Strategy Advisors of Vermont (SUA)
Socrul lui Predoiu a iesit din firma cu opt zile inainte de semnarea contractului
RVA Insolvency Specialists SPRL, parte a consortiului care a castigat contractul cu MJ, l-a avut ca asociat pe Calin Andrei Zamfirescu care este si socrul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu. Desi Calin Andrei Zamfirescu a declarat ca si-a cesionat partile sociale din RVA Insolvency Specialists SPRL cu 8 zile inainte ca ministerul sa semneze contractul, el este inca prezentat pe pagina web a RVA Insolvency Specialists SPRL drept asociat. "Intreaga activitate se desfasoara sub conducerea si supravegherea celor 3 asociati : dl. av. Arin Octav Stanescu, dl. av. Calin Andrei Zamfirescu si dl. av. Stan Tarnoveanu, specialisti de marca in domeniu". "Nu am stiut de acest contract. Nu mai sunt la acesta companie din 18 octombrie. Mi-am infiintat propria firma de insolventa. Practic la RVA nu am mai lucrat ca practician din 2004-2005 de aceea am si renuntat", a declarat Calin Zamfirescu.
Potrivit MJ, procedurile de achizitie au fost demarate in ianuarie 2011 si au fost incheiate in 26 octombrie. Astfel, in perioada evaluarii ofertelor, Zamfirescu figura ca asociat al RVA Insolvency Specialists SPRL.
Mai mult, conform registrului cu practicienii in insolventa prezentat pe site-ul UNIPR, Calin Zamfirescu este inregistrat drept asociat al RVA Insolvency Specialists SPRL, iar UNPIR este condusa de Arin Octav STANESCU - asociat coordonator in cadrul RVA Insolvency Specialists SPRL.
Avand in vedere capitolul 8 - "Reguli de evitare a conflictului de interese" (n.r. - care prevede ca o companie care are un asociat care este in relatii de rudenie cu un reprezentant al autoritatii contractante este eliminata din cadrul procedurii de achizitie) din OUG 34/2006 care reglementeaza achizitiile publice, Ministerul Justitiei (MJ) a fost contactat de HotNews pentru a preciza daca in cazul acestui contract nu exista un conflict de interese avand in vedere relatia de rudenie dintre ministrul Catalin Predoiu si Calin Andrei Zamfirescu, asociat in cadrul RVA Insolvency Specialists SPRL pana pe 18 octombrie.
MJ sustine ca nu e niciun conflict de interese
Reprezentantii MJ au transmis ca in cazul contractului cu asocierea din care face parte si RVA Insolvency Specialists SPRL nu a fost aplicata legea achizitiilor publice, ci prevederile privind achizitiile ale Bancii Mondiale fiind vorba de un contract finantat de acesta institutie. Potrivit reprezentantilor MJ, regulile Bancii Mondiale nu ar prevedea un conflict de interese in acest caz.
”Contractul incheiat de Ministerul Justitiei cu Joint Venture-ul format din PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services SPRL (Romania), D&B David si Baias SCA (Romania) si RVA Insolvency Specialists SPRL (Romania), avand ca obiect Servicii de consultanta pentru imbunatatirea mecanismului insolventei in Romania, este reglementat de Legea nr.205/2006 privind ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania si BIRD pentru finantarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucuresti, la 27 ianuarie 2006, respectiv de Ghidul Bancii Mondiale pentru selectia si angajarea Consultantilor, la care se face trimitere in Anexa 4 a Acordului. Acordul, Ghidul si Anexele fac corp comun cu Legea 205/2006, avand puterea juridica a acesteia. Aceasta Lege (nr.205/2006) consacra o procedura speciala si, deopotriva, confidentiala fata de conducatorul institutiei contractante, derogatorie de la procedura achizitiilor publice prevazute de OUG 34/2006. Astfel, dispozitiile art. din OUG 34/2006 nu sunt aplicabile in speta, in raport cu dispozitiile art.14 din Ordonanta, care excepteaza expres „procedurile specifice unor organisme si institutii internationale” (ex. Banca Mondiala), de la procedura ordonantei citate. Potrivit exigentelor Legii 205/2006, pretinsele conflicte de interese, de tipul celor sugerate in mass-media, sunt raportate exclusiv la membrii comisiei de evaluare si sunt lasate la aprecierea Bancii Mondiale, astfel cum rezulta, in mod expres, din Ghidul la Acordul ratificat prin Legea 205/2006 (art.1.9 lit.c din Ghid)”, a comunicat MJ.
Site-ul RVA Insolvency Specialists SPRL a fost modificat dupa ce MJ a fost contactat
Surprinzator, dupa ce MJ a fost contactat pentru a isi exprima opnia, pe site-ul RVA Insolvency Specialists SPRL pe site-ul companiei respective au fost operate modificari. Initial pe site la rubrica "Despre noi-echipa", Calin Zamfirescu era trecut ca asociat exact sub sectiunea unde era mentionat Av. Arin Octav STANESCU- asociat coordonator. La scurta vreme Calin Zamfirescu a fost scos de pe site si nu mai apare la rubrica -echipa.
Pe site totusi se pastreaza mentiunea: "Intreaga activitate se desfasoara sub conducerea si supravegherea celor 3 asociati : dl. av. Arin Octav Stanescu, dl. av. Calin Andrei Zamfirescu si dl. av. Stan Tarnoveanu, specialisti de marca in domeniu". Faptul ca socrul ministrului Predoiu este asociat in cadrul RVA Insolvency Specialists SPRL este mentionat si pe tabloul practicienilor in insolventa de pe site-ul lichidatori.com
Ce prevede legislatia privind achizitiile publice
Daca in cazul contractului pentru realizarea Codului Insolventei ar fi fost aplicata OUG 34/2006, compania RVA Insolvency Specialists SPRL ar fi fost eliminata din procedura de achizitie publica. Asta deoarece art. 69-1 din legea achizitiilor publice prevede urmatoarele: "Ofertantul/Candidatul /Ofertantul asociat/Subcontractantul care are drept membri in cadrul consiliului de administratie/organ de conducere sau de supervizare si/sau are actionari ori asociati persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv sau care se afla in relatii comerciale, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 69 lit. a), cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante este exclus din procedura de atribuire."
In cazul nostru RVA Insolvency Specialists SPRL este ofertantul care are drept asociat o persoana care este afin de gradul 1 cu o persoana ce detine o functie de decizie in cadrul autoritatii contractante (ministrul Catalin Predoiu). Articolul 69 spune clar ca in acest caz companie este este exclusa din procedura de achizitie publica. In cazul contractarii serviciilor de asistenta ale consortiului din care face parte si RVA Insolvency Specialists SPRL nu a fosta aplicata legea achiztiilor publice romaneasca deoarece acesta lege prevede si cazuri in care autoritatile sunt exceptate de la aplicarea legii. Astfel, art. 14 litera c din OUG 34/2006 prevede ca „Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica atunci cand contractul de achizitie publica este atribuit ca urmare a: aplicarii unei proceduri specifice unor organisme si institutii internationale".
Ce spun regulile Banci Mondiale privind conflictele de interes si relatiile de rudenie
In ghidul Bancii Mondiale privind selectarea consultantilor de catre tarile care imprumuta bani de la BM sunt prevazute si cazurile de conflict de interes. La punctul 1.9 litera c. sunt definite si relatiile de rudenie care pot duce la excluderea din procesul de achizitie. Potrivit acestui articol, un consultant poate fi exclus din procedura de achizitie in cazul in care are "o relatie de afaceri sau relatie de rudenie cu un membru al staffului care este direct implicat in: realizarea documentatie de achizitie, procedura de selectie, supervizarea contractului". Insa acest articol nu defineste gradul de rudenie. Nu este clar daca acest articol se aplica in cazul relatie de rudenie dintre ministrul Predoiu si socrul sau Calin Zamfirescu, asociat al RVA Insolvency Specialists SPRL pana pe 18 octombrie.
Cine este Calin Zamfirescu
Calin Zamfirescu este asociat in cadrul casei de avocatura Zamfirescu-Racoti-Predoiu, casa de avocatura la care a intrat ca partener din 2005 si Catalin Predoiu, ministrul Justitiei. In prezent, ministrul Catalin Predoiu nu mai este partener in cadrul casei de avocatura, de unde a iesit din momentul in care a devenit ministru. Presa a relatat in martie 2008 ca socrul ministrului Predoiu ar fi cercetat de DNA in dosarul privind lichidarea Bancii Internationale a Religiilor (BIR). "Scoaterea la iveala a acestor informatii probabil ca are legatura cu faptul ca sunt socrul ministrului de Justitie. Urmarirea penala a fost inceputa, am dat declaratii, s-au facut expertize. Cred ca DNA va da in curand solutia de scoatere de sub urmarire penala pentru toti 14", a declarat Calin Zamfirescu pentru presa. Tot potrivit presei, in aprilie 2008, Calin Zamfirescu ar fi fost scos de sub urmarire penala in acest dosar. Insa portalul DNA (pna.ro) nu contine nici un comunicat de presa referitoar la o eventuala scoatere de sub urmarire penala.
RVA Insolvency Specialists SPRL are in portofoliu asistenta acordata in cazuri de faliment si regorganizare judiciara rasunatoare cum ar fi: Banca Internationala a Religiilor, Banca Albina, Balkoop SA sau PSV Company fosta Petrom Service - companie despre care presa a relatat ca a fost controlata de Liviu Luca si Sorin Ovidiu Vantu.
(04.11.2011)
TATAL LUI IRINEL COLUMBEANU IL FACE ZOB PE SORIN OPRESCU:
"EU L-AM LANSAT CA LA NASA IN POLITICA....
ESTE O PUSLAMA CARE VINDEA FUNCTII"
Intr-un interviu acordat revistei "Kamikaze", tatăl lui Irinel Columbeanu, fostul demnitar Ion Columbeanu, regretă că l-a lansat pe Sorin Oprescu, "ca la NASA", în politică. Columbeanu senior mai dezvăluie că Iulian Mincu, fost ministru al Sănătății și primul șef al lui Oprescu, îl numea pe actualul primar general "puslamaua care vindea funcții". Ion Columbeanu a fost demnitar din 1959 până în 1998. A început ca adjunct al secretarului general al Guvernului și consilier al prim-miniștrilor. Se laudă că avea toți membrii Cabinetului la picioare. Așa l-a putut ajuta, printre mulți alții, și pe Sorin Oprescu, un simplu medic prin 1993-1994. Astăzi, însă, este foarte supărat pe Oprescu, regretă că l-a lansat în politică și declară că a fost, dintotdeauna, o "puslama".
Reporter: Vă mai sună acum cineva, vreun ministru, să vă ceară sprijinul sau să vă întrebe de sănătate?
Ion Columbeanu: Nu, nimeni, dar nici n-am nevoie. Daţi-vă seama de conduita acestui primar, care pe mine, la vîrstă octogenară, după ce i-am făcut şi lansare ca la NASA în politică, nici nu mă bagă în seamă. Eu i-am făcut solicitare, că sînt preşedintele Asociaţiei de Proprietari din acest bloc, să ne restituie parcarea, că ne-a luat-o ca să facă trotuar, cel mai mare trotuar din Bucureşti. Trotuarul din faţa blocului meu, din care eu am în proprietate cinci etaje, pentru firme, este de trei ori cît un trotuar obişnuit.
Reporter: Ia staţi, reveniţi un pic, dumneavoastră l-aţi lansat pe Oprescu în viaţa politică?
Ion Columbeanu: Nu ştiu anii, 1993 sau 1994, cînd ministrul Sănătăţii era Iulian Mincu. Oprescu era medic chirurg şi a rugat pe o cunoştinţă a lui, Tania Rădulescu, o doctoriţă care o cunoştea pe fosta mea soţie, care a murit pe 18 decembrie 2008 şi se află acum în eternitate, să-i primesc. Eram secretar general al Guvernului României. A intervenit Tania: "Domnule ministru, acest doctor tanăr, Sorin Oprescu, e un medic chirurg de clasă şi e marginalizat“. Şi după aceea îl întreb pe el: "Dar ia spune, măi, tu unde lucrezi?“. "Am servici, dar sînt marginalizat.“ El voia mai sus, mai sus. Şi zic: "Ai propunere, că în posturi nu se ajunge dintr-o funcţie în alta să sari trei trepte sau cinci trepte? Se merge treaptă cu treaptă. Unde ţi-ai găsit loc?“. Zice: "Păi, mi-am găsit loc la cabinetul domnului ministru Iulian Mincu“. "Ce vorbeşti, mă? Are el locuri libere acolo?“ Zice: "Da“. "Şi ce vrei să fii acolo? Că acolo n-ai pe cine să operezi. Va să zică, te laşi de meseria de a opera şi vrei să te duci în administraţie, să faci pe funcţionarul.“ Zice: "Da, dar mie aşa-mi place“. "Nu eşti chirurg atunci, măi, fugi de aci, că nu eşti chirurg de clasă. M-ai dezamăgit“, aşa i-am spus. Şi el: "Vă rog din suflet, vă implor, ajutaţi-mă, ajutaţi-mă!“.
Reporter: Aşa era de disperat?
Ion Columbeanu: Da. "Bine, să discut cu Iulian Mincu, dar eu îţi spun că nu dovedeşti că eşti chirurg care îţi place meseria, eşti chirurg ca să te laşi de meserie, să fii funcţionar, asta doreşti, să devii funcţionar din medic. Acolo, ce să faci la cabinet la Iulian Mincu, să dai legătura la telefoane, să primeşti în audienţe?“
Reporter: Să duci un pahar de apă…
Ion Columbeanu: Un pahar de apă şi aşa şi aşa. "Bine, am luat notă.“ Eu chemam la şedinţe, mobilizam miniştrii de două ori pe săptămînă. Eu îi convocam. Şi-l convoc pe Iulian Mincu. Zic: "Doctore, vii cu un sfert de oră înainte de ora de şedinţă şi treci pe la mine pe la birou, că vreau să discutăm o problemă“. Şi discut cu Iulian Mincu şi el la fel a interpretat: "Păi, ce, la mine la cabinet trebuie să fie un om cu experienţă. Bine, mai vedem“. Pînă la urmă, iar Tania o sună pe nevastă-mea şi iar nevastă-mea ce fac cu acela. Şi îi spun lui Iulian Mincu, la a doua şedinţă: "Doctore, ia-l la cabinet şi vezi ce poate, pune-l la încercare“. L-a angajat, l-a numit consilier la cabinetul său şi după zece zile sau două săptămîni, vine Iulian Mincu la o nouă şedinţă de Guvern, cu miniştrii, primul-ministru, eu eram cel care convocam şi făceam ordinea de zi şi prezentam materialele. Vine Iulian Mincu, secretara i-a deschis uşa şi el intră (ridică mîinile în sus, a disperare – n.r.): "Nea Columbene, ce mi-ai făcut, ce mi-ai făcut?“. "Ce s-a întîmplat, domnule?“ "Mi-ai trimis puşlamaua aia acolo, un şarlatan, mi-a transformat cabinetul într-un troc, vrea el să angajeze. Un om care vrea să vîndă funcţiile. Nu-mi trebuie.“ Zic: "Uite cum facem, cum termini aici şedinţa, te duci la minister şi-i spui: «Sorine, tu nu execuţi decît ce-ţi dau eu, atît, nu faci nimic altceva, execuţi ce probleme îţi dau eu să rezolvi. Tu din proprie iniţiativă să nu faci nimic, să răspunzi la telefoane, atat»“. Zice: "Da, o să-l încerc încă o dată, eu venisem să-l dau afară“. Şi vine şi a treia şedinţă. Iulian Mincu vine la mine: "Nea Columbene, am făcut aşa cum mi-ai spus. Dar acesta vrea şi postul meu. Asta vrea, e o puşlama, nu merită nici postul de consilier, nu merită nimic!“. Zic: "Doctore, n-ai un loc la vreun spital să-l încercăm ca director? Poate se compromite!“. "Păi, am un loc, da’ e căciula mare, nu-i pălăria pentru el. La Spitalul Universitar Bucureşti. Dar acela e locul cel mai bun dintre toate spitalele.“ "Păi, fiind cel mai bun, hai să-l încercăm…“
Reporter: Că-şi dă singur la…
Ion Columbeanu: "…că-şi dă singur foc la valiză.“ Şi l-a numit Iulian Mincu la Spitalul Universitar director. Ce-a făcut Sorin? Sorin descurcăreţul, Sorin şmecherul, Sorin puşlamaua, cum îl numea Mincu, s-a înscris în PSD, a intrat pe sub mîna lui Ion Iliescu, a devenit medicul lui personal şi PSD-ul l-a dotat cu aparatură de spital din Vest, că n-a reuşit cred nici în ziua de astăzi să monteze toată aparatura cu care a fost dotat.
Reporter: Datorită faptului că-l trata pe Iliescu…
Ion Columbeanu: Da. Şi de aici încolo s-a lansat el.
Reporter: Dar important a fost primul zvîc…
Ion Columbeanu: Prima lansare care i-am dat-o eu, ca la NASA, aceasta a fost. Şi la începutul anului ăsta ce-a făcut? A venit, de fapt n-a venit Sorin Oprescu, l-a trimis pe Lungu, marele Lungu de la Administraţia Străzilor, dar cu ştirea lui Oprescu, bineînţeles, şi ne-a desfiinţat parcarea din faţa blocului.
(03.11.2011)
Reporter: Vă mai sună acum cineva, vreun ministru, să vă ceară sprijinul sau să vă întrebe de sănătate?
Ion Columbeanu: Nu, nimeni, dar nici n-am nevoie. Daţi-vă seama de conduita acestui primar, care pe mine, la vîrstă octogenară, după ce i-am făcut şi lansare ca la NASA în politică, nici nu mă bagă în seamă. Eu i-am făcut solicitare, că sînt preşedintele Asociaţiei de Proprietari din acest bloc, să ne restituie parcarea, că ne-a luat-o ca să facă trotuar, cel mai mare trotuar din Bucureşti. Trotuarul din faţa blocului meu, din care eu am în proprietate cinci etaje, pentru firme, este de trei ori cît un trotuar obişnuit.
Reporter: Ia staţi, reveniţi un pic, dumneavoastră l-aţi lansat pe Oprescu în viaţa politică?
Ion Columbeanu: Nu ştiu anii, 1993 sau 1994, cînd ministrul Sănătăţii era Iulian Mincu. Oprescu era medic chirurg şi a rugat pe o cunoştinţă a lui, Tania Rădulescu, o doctoriţă care o cunoştea pe fosta mea soţie, care a murit pe 18 decembrie 2008 şi se află acum în eternitate, să-i primesc. Eram secretar general al Guvernului României. A intervenit Tania: "Domnule ministru, acest doctor tanăr, Sorin Oprescu, e un medic chirurg de clasă şi e marginalizat“. Şi după aceea îl întreb pe el: "Dar ia spune, măi, tu unde lucrezi?“. "Am servici, dar sînt marginalizat.“ El voia mai sus, mai sus. Şi zic: "Ai propunere, că în posturi nu se ajunge dintr-o funcţie în alta să sari trei trepte sau cinci trepte? Se merge treaptă cu treaptă. Unde ţi-ai găsit loc?“. Zice: "Păi, mi-am găsit loc la cabinetul domnului ministru Iulian Mincu“. "Ce vorbeşti, mă? Are el locuri libere acolo?“ Zice: "Da“. "Şi ce vrei să fii acolo? Că acolo n-ai pe cine să operezi. Va să zică, te laşi de meseria de a opera şi vrei să te duci în administraţie, să faci pe funcţionarul.“ Zice: "Da, dar mie aşa-mi place“. "Nu eşti chirurg atunci, măi, fugi de aci, că nu eşti chirurg de clasă. M-ai dezamăgit“, aşa i-am spus. Şi el: "Vă rog din suflet, vă implor, ajutaţi-mă, ajutaţi-mă!“.
Reporter: Aşa era de disperat?
Ion Columbeanu: Da. "Bine, să discut cu Iulian Mincu, dar eu îţi spun că nu dovedeşti că eşti chirurg care îţi place meseria, eşti chirurg ca să te laşi de meserie, să fii funcţionar, asta doreşti, să devii funcţionar din medic. Acolo, ce să faci la cabinet la Iulian Mincu, să dai legătura la telefoane, să primeşti în audienţe?“
Reporter: Să duci un pahar de apă…
Ion Columbeanu: Un pahar de apă şi aşa şi aşa. "Bine, am luat notă.“ Eu chemam la şedinţe, mobilizam miniştrii de două ori pe săptămînă. Eu îi convocam. Şi-l convoc pe Iulian Mincu. Zic: "Doctore, vii cu un sfert de oră înainte de ora de şedinţă şi treci pe la mine pe la birou, că vreau să discutăm o problemă“. Şi discut cu Iulian Mincu şi el la fel a interpretat: "Păi, ce, la mine la cabinet trebuie să fie un om cu experienţă. Bine, mai vedem“. Pînă la urmă, iar Tania o sună pe nevastă-mea şi iar nevastă-mea ce fac cu acela. Şi îi spun lui Iulian Mincu, la a doua şedinţă: "Doctore, ia-l la cabinet şi vezi ce poate, pune-l la încercare“. L-a angajat, l-a numit consilier la cabinetul său şi după zece zile sau două săptămîni, vine Iulian Mincu la o nouă şedinţă de Guvern, cu miniştrii, primul-ministru, eu eram cel care convocam şi făceam ordinea de zi şi prezentam materialele. Vine Iulian Mincu, secretara i-a deschis uşa şi el intră (ridică mîinile în sus, a disperare – n.r.): "Nea Columbene, ce mi-ai făcut, ce mi-ai făcut?“. "Ce s-a întîmplat, domnule?“ "Mi-ai trimis puşlamaua aia acolo, un şarlatan, mi-a transformat cabinetul într-un troc, vrea el să angajeze. Un om care vrea să vîndă funcţiile. Nu-mi trebuie.“ Zic: "Uite cum facem, cum termini aici şedinţa, te duci la minister şi-i spui: «Sorine, tu nu execuţi decît ce-ţi dau eu, atît, nu faci nimic altceva, execuţi ce probleme îţi dau eu să rezolvi. Tu din proprie iniţiativă să nu faci nimic, să răspunzi la telefoane, atat»“. Zice: "Da, o să-l încerc încă o dată, eu venisem să-l dau afară“. Şi vine şi a treia şedinţă. Iulian Mincu vine la mine: "Nea Columbene, am făcut aşa cum mi-ai spus. Dar acesta vrea şi postul meu. Asta vrea, e o puşlama, nu merită nici postul de consilier, nu merită nimic!“. Zic: "Doctore, n-ai un loc la vreun spital să-l încercăm ca director? Poate se compromite!“. "Păi, am un loc, da’ e căciula mare, nu-i pălăria pentru el. La Spitalul Universitar Bucureşti. Dar acela e locul cel mai bun dintre toate spitalele.“ "Păi, fiind cel mai bun, hai să-l încercăm…“
Reporter: Că-şi dă singur la…
Ion Columbeanu: "…că-şi dă singur foc la valiză.“ Şi l-a numit Iulian Mincu la Spitalul Universitar director. Ce-a făcut Sorin? Sorin descurcăreţul, Sorin şmecherul, Sorin puşlamaua, cum îl numea Mincu, s-a înscris în PSD, a intrat pe sub mîna lui Ion Iliescu, a devenit medicul lui personal şi PSD-ul l-a dotat cu aparatură de spital din Vest, că n-a reuşit cred nici în ziua de astăzi să monteze toată aparatura cu care a fost dotat.
Reporter: Datorită faptului că-l trata pe Iliescu…
Ion Columbeanu: Da. Şi de aici încolo s-a lansat el.
Reporter: Dar important a fost primul zvîc…
Ion Columbeanu: Prima lansare care i-am dat-o eu, ca la NASA, aceasta a fost. Şi la începutul anului ăsta ce-a făcut? A venit, de fapt n-a venit Sorin Oprescu, l-a trimis pe Lungu, marele Lungu de la Administraţia Străzilor, dar cu ştirea lui Oprescu, bineînţeles, şi ne-a desfiinţat parcarea din faţa blocului.
(03.11.2011)
CADOU NEDECLARAT SAU SPAGA?
BASESCU NU JUSTIFICA BANII CU CARE A CUMPARAT
VILA DIN OTOPENI
Dosarul în care Traian Băsescu a fost cercetat pentru spălare de bani aduce o nouă dezvăluire care il incriminează pe preşedinte: vila din Bucureşti-Ploieşti 137B nu a fost cumpărată cu bani curaţi.
În octombrie 2002, Traian Băsescu i-a vândut lui Costel Căşuneanu terenul din Băneasa, de 8,5 ori mai scump decât la cumpărare, pentru a putea justifica public achiziţionarea casei din nordul Capitalei. Terenul a fost vândut pe 14 octombrie 2002 cu suma 361.540 de dolari, iar vila din Otopeni cumpărată o săptămână mai târziu, pe 21 octombrie 2002, cu 280.000 dolari, la care se adaugă taxe de 33.321 dolari.
În actul de vânzare cumpărare se arată clar că suma a fost achitată în ziua semnării: “Noi, Băsescu Traian şi Băsescu Maria am cumpărat de la soţii Gheţeu Virgil-Dan şi Gheţeu Mariana imobilul situat în Şoseaua Bucureşti Ploieşti 137B şi am plătit preţul convenit de 280.000 dolari (...) Noi, vânzătorii, declarăm că am primit integral de la cumpărători astăzi, data autentificării prezentului înscris preţul prezentei vânzări, această declaraţie a noastră, a vânzătorilor ţinând cont de chitanţă descărcătoare de primire a întregului preţ al vânzării”. (n.a. – această din urmă precizare a vânzătorilor ar putea fi de interes pentru jurişti).
Surpriză de proporţii însă: Traian Băsescu a primit cele 12 miliarde de lei vechi (la vremea respectivă 361.540 euro) din vânzarea terenului, dar nu i-a folosit pentru a plăti casa din Otopeni (FOTO).
Astfel, la 15 octombrie 2002, Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor consemnează ca Traian Băsescu primeşte în conturile sale în lei şi valută deschise la ABN AmroBank de la Gabriela Blaj 8,285 miliarde lei vechi şi 110.000 dolari, dar nu-i mişcă înspre soţii Gheţeu nici la 21 octombrie nici mai târziu. “Banii au fost folosiţi iniţial pentru constituirea şi lichidarea succesivă a unor depozite, iar apoi, echivalentul in dolari al întregii sume, a fost transferată în contul fiicei sale Băsescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10 iunie 2003 (după aproximativ opt luni)”.
Ioana Băsescu a retras ulterior 30.000 dolari, iar cu restul a constituit un nou depozit.
CU CE BANI A ACHITAT TRAIAN BASESCU VILA DIN OTOPENI? DIN CONTURI, NU...
În conturile personale (3 la ING şi 2 la ABN AmroBank), Traian Băsescu deţinea, potrivit aceluiaşi dosar al ONPCSB, suma de 26.405 euro şi 36.964 dolari. Cele două depozite nu doar că nu erau suficiente pentru a plăti vila, dar nici nu au fost atinse, după cum arată declaraţiile de avere din 2005 şi ulterior acestui an, sumele regăsindu-se în aceste documente.
Ar rămâne varianta banilor la ciorap, “economisiţi” de Traian Băsescu în anii în care a străbătut mările. Numai că el însuşi a făcut declaraţii din care rezulta că ciorapul s-a deşirat, banii s-au tocat…Iată declaraţia de avere pe care o făcea publică prin intermediul Mediafax, la 25 martie 2002: un Mercedes 500 (n.a. luat de la Căşuneanu), terenul de 3700 mp din Băneasa şi aproximativ 480 de grame de aur, “achiziţionate în cei 12 ani de activitate pe mare”. “Din punctul de vedere al banilor, am suficienţi cât să încep să-mi construiesc o casă şi insuficienţi ca să o termin”, afirma el.
Apoi, in iunie 2002 Traian Basescu declara in alt interviu acordat cotidianului "Jurnalul National" ca nu are bani nici cât să poată contracta un credit pentru a-şi cumpăra casă: “Nu reuşesc să vând acum terenul (din Băneasa), deşi aş vrea, pentru că până la 31 decembrie (n.r. - 2002) nu pot să-mi fac casa de care am nevoie. Atunci expiră prelungirea contractului cu RAAPPS pentru locuinţa din Prezan şi nu vreau să mai am nevoie de Guvernul Năstase pentru o nouă prelungire. Nu reuşesc să contractez un credit la nivelul la care am nevoie pentru construcţia casei, aşa că va trebui să vând terenul din Aleea Privighetorilor”.
Şi atunci ? Cu ce bani a cumpărat preşedintele vila din Otopeni ? A cumpărat Traian Băsescu vila din Otopeni ? A fost cadou ? A fost mai grav de atât, o mită ?
Preşedintele este obligat să lămurească public toate tranzacţiile imobiliare si toţi banii rulaţi. La randul lor, instituţiile statului sunt obligate să facă lumină in afacerile financiar-imobiliare ale actualului sef al statului.
10 INTREBARI PENTRU BASESCU
La data de 30 octombrie a.c., Oana Stancu - realizatorul emisiunii “Exces de putere” de la Antena 3, a adresat adminstratiei Prezidentiale un set de 10 intrebari referitoare la afacerile imobiliare extrem de dubioase realizate de Traian Basescu. Spre surprinderea generala, seful statului nu a avut nicio reactie, dovada ca ceva este putred in ... modul cum a facut avere. In cele ce urmeaza, ziarul on-line ANCHETE.weebly.com va prezinta setul de 10 intrebari la care Traian Basescu este obligat sa raspunda.
1. Cum justificati tranzactiile efectuate avand ca obiect terenul din Aleea Privighetorilor nr. 86?
2. Cum explicati faptul ca pentru aceeasi suprafata, de la acelasi proprietar, in aceeasi zi, dumneavoastra ati platit 1,4 miliarde de lei vechi, iar Costel Casuneanu 5 miliarde de lei vechi?
3. Cum justificati pretul de 8,5 ori mai mare obtinut din vanzarea acestui teren avand in vedere ca valoarea metrului patrat in zona respectiva in anul 2002 nu crescuse de tot atatea ori fata de anul 2000?
4. Cum justificati faptul ca ati declarat ca “habar nu aveti” cine este doamna Gabriela Blaj, cand era cumnata lui Costel Casuneanu, pe care l-ati calificat drept “bun amic”, si cand dumneavoastra insiva ati afirmat in 2007, la TVR, ca i-ati vandut terenul lui Casuneanu insusi?
5. Intrucat banii pe care i-ati primit de la doamna Blaj provin de la Costel Casuneanu, dupa cum arata contractul incheiat de cei doi, ati incercat, domnule Presedinte, sa ascundeti relatia directa cu omul de afaceri in aceasta tranzactie? De ce?
6. Cum apreciati decizia Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor de a inchide dosarul in care ati fost cercetat pentru spalare de bani nu sub argumentul neprobarii faptelor, ci sub acela al imunitatii pe care ati dobandit-o ca urmare a alegerii in functia de presedinte?
7. Ce provenienta au banii cu care ati achizitionat, la 21 octombrie 2002, vila din Bucuresti-Ploiesti 137B?
8. Care este explicatia pentru care ati donat aceasta casa fiicei dumneavoastra?
9. Ati primit de la fiica dumneavoastra 105.000 de euro dumneavoastra si 105 000 de euro doamna Maria Basescu, asa cum prevede actul de vanzare cumparare incheiat de doamna Ioana Basescu (Marin) cu dl Cozma Emil la data de 14 septembrie 2005? Daca da, de ce nu i-ati trecut niciodata in declaratia de avere? Daca nu, prin ce act juridic ati prevazut intoarcerea acestor sume la fiica dumneavoastra?
10. Cum explicati achizitiile facute de fiica dumneavoastra, Ioana Basescu, pe care dumneaei le-a pus pe seama “vanzarilor anterioare”, cand, iata, actele dovedesc ca din 105.000 euro cat i-au ramas din vanzarea casei din Bucuresti - Ploiesti 137B a cumparat doua vile, una in Aviator Sanatescu si una in Corbeanca, iar din vanzarea vilei din Corbeanca a putut cumpara apartamentul din complexul lui Puiu Popoviciu? Domnule Presedinte, fiica dumneavoastra a sustinut ca a platit pe apartamentul din cartierul lui Puiu Popoviciu 544.000 euro plus TVA. Pretul unui astfel de apartament este 1.250.000 euro plus TVA. Cum explicati reducerea substantiala care i-a fost facuta fiicei dumneavoastra de controversatul om de afaceri? De ce ati acceptat ca fiica dumneavoastra sa primeasca un asemenea cadou?
(02.11.2011)
În octombrie 2002, Traian Băsescu i-a vândut lui Costel Căşuneanu terenul din Băneasa, de 8,5 ori mai scump decât la cumpărare, pentru a putea justifica public achiziţionarea casei din nordul Capitalei. Terenul a fost vândut pe 14 octombrie 2002 cu suma 361.540 de dolari, iar vila din Otopeni cumpărată o săptămână mai târziu, pe 21 octombrie 2002, cu 280.000 dolari, la care se adaugă taxe de 33.321 dolari.
În actul de vânzare cumpărare se arată clar că suma a fost achitată în ziua semnării: “Noi, Băsescu Traian şi Băsescu Maria am cumpărat de la soţii Gheţeu Virgil-Dan şi Gheţeu Mariana imobilul situat în Şoseaua Bucureşti Ploieşti 137B şi am plătit preţul convenit de 280.000 dolari (...) Noi, vânzătorii, declarăm că am primit integral de la cumpărători astăzi, data autentificării prezentului înscris preţul prezentei vânzări, această declaraţie a noastră, a vânzătorilor ţinând cont de chitanţă descărcătoare de primire a întregului preţ al vânzării”. (n.a. – această din urmă precizare a vânzătorilor ar putea fi de interes pentru jurişti).
Surpriză de proporţii însă: Traian Băsescu a primit cele 12 miliarde de lei vechi (la vremea respectivă 361.540 euro) din vânzarea terenului, dar nu i-a folosit pentru a plăti casa din Otopeni (FOTO).
Astfel, la 15 octombrie 2002, Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor consemnează ca Traian Băsescu primeşte în conturile sale în lei şi valută deschise la ABN AmroBank de la Gabriela Blaj 8,285 miliarde lei vechi şi 110.000 dolari, dar nu-i mişcă înspre soţii Gheţeu nici la 21 octombrie nici mai târziu. “Banii au fost folosiţi iniţial pentru constituirea şi lichidarea succesivă a unor depozite, iar apoi, echivalentul in dolari al întregii sume, a fost transferată în contul fiicei sale Băsescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10 iunie 2003 (după aproximativ opt luni)”.
Ioana Băsescu a retras ulterior 30.000 dolari, iar cu restul a constituit un nou depozit.
CU CE BANI A ACHITAT TRAIAN BASESCU VILA DIN OTOPENI? DIN CONTURI, NU...
În conturile personale (3 la ING şi 2 la ABN AmroBank), Traian Băsescu deţinea, potrivit aceluiaşi dosar al ONPCSB, suma de 26.405 euro şi 36.964 dolari. Cele două depozite nu doar că nu erau suficiente pentru a plăti vila, dar nici nu au fost atinse, după cum arată declaraţiile de avere din 2005 şi ulterior acestui an, sumele regăsindu-se în aceste documente.
Ar rămâne varianta banilor la ciorap, “economisiţi” de Traian Băsescu în anii în care a străbătut mările. Numai că el însuşi a făcut declaraţii din care rezulta că ciorapul s-a deşirat, banii s-au tocat…Iată declaraţia de avere pe care o făcea publică prin intermediul Mediafax, la 25 martie 2002: un Mercedes 500 (n.a. luat de la Căşuneanu), terenul de 3700 mp din Băneasa şi aproximativ 480 de grame de aur, “achiziţionate în cei 12 ani de activitate pe mare”. “Din punctul de vedere al banilor, am suficienţi cât să încep să-mi construiesc o casă şi insuficienţi ca să o termin”, afirma el.
Apoi, in iunie 2002 Traian Basescu declara in alt interviu acordat cotidianului "Jurnalul National" ca nu are bani nici cât să poată contracta un credit pentru a-şi cumpăra casă: “Nu reuşesc să vând acum terenul (din Băneasa), deşi aş vrea, pentru că până la 31 decembrie (n.r. - 2002) nu pot să-mi fac casa de care am nevoie. Atunci expiră prelungirea contractului cu RAAPPS pentru locuinţa din Prezan şi nu vreau să mai am nevoie de Guvernul Năstase pentru o nouă prelungire. Nu reuşesc să contractez un credit la nivelul la care am nevoie pentru construcţia casei, aşa că va trebui să vând terenul din Aleea Privighetorilor”.
Şi atunci ? Cu ce bani a cumpărat preşedintele vila din Otopeni ? A cumpărat Traian Băsescu vila din Otopeni ? A fost cadou ? A fost mai grav de atât, o mită ?
Preşedintele este obligat să lămurească public toate tranzacţiile imobiliare si toţi banii rulaţi. La randul lor, instituţiile statului sunt obligate să facă lumină in afacerile financiar-imobiliare ale actualului sef al statului.
10 INTREBARI PENTRU BASESCU
La data de 30 octombrie a.c., Oana Stancu - realizatorul emisiunii “Exces de putere” de la Antena 3, a adresat adminstratiei Prezidentiale un set de 10 intrebari referitoare la afacerile imobiliare extrem de dubioase realizate de Traian Basescu. Spre surprinderea generala, seful statului nu a avut nicio reactie, dovada ca ceva este putred in ... modul cum a facut avere. In cele ce urmeaza, ziarul on-line ANCHETE.weebly.com va prezinta setul de 10 intrebari la care Traian Basescu este obligat sa raspunda.
1. Cum justificati tranzactiile efectuate avand ca obiect terenul din Aleea Privighetorilor nr. 86?
2. Cum explicati faptul ca pentru aceeasi suprafata, de la acelasi proprietar, in aceeasi zi, dumneavoastra ati platit 1,4 miliarde de lei vechi, iar Costel Casuneanu 5 miliarde de lei vechi?
3. Cum justificati pretul de 8,5 ori mai mare obtinut din vanzarea acestui teren avand in vedere ca valoarea metrului patrat in zona respectiva in anul 2002 nu crescuse de tot atatea ori fata de anul 2000?
4. Cum justificati faptul ca ati declarat ca “habar nu aveti” cine este doamna Gabriela Blaj, cand era cumnata lui Costel Casuneanu, pe care l-ati calificat drept “bun amic”, si cand dumneavoastra insiva ati afirmat in 2007, la TVR, ca i-ati vandut terenul lui Casuneanu insusi?
5. Intrucat banii pe care i-ati primit de la doamna Blaj provin de la Costel Casuneanu, dupa cum arata contractul incheiat de cei doi, ati incercat, domnule Presedinte, sa ascundeti relatia directa cu omul de afaceri in aceasta tranzactie? De ce?
6. Cum apreciati decizia Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor de a inchide dosarul in care ati fost cercetat pentru spalare de bani nu sub argumentul neprobarii faptelor, ci sub acela al imunitatii pe care ati dobandit-o ca urmare a alegerii in functia de presedinte?
7. Ce provenienta au banii cu care ati achizitionat, la 21 octombrie 2002, vila din Bucuresti-Ploiesti 137B?
8. Care este explicatia pentru care ati donat aceasta casa fiicei dumneavoastra?
9. Ati primit de la fiica dumneavoastra 105.000 de euro dumneavoastra si 105 000 de euro doamna Maria Basescu, asa cum prevede actul de vanzare cumparare incheiat de doamna Ioana Basescu (Marin) cu dl Cozma Emil la data de 14 septembrie 2005? Daca da, de ce nu i-ati trecut niciodata in declaratia de avere? Daca nu, prin ce act juridic ati prevazut intoarcerea acestor sume la fiica dumneavoastra?
10. Cum explicati achizitiile facute de fiica dumneavoastra, Ioana Basescu, pe care dumneaei le-a pus pe seama “vanzarilor anterioare”, cand, iata, actele dovedesc ca din 105.000 euro cat i-au ramas din vanzarea casei din Bucuresti - Ploiesti 137B a cumparat doua vile, una in Aviator Sanatescu si una in Corbeanca, iar din vanzarea vilei din Corbeanca a putut cumpara apartamentul din complexul lui Puiu Popoviciu? Domnule Presedinte, fiica dumneavoastra a sustinut ca a platit pe apartamentul din cartierul lui Puiu Popoviciu 544.000 euro plus TVA. Pretul unui astfel de apartament este 1.250.000 euro plus TVA. Cum explicati reducerea substantiala care i-a fost facuta fiicei dumneavoastra de controversatul om de afaceri? De ce ati acceptat ca fiica dumneavoastra sa primeasca un asemenea cadou?
(02.11.2011)
PRINS DE DNA CU OCAUA MICA!
MITICA DE LA LIGA I-A CERUT SPAGA LUI MARIAN IANCU PENTRU LICENTIEREA TIMISOAREI
Potrivit unui document DNA, intocmit de către procurorul Lucian Papici, Dumitru Dragomir, șeful LPF, i-ar fi cerut patronului Marian Iancu sume de bani pentru a-l ajuta să obţină licenţa pentru clubul de fotbal Poli Timișoara. Ziarul on-line ANCHETE.weebly.com va prezinta procesul verbal întocmit în 23-26 iunie 2011 de către procurorul-sef DNA, Lucian Papici:
„Din datele şi informaţiile deţinute la nivelul secţiei de combatere a corupţiei, din cadrul DNA, rezultă că preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, pretinde sume de bani de ordinul zecilor de mii de euro de la omul de afaceri Marian Iancu, preşedintele clubului FC Timişoara, pentru a-şi trafica influenţa în faţa Comitetului Executiv al FRF, în vederea licenţierii clubului de fotbal mai sus menţionat. În acest sens, Dumitru Dragomir, lovindu-se de refuzul patronilor de cluburi de fotbal din Liga 1 de a participa la o Adunare Generală a Ligii, depune demersuri pentru a obţine votul acestora pentru schimbarea regulamentului de licenţiere în vederea avantajării clubului FC Timişoara.
Întrucît informativ s-a stabilit că în ultimele săptămîni, Dumitru Dragomir a făcut presiuni mari asupra lui Mircea Sandu, preşedintele FRF, pentru ca acesta să ia în discuție licențierea Timisoarei în C Ex a FRF, lovindu-se de refuzul celui din urmă, care în concret nu a validat şedinţa CEx şi a declinat cazul Timişoarei către TAS, Dumitru Dragomir l-a amenințat pe Mircea Sandu că o să facă dezvăluiri compromiţătoare despre acesta.
În altă ordine de idei, acelaşi preşedinte LPF solicită sume de bani (comision / mită) preşedinţilor cluburilor de fotbal din România în legătură cu vânzarea drepturilor TV.
Aşa fiind, întrucît sînt date şi indicii ale săvîrşirii bilaterale de dare şi luare mită, prevăzute de Art. 254 şi Art. 255 Cod Penal, de către numiţii Dumitru Dragomir şi Marian Iancu, în temeiul prevederilor Art. 221, alin. 1 CPP, am încheiat prezentul proces verbal care va face parte integrantă în dosarul cauzei”.
Intervievat, Marian Iancu a negat nonsalant informatiile ca Mitica Dragomir i-ar fi cerut spaga pentru licentierea echipei de fotbal pe care o patroneaza. Zilele trecute, Dragomir, dupa ce a fost intervievat de procurorii DNA, Mitica a sustinut că este curat la lacrima în dosarul deschis în legătură cu dezafilierea Craiovei, desi procurorii l-au invinuit in acest caz.
(01.11.2011)
„Din datele şi informaţiile deţinute la nivelul secţiei de combatere a corupţiei, din cadrul DNA, rezultă că preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, pretinde sume de bani de ordinul zecilor de mii de euro de la omul de afaceri Marian Iancu, preşedintele clubului FC Timişoara, pentru a-şi trafica influenţa în faţa Comitetului Executiv al FRF, în vederea licenţierii clubului de fotbal mai sus menţionat. În acest sens, Dumitru Dragomir, lovindu-se de refuzul patronilor de cluburi de fotbal din Liga 1 de a participa la o Adunare Generală a Ligii, depune demersuri pentru a obţine votul acestora pentru schimbarea regulamentului de licenţiere în vederea avantajării clubului FC Timişoara.
Întrucît informativ s-a stabilit că în ultimele săptămîni, Dumitru Dragomir a făcut presiuni mari asupra lui Mircea Sandu, preşedintele FRF, pentru ca acesta să ia în discuție licențierea Timisoarei în C Ex a FRF, lovindu-se de refuzul celui din urmă, care în concret nu a validat şedinţa CEx şi a declinat cazul Timişoarei către TAS, Dumitru Dragomir l-a amenințat pe Mircea Sandu că o să facă dezvăluiri compromiţătoare despre acesta.
În altă ordine de idei, acelaşi preşedinte LPF solicită sume de bani (comision / mită) preşedinţilor cluburilor de fotbal din România în legătură cu vânzarea drepturilor TV.
Aşa fiind, întrucît sînt date şi indicii ale săvîrşirii bilaterale de dare şi luare mită, prevăzute de Art. 254 şi Art. 255 Cod Penal, de către numiţii Dumitru Dragomir şi Marian Iancu, în temeiul prevederilor Art. 221, alin. 1 CPP, am încheiat prezentul proces verbal care va face parte integrantă în dosarul cauzei”.
Intervievat, Marian Iancu a negat nonsalant informatiile ca Mitica Dragomir i-ar fi cerut spaga pentru licentierea echipei de fotbal pe care o patroneaza. Zilele trecute, Dragomir, dupa ce a fost intervievat de procurorii DNA, Mitica a sustinut că este curat la lacrima în dosarul deschis în legătură cu dezafilierea Craiovei, desi procurorii l-au invinuit in acest caz.
(01.11.2011)
14 ROMANI CARE VENEAU DIN SPANIA AU MURIT
INTR-UN ACCIDENT PETRECUT IN UNGARIA
Un tir care venea din Romania a izbit in plin, in noapte de duminica spre luni, pe autostrada M43 intre Mako si Budapesta, la doar 8 km. de vama Cenad, un microbuz inmatriculat in Romania, plin cu 15 romani care veneau din Valencia catre tara. Se pare ca soferul tirului a adormit la volan pentru ca, la locul accidentului, nu sunt urme de franare. Exista insa si varianta conform careia autotrenul a derapat de pe banda sa de mers dupa o curba si a patruns pe contrasens, unde a intrat in coliziune frontala microbuzul. 14 romani din microbuz au murit, intre care trei copii cu varste intre 7 si 14 ani. Una este in stare foarte grava. Coliziunea a fost atat de puternica incat ocupantii vehiculului nu au avut nicio sansa de supravietuire. Ambii conducatori auto erau romani.
Szabolcs Szenti, purtator de cuvant al politiei din Csongrad a declarat ca autotrenul - care transporta lemn din Arad catre Germania - a rupt bara care desparte cele doua sensuri de mers, s-a rasturnat si apoi a intrat in coliziune frontala cu microbuzul care venea din sens opus. Gyorfi Pavel, purtatorul de cuvant al Serviciului National de Ambulanta, spune ca patru ambulante au sosit la fata locului. Au supravietuit unpasageral microbuzului si soferul tirului (Ovidiu Munteanu, 31 ani, din Arad), dar ambii au leziuni multiple - oasele rupte si leziuni interne si au fost transportati la spitalul din Szeged.
Conditiile de trafic erau foarte bune, a spus Razvan Ciolca, de la Consulatul general al Romaniei in Ungaria.
Soferul TIR-ului a fost stabilizat de medici la spitalul mentionat, iar sotia lui se afla cu el si luni dimineata urmeaza sa dea declaratie politistilor. Totodata, va da declaratii si soferul unui al doilea TIR romanesc, de la aceeasi companie de transport, care circula in spatele colegului sau.
Politia incearca acum sa identifice cadavrele. Patru au fost identificate imediat pentru ca aveau la ei actele de identitate. In acelasi timp, Politia Romana a anuntat trimiterea unor specialisti la locul tragediei pentru a-i ajuta pe colegii din Ungaria la cercetari, deoarece ambele vehicule implicate erau romanesti. Autostrada a fost inchisa pe portiunea unde a avut loc accidentul pana la incheierea operatiunilor de interventie.
Tir-ul implicat in accidentul din Ungaria este detinut S.C. Transalex S.R.L. - o firma de transport din Arad, ai carei patroni sunt un fost politist de frontiera condamnat pentru ucidere din culpa si mama acestuia. Femeia a spus ca nu crede ca soferul a adormit la volan, deoarece acesta a plecat in cursa duminica seara, la ora 22.00, si a vorbit cu el la telefon cu cateva minute inainte de producerea accidentului. "Nu era obosit, nu cred ca avea cum sa adoarma la volan, l-am contactat cu putin inainte de producerea accidentului si era in forma, chiar bine dispus", a declarat femeia, Maria Fratila. Fiul acesteia, Alexandru Fratila, este fost politist de frontiera din Arad, dar a fost demis in 28 februarie 2011, dupa ce a fost condamnat definitiv cu suspendare la doi ani de inchisoare pentru ucidere din culpa, in urma unui accident rutier.
Microbuzul implicat in accident era inmatriculat in Arges si era condus de un barbat din Pitesti. Acesta este si proprietarul microbuzului, care avea o firma de transport si efectua curse interne si externe. La momentul accidentului, tanarul facea o cursa din Spania in Romania, fiind insotit de tatal sau si de cumnatul sau.
Romanii, implicati in 12 accidente grave in ultimii 2 ani in Ungaria
Mai multe accidente rutiere petrecute pe teritoriul Ungariei, in care au fost implicati romani, au avut loc in ultimii 2 ani, potrivit unui documentar realizat de Agerpres.
Unul dintre cele mai grave accidente de acest gen avut loc la 19 iulie 2007, fiind soldat cu decesul a sapte romani si ranirea altor 16. Acesta a avut loc pe DN 43, intre orasele Mako si Szeged, in apropierea frontierei cu Romania, cand un camion-platforma ce transporta autovehicule a intrat pe contrasens lovind un autocar in care se aflau 35 de turisti romani, care se indrepta spre localitatea Szeged. In urma coliziunii, autocarul s-a rasturnat pe o sina ferata din apropiere, sapte romani si soferul camionului au murit, iar alti 16 romani din autocar au fost raniti, fiind transportati la spital.
In cursul acestui an, la 20 septembrie 2011, 28 de persoane au fost ranite, dintre care noua grav, in urma coliziunii dintre un autobuz si un camion romanesc in estul Ungariei, intre localitatile Debrecen si Mikepercs.
La 21 iunie 2011, cinci persoane si-au pierdut viata si alte 25 au fost ranite, dintre care sapte grav, intr-un accident produs pe autostrada M70 din Ungaria, dupa ce un autocar care transporta romani a intrat in coliziune cu un camion incarcat cu ciment.
La 18 ianuarie 2011, doua persoane aflate intr-un TIR romanesc au fost grav ranite dupa ce vehiculul lor s-a ciocnit cu un camion bulgaresc pe inelul rutier M0, in apropiere de Szigetszentmiklos, la sud de Budapesta.
La 26 iulie 2010, un roman si-a pierdut viata iar alti patru au fost raniti, dupa ce doua microbuze si un autocar cu romani s-au ciocnit pe teritoriul Ungariei, la circa 30 de kilometri de granita romaneasca, in dreptul judetului Bihor.
La 7 martie 2010, trei persoane au fost ranite, dintre care doua grav, intr-un accident ce a avut loc in zona Szabolcs-Szatmar-Bereg din nord-estul Ungariei, pe un carosabil alunecos din cauza zapezii. In accident a fost implicat un microbuz roman ce avea la bord noua pasageri. Ranitii au fost transportati la un spital local cu elicopterul.
La 31 ianuarie 2010, sapte persoane au fost ranite, dintre care trei grav, dupa ce o masina a intrat in coliziune cu un microbuz inmatriculat in Romania, care circula pe aceeasi banda, in sens opus, in apropiere de granita Ungariei cu Romania. Accidentul a avut loc la borna kilometrica 42, intre Biharkeresztes si Mezopeterd.
(31.10.2011)
Szabolcs Szenti, purtator de cuvant al politiei din Csongrad a declarat ca autotrenul - care transporta lemn din Arad catre Germania - a rupt bara care desparte cele doua sensuri de mers, s-a rasturnat si apoi a intrat in coliziune frontala cu microbuzul care venea din sens opus. Gyorfi Pavel, purtatorul de cuvant al Serviciului National de Ambulanta, spune ca patru ambulante au sosit la fata locului. Au supravietuit unpasageral microbuzului si soferul tirului (Ovidiu Munteanu, 31 ani, din Arad), dar ambii au leziuni multiple - oasele rupte si leziuni interne si au fost transportati la spitalul din Szeged.
Conditiile de trafic erau foarte bune, a spus Razvan Ciolca, de la Consulatul general al Romaniei in Ungaria.
Soferul TIR-ului a fost stabilizat de medici la spitalul mentionat, iar sotia lui se afla cu el si luni dimineata urmeaza sa dea declaratie politistilor. Totodata, va da declaratii si soferul unui al doilea TIR romanesc, de la aceeasi companie de transport, care circula in spatele colegului sau.
Politia incearca acum sa identifice cadavrele. Patru au fost identificate imediat pentru ca aveau la ei actele de identitate. In acelasi timp, Politia Romana a anuntat trimiterea unor specialisti la locul tragediei pentru a-i ajuta pe colegii din Ungaria la cercetari, deoarece ambele vehicule implicate erau romanesti. Autostrada a fost inchisa pe portiunea unde a avut loc accidentul pana la incheierea operatiunilor de interventie.
Tir-ul implicat in accidentul din Ungaria este detinut S.C. Transalex S.R.L. - o firma de transport din Arad, ai carei patroni sunt un fost politist de frontiera condamnat pentru ucidere din culpa si mama acestuia. Femeia a spus ca nu crede ca soferul a adormit la volan, deoarece acesta a plecat in cursa duminica seara, la ora 22.00, si a vorbit cu el la telefon cu cateva minute inainte de producerea accidentului. "Nu era obosit, nu cred ca avea cum sa adoarma la volan, l-am contactat cu putin inainte de producerea accidentului si era in forma, chiar bine dispus", a declarat femeia, Maria Fratila. Fiul acesteia, Alexandru Fratila, este fost politist de frontiera din Arad, dar a fost demis in 28 februarie 2011, dupa ce a fost condamnat definitiv cu suspendare la doi ani de inchisoare pentru ucidere din culpa, in urma unui accident rutier.
Microbuzul implicat in accident era inmatriculat in Arges si era condus de un barbat din Pitesti. Acesta este si proprietarul microbuzului, care avea o firma de transport si efectua curse interne si externe. La momentul accidentului, tanarul facea o cursa din Spania in Romania, fiind insotit de tatal sau si de cumnatul sau.
Romanii, implicati in 12 accidente grave in ultimii 2 ani in Ungaria
Mai multe accidente rutiere petrecute pe teritoriul Ungariei, in care au fost implicati romani, au avut loc in ultimii 2 ani, potrivit unui documentar realizat de Agerpres.
Unul dintre cele mai grave accidente de acest gen avut loc la 19 iulie 2007, fiind soldat cu decesul a sapte romani si ranirea altor 16. Acesta a avut loc pe DN 43, intre orasele Mako si Szeged, in apropierea frontierei cu Romania, cand un camion-platforma ce transporta autovehicule a intrat pe contrasens lovind un autocar in care se aflau 35 de turisti romani, care se indrepta spre localitatea Szeged. In urma coliziunii, autocarul s-a rasturnat pe o sina ferata din apropiere, sapte romani si soferul camionului au murit, iar alti 16 romani din autocar au fost raniti, fiind transportati la spital.
In cursul acestui an, la 20 septembrie 2011, 28 de persoane au fost ranite, dintre care noua grav, in urma coliziunii dintre un autobuz si un camion romanesc in estul Ungariei, intre localitatile Debrecen si Mikepercs.
La 21 iunie 2011, cinci persoane si-au pierdut viata si alte 25 au fost ranite, dintre care sapte grav, intr-un accident produs pe autostrada M70 din Ungaria, dupa ce un autocar care transporta romani a intrat in coliziune cu un camion incarcat cu ciment.
La 18 ianuarie 2011, doua persoane aflate intr-un TIR romanesc au fost grav ranite dupa ce vehiculul lor s-a ciocnit cu un camion bulgaresc pe inelul rutier M0, in apropiere de Szigetszentmiklos, la sud de Budapesta.
La 26 iulie 2010, un roman si-a pierdut viata iar alti patru au fost raniti, dupa ce doua microbuze si un autocar cu romani s-au ciocnit pe teritoriul Ungariei, la circa 30 de kilometri de granita romaneasca, in dreptul judetului Bihor.
La 7 martie 2010, trei persoane au fost ranite, dintre care doua grav, intr-un accident ce a avut loc in zona Szabolcs-Szatmar-Bereg din nord-estul Ungariei, pe un carosabil alunecos din cauza zapezii. In accident a fost implicat un microbuz roman ce avea la bord noua pasageri. Ranitii au fost transportati la un spital local cu elicopterul.
La 31 ianuarie 2010, sapte persoane au fost ranite, dintre care trei grav, dupa ce o masina a intrat in coliziune cu un microbuz inmatriculat in Romania, care circula pe aceeasi banda, in sens opus, in apropiere de granita Ungariei cu Romania. Accidentul a avut loc la borna kilometrica 42, intre Biharkeresztes si Mezopeterd.
(31.10.2011)
SEFUL INS, BEAT LA RTV
Vergil Voineagu, presedintele Institutului National de Statistica (INS), a facut cateva precizari importante privind obligativitatea prezentarii CNP-ului catre recenzori, cu ocazia recensamantului populatiei, la RTV, in cadrul emisiunii lui Catalin Striblea, intr-o interventie telefonica.
Spre amuzamentul unora si oripilarea altora, seful INS a parut "afumat" de-a binelea, neputand articula corect cuvintele si avand o exprimare greoaie, lucru atipic domniei sale.
El a precizat ca nu e la o onomastica, ci se afla la o dezbatere..."chiar stiintifica".
(28.10.2011)
Spre amuzamentul unora si oripilarea altora, seful INS a parut "afumat" de-a binelea, neputand articula corect cuvintele si avand o exprimare greoaie, lucru atipic domniei sale.
El a precizat ca nu e la o onomastica, ci se afla la o dezbatere..."chiar stiintifica".
(28.10.2011)
BOGDAN CHIREAC SE DA DE GOL:
TOT VANTU CONDUCE REALITATEA !
Într-o înregistrare video, analistul Bogdan Chireac a fost surprins povestindu-i Corinei Drăgotescu o discutie telefonică în care îl felicita pe SOV pentru modul în care si-a luat televiziunea înapoi de la Sebastian Ghită. Discuția a avut loc în studioul Realitatea TV chiar în 23 octombrie, la scurt timp după ce Realitatea TV s-a scindat. Miscarea lui Vîntu a fost catalogată de Chireac drept "genială". Înregistrarea video este făcută în culisele Realitatea TV la câteva minute de la momentul în care televiziunea s-a rupt.
Un filmulet prezentat de hotnews.ro si realizat de operatorul regizorului Florin Iepan, aflat duminica trecută în studioul Realitatea TV ca invitat la emisiunea moderată de Corin Drăgotescu a surprins momentul scindării televiziunii. Momentul în care Realitatea TV a reintrat sub controlul lui Elan Schwartenberg, în timp ce managerul Sebastian Ghită a rămas cu o parte intitulată RTV. Bogdan Chireac, si el invitat în emisiunea care s-a întrerupt brusc deoarece angajatii au plecat cu sigla Realitatea TV, i-a povestit Corinei Drăgotescu ce miscare genială a făcut "prietenul" său Sorin, pe care l-a alintat "Grăsutu'". "În orice caz, prietenul meu Sorin, vreau să spun că este un tip genial. N-ai ce să faci. Fără bani, alungat, făcut, tot... E genial (...) L-am sunat astăzi si i-am spus: "Grăsutule, esti minunat!". Băi, îl apreciez, este briliant", i-a povestit Chireac, încântat, Corinei Drăgotescu.
CHIREAC I S-A PLANS LUI SOV CA L-A LASAT AMANTA
De subliniat ca Bogdan Chireac este bun amic al lui SOV, el vizitandu-l aproape saptamanal pe tatal FNI la resedinta acestuia din Otopeni. De obicei vizitele au un scop bine determinat: SOV ii traseaza "analistului" ideile pe care acesta sa le expuna in emisiunile TV in care este invitat. Acum ceva vreme in urma, Chireac - un laudaros cu gura sloboda la Vorba - i se plangea la Vantu ca l-a parasit amanta. Acum gafeaza din nou si-l da de gol pe amicul sau, SOV!
STENOGRAMA DISCUTIEI IN CARE CHIREAC DEZVALUIE MISCAREA LUI SOV:
Corina Dragotescu: Iti dai seama machiozele, fetele care dau cu pamatuful...
Bogdan Chireac: In orice caz, prietenul meu Sorin, vreau sa spun ca este un tip genial. N-ai ce sa faci. Fara bani, alungat, facut, tot... E genial.
Corina Dragotescu: Absolut genial. Pentru ca lovitura asta este clar...
Bogdan Chireac: L-am sunat astazi si i-am spus: << Grasutule esti minunat>>. Bai, il apreciez, este briliant.
Corina Dragotescu: Da...
Florin Iepan (regizor de film, invitatat la emisiunea Corinei Dragotescu): Cine este briliant domnu Chirieac? Spuneti-mi si mie. Domnul Vantu?
Bogdan Chirieac: Adica cine a fost atat de iscusit sa ia toata...?
Corina Dragotescu: Cred ca Sorin Enache. El este coordonatorul acolo. Sorin Enache. Ei sunt maestri in lovituri din astea.
Bogdan Chireac: Si Enache unde e acuma?
Corina Dragotescu: La Realitatea lu' Elan. Este director acolo.
Bogdan Theodorescu: La Realitatea 1, ca noi suntem Realitatea 2.
(27.10.2011)
Un filmulet prezentat de hotnews.ro si realizat de operatorul regizorului Florin Iepan, aflat duminica trecută în studioul Realitatea TV ca invitat la emisiunea moderată de Corin Drăgotescu a surprins momentul scindării televiziunii. Momentul în care Realitatea TV a reintrat sub controlul lui Elan Schwartenberg, în timp ce managerul Sebastian Ghită a rămas cu o parte intitulată RTV. Bogdan Chireac, si el invitat în emisiunea care s-a întrerupt brusc deoarece angajatii au plecat cu sigla Realitatea TV, i-a povestit Corinei Drăgotescu ce miscare genială a făcut "prietenul" său Sorin, pe care l-a alintat "Grăsutu'". "În orice caz, prietenul meu Sorin, vreau să spun că este un tip genial. N-ai ce să faci. Fără bani, alungat, făcut, tot... E genial (...) L-am sunat astăzi si i-am spus: "Grăsutule, esti minunat!". Băi, îl apreciez, este briliant", i-a povestit Chireac, încântat, Corinei Drăgotescu.
CHIREAC I S-A PLANS LUI SOV CA L-A LASAT AMANTA
De subliniat ca Bogdan Chireac este bun amic al lui SOV, el vizitandu-l aproape saptamanal pe tatal FNI la resedinta acestuia din Otopeni. De obicei vizitele au un scop bine determinat: SOV ii traseaza "analistului" ideile pe care acesta sa le expuna in emisiunile TV in care este invitat. Acum ceva vreme in urma, Chireac - un laudaros cu gura sloboda la Vorba - i se plangea la Vantu ca l-a parasit amanta. Acum gafeaza din nou si-l da de gol pe amicul sau, SOV!
STENOGRAMA DISCUTIEI IN CARE CHIREAC DEZVALUIE MISCAREA LUI SOV:
Corina Dragotescu: Iti dai seama machiozele, fetele care dau cu pamatuful...
Bogdan Chireac: In orice caz, prietenul meu Sorin, vreau sa spun ca este un tip genial. N-ai ce sa faci. Fara bani, alungat, facut, tot... E genial.
Corina Dragotescu: Absolut genial. Pentru ca lovitura asta este clar...
Bogdan Chireac: L-am sunat astazi si i-am spus: << Grasutule esti minunat>>. Bai, il apreciez, este briliant.
Corina Dragotescu: Da...
Florin Iepan (regizor de film, invitatat la emisiunea Corinei Dragotescu): Cine este briliant domnu Chirieac? Spuneti-mi si mie. Domnul Vantu?
Bogdan Chirieac: Adica cine a fost atat de iscusit sa ia toata...?
Corina Dragotescu: Cred ca Sorin Enache. El este coordonatorul acolo. Sorin Enache. Ei sunt maestri in lovituri din astea.
Bogdan Chireac: Si Enache unde e acuma?
Corina Dragotescu: La Realitatea lu' Elan. Este director acolo.
Bogdan Theodorescu: La Realitatea 1, ca noi suntem Realitatea 2.
(27.10.2011)
S-A SCHIMBAT MODIFICAREA!
CNP-ul OBLIGATORIU LA RECENSAMANT
Conform celor mai noi informaţii de la Institutul Naţional de Statistică (INS), colectarea Codului Numeric Personal la recensământ este obligatorie, iar românii au obligaţia de a prezenta aceste date recenzorilor.
"Purtătorul de cuvânt al INS a fost destituit şi, evident, s-au luat şi alte măsuri. Acesta a exprimat din grabă sau dintr-o pregătire mai slabă faptul că CNP-ul nu ar trebui furnizat obligatoriu", a declarat, într-o conferinţă de presă, Vergiliu Voinea, preşedintele INS.
Deoarece există cazuri în care oamenii nu au ştiut că vor fi sancţionaţi dacă nu furnizează CNP-ul, recenzorii se vor întoarce la aceste persoane după ce vor termina de recenzat întreaga populaţie.
Persoanele care refuză să îşi declare CNP-ul în cadrul recensământului riscă amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei. “Având în vedere că în ciuda clarificărilor şi precizărilor privind baza legală şi motivarea colectării în cadrul capitolului de identificare a codului numeric personal, în mass-media au continuat să apară interpretări distorsionate privind acest subiect, INS reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie 2011", au informat presa, ieri, cei de la INS.Mai exact, în actele normative privind procesul de recensământ constituie o contravenţie nedeclararea CNP-ului.
Purtător de cuvânt INS: "Nu riscă nicio sancţiune cine nu divulga CNP"
Precizările vin după ce, în urmă cu câteva zile, Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al institutului a declarat că “nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-i divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune".
(26.10.2011)
"Purtătorul de cuvânt al INS a fost destituit şi, evident, s-au luat şi alte măsuri. Acesta a exprimat din grabă sau dintr-o pregătire mai slabă faptul că CNP-ul nu ar trebui furnizat obligatoriu", a declarat, într-o conferinţă de presă, Vergiliu Voinea, preşedintele INS.
Deoarece există cazuri în care oamenii nu au ştiut că vor fi sancţionaţi dacă nu furnizează CNP-ul, recenzorii se vor întoarce la aceste persoane după ce vor termina de recenzat întreaga populaţie.
Persoanele care refuză să îşi declare CNP-ul în cadrul recensământului riscă amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei. “Având în vedere că în ciuda clarificărilor şi precizărilor privind baza legală şi motivarea colectării în cadrul capitolului de identificare a codului numeric personal, în mass-media au continuat să apară interpretări distorsionate privind acest subiect, INS reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie 2011", au informat presa, ieri, cei de la INS.Mai exact, în actele normative privind procesul de recensământ constituie o contravenţie nedeclararea CNP-ului.
Purtător de cuvânt INS: "Nu riscă nicio sancţiune cine nu divulga CNP"
Precizările vin după ce, în urmă cu câteva zile, Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al institutului a declarat că “nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-i divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune".
(26.10.2011)
DISCURSUL MAJESTATII SALE, REGELE MIHAI, IN PARLAMENT:
"Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie (...) Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri"
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Sunt mai bine de saizeci de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii romane de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia reprezentantilor legitimi ai poporului.
Prima noastra datorie astazi este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta si libertatile noastre, in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in evenimentele din Decembrie 1989, care au daramat dictatura comunista. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.
Ultimii douazeci de ani au adus democratie, libertati si un inceput de prosperitate. Oamenii calatoresc, isi implinesc visele si incearca sa-si consolideze familia si viata, spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii.
Mersul Romaniei europene de astazi are ca fundament existenta Parlamentului. Drumul nostru ireversibil catre Uniunea Europeana si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea, intru libertate si democratie, a Legislativului romanesc de dupa anul 1989.
Dar politica este o sabie cu doua taisuri. Ea garanteaza democratia si libertatile, daca este practicata in respectul legii si al institutiilor. Politica poate insa aduce prejudicii cetateanului, daca este aplicata in dispretul eticii, personalizand puterea si nesocotind rostul primordial al institutiilor Statului.
Multe domenii din viata romaneasca, gospodarite competent si liber, au reusit sa mearga mai departe, in ciuda crizei economice: micii intreprinzatori si companiile mijlocii, tinerii si profesorii din universitati, licee si scoli, cei din agricultura.
Incearca sa-si faca datoria oamenii de arta, militarii, diplomatii si functionarii publici, desi sunt puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional. Isi fac datoria fata de tara institutii precum Academia Romana si Banca Nationala, desi vremurile de astazi nu au respectul cuvenit fata de ierarhia valorilor din societatea romanesca.
Sunt mahnit ca, dupa doua decenii de revenire la democratie, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca prin situatii injositoare.
Romania are nevoie de infrastructura. Autostrazile, porturile si aeroporturile moderne sunt parte din forta noastra, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este si va fi o piatra de temelie a societatii.
Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, vom continua sa facem ceea ce am facut intotdeauna: vom sustine interesele fundamentale ale Romaniei, continuitatea si traditiile tarii noastre.
Nu m-as putea adresa natiunii fara a vorbi despre Familia Regala si despre importanta ei in viata tarii. Coroana regala nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unica a independentei, suveranitatii si unitatii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei. Coroana a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Institutiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci si de etica, simt al datoriei. Iubirea de tara si competenta sunt criteriile principale ale vietii publice. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor si in regulile lor!
Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata. Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil si generos.
In anul 1989, in ajutorul Romaniei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adaugat sacrificiului tinerilor de a inlatura o tiranie cu efect distrugator asupra fiintei natiunii. A sosit momentul, dupa douazeci de ani, sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si fratii nostri, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.
Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: Cele mai importante lucruri de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea. Elita romaneasca are aici o mare raspundere.
Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi.
Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati.
Europa de astazi este un continent in care popoarele si pamanturile nu se schimba ca rezultat al deciziilor politicienilor. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna.
Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
(25.10.2011)
Sunt mai bine de saizeci de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii romane de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia reprezentantilor legitimi ai poporului.
Prima noastra datorie astazi este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta si libertatile noastre, in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in evenimentele din Decembrie 1989, care au daramat dictatura comunista. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.
Ultimii douazeci de ani au adus democratie, libertati si un inceput de prosperitate. Oamenii calatoresc, isi implinesc visele si incearca sa-si consolideze familia si viata, spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii.
Mersul Romaniei europene de astazi are ca fundament existenta Parlamentului. Drumul nostru ireversibil catre Uniunea Europeana si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea, intru libertate si democratie, a Legislativului romanesc de dupa anul 1989.
Dar politica este o sabie cu doua taisuri. Ea garanteaza democratia si libertatile, daca este practicata in respectul legii si al institutiilor. Politica poate insa aduce prejudicii cetateanului, daca este aplicata in dispretul eticii, personalizand puterea si nesocotind rostul primordial al institutiilor Statului.
Multe domenii din viata romaneasca, gospodarite competent si liber, au reusit sa mearga mai departe, in ciuda crizei economice: micii intreprinzatori si companiile mijlocii, tinerii si profesorii din universitati, licee si scoli, cei din agricultura.
Incearca sa-si faca datoria oamenii de arta, militarii, diplomatii si functionarii publici, desi sunt puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional. Isi fac datoria fata de tara institutii precum Academia Romana si Banca Nationala, desi vremurile de astazi nu au respectul cuvenit fata de ierarhia valorilor din societatea romanesca.
Sunt mahnit ca, dupa doua decenii de revenire la democratie, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca prin situatii injositoare.
Romania are nevoie de infrastructura. Autostrazile, porturile si aeroporturile moderne sunt parte din forta noastra, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este si va fi o piatra de temelie a societatii.
Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, vom continua sa facem ceea ce am facut intotdeauna: vom sustine interesele fundamentale ale Romaniei, continuitatea si traditiile tarii noastre.
Nu m-as putea adresa natiunii fara a vorbi despre Familia Regala si despre importanta ei in viata tarii. Coroana regala nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unica a independentei, suveranitatii si unitatii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei. Coroana a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Institutiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci si de etica, simt al datoriei. Iubirea de tara si competenta sunt criteriile principale ale vietii publice. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor si in regulile lor!
Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata. Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil si generos.
In anul 1989, in ajutorul Romaniei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adaugat sacrificiului tinerilor de a inlatura o tiranie cu efect distrugator asupra fiintei natiunii. A sosit momentul, dupa douazeci de ani, sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si fratii nostri, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.
Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: Cele mai importante lucruri de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea. Elita romaneasca are aici o mare raspundere.
Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi.
Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati.
Europa de astazi este un continent in care popoarele si pamanturile nu se schimba ca rezultat al deciziilor politicienilor. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna.
Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
(25.10.2011)
MUGUR ISARESCU AVERTIZEAZA:
"TAIND DOAR CHELTUIELILE BUGETARE, S-AR PUTEA
SA FIM LOVITI DE ALTE SI ALTE DISFUNCTIONALITATI"
"Anul 2012 si cei care vor urma nu vor mai semana cu anii 2009-2011. Romania va trebui sa forteze iesirea din criza, un proces greu, complex si dificil. Ceea ce va cere, din partea intregii societati romanesti, un nou efort de restructurare, de eficientizare, de perfectionare. Si, mai ales, un efort de adaptare in viteza a economiei la un sistem competitiv", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu cu ocazia decernarii emblemei "Onoarea Armatei Romaniei" din partea MapN.
"Banca Natională, potrivit legilor tării, poartă o mare răspundere pentru asigurarea stabilitătii financiare. Si noi, cei de la Banca Natională, vă putem raporta astăzi – ca să folosesc limbajul militar – că desi România nu a fost ocolită de criza economică globală, am reusit să apărăm tara de criză financiară. Suntem în ultimul trimestru al anului 2011. Un an în care, la 31 martie, România a iesit din recesiune, după doi ani de contractie ce si-au lăsat o amprentă dură în întreaga economie. Societatea românească în ansamblu s-a văzut nevoită – în cei doi ani de recesiune si în timpul crizei care continuă – să învete lectii dintre cele mai grele. Mai cu seamă că o alegere dramatică era inevitabilă: ori luam în serios ajustarea bugetară, ori tara ar fi fost silită la noi amânări în planul cresterii economice.
Anul 2012 si cei care vor urma nu vor mai semăna cu anii 2009-2011. România va trebui să forteze iesirea din criză, un proces greu, complex si dificil. Ceea ce va cere, din partea întregii societăti românesti, un nou efort de restructurare, de eficientizare, de perfectionare. Si, mai ales, un efort de adaptare în viteză a economiei la un sistem competitiv. Si ca să nu mă depărtez de limbajul de militar, voi spune că eu cred că, în 2012, tara se va putea angaja pe două fronturi: unul pentru însănătosirea în continuare a bugetului si al doilea pentru consolidarea cresterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviti de alte si alte disfunctionalităti", a spus Isarescu.
"Corectarea erorilor de politica economica este, peste tot in lume, dureroasa, de multe ori greu de inteles de catre public si inerent tarzie, dar este absolut necesara. Stiu din experienta ca negarea nevoii de ajustare nu este o optiune viabila. Este insa adevarat ca asigurarea sustenabilitatii fiscale fara a pune in pericol perspectivele cresterii economice constituie o provocare majora pentru decidenti", declarase anterior Guvernatorul, cu ocazia conferintei "Provocările creşterii economice în Uniunea Europeană. Reforme pentru viitorul Europei".
(24.10.2011)
"Banca Natională, potrivit legilor tării, poartă o mare răspundere pentru asigurarea stabilitătii financiare. Si noi, cei de la Banca Natională, vă putem raporta astăzi – ca să folosesc limbajul militar – că desi România nu a fost ocolită de criza economică globală, am reusit să apărăm tara de criză financiară. Suntem în ultimul trimestru al anului 2011. Un an în care, la 31 martie, România a iesit din recesiune, după doi ani de contractie ce si-au lăsat o amprentă dură în întreaga economie. Societatea românească în ansamblu s-a văzut nevoită – în cei doi ani de recesiune si în timpul crizei care continuă – să învete lectii dintre cele mai grele. Mai cu seamă că o alegere dramatică era inevitabilă: ori luam în serios ajustarea bugetară, ori tara ar fi fost silită la noi amânări în planul cresterii economice.
Anul 2012 si cei care vor urma nu vor mai semăna cu anii 2009-2011. România va trebui să forteze iesirea din criză, un proces greu, complex si dificil. Ceea ce va cere, din partea întregii societăti românesti, un nou efort de restructurare, de eficientizare, de perfectionare. Si, mai ales, un efort de adaptare în viteză a economiei la un sistem competitiv. Si ca să nu mă depărtez de limbajul de militar, voi spune că eu cred că, în 2012, tara se va putea angaja pe două fronturi: unul pentru însănătosirea în continuare a bugetului si al doilea pentru consolidarea cresterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviti de alte si alte disfunctionalităti", a spus Isarescu.
"Corectarea erorilor de politica economica este, peste tot in lume, dureroasa, de multe ori greu de inteles de catre public si inerent tarzie, dar este absolut necesara. Stiu din experienta ca negarea nevoii de ajustare nu este o optiune viabila. Este insa adevarat ca asigurarea sustenabilitatii fiscale fara a pune in pericol perspectivele cresterii economice constituie o provocare majora pentru decidenti", declarase anterior Guvernatorul, cu ocazia conferintei "Provocările creşterii economice în Uniunea Europeană. Reforme pentru viitorul Europei".
(24.10.2011)
CREDE SI COTIZEAZA: BANI PENTRU NEVOIASI BA, PALATE PENTRU POPI DA
BISERICA ORTODOXA, IMUNA LA NEVOILE SARACILOR
Ortodoxia are menirea de a-i ajuta pe credinciosi, nu numai cu rugaciune curata, ci si concret, prin fapte, in numele Domnului. Daca averile bisericilor de la noi se dovedesc uriase, nu e deloc rau in sine. Nefiresc este doar faptul ca ceea ce s-a strans, nu s-a intors intotdeauna la crestinii care au cel mai mult nevoie de hrana sau de adapost. Mai toate mitropoliile si arhiepiscopiile din tara au declarat la Fisc incasari de milioane de euro. Insa averea Bisericii Ortodoxe Romane este un subiect tabu. Nimeni nu vrea sa vorbeasca despre banutii stransi in cutia milei si nici despre donatiile sau ajutoarele de la stat. Patriarhia Romana si Sfantul Sinod (FOTO) nu vor sa comenteze cifrele raportate la Fisc, iar Ministerul Finantelor Publice nu are raspunsuri clare atunci cand e chestionat in privinta averii bisericii si a scutirilor fiscale de care aceasta se bucura. "Trebuie sa ajutam Biserica, pentru ca de la bugetul propriu nu vin foarte multi bani, iar aceasta activitate cred ca trebuie sustinuta de stat", a declarat Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor. Potrivit Codului Fiscal, BOR este scutita de plata impozitelor pentru veniturile din vanzarea produselor necesare activitatii de cult, din chirii si din castigurile din activitati economice. De asemenea, BOR nu plateste impozit pentru cladirile folosite ca lacasuri de cult. Statul promoveaza sprijinul acordat bisericii prin deduceri de impozit si incurajeaza sponsorizarile catre culte.
La Zalau, biserica are alte prioritati decat ajutorarea unui nevoias
"Numai la primarie va adresati, au ei ceva centru pentru batrani", a spus preotul paroh. Iar preotul are dreptate, episcopia Salajului, infiintata acum patru ani, nu are in tot judetul niciun centru umanitar. Au doar cateva parohii care ingrijesc batrani la domiciliu. In schimb, ofera servicii recreative de socializare si de timp liber pentru cei in varsta. Nu la fel se intampla in Prahova, unde sunt mai multe centre de ajutor social. La Biserica din Banesti, zilnic, la orele pranzului, iau masa 23 de copii nevoiasi din comuna. Mancarea calda este platita din ce reuseste sa stranga preotul, donatiile satenilor si rarele ajutoare ale primariei.
De gatit, gateste o localnica care s-a oferit voluntara. Cand n-are tot ce-i trebuie, adauga ingrediente din propria-i camara fara sa ceara in schimb nimic. Ciudat, pentru ca biserica apartine de protoeria Ploiesti, care la randul ei este subordonata arhiepiscopiei Bucuresti. Cea din urma institutie a adunat in 2010 un profit de peste 6 milioane de lei, adica un milion si jumatate de euro. Asta, in conditiile in care biserica este scutita de impozite cu o conditie: "ca sumele respective sa fie utilizate in anul curent si/sau in anii urmatori pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat de servicii social".
In tara, zeci de preoti de la parohii de rangul doi sau trei fac acte de binefacere, asa cum pot ei mai bine. Printre ei si parintele Milea, samariteanul din Buzau cum i se spune. Ingrijeste zeci de batrani, sute de copii trimisi in tabere gratuite, le da de mancare saracilor si a pus pe picioare si o scoala pentru tinerii fara posibilitati. Numai ca acolo totul se bazeaza pe volunatriat si autogospodarire. Si mai ales pe credinta!
Preasfintitul Petroniu Salajanul, episcopul Salajului se infurie cand e intrebat de bani
Slujitorii Domnului se irita cand sunt intrebati de profit. Cel mai deranjat e chiar seful episcopiei Salajului, preasfintitul Petroniu Salajanul. Se infurie cand e intrebat cum merg lucrarile la noul sediu de la Arhiepiscopia Salajului, imobil care a inghitit pana acum aproape 600.000 de lei. O mare parte din suma a fost donata de enoriasi. Se vrea o cladire luxoasa intinsa pe 1500 de metri patrati (n.n. - la demisol este prevazuta o parcare, parterul va cuprinde spatiile administrative si apartamentul episcopului), la care si Consiliul Judetean Salaj a contribuit cu 300.000 de lei. In tot acest timp, beneficiarii nu se pot lauda ca au facut macar un centru de batrani ori o cantina pentru saraci.
Arhiepiscopia Tomisului a facut, anul trecut, un profit de aproape 7 milioane de euro. Doar din afacerile cu lumanari, vii, livezi si magazine. La Iasi, Mitropolia a strans peste un milion de euro, insa preotii din judet se descurca cum pot si din acest motiv apeleaza mereu la mila credinciosilor.
Asistenta sociala acordata de BOR se bazeaza pe bani de la stat si de la enoriasi
In Statutul pentru organizarea si functionarea sa, BOR are un capitol disctinct in ceea ce priveste "asistenta sociala" acordata de Biserica. Astfel, conform art. 137, al. 1 din documentul mentionat, BOR dispune de un "sistem de asistentã socialã care este integrat si functioneazã în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau în organizatii social-filantropice patronate de ea". Ca atare, prin unitãtile sale componente locale si centrale (parohia, mânãstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia si patriarhia), precum si prin organizatiile neguvernamentale care functioneazã cu aprobarea autoritãtilor bisericesti competente, Biserica ar trebui sa asigure servicii sociale, acreditate conform legislatiei in vigoare. Numai ca BOR nu asigura decat o mica parte din veniturile sale, sau deloc, pentru servicii de asistenta sociala. Sumele alocate de Biserica pentru asistenta sociala provin doar din venituri externe (subventii de la stat, sponsorizari, subscriptii publice). Acest fapt reiese din art. 139, al. 3 din Statutul BOR: "Finantarea activitãtii în domeniul social se asigurã din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din donatii si sponsorizãri obtinute în conditiile prevãzute de lege, din subscriptii publice, din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei în vigoare sau prevederilor prezentului statut".
(21.10.2011)
La Zalau, biserica are alte prioritati decat ajutorarea unui nevoias
"Numai la primarie va adresati, au ei ceva centru pentru batrani", a spus preotul paroh. Iar preotul are dreptate, episcopia Salajului, infiintata acum patru ani, nu are in tot judetul niciun centru umanitar. Au doar cateva parohii care ingrijesc batrani la domiciliu. In schimb, ofera servicii recreative de socializare si de timp liber pentru cei in varsta. Nu la fel se intampla in Prahova, unde sunt mai multe centre de ajutor social. La Biserica din Banesti, zilnic, la orele pranzului, iau masa 23 de copii nevoiasi din comuna. Mancarea calda este platita din ce reuseste sa stranga preotul, donatiile satenilor si rarele ajutoare ale primariei.
De gatit, gateste o localnica care s-a oferit voluntara. Cand n-are tot ce-i trebuie, adauga ingrediente din propria-i camara fara sa ceara in schimb nimic. Ciudat, pentru ca biserica apartine de protoeria Ploiesti, care la randul ei este subordonata arhiepiscopiei Bucuresti. Cea din urma institutie a adunat in 2010 un profit de peste 6 milioane de lei, adica un milion si jumatate de euro. Asta, in conditiile in care biserica este scutita de impozite cu o conditie: "ca sumele respective sa fie utilizate in anul curent si/sau in anii urmatori pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat de servicii social".
In tara, zeci de preoti de la parohii de rangul doi sau trei fac acte de binefacere, asa cum pot ei mai bine. Printre ei si parintele Milea, samariteanul din Buzau cum i se spune. Ingrijeste zeci de batrani, sute de copii trimisi in tabere gratuite, le da de mancare saracilor si a pus pe picioare si o scoala pentru tinerii fara posibilitati. Numai ca acolo totul se bazeaza pe volunatriat si autogospodarire. Si mai ales pe credinta!
Preasfintitul Petroniu Salajanul, episcopul Salajului se infurie cand e intrebat de bani
Slujitorii Domnului se irita cand sunt intrebati de profit. Cel mai deranjat e chiar seful episcopiei Salajului, preasfintitul Petroniu Salajanul. Se infurie cand e intrebat cum merg lucrarile la noul sediu de la Arhiepiscopia Salajului, imobil care a inghitit pana acum aproape 600.000 de lei. O mare parte din suma a fost donata de enoriasi. Se vrea o cladire luxoasa intinsa pe 1500 de metri patrati (n.n. - la demisol este prevazuta o parcare, parterul va cuprinde spatiile administrative si apartamentul episcopului), la care si Consiliul Judetean Salaj a contribuit cu 300.000 de lei. In tot acest timp, beneficiarii nu se pot lauda ca au facut macar un centru de batrani ori o cantina pentru saraci.
Arhiepiscopia Tomisului a facut, anul trecut, un profit de aproape 7 milioane de euro. Doar din afacerile cu lumanari, vii, livezi si magazine. La Iasi, Mitropolia a strans peste un milion de euro, insa preotii din judet se descurca cum pot si din acest motiv apeleaza mereu la mila credinciosilor.
Asistenta sociala acordata de BOR se bazeaza pe bani de la stat si de la enoriasi
In Statutul pentru organizarea si functionarea sa, BOR are un capitol disctinct in ceea ce priveste "asistenta sociala" acordata de Biserica. Astfel, conform art. 137, al. 1 din documentul mentionat, BOR dispune de un "sistem de asistentã socialã care este integrat si functioneazã în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau în organizatii social-filantropice patronate de ea". Ca atare, prin unitãtile sale componente locale si centrale (parohia, mânãstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia si patriarhia), precum si prin organizatiile neguvernamentale care functioneazã cu aprobarea autoritãtilor bisericesti competente, Biserica ar trebui sa asigure servicii sociale, acreditate conform legislatiei in vigoare. Numai ca BOR nu asigura decat o mica parte din veniturile sale, sau deloc, pentru servicii de asistenta sociala. Sumele alocate de Biserica pentru asistenta sociala provin doar din venituri externe (subventii de la stat, sponsorizari, subscriptii publice). Acest fapt reiese din art. 139, al. 3 din Statutul BOR: "Finantarea activitãtii în domeniul social se asigurã din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din donatii si sponsorizãri obtinute în conditiile prevãzute de lege, din subscriptii publice, din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei în vigoare sau prevederilor prezentului statut".
(21.10.2011)
Tovarasul de arme al lui Ceausescu, ciuruit de NATO
DICTATORUL MUAMMAR GADDAFI A FOST UCIS
NATO a confirmat, azi, că a bombardat in apropiere de Sirte, un convoi cu vehicule militare pro Gaddafi, care se retrăgea din orasul respectiv (anuntul a fost facut la ora 15.48 ora Romaniei). In timpul atacului, fostul liderul libian Muammar Gaddafi a suferit rani grave. Potrivit unor informații, Gaddafi ar fi murit în urma rănilor suferite la cap, transmite agenția de știri Reuters, citând un oficial al Consiliului Național de Tranziție (CNT). Anterior, CNN relata că Gaddafi s-ar fi ascuns într-o gaură din Sirte şi ar fi strigat "Nu trageţi, nu trageţi" atunci când a fost descoperit. Moussa Ibrahim, fostul purtător de cuvânt al guvernului lui Muammar Gaddafi, a fost capturat și el, în apropiere de oraşul Sirte, a anunţat Ministrul informațiilor din CNT, Mahmoud Shamman, citat de Reuters. Anunțul oficial al capturării si uciderii lui Gaddafi a fost făcut de Abdel Majid (lider CNT) și de Mohamed Leith (unul din comandanții rebelilor, care a coordonat asediul asupra Sirt), la scurt timp după ce rebelii au cucerit orașul Sirt - locul de baștină al fostului dictator de la Tripoli și ultimul bastion de rezistență al trupelor guvernamentale. Oficialul CNT a mai precizat că Gaddafi a fost rănit la ambele picioare, a fost transportat la spital de către o ambulanță, dar ulterior a decedat. Fostul dictator se ascundea într-o gaură, a dezvăluit Leith. El a dat asigurări că l-a văzut pe Gaddafi cu proprii ochi, descriind chiar și felul în care fostul dictator era îmbrăcat: un costum kaki și un turban în jurul capului. La ora 16.03 (ora Romaniei), trupul neînsuflețit al lui Gaddafi a fost dus într-un loc secret, din motive de securitate, a declarat un oficial al CNT. Moartea lui Gaddafi a fost confirmata de AFP, care a difuzat o fotografie care il arata mort pe dictator, în Sirte.
Si fostul ministru al apărării a murit
În timpul atacului final asupra orașului Sirt a fost uci și comandantul forțelor armate fidele lui Gaddafi, Abou Bakr Younous. Postul de televiziune Libia Liberă a dezvăluit că odată cu Gaddafi au fost capturati si fiul său Mouatassim si fostul sef al serviciului intern de securitate, Mansour Daou, și Abdallah Senoussi, fostul comandant al serviciului de spionaj.
"Regele regilor" a condus Libia timp de 42 de ani. Portret de dictator
Colonelul Gaddafi s-a născut într-o familie de țărani beduini, în apropiere de orașul Sirt. După ce a urmat școala din Fezzan între 1956 și 1961, a studiat dreptul ulterior înscriindu-se la academia militară libiană. A fost trimis la cursuri de perfecționare la Academia militară din Atena, Grecia și în Marea Britanie la The British Army Staff College Datorită normalizării relaţiilor cu Occidentul, Libia se îmbogăţise în ultimele decenii din vânzarea de petrol şi dispunea de fonduri importante pentru a cumpăra pacea socială.Libia avea resurse de petrol estimate la 30-40 de miliarde de barili, dintre care 85% ajung în Europa, ceea ce face ca rezervele financiare ale regimului Gaddafi să fi fost de circa 136 de miliarde de dolari. Gaddafi a avut inteligenţa de a nu miza totul pe o singură carte. Spre deosebire de Hosni Mubarak, care era dependent de susţinerea SUA, liderul libian a stabilit relaţii de încredere cu numeroase state, fie ele europene, asiatice sau din cele două Americi.
Instalat la conducerea Libiei pe când avea doar 27 de ani, în urma unei lovituri de stat date în 1969, fără vărsare de sânge însă, Muammar Gaddafi (născut în 7 iunie 1942) s-a confruntat cu mai multe tentative de destabilizare a regimului său. În anii '90, revoltele erau extrem de frecvente în Benghazi, focarul ultimelor proteste, iar Gaddafi se poate lăuda cu o vastă experienţă în materie de represiune.
"Câinele turbat al Orientului Mijlociu" - cum îl numea pe Gaddafi fostul preşedinte american Ronald Reagan, în anii '80 - a încheiat, în 2003, un acord cu Washingtonul prin care se angaja să facă două lucruri importante: să nu mai susţină terorismul şi să pună capăt programului de producere a armelor de distrugere în masă. Acordul s-a dovedit esenţial atât pentru preşedintele american de atunci, George W. Bush, cât şi pentru premierul britanic, Tony Blair, angajaţi în campania militară din Irak, declanşată sub pretextul stopării unui presupus program de înarmare nucleară al regimului Saddam Hussein. În aceste condiţii, Gaddafi le-a permis celor doi lideri occidentali să arate comunităţii internaţionale că anumiţi dictatori chiar dispun de un program nuclear şi că unii renunţă la acesta. Armata libiană număra 76.000 de militari activi şi "o rezervă de 40.000 de miliţieni", potrivit cotidianului francez "Le Monde". Aceste forţe dispuneau de artilerie grea, blindate, avioane de vânătoare, nave de luptă şi submarine.
Asa cum spuneam, Gaddafi a preluat puterea absoluta in Libia în urma unei lovituri de stat contra regelui Idris, în 1969, când era doar căpitan în armată. La sfârşitul "domniei" sale, el susţinea că este "Regele regilor", un titlul pe care l-a primit după ce i-a obligat pe liderii tribali să i-l acorde, în 2008. Dar în februarie anul acesta, în urma unei revolte, care s-a transformat într-un război civil, libienii rebeli au reuşit să-l alunge de la putere. Gaddafi era căutat de Curtea Penală Internaţională de la Haga, pentru crime contra umanităţii şi nu a fost văzut în public de luni de zile. Mulţi spuneau că se ascundea în Sirt, după ce forţele rebele au intrat în Tripoli, în august, dar pana astazi informatia nu a fost confirmata. (20.10.2011)
Si fostul ministru al apărării a murit
În timpul atacului final asupra orașului Sirt a fost uci și comandantul forțelor armate fidele lui Gaddafi, Abou Bakr Younous. Postul de televiziune Libia Liberă a dezvăluit că odată cu Gaddafi au fost capturati si fiul său Mouatassim si fostul sef al serviciului intern de securitate, Mansour Daou, și Abdallah Senoussi, fostul comandant al serviciului de spionaj.
"Regele regilor" a condus Libia timp de 42 de ani. Portret de dictator
Colonelul Gaddafi s-a născut într-o familie de țărani beduini, în apropiere de orașul Sirt. După ce a urmat școala din Fezzan între 1956 și 1961, a studiat dreptul ulterior înscriindu-se la academia militară libiană. A fost trimis la cursuri de perfecționare la Academia militară din Atena, Grecia și în Marea Britanie la The British Army Staff College Datorită normalizării relaţiilor cu Occidentul, Libia se îmbogăţise în ultimele decenii din vânzarea de petrol şi dispunea de fonduri importante pentru a cumpăra pacea socială.Libia avea resurse de petrol estimate la 30-40 de miliarde de barili, dintre care 85% ajung în Europa, ceea ce face ca rezervele financiare ale regimului Gaddafi să fi fost de circa 136 de miliarde de dolari. Gaddafi a avut inteligenţa de a nu miza totul pe o singură carte. Spre deosebire de Hosni Mubarak, care era dependent de susţinerea SUA, liderul libian a stabilit relaţii de încredere cu numeroase state, fie ele europene, asiatice sau din cele două Americi.
Instalat la conducerea Libiei pe când avea doar 27 de ani, în urma unei lovituri de stat date în 1969, fără vărsare de sânge însă, Muammar Gaddafi (născut în 7 iunie 1942) s-a confruntat cu mai multe tentative de destabilizare a regimului său. În anii '90, revoltele erau extrem de frecvente în Benghazi, focarul ultimelor proteste, iar Gaddafi se poate lăuda cu o vastă experienţă în materie de represiune.
"Câinele turbat al Orientului Mijlociu" - cum îl numea pe Gaddafi fostul preşedinte american Ronald Reagan, în anii '80 - a încheiat, în 2003, un acord cu Washingtonul prin care se angaja să facă două lucruri importante: să nu mai susţină terorismul şi să pună capăt programului de producere a armelor de distrugere în masă. Acordul s-a dovedit esenţial atât pentru preşedintele american de atunci, George W. Bush, cât şi pentru premierul britanic, Tony Blair, angajaţi în campania militară din Irak, declanşată sub pretextul stopării unui presupus program de înarmare nucleară al regimului Saddam Hussein. În aceste condiţii, Gaddafi le-a permis celor doi lideri occidentali să arate comunităţii internaţionale că anumiţi dictatori chiar dispun de un program nuclear şi că unii renunţă la acesta. Armata libiană număra 76.000 de militari activi şi "o rezervă de 40.000 de miliţieni", potrivit cotidianului francez "Le Monde". Aceste forţe dispuneau de artilerie grea, blindate, avioane de vânătoare, nave de luptă şi submarine.
Asa cum spuneam, Gaddafi a preluat puterea absoluta in Libia în urma unei lovituri de stat contra regelui Idris, în 1969, când era doar căpitan în armată. La sfârşitul "domniei" sale, el susţinea că este "Regele regilor", un titlul pe care l-a primit după ce i-a obligat pe liderii tribali să i-l acorde, în 2008. Dar în februarie anul acesta, în urma unei revolte, care s-a transformat într-un război civil, libienii rebeli au reuşit să-l alunge de la putere. Gaddafi era căutat de Curtea Penală Internaţională de la Haga, pentru crime contra umanităţii şi nu a fost văzut în public de luni de zile. Mulţi spuneau că se ascundea în Sirt, după ce forţele rebele au intrat în Tripoli, în august, dar pana astazi informatia nu a fost confirmata. (20.10.2011)
CULMEA PROSTIEI
AUTOSTRADA NADLAC - ARAD, PROIECTATA
SA TREACA PRIN UNGARIA
Potrivit unor surse oficiale, proiectanţii autostrăzii Nădlac-Arad au ajuns cu o porţiune tocmai în Ungaria. Ca să nu se ajungă la un scandal internaţional, constructorii s-au mulţumit cu cel de acasă: au mutat lucrările pe terenurile însămânţate cu grâu ale unor localnici din Nădlac. Surse din cadrul autorităţilor au dezvăluit că banda de decelare a autostrăzii Nădlac-Arad ajungea în Ungaria. Pentru a rezolva această problemă, executanţii au băgat şoseaua înapoi în ţara noastră cu aproximativ 50 de metri, potrivit aceloraşi surse.
Primarul localităţii Nădlac, Vasile Ciceac, spune că, în urma întâlnirii dintre proprietari şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, s-a ajuns la concluzia ca cei afectaţi vor fi despăgubiţi de către cei de la Drumuri. În baza unui studiu de fezabilitate întocmit în urmă cu mai mulţi ani, Guvernul a despăgubit proprietarii terenurilor pe care urma să treacă autostrada. CNADNR a licitat atât realizarea proiectului tehnic, cât şi a execuţiei, deodată. Însă, când au întocmit proiectul, realizatorii acestuia au proiectat bucla de urcare şi coborâre de pe autostradă foarte aproape de graniţa vestică a ţării noastre. „Cei de la Drumuri le-au promis nădlăcanilor că vor primi despăgubiri. În cel mai scurt timp va fi emisă o hotărâre de Guvern prin care oamenii vor fi expropriaţi", spune primarul Vasile Ciceac. În zona unde sunt acum probleme nu se mai lucrează. Totusi constructorii efectuează lucrări la segmentul de autostradă propriu-zis.
(19.10.2011)
Primarul localităţii Nădlac, Vasile Ciceac, spune că, în urma întâlnirii dintre proprietari şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, s-a ajuns la concluzia ca cei afectaţi vor fi despăgubiţi de către cei de la Drumuri. În baza unui studiu de fezabilitate întocmit în urmă cu mai mulţi ani, Guvernul a despăgubit proprietarii terenurilor pe care urma să treacă autostrada. CNADNR a licitat atât realizarea proiectului tehnic, cât şi a execuţiei, deodată. Însă, când au întocmit proiectul, realizatorii acestuia au proiectat bucla de urcare şi coborâre de pe autostradă foarte aproape de graniţa vestică a ţării noastre. „Cei de la Drumuri le-au promis nădlăcanilor că vor primi despăgubiri. În cel mai scurt timp va fi emisă o hotărâre de Guvern prin care oamenii vor fi expropriaţi", spune primarul Vasile Ciceac. În zona unde sunt acum probleme nu se mai lucrează. Totusi constructorii efectuează lucrări la segmentul de autostradă propriu-zis.
(19.10.2011)
A VOTAT DE 26 DE ORI IN 48 DE MINUTE LA DOUA APARATE!
DEPUTATUL PDL VALENTIN RUSU,
PARLAMENTARUL "BUTOANE"
Deputatul PDL Valentin Rusu a votat la două mâini de 26 de ori în patruzeci de minute, în timpul şedinţei de miercurea trecută a Camerei Deputaţilor, desi Regulamentul Camerei deputatilor îi interzicea acest lucru.
Finul lui Sorin Frunzăverde, Valentin Rusu, a stat în banca a treia, la două scaune în spatele liderului de grup al PDL, Mircea Toader, care indica cum să se voteze. Şi asa se face ca deputatul a votat cu sârg. A ignorat orice regulă şi, având două cartele, a apăsat pe butoane şi în locul unui coleg (Danut Liga) la toate proiectele de lege existente pe ordinea de zi. "Aaaa! Dacă am votat la două mâini? Sunt sigur că aveţi vreo informaţie, aveţi imagini de pe cameră", a răspuns deputatul PDL atunci când a fost întrebat dacă a votat şi în numele unui coleg la şedinţa de miercuri a Camerei Deputaţilor. El nu a vrut să dea mai multe detalii despre neregula comisă.
(18.10.2011)
Finul lui Sorin Frunzăverde, Valentin Rusu, a stat în banca a treia, la două scaune în spatele liderului de grup al PDL, Mircea Toader, care indica cum să se voteze. Şi asa se face ca deputatul a votat cu sârg. A ignorat orice regulă şi, având două cartele, a apăsat pe butoane şi în locul unui coleg (Danut Liga) la toate proiectele de lege existente pe ordinea de zi. "Aaaa! Dacă am votat la două mâini? Sunt sigur că aveţi vreo informaţie, aveţi imagini de pe cameră", a răspuns deputatul PDL atunci când a fost întrebat dacă a votat şi în numele unui coleg la şedinţa de miercuri a Camerei Deputaţilor. El nu a vrut să dea mai multe detalii despre neregula comisă.
(18.10.2011)
Accident groaznic la Timisul de Sus
SERBAN HUIDU A OMORAT TREI OAMENI CU MASINA
Doua persoane au murit ieri, iar o a treia astazi dimineata, intr-un accident rutier provocat de realizatorul TV Șerban Huidu, care a intrat pe contrasens. Groaznicul eveniment, petrecut pe DN1, in localitatea Timișul de Sus din judetul Brașov a avut drept cauza un derapaj si intrarea pe contrasens a autoturismului condus de Serban Huidu, manevra in urma careia masina acestuia s-a ciocnit cu o masina Dacia Logan care venea din contrasens si circula regulamentar.
In urma impactului, soferul Loganului, Stefan Lungu Balogh (66 ani) si pasagera din dreapta Maria Draghici (54 ani) au decedat pe loc, in vreme ce al treilea ocupant al autovehiculului, Ion Garbis a decedat azi dimineata la Spitalul Judetean Brasov. Dupa groaznicul accident, Serban Huidu a fost internat in spital, alaturi de sotia sa, de cei doi copii si de bina acestora. "Era constient, dar era speriat de ceea ce s-a intâmplat, a comunicat foare bine, nu a avut nicio pierdere de memorie si a suferit doar o contuzie cerebrala minora, insa am considerat ca este necesara o investigatie la computerul tomograf pentru orice eventualitate", a declarat managerul SMURD Brasov, Cristina Vecerdi. Reprezentantii SMURD Brasov au declarat ca Huidu nu lua niciun tratament medicamentos. El și bona vor putea pleca azi acasa, in timp ce sotia lui, Cristina, va fi transferata la un spital in Capitala deoarece in urma accidentului si-a rupt un picior . Starea copiilor este buna, medicii precizând ca sperietura i-a socat.
Testele au aratat ca Șerban Huidu nu consumase deloc alcool. Martorii accidentului au declarat ca realizatorul TV avea viteza mare, desi limita de viteza pe acea portiune de drum era de 30km/h.
Purtatorul de cuvânt al IPJ Brasov, comisarul sef Liviu Naghi a precizat pentru ca realizatorul TV a ramas fara permis si in urma cu doi ani la doar trei kilometri de locul unde a avut loc tragedia de astazi. "A fost filmat de o camera radar care a inregistrat cum domnul Huidu a depasit linia continua", a spus comisarul sef Naghi. Atunci el a incalcat atunci aceleasi reguli de circulatie: a depasit neregulamentar, trecând peste linia continua. Politistii i-au suspendat atunci carnetul de conducere pentru 3 luni și l-au amendat cu 180 de lei.
Acum, procurorii i-au intocmit lui Serban Huidu dosar penal in care acesta este cercetat pentru ucidere din culpa. Daca va fi gasit vinovat, Șerban Huidu poate fi acuzat de ucidere din culpa și vatamare corporala grava. El poate face pâna la zece ani de inchisoare. In cazul unei singure persoane decedate, pedeapsa este de pâna la șapte ani de inchisoare. Pentru ca doua persoane au murit in accidentul de astazi, vinovatul ar mai putea primi inca trei ani de pușcarie, conform Codului Penal.
Reamintim ca in ianuarie Serban Huidu a avut un traumatism cranian serios si a stat in coma cateva saptamani, dupa un accident petrecut la schi in Austria. In ciuda respectivului accident, prezentatorul TV avea permisul de conducere valabil. „Conform legii, medicul care l-a avut sub observatie dupa accidentul de la schi pe Șerban Huidu trebuia sa comunice Politiei Rutiere daca acesta este apt sau nu sa conduca pe drumurile publice”, a declarat Liviu Naghi, comisar-sef, purtatorul de cuvânt al IPJ Brașov.
ASTRELE II PREZICEAU O MARE NENOROCIRE
Astrologii care i-au desenat harta astrelor lui Serban Huidu au spus ca ziua de ieri ii era scrisa pentru o nenorocire. O singura situatie l-ar fi salvat de la tragedie: sa nu fi fost el la volan. Intr-o harta astrologica succinta, Cristina Demetrescu explica de ce Serban Huidu e urmarit de ghinion. In calculele astrologului, ziua de 16 octombrie ii era scrisa lui Huidu pentru o nenorocire. Racul, zodia sub semnul careia s-a nascut realizatorul TV, trece printr-o perioada proasta. "In momentul in care Luna se afla in Gemeni, zodia de dinaintea Racului, sunt doua zile de mari incercari. Serban Huidu are un destin al mortii si al renasterii. Are destinul pe Scorpion, un destin al accidentelor brutale, dar are si Soarele din Rac. Se poate spune ca traieste mai multe vieti intr-una singura", a spus Cristina Demetrescu, care mai adauga ca e posibil ca vedeta TV sa mosteneasca energii negative din familie, energii care existau dinainte ca el sa se nasca: "Lui Serban Huidu i s-au absolvit niste pacate dintr-o viata anterioara si a fost lasat sa traiasca o viata christica, in care sa-i ajute pe oameni, nu sa-i raneasca".Cristina Demetrescu mai spune ca incarcatura cu energii negative ar putea fi si din cauza emisiunii "Cronica Cârcotasilor", pe care acesta o realizeaza la Prima TV: "Este un alt semn ca trebuie sa-si schimbe ocupatia". Semnele zodiacale ale lui Serban Huidu mai spun ca ii este dat sa traiasca o mare nenorocire. "Acest mare ghinion i-a fost impartit in mai multe etape. Primul accident, cel cu motocicleta, apoi accidentul de la schi, apoi moartea soacrei – sunt semne ca el trebuie sa se opreasca. Daca el va intelege ca e timpul sa faca o schimbare, aceste nenorociri se vor opri", a mai spus Demetrescu.
"ACESTI OAMENI AU REFLEXELE INGHETATE"
Psihiatrul Gabriel Diaconu a explicat ca, de cele mai multe ori, oamenii care trec prin socuri post-traumatice au reflexele inghetate: "Este normal ca dupa mai multe experiente de acest gen sa nu mai poti reactiona in fractiuni de secunda, nu mai ai un reflex care sa-ti permita sa eviti o astfel de tragedie. Nu mai exista agerime. E stiut ca un om care a trecut printr-un accident, rutier sau pe o pârtie, sau oriunde altundeva, sa-si aminteasca totul: de la imaginea fiarelor contorsionate, de la mirosul unui impact. Cam asta s-a intâmplat si cu Serban Huidu. Si-a mai vazut o data moartea cu ochii". Psihiatrul mai spune ca, in România, soferii care produc accidente mortale nu sunt monitorizati psihiatric sau psihologic: "E foarte important ca un medic sa evalueze starea mintala a unui astfel de om. Trebuie sa admitem ca Huidu era intr-o perioada deplorabila din punct de vedere psihologic. Acum, pe el il disculpa un singur lucru: a trait cu impresia, pentru ca nimeni nu i-a spus altfel si nimeni nu l-a contrazis, ca poate in continuare conduce o masina".
(17.10.2011)
In urma impactului, soferul Loganului, Stefan Lungu Balogh (66 ani) si pasagera din dreapta Maria Draghici (54 ani) au decedat pe loc, in vreme ce al treilea ocupant al autovehiculului, Ion Garbis a decedat azi dimineata la Spitalul Judetean Brasov. Dupa groaznicul accident, Serban Huidu a fost internat in spital, alaturi de sotia sa, de cei doi copii si de bina acestora. "Era constient, dar era speriat de ceea ce s-a intâmplat, a comunicat foare bine, nu a avut nicio pierdere de memorie si a suferit doar o contuzie cerebrala minora, insa am considerat ca este necesara o investigatie la computerul tomograf pentru orice eventualitate", a declarat managerul SMURD Brasov, Cristina Vecerdi. Reprezentantii SMURD Brasov au declarat ca Huidu nu lua niciun tratament medicamentos. El și bona vor putea pleca azi acasa, in timp ce sotia lui, Cristina, va fi transferata la un spital in Capitala deoarece in urma accidentului si-a rupt un picior . Starea copiilor este buna, medicii precizând ca sperietura i-a socat.
Testele au aratat ca Șerban Huidu nu consumase deloc alcool. Martorii accidentului au declarat ca realizatorul TV avea viteza mare, desi limita de viteza pe acea portiune de drum era de 30km/h.
Purtatorul de cuvânt al IPJ Brasov, comisarul sef Liviu Naghi a precizat pentru ca realizatorul TV a ramas fara permis si in urma cu doi ani la doar trei kilometri de locul unde a avut loc tragedia de astazi. "A fost filmat de o camera radar care a inregistrat cum domnul Huidu a depasit linia continua", a spus comisarul sef Naghi. Atunci el a incalcat atunci aceleasi reguli de circulatie: a depasit neregulamentar, trecând peste linia continua. Politistii i-au suspendat atunci carnetul de conducere pentru 3 luni și l-au amendat cu 180 de lei.
Acum, procurorii i-au intocmit lui Serban Huidu dosar penal in care acesta este cercetat pentru ucidere din culpa. Daca va fi gasit vinovat, Șerban Huidu poate fi acuzat de ucidere din culpa și vatamare corporala grava. El poate face pâna la zece ani de inchisoare. In cazul unei singure persoane decedate, pedeapsa este de pâna la șapte ani de inchisoare. Pentru ca doua persoane au murit in accidentul de astazi, vinovatul ar mai putea primi inca trei ani de pușcarie, conform Codului Penal.
Reamintim ca in ianuarie Serban Huidu a avut un traumatism cranian serios si a stat in coma cateva saptamani, dupa un accident petrecut la schi in Austria. In ciuda respectivului accident, prezentatorul TV avea permisul de conducere valabil. „Conform legii, medicul care l-a avut sub observatie dupa accidentul de la schi pe Șerban Huidu trebuia sa comunice Politiei Rutiere daca acesta este apt sau nu sa conduca pe drumurile publice”, a declarat Liviu Naghi, comisar-sef, purtatorul de cuvânt al IPJ Brașov.
ASTRELE II PREZICEAU O MARE NENOROCIRE
Astrologii care i-au desenat harta astrelor lui Serban Huidu au spus ca ziua de ieri ii era scrisa pentru o nenorocire. O singura situatie l-ar fi salvat de la tragedie: sa nu fi fost el la volan. Intr-o harta astrologica succinta, Cristina Demetrescu explica de ce Serban Huidu e urmarit de ghinion. In calculele astrologului, ziua de 16 octombrie ii era scrisa lui Huidu pentru o nenorocire. Racul, zodia sub semnul careia s-a nascut realizatorul TV, trece printr-o perioada proasta. "In momentul in care Luna se afla in Gemeni, zodia de dinaintea Racului, sunt doua zile de mari incercari. Serban Huidu are un destin al mortii si al renasterii. Are destinul pe Scorpion, un destin al accidentelor brutale, dar are si Soarele din Rac. Se poate spune ca traieste mai multe vieti intr-una singura", a spus Cristina Demetrescu, care mai adauga ca e posibil ca vedeta TV sa mosteneasca energii negative din familie, energii care existau dinainte ca el sa se nasca: "Lui Serban Huidu i s-au absolvit niste pacate dintr-o viata anterioara si a fost lasat sa traiasca o viata christica, in care sa-i ajute pe oameni, nu sa-i raneasca".Cristina Demetrescu mai spune ca incarcatura cu energii negative ar putea fi si din cauza emisiunii "Cronica Cârcotasilor", pe care acesta o realizeaza la Prima TV: "Este un alt semn ca trebuie sa-si schimbe ocupatia". Semnele zodiacale ale lui Serban Huidu mai spun ca ii este dat sa traiasca o mare nenorocire. "Acest mare ghinion i-a fost impartit in mai multe etape. Primul accident, cel cu motocicleta, apoi accidentul de la schi, apoi moartea soacrei – sunt semne ca el trebuie sa se opreasca. Daca el va intelege ca e timpul sa faca o schimbare, aceste nenorociri se vor opri", a mai spus Demetrescu.
"ACESTI OAMENI AU REFLEXELE INGHETATE"
Psihiatrul Gabriel Diaconu a explicat ca, de cele mai multe ori, oamenii care trec prin socuri post-traumatice au reflexele inghetate: "Este normal ca dupa mai multe experiente de acest gen sa nu mai poti reactiona in fractiuni de secunda, nu mai ai un reflex care sa-ti permita sa eviti o astfel de tragedie. Nu mai exista agerime. E stiut ca un om care a trecut printr-un accident, rutier sau pe o pârtie, sau oriunde altundeva, sa-si aminteasca totul: de la imaginea fiarelor contorsionate, de la mirosul unui impact. Cam asta s-a intâmplat si cu Serban Huidu. Si-a mai vazut o data moartea cu ochii". Psihiatrul mai spune ca, in România, soferii care produc accidente mortale nu sunt monitorizati psihiatric sau psihologic: "E foarte important ca un medic sa evalueze starea mintala a unui astfel de om. Trebuie sa admitem ca Huidu era intr-o perioada deplorabila din punct de vedere psihologic. Acum, pe el il disculpa un singur lucru: a trait cu impresia, pentru ca nimeni nu i-a spus altfel si nimeni nu l-a contrazis, ca poate in continuare conduce o masina".
(17.10.2011)
"SPIDERMAN" A ESCALADAT "INTERCONTINENTAL"
IN 20 DE MINUTE
Alain Robert, cunoscut pentru faptul că a escaladat cele mai înalte clădiri ale lumii fără sisteme de siguranţă, s-a căţărat, astazi, pe una dintre clădirile simbol ale României, Hotelul Intercontinental (cladire construită între anii 1968 – 1970 care pana in 2004 a fost cea mai înaltă clădire din Bucureşti), în mai puțin de 20 de minute.
Francezul, în vârstă de 49 de ani, a devenit celebru după ce a uimit pe toată lumea escaladând fără echipamente de siguranţă o parte dintre cele mai înalte clădiri din lume. Totul a început în 1994 când a reuşit să se caţăre pe turnul City Bank din Chicago. Robert a escaladat peste 80 de zgârâie-nori, iar unul dintre scopurile sale este să atragă atenţia oamenilor asupra încălzirii globale. În majoritatea cazurilor nu a avut autorizaţie pentru a escalada clădirile şi, pentru că a încălcat legile din ţările respective, a primit amenzi şi a petrecut câteva nopţi în închisoare.
Francezul are la activ şi cea mai înaltă clădire din lume, el reuşind să escaladeze în doar şase ore turnul Burj Khalifa Dubai, un zgârâie-nori de 828 de metri, cu 160 de etaje.
"Pentru mine, să mă caţăr pe clădiri înalte a devenit o pasiune din urmă cu aproximativ 17 ani, de când escaladam munţi. M-am urcat pe toate cele mai înalte din lume. A fost minunat, uneori este foarte dificil , mai ales atunci când sunt pereţi de sticlă sau pereţi alunecoşi. Am căzut de 7 ori, cam 66% este procentul de siguranţă, dar nu e nicio problemă, continui să fac lucru acesta pentru că imi place ceea ce fac. Azi nu este foarte uşor, dar nici foarte dificil, dar este foarte special", a declarat Alain Robert cu puțin timp înainte să înceapă escaladarea.
Conform unor surse, Alain Robert a primit pentru catararea sa de la Bucuresti suma de 50.000 de euro de la Flanco, companie al carei banner a fluturat in varful Hotelului Intercontinental la finalul ascensiunii francezului. .
(14.10.2011)
Francezul, în vârstă de 49 de ani, a devenit celebru după ce a uimit pe toată lumea escaladând fără echipamente de siguranţă o parte dintre cele mai înalte clădiri din lume. Totul a început în 1994 când a reuşit să se caţăre pe turnul City Bank din Chicago. Robert a escaladat peste 80 de zgârâie-nori, iar unul dintre scopurile sale este să atragă atenţia oamenilor asupra încălzirii globale. În majoritatea cazurilor nu a avut autorizaţie pentru a escalada clădirile şi, pentru că a încălcat legile din ţările respective, a primit amenzi şi a petrecut câteva nopţi în închisoare.
Francezul are la activ şi cea mai înaltă clădire din lume, el reuşind să escaladeze în doar şase ore turnul Burj Khalifa Dubai, un zgârâie-nori de 828 de metri, cu 160 de etaje.
"Pentru mine, să mă caţăr pe clădiri înalte a devenit o pasiune din urmă cu aproximativ 17 ani, de când escaladam munţi. M-am urcat pe toate cele mai înalte din lume. A fost minunat, uneori este foarte dificil , mai ales atunci când sunt pereţi de sticlă sau pereţi alunecoşi. Am căzut de 7 ori, cam 66% este procentul de siguranţă, dar nu e nicio problemă, continui să fac lucru acesta pentru că imi place ceea ce fac. Azi nu este foarte uşor, dar nici foarte dificil, dar este foarte special", a declarat Alain Robert cu puțin timp înainte să înceapă escaladarea.
Conform unor surse, Alain Robert a primit pentru catararea sa de la Bucuresti suma de 50.000 de euro de la Flanco, companie al carei banner a fluturat in varful Hotelului Intercontinental la finalul ascensiunii francezului. .
(14.10.2011)
Astărăstoae s-a ascuns de DNA în spital
CORUPTIE LA UNIVERSITATEA DE MEDICINA IASI
19 persoane sunt vizate în „Dosarul fraudelor la UMF”, printre care cei trei retinuti noaptea trecută precum si rectorul universitătii, Vasile Astarastoae (FOTO), si fiica acestuia, Daniela Astarastoae. Adrian Ciureanu, actionar la E-Congres, firmă care organizează evenimente medicale împreună cu UMF Între cei doi directori retinuţi si rectorul Astarastoae există o relatie de prietenie de mai mult timp. Daniela Astarastoae a lucrat mult timp pentru SC E-Congres SRL, firmă care apartine lui Adrian Ciureanu si care se ocupă de organizarea evenimentelor medicale. Înfiintată din 2003, E-Congres a lucrat de mai multe ori cu Universitatea de Medicină si Farmacie în cadrul căruia director al Centrului de Comunicare este acelasi Adrian Ciureanu. Din anul 2009, firma si-a schimbat numele în E-Congres Medical Events, iar ca persoană de contact apare medicul Sorin Mărgineanu. Ciureanu nu mai apare oficial, însă a rămas în spatele firmei.
Daniela Drugus, avere de sute de mii de euro
Directorul general administrativ al UMF Iasi are o avere impresionantă si cel mai mare salariu dintre angajati, 15.400 de lei lunar. Daniela Drugus este posesoarea a două vile în oras, trei terenuri si autoturisme. Numai vila din Copou, de pe aleea Mihail Sadoveanu, valorează câteva sute de mii de euro. Pe lângă salariul de la UMF, Druguş mai primeste aproape 30.000 de lei anual din activitătile în cadrul Fundatiei „Gr.T. Popa”.
Pe rectorul Astărăstoae l-a luat puseul de tensiune. S-a internat la Cardiologie
Rectorul UMF se află în acest moment internat în sectia de Cardiologie a spitalului “Sf. Spiridon”. Medicului i-a crescut tensiunea în această dimineată din cauza faptului că fusese chemat la audieri la DNA. „În acest moment, starea lui este stabilă. Nu stiu când va putea pleca, depinde de felul în care se simte”, a spus Diana Cimpoesu, purtător de cuvânt al Spitalului „Sf.Spiridon”. Și fiica lui Astarastoae trebuia să se prezinte astăzi la DNA, însă până acum aceasta nu a ajuns.
Dosarul a fost pasat la Curtea de Apel Iaşi
Adrian Ciureanu a fost eliberat acum două ore după ce ordonanta de retinere a expirat. Tribunalul Iasi a declinat competenta de solutionare către Curtea de Apel Iasi. „În acest moment, clientul meu este o persoană liberă. Curtea de Apel Iasi va decide în noaptea asta, mâine sau poimâine dacă va fi arestat preventiv. Din câte stiu eu, dosarul nu a plecat încă spre Curtea de Apel”, a spus Liviu Bran, avocatul lui Ciureanu. Bomba DNA a explodat la Universitatea de Medicină Iaşi, loc în care ministrul Funeriu a deschis anul universitarMai multe nume sonore ale medicinii ieşene au fost audiate ieri noapte de către procurorii DNA în “Dosarul fraudelor la UMF”. Doi directori din cadrul Universitătii de Medicină şi Farmacie au fost retinuti alături de directorul firmei care a realizat platforma de e-learning pentru universitate. Cei trei sunt acuzati că au trucat licitatia pentru proiectul european.
Aseară, în jurul orei 18.00, a fost retinut directorul Centrului de Comunicare, Adrian Ciureanu, iar la ceva timp după au fost retinuti şi directorul administrativ de la Universitatea de Medicină si Farmacie "Gr. T. Popa", Daniela Druguş şi Corvin Pughin, directorul firmei Maguay.
Firma este cea care a realizat platforma de e-learning a universitătii de Medicină şi Farmacie, printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de peste 6 milioane de lei. "S-a dat o ordonantă de retinere, după audierile care au avut loc ieri. Prima retinere a fost în jurul orei 18.00, iar audierile au durat până la ora 3", a declarat procurorul Luminita Merisescu, purtătorul de cuvânt al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Iasi. Judecătorii vor decide astăzi la ora 12 dacă cei trei vor rămâne în arest preventiv sau nu.
Proiectul european de trucarea căruia sunt acuzati cei trei se referă la o platformă de e-learning care permite studentilor accesul la toată documentatia de curs şi la informatii suplimentare dar şi examinarea prin mijloace electronice.
(13.10.2011)
Daniela Drugus, avere de sute de mii de euro
Directorul general administrativ al UMF Iasi are o avere impresionantă si cel mai mare salariu dintre angajati, 15.400 de lei lunar. Daniela Drugus este posesoarea a două vile în oras, trei terenuri si autoturisme. Numai vila din Copou, de pe aleea Mihail Sadoveanu, valorează câteva sute de mii de euro. Pe lângă salariul de la UMF, Druguş mai primeste aproape 30.000 de lei anual din activitătile în cadrul Fundatiei „Gr.T. Popa”.
Pe rectorul Astărăstoae l-a luat puseul de tensiune. S-a internat la Cardiologie
Rectorul UMF se află în acest moment internat în sectia de Cardiologie a spitalului “Sf. Spiridon”. Medicului i-a crescut tensiunea în această dimineată din cauza faptului că fusese chemat la audieri la DNA. „În acest moment, starea lui este stabilă. Nu stiu când va putea pleca, depinde de felul în care se simte”, a spus Diana Cimpoesu, purtător de cuvânt al Spitalului „Sf.Spiridon”. Și fiica lui Astarastoae trebuia să se prezinte astăzi la DNA, însă până acum aceasta nu a ajuns.
Dosarul a fost pasat la Curtea de Apel Iaşi
Adrian Ciureanu a fost eliberat acum două ore după ce ordonanta de retinere a expirat. Tribunalul Iasi a declinat competenta de solutionare către Curtea de Apel Iasi. „În acest moment, clientul meu este o persoană liberă. Curtea de Apel Iasi va decide în noaptea asta, mâine sau poimâine dacă va fi arestat preventiv. Din câte stiu eu, dosarul nu a plecat încă spre Curtea de Apel”, a spus Liviu Bran, avocatul lui Ciureanu. Bomba DNA a explodat la Universitatea de Medicină Iaşi, loc în care ministrul Funeriu a deschis anul universitarMai multe nume sonore ale medicinii ieşene au fost audiate ieri noapte de către procurorii DNA în “Dosarul fraudelor la UMF”. Doi directori din cadrul Universitătii de Medicină şi Farmacie au fost retinuti alături de directorul firmei care a realizat platforma de e-learning pentru universitate. Cei trei sunt acuzati că au trucat licitatia pentru proiectul european.
Aseară, în jurul orei 18.00, a fost retinut directorul Centrului de Comunicare, Adrian Ciureanu, iar la ceva timp după au fost retinuti şi directorul administrativ de la Universitatea de Medicină si Farmacie "Gr. T. Popa", Daniela Druguş şi Corvin Pughin, directorul firmei Maguay.
Firma este cea care a realizat platforma de e-learning a universitătii de Medicină şi Farmacie, printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de peste 6 milioane de lei. "S-a dat o ordonantă de retinere, după audierile care au avut loc ieri. Prima retinere a fost în jurul orei 18.00, iar audierile au durat până la ora 3", a declarat procurorul Luminita Merisescu, purtătorul de cuvânt al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Iasi. Judecătorii vor decide astăzi la ora 12 dacă cei trei vor rămâne în arest preventiv sau nu.
Proiectul european de trucarea căruia sunt acuzati cei trei se referă la o platformă de e-learning care permite studentilor accesul la toată documentatia de curs şi la informatii suplimentare dar şi examinarea prin mijloace electronice.
(13.10.2011)
Serghei Niculescu-Mizil spune ca Ceauseasca nu l-a inselat pe nea Nicu
"Cum s-o «arzi» pe coana Leana!?"
A fost şmecher pe vremea lui Ceauşescu şi e şi acum, la 58 de ani. Sunt pline tabloidele cu isprăvile sale. La televiziunile de scandal nu mai ai loc de el. Unii, când dau de el la televizor, schimbă canalul. Alţii, se uită fascinaţi la maxilarul său ce aduce izbitor cu cel al lui Fernandel. Principala calitate care l-a făcut celebru e cea de fost tovarăş de pahar cu Nicu Ceauşescu. El însuşi e o beizadea comunistă. Tatăl lui Serghei, Paul Niculescu-Mizil, a fost înalt demnitar comunist. Serghei Mizil se laudă că, pe timpul acela, îşi permitea orice.
Acum are două cârciumi de lux în Bucureşti şi încă una la Mamaia. Şi acum îşi permite multe, dar nu să pocnească poliţişti. Serghei Mizil are, însă, o oarecare credibilitate atunci când vorbeşte despre anii de dinainte de ‘89. Excentricul fiu al fostului ministru al propagandei comuniste te întâmpină cu ochelari de soare, chit că în localul său de pe Maria Rosetti, "La Cena", e destul de întunecat. La brâu are o centură cu o cataramă uriaşă, de cowboy. Omul are o prezenţă uriaşă în mass-media. Vorbeşte vrute şi nevrute.
"Toată viaţa am făcut numa’ ce-am vrut!"
"Am foarte multe pe care nu le-am spus! Da’ nu vi le spun! O parte nu vor persoanele respective şi o parte..., mi-e scârbă mie de ăia ce nu recunosc că au fost în anturajul potentaţilor epocii respective!", schiţează Serghei un gest a lehamite. "Să scrii cu cuvintele mele!", se ambalează urmaşul fostului ministru comunist.
"Mă refer la ziarişti, politicieni, actori. Nu vreau să intru în polemică cu lumea că, oricum, sunt în polemică! Îmi place la «cameră »! Dacă nu-mi plăcea nu mergeam. Toată viaţa am făcut numa’ ce-am vrut!", explică Serghei Mizil misterul dezinhibiţiei sale.
"I-am văzut pe paparazzi şi le-am arătat curu’!"
Pe mâna stângă are mai multe brăţări din piele: "Sunt de şarpe! Mi-au plăcut mie de mic..., de flower-power! De atunci îmi plac", e sincer bărbatul cu o faţă pe care nu ţi-ai dori s-o întâlneşti noaptea în lift. Serghei Mizil a fost pozat în cele mai diverse ipostaze. Chiar şi în fundul gol. E narcisic? "Nu! Mă calcă pe nervi treaba asta cu paparazzi! I-am văzut şi le-am arătat curu’! Ce să le fac? M-am gândit să fac o brigadă de paparazi să-i filmez, să le stric casele! Că nu-i bărbat să stea c-o singură femeie… Ce, tu stai?".
Tatuajele, Paul Gauguin şi sifilisul
Serghei Mizil e tatuat ca un papuaş. "Am multe, pe braţe, pe piept şi pe lateralele torsului. De mic mi-au plăcut. Le-am făcut după Revoluţie... M-a impresionat pictorul Paul Gauguin. La o anumită vârstă, omu’ s-a tatuat şi a murit pe toată lumea! A terminat frumos! Ca şi mine, că am făcut arte plastice!", explică pictorul convertit în cârciumar misterul tatuajelor sale. Dacă a avut boli venerice, aidoma idolului său?: "Ca toată lumea, normal!". E sincer, până la capat.
A trăit cu piscină în sufragerie
Nu se supără dacă-l faci beizadea comunistă. "Nu mă deranjează! Ăsta e adevărul. Nefiind comunist, am profitat cel mai mult de comunism, din moment ce am trăit cu piscină în sufragerie şi jacuzzi... Acolo unde e acum reşedinţa ambasadorului american, pe Kiseleff!". Dacă se simţea aiurea? "E o întrebare tâmpită! Cine le avea, nu stătea în ele? Să stea în casă de pământ sau în Militari, să sugă p... la pescari!", vorbeşte ca ultimul ordinar odrasla lui Paul Niculescu-Mizil. "Fac o paranteză, cu procesul în care vor ca Valentin (n.r. – Ceauşescu) să dea înapoi banii ce i-au mâncat de la tac’su! Sunt imbecili, penibili... Cică, a subminat economia naţională! Că alea erau furate... Păi, nu era preşedintele României?", se indignează profitorul acelor ani. Oftează: "Au rămas, oricum, aceiaşi oameni!".
Are cârciumă italienească, da’ mănâncă româneşte
"Am avut noroc de la Dumnezeu să fiu favorizat!", exclamă Serghei la întrebarea când a fost mai bine pentru el, atunci sau acum? "Acum, fără discuţie, e mai bine. Atunci, lumea nu avea acces la ce aveai tu... Orice om normal se gândea... Noi plecam afară. Când ne întorceam, vedeam că nu toţi puteau să aibă maşina pe care şi-o doreau sau să trăiască unde vrea... Io nu făceam nimic fără tata... Acum, mă simt mult mai bine!", recunoaşte beizadeaua. Acum, ca pe vremuri, tot la cârciumi mănâncă. Aceleaşi lucruri, spune el. "Rupeam restaurantele de mic! Da’ n-am nostalgii... Acu’ am restaurant italienesc, da’ tot româneşte mănânc! Ce-mi place mie, tochitură, sarmale, tuslama...’.
A fost bişniţar
Până la Revoluţie, pe lângă privilegiile de fiu de demnitar, Serghei Mizil făcea bişniţă cu electronice, blugi şi ţigări. "Nu era bişniţă. Era comerţ! Doar că nu aveai voie să-l faci! Mai bine îi zici contrabandă?", clipeşte des Serghei. De fapt, vameşii închideau ochii. Îl cunoşteau. Zice că, dacă nu se schimba regimul, ar fi rămas în Occident: "Azi nu eram p-aici. Eram în Germania. Cu toate că nu mi se potriveşte, cu virgulă, la cum sunt io!", bravează fostul bişniţar.
A bătut un struţ cu o scândură
Cât de golan?: "Bă, să ştii, io am făcut golănii! Da’ am avut caracter şi n-am trădat! Am avut conflicte mari cu familia Ceauşescu. Puteam să fiu dizident la pas… Nu mă văd vagabond. Nu mă are nimeni la mână. Nu m-am implicat politic. Am zis adevărul şi nu poa’ să-mi zică nimeni nimic! În afară că m-au jignit trei preşedinţi că beau! Io beau de-o rup în două!".
Zice că e un pic mai zbuciumat, dar nu golan. "Am nişte reacţii pe care unu’ normal nu le are! De n-aveam poziţia pe care o aveam, eram la pârnaie", recunoaşte Serghei. Ultima trăsnaie îi arată adevărata dimensiune: "N-am mai dat cu pumnu’, da’ am nişte ieşiri. I-am bătut struţu’ unui prieten. I-am dat cu un lemn în tâmplă. Să baţi struţu’ la 58 de ani, nu prea e normal!".
N-a citit nicio poezie şi "mânca" generali pe pâine
A devenit celebru de pe urma lui Nicu Ceauşescu. Are un merit. Şi-a asumat relaţia. Alţii s-au lepădat. A povestit tot despre defunctul său prieten. Mai are ceva? "Io ştiu ce-am spus şi ce n-am spus? Toţi cretinii l-au asimilat cu băutură şi femei! Aia a fost o perioadă! Apoi am luat-o fiecare pe drumul său! Alea, cu violurile, sunt aberaţii! Odată, la Pescăruş, îl legitima un plutonier şi el stătea! Păi, io mâncam generali! Am avut scandal în toate secţiile! Doar nu mă duceau la circă, că stăteam în parc şi citeam poezii... Io n–am citit în viaţa mea o poezie! N-am înţeles nici muzica simfonică, deşi am băut cu Nicuşor acasă la Ion Voicu! Că muistu’ ăla mic cânta la flautu’ fermecat!", se ia de Mădălin, fost tovarăş de şpriţ.
Regrete. Azi nu mai poate să bată poliţişti
A fost apropiat de familia Ceauşescu. "Corect şi cinstit, o perioadă am fost împreună... Ea voia să ne crească împreună, să fim educaţi. Proveneau din familii simple... Erau modeşti", îşi aminteşte Serghei Mizil. Se enervează: "Şi la proces... Să te împuşte unii şi să cânţi Internaţionala! Păi io le luam familia, copiii în p... Mâncam urechea unuia!", e admirativ Serghei. "Nu ştiu dacă mă înghiţeau. Eram destul de exagerat în ce făceam. Azi, un copil de demnitar poată să bată un general, un miliţian pe stradă sau o circă întreagă!? Acu’, îl daţi 50 de ani la ziare, până ia şi viaţa din el!".
"Rogulski spune chestii pe care un cretin le crede!"
Serghei Mizil are altă părere faţă de recentele devăluiri despre viaţa familiei Ceauşescu: "După Revoluţie, mulţi oameni, care au fost demnitari şi au făcut parte din anturajul cuplului preziden ţial, bat câmpii rău! Într-un fel, e vina televiziunilor care cheamă oameni bolnavi mintal, sau sclerozaţi, care induc lumea în eroare. Mă refer şi la Rogulski, care spune nişte chestii pe care numai un cretin poa’ să le creadă! A zis că Ceauşescu a schimbat un proiect că a strănutat unu’! Cum să spui asemenea inepţii!?". Serghei gesticulează puternic. Pe pieptul păros îi atârnă un lanţ cu trei cruci.
"Cum s-o «arzi» pe coana Leana!?"
Recentele dezvăluiri ale generalului Nicolae Stan, despre viaţa intimă a Elenei Ceauşescu, nu sunt pe placul lui. "Sunt neconforme cu realitatea!". Era curvă coana Leana?: "Haide, dom’le, termină cu prostiile! La aia îi era ruşine şi să zică p--ă! Se ruşina!". I-a pus coarne lui nea Nicu?: "Nu i-a pus, n-avea cum! N-avea curaj nimeni! Păi, cum s-o «arzi» p-aia? Şi numele i-l pronunţau în şoaptă. Pleşiţă era preş! Îţi spun io, n-o regula nimeni. Sunt poveşti!", turuie Serghei, cu un aer cunoscător.
Supărat e Doamne, supărat!
"Noaptea, mai fur şi din case", râde Mizil la întrebarea dacă l-a afectat criza. "Da! Ca pe toată lumea. S-a dus totu’ la un sfert! Da’ am două cârciumi şi o emisiune“, mărturiseşte Serghei.
Se enervează: "După Revoluţie, securiştii erau dizidenţi! Acum scriu cărţi! De ce nu scrie Ion Diaconescu, un om cu demnitate!", e dezgustată fosta beizadea comunistă de cei cu care şi-a trăit tinereţea. "La noi nu-i capitalism, e bătaie de joc! Nu-i respectat dreptul la proprietate! E protecţie socială? În comunism era mai mare! Nu există pătură de mijloc", se supără pe viaţă Serghei Mizil.
"N-am fost sărac, ca Iliescu!"
Spune că nu simpatizează cu niciun partid: "N-am apartenenţă politică sau simpatii... Toţi sunt încârligaţi! Nu există doctrine! Pe Ceauşescu, ăia din casă l-au trădat. A doua zi!". Vizavi de rege, Serghei Mizil e tranşant: "N-am nimic cu el. Da’ ştii câţi erau când l-au luat? Patru! Ştii câţi comunişti erau în ţară? Şase! Îţi spun io!".
Zice că e fericit: "N-am avut pretenţii mari! Nu m-am îmbolnăvit că ăla are Bentley, bani, sau altceva! Cu cine mi-a plăcut cu ăla am stat. Sunt cinstit! N-am fost sărac, ca Iliescu, muri-mi-ar cine ştiu io!", e enervat Serghei Mizil. Bate în retragere: "N-o da p-asta, că mă cert cu fraieru’!".
Se duce la TV ca să se facă de rahat
E ranchiunos şi vulgar. "Azi mănâncă căcat mulţi prieteni ai mei care sunt politicieni. Şi cântă, să-i afle lumea!", e aluziv, tot la Mădălin Voicu, Serghei Mizil. Se enervează şi se umflă ca un broscoi. "Tu’l în morţii mă-sii, ce să discute Ceauşescu cu noi!? Ce să ne spună el nouă? Îi tot trimitea p-ăia de la Direcţia a V-a, să nu mai bem, să nu mai facem! Toţi mint! Noi beam!", e dezarmant de sincer urmaşul lui Paul Niculescu-Mizil. Acum a lăsat-o mai moale cu alcoolul. "Mai beau, da’ mai rar. Când mă apuc de băut, beau o săptămână, mă fac de căcat cât pentru un an şi mă las...", se dă Serghei singur în gât. Spune că şi la televiziuni se duce tot ca să se facă de căcat: "Aşa mă simt io bine!".
(12.10.2011)
Acum are două cârciumi de lux în Bucureşti şi încă una la Mamaia. Şi acum îşi permite multe, dar nu să pocnească poliţişti. Serghei Mizil are, însă, o oarecare credibilitate atunci când vorbeşte despre anii de dinainte de ‘89. Excentricul fiu al fostului ministru al propagandei comuniste te întâmpină cu ochelari de soare, chit că în localul său de pe Maria Rosetti, "La Cena", e destul de întunecat. La brâu are o centură cu o cataramă uriaşă, de cowboy. Omul are o prezenţă uriaşă în mass-media. Vorbeşte vrute şi nevrute.
"Toată viaţa am făcut numa’ ce-am vrut!"
"Am foarte multe pe care nu le-am spus! Da’ nu vi le spun! O parte nu vor persoanele respective şi o parte..., mi-e scârbă mie de ăia ce nu recunosc că au fost în anturajul potentaţilor epocii respective!", schiţează Serghei un gest a lehamite. "Să scrii cu cuvintele mele!", se ambalează urmaşul fostului ministru comunist.
"Mă refer la ziarişti, politicieni, actori. Nu vreau să intru în polemică cu lumea că, oricum, sunt în polemică! Îmi place la «cameră »! Dacă nu-mi plăcea nu mergeam. Toată viaţa am făcut numa’ ce-am vrut!", explică Serghei Mizil misterul dezinhibiţiei sale.
"I-am văzut pe paparazzi şi le-am arătat curu’!"
Pe mâna stângă are mai multe brăţări din piele: "Sunt de şarpe! Mi-au plăcut mie de mic..., de flower-power! De atunci îmi plac", e sincer bărbatul cu o faţă pe care nu ţi-ai dori s-o întâlneşti noaptea în lift. Serghei Mizil a fost pozat în cele mai diverse ipostaze. Chiar şi în fundul gol. E narcisic? "Nu! Mă calcă pe nervi treaba asta cu paparazzi! I-am văzut şi le-am arătat curu’! Ce să le fac? M-am gândit să fac o brigadă de paparazi să-i filmez, să le stric casele! Că nu-i bărbat să stea c-o singură femeie… Ce, tu stai?".
Tatuajele, Paul Gauguin şi sifilisul
Serghei Mizil e tatuat ca un papuaş. "Am multe, pe braţe, pe piept şi pe lateralele torsului. De mic mi-au plăcut. Le-am făcut după Revoluţie... M-a impresionat pictorul Paul Gauguin. La o anumită vârstă, omu’ s-a tatuat şi a murit pe toată lumea! A terminat frumos! Ca şi mine, că am făcut arte plastice!", explică pictorul convertit în cârciumar misterul tatuajelor sale. Dacă a avut boli venerice, aidoma idolului său?: "Ca toată lumea, normal!". E sincer, până la capat.
A trăit cu piscină în sufragerie
Nu se supără dacă-l faci beizadea comunistă. "Nu mă deranjează! Ăsta e adevărul. Nefiind comunist, am profitat cel mai mult de comunism, din moment ce am trăit cu piscină în sufragerie şi jacuzzi... Acolo unde e acum reşedinţa ambasadorului american, pe Kiseleff!". Dacă se simţea aiurea? "E o întrebare tâmpită! Cine le avea, nu stătea în ele? Să stea în casă de pământ sau în Militari, să sugă p... la pescari!", vorbeşte ca ultimul ordinar odrasla lui Paul Niculescu-Mizil. "Fac o paranteză, cu procesul în care vor ca Valentin (n.r. – Ceauşescu) să dea înapoi banii ce i-au mâncat de la tac’su! Sunt imbecili, penibili... Cică, a subminat economia naţională! Că alea erau furate... Păi, nu era preşedintele României?", se indignează profitorul acelor ani. Oftează: "Au rămas, oricum, aceiaşi oameni!".
Are cârciumă italienească, da’ mănâncă româneşte
"Am avut noroc de la Dumnezeu să fiu favorizat!", exclamă Serghei la întrebarea când a fost mai bine pentru el, atunci sau acum? "Acum, fără discuţie, e mai bine. Atunci, lumea nu avea acces la ce aveai tu... Orice om normal se gândea... Noi plecam afară. Când ne întorceam, vedeam că nu toţi puteau să aibă maşina pe care şi-o doreau sau să trăiască unde vrea... Io nu făceam nimic fără tata... Acum, mă simt mult mai bine!", recunoaşte beizadeaua. Acum, ca pe vremuri, tot la cârciumi mănâncă. Aceleaşi lucruri, spune el. "Rupeam restaurantele de mic! Da’ n-am nostalgii... Acu’ am restaurant italienesc, da’ tot româneşte mănânc! Ce-mi place mie, tochitură, sarmale, tuslama...’.
A fost bişniţar
Până la Revoluţie, pe lângă privilegiile de fiu de demnitar, Serghei Mizil făcea bişniţă cu electronice, blugi şi ţigări. "Nu era bişniţă. Era comerţ! Doar că nu aveai voie să-l faci! Mai bine îi zici contrabandă?", clipeşte des Serghei. De fapt, vameşii închideau ochii. Îl cunoşteau. Zice că, dacă nu se schimba regimul, ar fi rămas în Occident: "Azi nu eram p-aici. Eram în Germania. Cu toate că nu mi se potriveşte, cu virgulă, la cum sunt io!", bravează fostul bişniţar.
A bătut un struţ cu o scândură
Cât de golan?: "Bă, să ştii, io am făcut golănii! Da’ am avut caracter şi n-am trădat! Am avut conflicte mari cu familia Ceauşescu. Puteam să fiu dizident la pas… Nu mă văd vagabond. Nu mă are nimeni la mână. Nu m-am implicat politic. Am zis adevărul şi nu poa’ să-mi zică nimeni nimic! În afară că m-au jignit trei preşedinţi că beau! Io beau de-o rup în două!".
Zice că e un pic mai zbuciumat, dar nu golan. "Am nişte reacţii pe care unu’ normal nu le are! De n-aveam poziţia pe care o aveam, eram la pârnaie", recunoaşte Serghei. Ultima trăsnaie îi arată adevărata dimensiune: "N-am mai dat cu pumnu’, da’ am nişte ieşiri. I-am bătut struţu’ unui prieten. I-am dat cu un lemn în tâmplă. Să baţi struţu’ la 58 de ani, nu prea e normal!".
N-a citit nicio poezie şi "mânca" generali pe pâine
A devenit celebru de pe urma lui Nicu Ceauşescu. Are un merit. Şi-a asumat relaţia. Alţii s-au lepădat. A povestit tot despre defunctul său prieten. Mai are ceva? "Io ştiu ce-am spus şi ce n-am spus? Toţi cretinii l-au asimilat cu băutură şi femei! Aia a fost o perioadă! Apoi am luat-o fiecare pe drumul său! Alea, cu violurile, sunt aberaţii! Odată, la Pescăruş, îl legitima un plutonier şi el stătea! Păi, io mâncam generali! Am avut scandal în toate secţiile! Doar nu mă duceau la circă, că stăteam în parc şi citeam poezii... Io n–am citit în viaţa mea o poezie! N-am înţeles nici muzica simfonică, deşi am băut cu Nicuşor acasă la Ion Voicu! Că muistu’ ăla mic cânta la flautu’ fermecat!", se ia de Mădălin, fost tovarăş de şpriţ.
Regrete. Azi nu mai poate să bată poliţişti
A fost apropiat de familia Ceauşescu. "Corect şi cinstit, o perioadă am fost împreună... Ea voia să ne crească împreună, să fim educaţi. Proveneau din familii simple... Erau modeşti", îşi aminteşte Serghei Mizil. Se enervează: "Şi la proces... Să te împuşte unii şi să cânţi Internaţionala! Păi io le luam familia, copiii în p... Mâncam urechea unuia!", e admirativ Serghei. "Nu ştiu dacă mă înghiţeau. Eram destul de exagerat în ce făceam. Azi, un copil de demnitar poată să bată un general, un miliţian pe stradă sau o circă întreagă!? Acu’, îl daţi 50 de ani la ziare, până ia şi viaţa din el!".
"Rogulski spune chestii pe care un cretin le crede!"
Serghei Mizil are altă părere faţă de recentele devăluiri despre viaţa familiei Ceauşescu: "După Revoluţie, mulţi oameni, care au fost demnitari şi au făcut parte din anturajul cuplului preziden ţial, bat câmpii rău! Într-un fel, e vina televiziunilor care cheamă oameni bolnavi mintal, sau sclerozaţi, care induc lumea în eroare. Mă refer şi la Rogulski, care spune nişte chestii pe care numai un cretin poa’ să le creadă! A zis că Ceauşescu a schimbat un proiect că a strănutat unu’! Cum să spui asemenea inepţii!?". Serghei gesticulează puternic. Pe pieptul păros îi atârnă un lanţ cu trei cruci.
"Cum s-o «arzi» pe coana Leana!?"
Recentele dezvăluiri ale generalului Nicolae Stan, despre viaţa intimă a Elenei Ceauşescu, nu sunt pe placul lui. "Sunt neconforme cu realitatea!". Era curvă coana Leana?: "Haide, dom’le, termină cu prostiile! La aia îi era ruşine şi să zică p--ă! Se ruşina!". I-a pus coarne lui nea Nicu?: "Nu i-a pus, n-avea cum! N-avea curaj nimeni! Păi, cum s-o «arzi» p-aia? Şi numele i-l pronunţau în şoaptă. Pleşiţă era preş! Îţi spun io, n-o regula nimeni. Sunt poveşti!", turuie Serghei, cu un aer cunoscător.
Supărat e Doamne, supărat!
"Noaptea, mai fur şi din case", râde Mizil la întrebarea dacă l-a afectat criza. "Da! Ca pe toată lumea. S-a dus totu’ la un sfert! Da’ am două cârciumi şi o emisiune“, mărturiseşte Serghei.
Se enervează: "După Revoluţie, securiştii erau dizidenţi! Acum scriu cărţi! De ce nu scrie Ion Diaconescu, un om cu demnitate!", e dezgustată fosta beizadea comunistă de cei cu care şi-a trăit tinereţea. "La noi nu-i capitalism, e bătaie de joc! Nu-i respectat dreptul la proprietate! E protecţie socială? În comunism era mai mare! Nu există pătură de mijloc", se supără pe viaţă Serghei Mizil.
"N-am fost sărac, ca Iliescu!"
Spune că nu simpatizează cu niciun partid: "N-am apartenenţă politică sau simpatii... Toţi sunt încârligaţi! Nu există doctrine! Pe Ceauşescu, ăia din casă l-au trădat. A doua zi!". Vizavi de rege, Serghei Mizil e tranşant: "N-am nimic cu el. Da’ ştii câţi erau când l-au luat? Patru! Ştii câţi comunişti erau în ţară? Şase! Îţi spun io!".
Zice că e fericit: "N-am avut pretenţii mari! Nu m-am îmbolnăvit că ăla are Bentley, bani, sau altceva! Cu cine mi-a plăcut cu ăla am stat. Sunt cinstit! N-am fost sărac, ca Iliescu, muri-mi-ar cine ştiu io!", e enervat Serghei Mizil. Bate în retragere: "N-o da p-asta, că mă cert cu fraieru’!".
Se duce la TV ca să se facă de rahat
E ranchiunos şi vulgar. "Azi mănâncă căcat mulţi prieteni ai mei care sunt politicieni. Şi cântă, să-i afle lumea!", e aluziv, tot la Mădălin Voicu, Serghei Mizil. Se enervează şi se umflă ca un broscoi. "Tu’l în morţii mă-sii, ce să discute Ceauşescu cu noi!? Ce să ne spună el nouă? Îi tot trimitea p-ăia de la Direcţia a V-a, să nu mai bem, să nu mai facem! Toţi mint! Noi beam!", e dezarmant de sincer urmaşul lui Paul Niculescu-Mizil. Acum a lăsat-o mai moale cu alcoolul. "Mai beau, da’ mai rar. Când mă apuc de băut, beau o săptămână, mă fac de căcat cât pentru un an şi mă las...", se dă Serghei singur în gât. Spune că şi la televiziuni se duce tot ca să se facă de căcat: "Aşa mă simt io bine!".
(12.10.2011)
MINISTRUL ARITON S-A FACUT MEMBRU PSD IN 2003
SA SCAPE DE UN DOSAR PENAL
Cei care l-au anchetat pe actualul ministru PDL au ajuns in posturi-cheie: Laura Codruta Kovesi e procuror general, iar politistul Tiberiu Ivancea e sef IPJ Sibiu.
Fostul presedinte al PDL Sibiu, Nicolae Nan, a declarat ca in 2003 l-a sfatuit pe actualul ministru al Economiei, Ion Ariton (foto), sa plece la PSD, daca social-democratii reusesc sa-l scape de "incurcatura" de la Petrom. "Nu stiu de ce a negat. ca ar fi avut semnata o adeziune la PSD. El avea niste incurcaturi atunci la Petrom. Cei de la PSD i-au promis ca daca se duce acolo, ei vor maslui treaba asta", a declarat democrat-liberalul Nicolae Nan.
Nan a declarat că l-a sfătuit să plece la PSD, dacă social-democrații reusesc să-l scape de ”încurcătura” de la Petrom. Mai mult, Nan spune că plecarea lui Ariton din PD nu ar fi produs nicio pagubă partidului. Nan a făcut aceste declaratii în cadrul emisiunii Pulsul Adevărului de la postul de televiziune Antena 1 Sibiu. ”Nu stiu de ce a negat că ar fi avut semnată o adeziune la PSD. El avea niste încurcături atunci la Petrom. Cei de la PSD i-au promis că dacă se duce acolo, ei vor măslui treaba asta. Și atunci, omul mi-a spus: ”Mă duc acolo”. I-am spus, dacă te salvează, du-te. Si acum vor să facă uz de treaba asta. Nu stiu de ce nu au arătat-o si nu stiu de ce nu au legalizat-o, de ce nu l-au primit. (...) Vă spun sincer, că nu am de ce să mint. A venit Bebe Ariton la mine si mi-a zis ”Nea Nicule, mi-au promis ăstia că îmi rezolvă problema, desi eu sunt nevinovat” si i-am zis du-te mă acolo că nu e nicio pagubă”, a declarat Nan.
Fostul presedinte al PD sustine că nu poate fi vorba de un santaj la vremea aceea, pentru că erau cu toții prieteni, si social-democratii si democratii. ”Nu stiu dacă mirosea a santaj, erau toti la municipiu si Ariton și Cindrea si Suditu si erau relatii prietenesti”, mai declarat Nan.
Cei care l-au anchetat, în 2003, pe actualul ministru al Economiei, Ion Ariton, pentru neglijentă în serviciu si fals intelectual, au ajuns pe functii importante. Procurorul de caz, Laura Codruța Kovesi, este acum procurorul general al României, iar ofiterul de politie care a muncit la anchetă este nimeni altul decât actualul sef al Inspectoratului de Politie Judetean Sibiu, comisarul Tiberiu Ivancea. Cei doi au decis scoaterea de sub urmărire penală (SUP) atât în cazul lui Ariton, cât si a celorlalte opt persoane anchetate.
Fostul deputat Gheorghe Suditu a dat de înteles că Ariton nu a mai fost primit în PSD pentru că în organizatie nu sunt decât ”oameni adevărati”. ”Spune că nu a avut niciodată treabă cu PSD. Cum să nu aibă, din moment ce a stat 11 luni la usa PSD. Si nu l-am primit. Multi din cei care sunt acum în functii de conducere au plecat într-un fel sau altul din PSD. Am constituit cadre de rezervă pentru actuala guvernare, oameni de care nu suntem multumiti”, a declarat Suditu.
(05.10.2011)
Nan a declarat că l-a sfătuit să plece la PSD, dacă social-democrații reusesc să-l scape de ”încurcătura” de la Petrom. Mai mult, Nan spune că plecarea lui Ariton din PD nu ar fi produs nicio pagubă partidului. Nan a făcut aceste declaratii în cadrul emisiunii Pulsul Adevărului de la postul de televiziune Antena 1 Sibiu. ”Nu stiu de ce a negat că ar fi avut semnată o adeziune la PSD. El avea niste încurcături atunci la Petrom. Cei de la PSD i-au promis că dacă se duce acolo, ei vor măslui treaba asta. Și atunci, omul mi-a spus: ”Mă duc acolo”. I-am spus, dacă te salvează, du-te. Si acum vor să facă uz de treaba asta. Nu stiu de ce nu au arătat-o si nu stiu de ce nu au legalizat-o, de ce nu l-au primit. (...) Vă spun sincer, că nu am de ce să mint. A venit Bebe Ariton la mine si mi-a zis ”Nea Nicule, mi-au promis ăstia că îmi rezolvă problema, desi eu sunt nevinovat” si i-am zis du-te mă acolo că nu e nicio pagubă”, a declarat Nan.
Fostul presedinte al PD sustine că nu poate fi vorba de un santaj la vremea aceea, pentru că erau cu toții prieteni, si social-democratii si democratii. ”Nu stiu dacă mirosea a santaj, erau toti la municipiu si Ariton și Cindrea si Suditu si erau relatii prietenesti”, mai declarat Nan.
Cei care l-au anchetat, în 2003, pe actualul ministru al Economiei, Ion Ariton, pentru neglijentă în serviciu si fals intelectual, au ajuns pe functii importante. Procurorul de caz, Laura Codruța Kovesi, este acum procurorul general al României, iar ofiterul de politie care a muncit la anchetă este nimeni altul decât actualul sef al Inspectoratului de Politie Judetean Sibiu, comisarul Tiberiu Ivancea. Cei doi au decis scoaterea de sub urmărire penală (SUP) atât în cazul lui Ariton, cât si a celorlalte opt persoane anchetate.
Fostul deputat Gheorghe Suditu a dat de înteles că Ariton nu a mai fost primit în PSD pentru că în organizatie nu sunt decât ”oameni adevărati”. ”Spune că nu a avut niciodată treabă cu PSD. Cum să nu aibă, din moment ce a stat 11 luni la usa PSD. Si nu l-am primit. Multi din cei care sunt acum în functii de conducere au plecat într-un fel sau altul din PSD. Am constituit cadre de rezervă pentru actuala guvernare, oameni de care nu suntem multumiti”, a declarat Suditu.
(05.10.2011)
NEVASTA LUI BOTIS SI-A FALSIFICAT CV-ul PENTRU A FI PARTE INTR-UN PROIECT EUROPEAN DIN CARE CASTIGA 8.000 EURO
Soţia fostului ministru al Muncii Ioan Botiş (foto), Ligia Botiş, a „prezentat o situaţie care nu corespunde realităţii” în CV-ul depus pentru a fi parte a proiectului european „Şansă la demnitate”. Aceasta a fost concluzia inspectorilor Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF).
„Ţinând cont de complexitatea activităţilor (...) apreciem că experienţa managerială anterioară deţinută de doamna Ligia Botiş nu este suficientă şi relevantă pentru a o recomanda în vederea ocupării funcţiei pentru care a aplicat în cadrul proiectului”, au scris reprezentanţii DLAF în nota înaintată procurorilor DNA. Deşi nota de control a DLAF a fost transmisă DNA la jumătatea lunii iulie, procurorii anticorupţie au comunicat, la cererea Mediafax, că Ligia Botiş nu are calitatea de învinuit sau de inculpat în vreun dosar.
Potrivit Mediafax, reprezentanţii DLAF au comunicat că cei care au verificat modul în care a fost derulat proiectul „Şansă la demnitate” au descoperit „posibile infracţiuni legate de modul de obţinere a fondurilor europene”. „Doamna Botiş trebuia să aibă cinci ani de experienţă în management, resurse umane sau comunicare. În realitate, ea a lucrat doar un an şi patru luni ca manager al firmei ei, un mic atelier de mobilă care a avut, de la înfiinţare, cel mult trei angajaţi. A trecut, de asemenea, în CV, la capitolul «experienţă profesională», faptul că este doctorand la Universitatea Tehnică din Cluj, pe care a trecut-o ca fiind angajatorul ei, în condiţiile în care nu are cu instituţia un raport de muncă”, au declarat surse judiciare.
Mai mult, având în vedere performanţele economice ale firmei lui Botiş, controlorii DLAF au afirmat că, în opinia lor, Ligia Botiş nu avea calificarea şi experienţa necesare să ocupe poziţia de responsabil de grup în acest proiect.
Conform controlului DLAF, Ligia Botiş a câştigat, din participarea în acest proiect, suma de 33.317 lei, adică aproximativ 8.000 de euro. Ea a primit aceşti bani ca salariu, din prefinanţarea primită de organizaţie pentru proiectul propus.
Sursele citate au mai declarat că Ligia Botiş a venit la DLAF de două ori, o dată chiar împreună cu soţul său, însă, spre deosebire de alţi şase participanţi la proiect, a refuzat să răspundă întrebărilor inspectorilor, astfel că aceştia au înaintat nota de control la DNA. În document, reprezentanţii DLAF au scris că o suspectează pe Ligia Botiş că s-ar face vinovată de o infracţiune din Legea 78 din 2000 „privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, faptă pedepsită cu închisoare de la trei la 15 ani.
Scandalul privind proiectul „Şansă la demnitate” derulat de Asociaţia Parteneriat Euro-Activ din Bistriţa a izbucnit în luna aprilie a acestui an şi a dus la demisia de onoare a ministrului Muncii de atunci, Ioan Nelu Botiş. Presa a relatat că soţia ministrului Botiş este implicată într-un proiect european finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), Autoritatea de Management a acestuia fiind în subordinea Ministerului Muncii. Imediat, ANI l-a reclamat pe Botiş la DNA pentru conflict de interese. Pe lângă DLAF, şi Autoritatea de Management a POS-DRU a făcut propria verificare a modului în care s-a derulat proiectul, ajungând la o concluzie similară cu ancheta DLAF. În plus, în urma anchetei AM POS-DRU i-a cerut ONG-ului beneficiar să returneze finanţarea de 639.267 de lei, singurii bani primiţi pentru acest proiect, aici fiind incluşi şi cei 8.000 de euro primiţi de Ligia Botiş.
(04.10.2011)
„Ţinând cont de complexitatea activităţilor (...) apreciem că experienţa managerială anterioară deţinută de doamna Ligia Botiş nu este suficientă şi relevantă pentru a o recomanda în vederea ocupării funcţiei pentru care a aplicat în cadrul proiectului”, au scris reprezentanţii DLAF în nota înaintată procurorilor DNA. Deşi nota de control a DLAF a fost transmisă DNA la jumătatea lunii iulie, procurorii anticorupţie au comunicat, la cererea Mediafax, că Ligia Botiş nu are calitatea de învinuit sau de inculpat în vreun dosar.
Potrivit Mediafax, reprezentanţii DLAF au comunicat că cei care au verificat modul în care a fost derulat proiectul „Şansă la demnitate” au descoperit „posibile infracţiuni legate de modul de obţinere a fondurilor europene”. „Doamna Botiş trebuia să aibă cinci ani de experienţă în management, resurse umane sau comunicare. În realitate, ea a lucrat doar un an şi patru luni ca manager al firmei ei, un mic atelier de mobilă care a avut, de la înfiinţare, cel mult trei angajaţi. A trecut, de asemenea, în CV, la capitolul «experienţă profesională», faptul că este doctorand la Universitatea Tehnică din Cluj, pe care a trecut-o ca fiind angajatorul ei, în condiţiile în care nu are cu instituţia un raport de muncă”, au declarat surse judiciare.
Mai mult, având în vedere performanţele economice ale firmei lui Botiş, controlorii DLAF au afirmat că, în opinia lor, Ligia Botiş nu avea calificarea şi experienţa necesare să ocupe poziţia de responsabil de grup în acest proiect.
Conform controlului DLAF, Ligia Botiş a câştigat, din participarea în acest proiect, suma de 33.317 lei, adică aproximativ 8.000 de euro. Ea a primit aceşti bani ca salariu, din prefinanţarea primită de organizaţie pentru proiectul propus.
Sursele citate au mai declarat că Ligia Botiş a venit la DLAF de două ori, o dată chiar împreună cu soţul său, însă, spre deosebire de alţi şase participanţi la proiect, a refuzat să răspundă întrebărilor inspectorilor, astfel că aceştia au înaintat nota de control la DNA. În document, reprezentanţii DLAF au scris că o suspectează pe Ligia Botiş că s-ar face vinovată de o infracţiune din Legea 78 din 2000 „privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, faptă pedepsită cu închisoare de la trei la 15 ani.
Scandalul privind proiectul „Şansă la demnitate” derulat de Asociaţia Parteneriat Euro-Activ din Bistriţa a izbucnit în luna aprilie a acestui an şi a dus la demisia de onoare a ministrului Muncii de atunci, Ioan Nelu Botiş. Presa a relatat că soţia ministrului Botiş este implicată într-un proiect european finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), Autoritatea de Management a acestuia fiind în subordinea Ministerului Muncii. Imediat, ANI l-a reclamat pe Botiş la DNA pentru conflict de interese. Pe lângă DLAF, şi Autoritatea de Management a POS-DRU a făcut propria verificare a modului în care s-a derulat proiectul, ajungând la o concluzie similară cu ancheta DLAF. În plus, în urma anchetei AM POS-DRU i-a cerut ONG-ului beneficiar să returneze finanţarea de 639.267 de lei, singurii bani primiţi pentru acest proiect, aici fiind incluşi şi cei 8.000 de euro primiţi de Ligia Botiş.
(04.10.2011)
AVEM DOVADA! GERMANIA E DATOARE ROMANIEI
Demonstrarea datoriei pe care nemţii o au către România este un demers al doctorului în economie Radu Golban, un român stabilit în Elveţia şi care în urma unei discuţii, ne-a pus la dispoziţie unul din documentele care atestă faptul că România se află printre statele care au de luat bani de la Germania.
Radu Golban a explicat faptul că în afară de Elveţia, toate celelalte state au renunţat la datoria de la Germania. Se pare că o formulare ce apare în Tratatul de Pace de la Paris, semnat la vremea aceea de ministrul de externe Gheorghe Tătărescu, ar demonstra faptul că România renunţă la alte obligaţii financiare ale Germaniei, cu excepţia datoriei de dinainte de Război.
Practic, datoria nu poate fi contestată de nimeni pentru că mai există documente istorice care o atestă (Comisiei Bergier – comisie de anchetă a Elveţiei, instituită în anul 1998, pentru a analiza tranzacţiile cu aur în timpului celui de al doilea război mondial, Arhiva Germaniei; numărul de registru al arhivei germane din Berlin este: R 2 / 222; dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de compensaţie). Problema care se pune este dacă există vreun document care să arate că România ar fi renunţat la aceste datorii, iar până acum nu pare să existe un astfel de act.
"Am găsit solduri neachitate a Casei de Compensaţie, la finele anului 1944, de un 1.126.000 mărci imperiale. Înainte de obţinerea datelor am ştiut că a existat în timpul celui de-al doilea război mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeană numită Uniunea de Clearing", a spus Golban la o emisiune TV cu ceva timp în urmă.
Practic, datoria reprezintă oldul aferent relaţiilor comerciale româno-germane derulate în baza acordului de cliring din anul 1935.
Conform lucrărilor de specialitate, la nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring româno-german depăşea 1 miliard mărci imperiale.
Documentul de la Banca Reglementelor din Elvetia care atestă datoria Germaniei către România (pagina 182 şi 186)
(03.10.2011)
Radu Golban a explicat faptul că în afară de Elveţia, toate celelalte state au renunţat la datoria de la Germania. Se pare că o formulare ce apare în Tratatul de Pace de la Paris, semnat la vremea aceea de ministrul de externe Gheorghe Tătărescu, ar demonstra faptul că România renunţă la alte obligaţii financiare ale Germaniei, cu excepţia datoriei de dinainte de Război.
Practic, datoria nu poate fi contestată de nimeni pentru că mai există documente istorice care o atestă (Comisiei Bergier – comisie de anchetă a Elveţiei, instituită în anul 1998, pentru a analiza tranzacţiile cu aur în timpului celui de al doilea război mondial, Arhiva Germaniei; numărul de registru al arhivei germane din Berlin este: R 2 / 222; dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de compensaţie). Problema care se pune este dacă există vreun document care să arate că România ar fi renunţat la aceste datorii, iar până acum nu pare să existe un astfel de act.
"Am găsit solduri neachitate a Casei de Compensaţie, la finele anului 1944, de un 1.126.000 mărci imperiale. Înainte de obţinerea datelor am ştiut că a existat în timpul celui de-al doilea război mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeană numită Uniunea de Clearing", a spus Golban la o emisiune TV cu ceva timp în urmă.
Practic, datoria reprezintă oldul aferent relaţiilor comerciale româno-germane derulate în baza acordului de cliring din anul 1935.
Conform lucrărilor de specialitate, la nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring româno-german depăşea 1 miliard mărci imperiale.
Documentul de la Banca Reglementelor din Elvetia care atestă datoria Germaniei către România (pagina 182 şi 186)
(03.10.2011)
LOVELE PENTRU RACHITELE
12 MILIOANE EURO PENTRU ULITELE COPILARIEI LUI BOC !
Din decembrie 2009 romanii au avut mii de dovezi ca guvernul Boc isi aleg prioritatile in functie de interese meschine. După scandalul milioanelor de euro cheltuite cu frunza Elenei Udrea pe post de brand de ţară, România a alocat peste 11,9 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele, satul de baştină al lui Emil Boc!
În data de 1 iulie 2009, Consiliul Judeţean Cluj, condus de Alin Tişe, finul lui Emil Boc, a acordat un contract (contractul nr. 25/2009) în valoare de la 34.415.777 lei (circa 8,2 milioane euro), firmei MBS Group SRL din Turda pentru ”modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele - Prislop - Ic Ponor”. MBS Group SRL este firma “celebrului” Gabriel Silagy, consilier local PDL si afacerist -minune din Turda despre care “Gazeta Sporturilor” a dezvăluit în aprilie 2010 că a câştigat contracte de la statul român în valoare de 50 de milioane de euro, într-un singur an de zile, din 2009 până în 2010. Cea mai bună afacere Silagy a făcut-o la Braşov, unde a construit cu un preţ de trei ori mai mare un patinoar acoperit. Insa, SRL-ul lui Silagy, de multă vreme abonata la contractele cu statul, este specializată nu doar în construirea de săli de sport, patinoare şi bazine de înot, ci şi în reabilitarea de drumuri turistice. Cât de specialist e Silagy în reabilitări de drumuri? Nimeni nu stie, deoarece lucrarile in satul lui Boc nu au început, la mai mult de un an de la atribuirea contractului.
Anunţul de atribuire iniţial catre firma lui Silagy, datat 2009, nu apare pe SEAP. Dar din actul adiţional la contract rezulta ca MBS Group SRL a fost singurul ofertant pentru contractul initial de 8,2 milioane de euro finanţat din fonduri comunitare (Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3) astfel: Fondul European de Dezvoltare Regională 85,0%, bugetul central de stat 13%, buget propriu 2%, iar costurile neeligibile vor fi acoperite de către Autoritatea Contractantă. Modernizarea drumurilor turistice Răchiţele-Prislop-Ic Ponor constă în ”execuţia de lucrări de drumuri şi ziduri de sprijin prefabricate şi din ziduri din gabioane”.
Recent, la distanta de un an de zile de la atribuirea contractului catre firma lui Silagy, CJ Cluj (condus de Alin Tişe, finul lui Boc) mai alocă 3,7 milioane de euro, fără TVA, pentru acelaşi contract. CJ Cluj a publicat pe SEAP în data de 22.09.2011 anunţul potrivit căruia pentru lucrările suplimentare prin care se modernizează infrastructura de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop-Ic Ponor, e necesară alocarea a încă 16.024.870 de lei (3,7 milioane de euro) fără TVA, printr-un act aditional. CJ Cluj justifică alegerea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare motivând: "Lucrările / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice".
(30.09.2011)
În data de 1 iulie 2009, Consiliul Judeţean Cluj, condus de Alin Tişe, finul lui Emil Boc, a acordat un contract (contractul nr. 25/2009) în valoare de la 34.415.777 lei (circa 8,2 milioane euro), firmei MBS Group SRL din Turda pentru ”modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele - Prislop - Ic Ponor”. MBS Group SRL este firma “celebrului” Gabriel Silagy, consilier local PDL si afacerist -minune din Turda despre care “Gazeta Sporturilor” a dezvăluit în aprilie 2010 că a câştigat contracte de la statul român în valoare de 50 de milioane de euro, într-un singur an de zile, din 2009 până în 2010. Cea mai bună afacere Silagy a făcut-o la Braşov, unde a construit cu un preţ de trei ori mai mare un patinoar acoperit. Insa, SRL-ul lui Silagy, de multă vreme abonata la contractele cu statul, este specializată nu doar în construirea de săli de sport, patinoare şi bazine de înot, ci şi în reabilitarea de drumuri turistice. Cât de specialist e Silagy în reabilitări de drumuri? Nimeni nu stie, deoarece lucrarile in satul lui Boc nu au început, la mai mult de un an de la atribuirea contractului.
Anunţul de atribuire iniţial catre firma lui Silagy, datat 2009, nu apare pe SEAP. Dar din actul adiţional la contract rezulta ca MBS Group SRL a fost singurul ofertant pentru contractul initial de 8,2 milioane de euro finanţat din fonduri comunitare (Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3) astfel: Fondul European de Dezvoltare Regională 85,0%, bugetul central de stat 13%, buget propriu 2%, iar costurile neeligibile vor fi acoperite de către Autoritatea Contractantă. Modernizarea drumurilor turistice Răchiţele-Prislop-Ic Ponor constă în ”execuţia de lucrări de drumuri şi ziduri de sprijin prefabricate şi din ziduri din gabioane”.
Recent, la distanta de un an de zile de la atribuirea contractului catre firma lui Silagy, CJ Cluj (condus de Alin Tişe, finul lui Boc) mai alocă 3,7 milioane de euro, fără TVA, pentru acelaşi contract. CJ Cluj a publicat pe SEAP în data de 22.09.2011 anunţul potrivit căruia pentru lucrările suplimentare prin care se modernizează infrastructura de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop-Ic Ponor, e necesară alocarea a încă 16.024.870 de lei (3,7 milioane de euro) fără TVA, printr-un act aditional. CJ Cluj justifică alegerea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare motivând: "Lucrările / produsele / serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice".
(30.09.2011)
FINLANDEZII NE DAU MAT LA EXPORTURI
NOKIA INCHIDE FABRICA DE LA JUCU
"Nokia vrea să-şi ajusteze producţia de telefoane către locaţiile cu proximitate optimă faţă de distribuitori şi de pieţele cheie. Prin urmare, Nokia intenţionează să închidă fabrica de la Cluj, România, înainte de sfârşitul anului 2011, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia oferă o mai bună scară a operaţiunilor şi beneficii de proximitate", se spune într-un comunicat transmis joi de grupul finlandez Nokia.
"Închiderea fabricii de la Cluj şi ajustările aduse lanţului comercial vor avea un impact de circa 2.200 de angajaţi asupra forţei de muncă. Concedierile se adaugă la disponibilizările a 6.000 de angajaţi anunţate în aprilie. Angajaţii afectaţi vor avea acces la un program de sprijin derulat de Nokia", se spune în comunicat.
Producătorul finlandez de telefoane mobile a mai închis în acest an şi centrul de Cercetare şi Dezvoltare din Cluj, concediind cei aproximativ 120 de angajaţi ai unităţii.
Decizia face parte dintr-un pachet de măsuri suplimentare de aliniere a forţei de muncă şi a operaţiunilor. De asemenea, grupul va renunţa la alţi 1.300 de angajaţi din cadrul diviziei Location & Commerce.
EXPORTURILE ROMANIEI VOR SCADEA CU CEL PUTIN 750 DE MILIOANE DE EURO
Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia. După primele nouă luni ale anului trecut, compania avea deja exporturi de 750 milioane euro. Afacerile Nokia România au crescut anul trecut la 6,7 miliarde lei (circa 1,6 miliarde euro), de la 4,3 miliarde lei în 2009. Compania a avut în 2010 venituri de 7 miliarde lei şi un profit net de 181 miliarde lei.
Grupul finlandez Nokia a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 de milioane de euro. Nokia a primit în 2007 cu titlu gratuit 90 din cele 159 hectare ale Parcului Industrial Tetarom III, iar Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură la acest parc, pentru investiţia de la Jucu. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a precizat atunci că, pentru introducerea utilităţilor pe terenul de 159 de hectare al Parcului Industrial de la Jucu sunt necesare 33 milioane euro, din care 10 milioane euro ar urma sã fie asigurate de autorităţile judeţene şi locale, iar restul sumei din fonduri guvernamentale.
Nokia a pus sub evaluare şi operaţiunile din Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) şi Reynosa (Mexic). Aceste fabrici vor continua să producă pentru pieţele din Europa şi America de Nord, însă grupul intenţionează să le reorienteze treptat către software şi personalizarea pachetelor de vânzări. Măsurile vor afecta forţa de muncă de la cele trei fabrici începând de anul viitor.
Compania avea la sfârşitul lunii iunie peste 138.000 de angajaţi la nivel global, faţă de circa 130.000 la sfârşitul anului trecut.
(29.09.2011)
"Închiderea fabricii de la Cluj şi ajustările aduse lanţului comercial vor avea un impact de circa 2.200 de angajaţi asupra forţei de muncă. Concedierile se adaugă la disponibilizările a 6.000 de angajaţi anunţate în aprilie. Angajaţii afectaţi vor avea acces la un program de sprijin derulat de Nokia", se spune în comunicat.
Producătorul finlandez de telefoane mobile a mai închis în acest an şi centrul de Cercetare şi Dezvoltare din Cluj, concediind cei aproximativ 120 de angajaţi ai unităţii.
Decizia face parte dintr-un pachet de măsuri suplimentare de aliniere a forţei de muncă şi a operaţiunilor. De asemenea, grupul va renunţa la alţi 1.300 de angajaţi din cadrul diviziei Location & Commerce.
EXPORTURILE ROMANIEI VOR SCADEA CU CEL PUTIN 750 DE MILIOANE DE EURO
Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia. După primele nouă luni ale anului trecut, compania avea deja exporturi de 750 milioane euro. Afacerile Nokia România au crescut anul trecut la 6,7 miliarde lei (circa 1,6 miliarde euro), de la 4,3 miliarde lei în 2009. Compania a avut în 2010 venituri de 7 miliarde lei şi un profit net de 181 miliarde lei.
Grupul finlandez Nokia a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 de milioane de euro. Nokia a primit în 2007 cu titlu gratuit 90 din cele 159 hectare ale Parcului Industrial Tetarom III, iar Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură la acest parc, pentru investiţia de la Jucu. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a precizat atunci că, pentru introducerea utilităţilor pe terenul de 159 de hectare al Parcului Industrial de la Jucu sunt necesare 33 milioane euro, din care 10 milioane euro ar urma sã fie asigurate de autorităţile judeţene şi locale, iar restul sumei din fonduri guvernamentale.
Nokia a pus sub evaluare şi operaţiunile din Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) şi Reynosa (Mexic). Aceste fabrici vor continua să producă pentru pieţele din Europa şi America de Nord, însă grupul intenţionează să le reorienteze treptat către software şi personalizarea pachetelor de vânzări. Măsurile vor afecta forţa de muncă de la cele trei fabrici începând de anul viitor.
Compania avea la sfârşitul lunii iunie peste 138.000 de angajaţi la nivel global, faţă de circa 130.000 la sfârşitul anului trecut.
(29.09.2011)
DD are PP, dar PP n-are DD
De mai bine de un an, Dan Diaconescu a lasat sa se inteleaga public ca este liderul Partidului Popular ornat cu initialele sale. Ei bine, desi a fost perceput ca liderul acestuia şi candidat la Presedintie, Dan Diaconescu NU este membru al partidului pe care l-a fondat. El a recunoscut acest aspect lucru într-o emisiune la Realitatea TV. Diaconescu a explicat faptul ca nu putea fi membru de partid pentru că şi-ar fi pierdut calitatea de ziarist (!!!). Surprinzator, desi a spus de nenumarate ori, public, ca se vrea Presedinte, Diaconescu spune acum că nu este interesat să candideze la vreo demnitate. Aceasta nu este insa singura păcăleală gen Diaconescu. El a promis că atunci cand PP-DD va ajunge la guvernare, va elimina salariile miniştrilor şi parlamentarilor si va face în primul an o autostradă de la un capăt la altul al ţării. În ceea ce priveşte cei 20.000 de euro promişi fiecarui cetatean de luni bune, Diaconescu spune acum ca banii vor fi daţi doar membrilor partidului, dar nu în mână, ci doar daca aceştia pornesc o afacere. Si ca tacamul sa fie complet, Diaconescu a remarcat faptul ca banii promisi ar urma să fie daţi doar după ce PP-DD va reuşi să îmbunătăţească nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor.
(28.09.2011)
(28.09.2011)
CHEZASIE DE CUMETRIE
FRATELE PRESEDINTELUI I-A ANGAJAT AVOCAT
LUI BERCEA MONDIAL !
Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, i-a trimis interlopului Bercea Mondial un avocat care să-l reprezinte în instanţă. Apărătorul a recunoscut că a venit la Craiova tocmai de la Constanţa, strict la rugămintea lui Mircea Băsescu, dată fiind legătura dintre cele două familii. Avocatul a declarat că îl apără pe Bercea Mondial datorită legăturii pe care o are acesta cu familia Băsescu. "Îl apăr pe Sandu Anghel dată fiind legătura acestuia cu familia Băsescu", a precizat Şerban Calafus. Tatăl lui Şerban Calafus, avocatul Sorin Calafus, l-a apărat pe Mircea Băsescu în procesul cu jurnalistul Sorin Roşca Stănescu.
În luna august a acestui an, mai multe stenograme apărute în raportul final al Comisiei de Disciplină pentru procurori din cadrul CSM au dezvăluit faptul că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, ar fi primit 300.000 de euro de la familia lui Bercea Mondial în schimbul eliberării acestuia din arest.
Legătura lui Bercea cu familia prezidenţială a fost confirmată după ce interlopul a fost prezent anul trecut, în octombrie, la înmormântarea mamei preşedintelui Băsescu.
Se pare că fratele preşedintelui Traian Băsescu şi Bercea Mondial, capul lumii interlope din Olt, sunt încuscriţi. Mircea Băsescu a botezat-o pe nepoata lui Bercea, într-o biserică de cartier din Constanţa.
Bercea Mondial s-a lăudat de mai multe ori, în faţa procurorilor care l-au arestat, cu relaţiile sale cu familia prezidenţială. Potrivit Tribunalului Olt, Bercea este convins că nu va ajunge să fie pedepsit pentru faptele sale datorită strânselor legături cu Traian Băsescu.
Bercea Mondial este cercetat într-un dosar pentru tentativă de omor, după ce şi-ar fi înjunghiat nepotul, Ionuţ Anghel, zis Mercedes.
(27.09.2011)
În luna august a acestui an, mai multe stenograme apărute în raportul final al Comisiei de Disciplină pentru procurori din cadrul CSM au dezvăluit faptul că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, ar fi primit 300.000 de euro de la familia lui Bercea Mondial în schimbul eliberării acestuia din arest.
Legătura lui Bercea cu familia prezidenţială a fost confirmată după ce interlopul a fost prezent anul trecut, în octombrie, la înmormântarea mamei preşedintelui Băsescu.
Se pare că fratele preşedintelui Traian Băsescu şi Bercea Mondial, capul lumii interlope din Olt, sunt încuscriţi. Mircea Băsescu a botezat-o pe nepoata lui Bercea, într-o biserică de cartier din Constanţa.
Bercea Mondial s-a lăudat de mai multe ori, în faţa procurorilor care l-au arestat, cu relaţiile sale cu familia prezidenţială. Potrivit Tribunalului Olt, Bercea este convins că nu va ajunge să fie pedepsit pentru faptele sale datorită strânselor legături cu Traian Băsescu.
Bercea Mondial este cercetat într-un dosar pentru tentativă de omor, după ce şi-ar fi înjunghiat nepotul, Ionuţ Anghel, zis Mercedes.
(27.09.2011)
ACORDUL PRIVIND SCUTUL ANTIRACHETA FACUT PUBLIC
Acordul încheiat de România şi SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu a fost făcut public. Ministrul de Externe. Documentul este dat publicităţii în urma unei înţelegeri la care s-a ajuns cu SUA.
CE PREVEDE ACORDUL
Baza de la Deveselu, în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
Baza de la Deveselu rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia României, iar operaţiunile din bază se vor desfăşura numai cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice, se arată în articolul IV al Acordului privind scutul. Acordul prevede totodată că "forţelor Statelor Unite le vor fi autorizate accesul în Bază şi utilizarea acesteia cu respectarea deplină a legislaţiei române". Documentul mai prevede că "toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele Statelor Unite, sunt proprietatea României, în timp ce obiectele şi instalaţiile mobile rămân proprietatea forţelor Statelor Unite sau a contractorilor Statelor Unite, după caz".
În plus, "legile aplicabile pe teritoriul României se vor aplica în perimetrul Bazei", iar forţele SUA vor avea obligaţia să respecte legile României şi să se abţină de la orice activitate neconformă cu spiritul Acordului. De asemenea, tratatul prevede explicit că "operaţiunile din Bază se desfăşoară cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice".
România nu-şi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
"România nu-şi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu sau pentru nicio pretenţie în legătură cu un astfel de prejudiciu, cauzat în afara teritoriului României de elemente ale Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România", se arată în document. Acordul prevede şi o excepţie de la această regulă, respectiv cazul în care astfel de prejudicii sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României. Textul prevede că cele două părţi se vor întâlni cu scopul de a ajunge la o soluţionare reciproc acceptabilă, echitabilă şi justă a pretenţiilor în timp util, ţinând cont de circumstanţe şi de obligaţii.
SUA vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor de la Deveselu
Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite "va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor" de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei în afara perimetrului Facilităţii, prevede acordul privind scutul antirachetă. "Baza şi personalul militar şi civil român aflat în Bază vor fi sub comandă română exercitată de către un reprezentant al forţelor armate române (denumit în continuare «Comandantul român»)", se arată în acord. Documentul prevede explicit atribuţiile acestui comandant român care va fi desemnat în treizeci de zile de la intrarea în vigoare a acordului.
Astfel, comandantul român "va consilia în legătură cu relaţionarea cu instituţiile guvernamentale şi locale române şi va facilita contactele cu astfel de instituţii"; "va participa la coordonarea sprijinului logistic reciproc pentru personalul militar şi civil aflat în Bază"; "va participa la coordonarea asigurării securităţii în incinta Bazei"; "va participa la coordonarea instruirii comune în incinta Bazei"; "va consilia Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite (n.red. omologul comandantului român) cu privire la legislaţia română relevantă pentru operarea Bazei".
SUA vor utiliza, "în măsura posibilului", cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
Acordul privind scutul antirachetă prevede că forţele Statelor Unite vor utiliza, "în măsura posibilului", persoane fizice şi juridice cu cetăţenie română ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte în cadrul bazei de la Deveselu.
Documentul prevede că forţele americane de la Deveselu vor putea "să întreprindă măsuri de construcţie şi să facă modificări majore şi îmbunătăţiri şi să menţină, să întreţină şi să opereze instalaţii şi elemente de infrastructură pentru apărarea împotriva rachetelor balistice în Bază".
Acordul obligă însă SUA să obţină autorizaţie din partea autorităţilor române, cu trimiterea prealabilă a documentaţiei necesare, în cazul unor măsuri de construcţie.
"Anterior începerii unei activităţi de construcţie referitoare la Bază, Statele Unite vor furniza României o planificare a activităţii de construcţie. Statele Unite vor transmite de asemenea toată documentaţia de construire relevantă înainte de a solicita autorizarea României. România va răspunde solicitării Statelor Unite pentru autorizare în treizeci de zile de la transmiterea oficială a documentelor relevante. În cazul unor construcţii în interiorul Bazei, dacă România nu emite autorizaţia în treizeci de zile, Statele Unite pot să înceapă activităţile de construcţie planificate", se arată în document.
Conform acordului, România va obţine autorizaţia necesară pentru construire în conformitate cu legislaţia română şi prevederile Acordului de cooperare în domeniul apărării şi cu aranjamentele de implementare aplicabile.
"În cazul construcţiilor în interiorul Bazei, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce treizeci şi cinci la sută din proiect este transmis României, în timp ce în cazul construcţiilor în afara Bazei şi în legătură cu ea, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce sută la sută din proiect este transmis României", stabileşte documentul.
În acest context, acordul menţionează explicit că "forţele Statelor Unite vor utiliza, în măsura posibilului, persoane fizice şi juridice locale ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte, în măsura în care ofertele unor astfel de furnizori sunt competitive şi sunt cele mai avantajoase".
Trebuie precizat ca persoana care a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă a fost secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu
(23.09.2011)
CE PREVEDE ACORDUL
Baza de la Deveselu, în proprietatea şi sub jurisdicţia suverană a României
Baza de la Deveselu rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia României, iar operaţiunile din bază se vor desfăşura numai cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice, se arată în articolul IV al Acordului privind scutul. Acordul prevede totodată că "forţelor Statelor Unite le vor fi autorizate accesul în Bază şi utilizarea acesteia cu respectarea deplină a legislaţiei române". Documentul mai prevede că "toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele Statelor Unite, sunt proprietatea României, în timp ce obiectele şi instalaţiile mobile rămân proprietatea forţelor Statelor Unite sau a contractorilor Statelor Unite, după caz".
În plus, "legile aplicabile pe teritoriul României se vor aplica în perimetrul Bazei", iar forţele SUA vor avea obligaţia să respecte legile României şi să se abţină de la orice activitate neconformă cu spiritul Acordului. De asemenea, tratatul prevede explicit că "operaţiunile din Bază se desfăşoară cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice".
România nu-şi asumă răspunderea pentru prejudiciile în afara teritoriului său
"România nu-şi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu sau pentru nicio pretenţie în legătură cu un astfel de prejudiciu, cauzat în afara teritoriului României de elemente ale Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România", se arată în document. Acordul prevede şi o excepţie de la această regulă, respectiv cazul în care astfel de prejudicii sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României. Textul prevede că cele două părţi se vor întâlni cu scopul de a ajunge la o soluţionare reciproc acceptabilă, echitabilă şi justă a pretenţiilor în timp util, ţinând cont de circumstanţe şi de obligaţii.
SUA vor avea autoritate exclusivă asupra operaţiunilor de la Deveselu
Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite "va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor" de la Deveselu, în timp ce România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei în afara perimetrului Facilităţii, prevede acordul privind scutul antirachetă. "Baza şi personalul militar şi civil român aflat în Bază vor fi sub comandă română exercitată de către un reprezentant al forţelor armate române (denumit în continuare «Comandantul român»)", se arată în acord. Documentul prevede explicit atribuţiile acestui comandant român care va fi desemnat în treizeci de zile de la intrarea în vigoare a acordului.
Astfel, comandantul român "va consilia în legătură cu relaţionarea cu instituţiile guvernamentale şi locale române şi va facilita contactele cu astfel de instituţii"; "va participa la coordonarea sprijinului logistic reciproc pentru personalul militar şi civil aflat în Bază"; "va participa la coordonarea asigurării securităţii în incinta Bazei"; "va participa la coordonarea instruirii comune în incinta Bazei"; "va consilia Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite (n.red. omologul comandantului român) cu privire la legislaţia română relevantă pentru operarea Bazei".
SUA vor utiliza, "în măsura posibilului", cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte la Deveselu
Acordul privind scutul antirachetă prevede că forţele Statelor Unite vor utiliza, "în măsura posibilului", persoane fizice şi juridice cu cetăţenie română ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte în cadrul bazei de la Deveselu.
Documentul prevede că forţele americane de la Deveselu vor putea "să întreprindă măsuri de construcţie şi să facă modificări majore şi îmbunătăţiri şi să menţină, să întreţină şi să opereze instalaţii şi elemente de infrastructură pentru apărarea împotriva rachetelor balistice în Bază".
Acordul obligă însă SUA să obţină autorizaţie din partea autorităţilor române, cu trimiterea prealabilă a documentaţiei necesare, în cazul unor măsuri de construcţie.
"Anterior începerii unei activităţi de construcţie referitoare la Bază, Statele Unite vor furniza României o planificare a activităţii de construcţie. Statele Unite vor transmite de asemenea toată documentaţia de construire relevantă înainte de a solicita autorizarea României. România va răspunde solicitării Statelor Unite pentru autorizare în treizeci de zile de la transmiterea oficială a documentelor relevante. În cazul unor construcţii în interiorul Bazei, dacă România nu emite autorizaţia în treizeci de zile, Statele Unite pot să înceapă activităţile de construcţie planificate", se arată în document.
Conform acordului, România va obţine autorizaţia necesară pentru construire în conformitate cu legislaţia română şi prevederile Acordului de cooperare în domeniul apărării şi cu aranjamentele de implementare aplicabile.
"În cazul construcţiilor în interiorul Bazei, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce treizeci şi cinci la sută din proiect este transmis României, în timp ce în cazul construcţiilor în afara Bazei şi în legătură cu ea, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce sută la sută din proiect este transmis României", stabileşte documentul.
În acest context, acordul menţionează explicit că "forţele Statelor Unite vor utiliza, în măsura posibilului, persoane fizice şi juridice locale ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte, în măsura în care ofertele unor astfel de furnizori sunt competitive şi sunt cele mai avantajoase".
Trebuie precizat ca persoana care a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă a fost secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu
(23.09.2011)
ROMANIA, LASATA IN AFARA SCHENGEN
Decizia privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen a fost amanata pentru o data neprecizata, dupa ce presedintia poloneza a UE nu a supus, azi, la vot acest subiect in cadrul Consiliului Justitie si Afaceri Europene, au dezvaluit surse europene. Informatiile privind o posibila amanare au aparut inca de dimineata. Practic, presedintia poloneza a UE a preferat sa amane votul pentru a evita o decizie negativa, in conditiile opozitiei Olandei si Finlandei. Un vot negativ ar fi putut insemna reluarea unei parti semnificative a procedurii juridice cel putin la nivelul Consiliului si, posibil, si al Parlamentului European.
Amanarea face posibila o eventuala reintroducere a subiectului aderarii celor doua tari pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, de la jumatatea lunii octombrie.
Presa internationala a scris, joi, ca Romania si Bulgaria, care au aderat la UE in 2007, au sperat sa obtina permisiunea de a adera, in martie, la Schengen - un spatiu al calatoriei fara pasaport, ce include 400 de milioane de persoane din 22 de state din UE, plus Islanda, Norvegia si Elvetia si numit dupa localitatea din Luxemburg unde s-a semnat tratatul in 1985. Cererea celor doua tari de intrare rapida in Schengen a fost insa obstructionata, in contextul in care tari vest-europene bogate se confrunta cu probleme economice majore, ingrijorarea privind un aflux de refugiati din Africa de Nord, marcata de tulburari, si uneori cu reactia violenta impotriva sosirii unor romi din Europa Centrala si de Est.
Inspectori de la Bruxelles spun ca ambele tari sunt din punct de vedere tehnic gata sa adere la spatiu, iar Parlamentul European le-a acordat un sprijin puternic.
Franta si-a atenuat pozitia, iar acum a propus ca celor doi candidati sa li se acorde o intrare in doua etape in Schengen - permitand calatoria fara pasaport prin aeroporturile lor, anul acesta, cu perspectiva deschiderii frontierelor lor terestre in 2012. Unii analisti spun ca Germania si tari sceptice ca Suedia, Danemarca si Finlanda ar putea accepta acest compromis, dar Olanda l-a respins categoric - si nicio tara nu poate adera la spatiul Schengen fara aprobarea tuturor membrilor actuali.
(22.09.2011)
Amanarea face posibila o eventuala reintroducere a subiectului aderarii celor doua tari pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, de la jumatatea lunii octombrie.
Presa internationala a scris, joi, ca Romania si Bulgaria, care au aderat la UE in 2007, au sperat sa obtina permisiunea de a adera, in martie, la Schengen - un spatiu al calatoriei fara pasaport, ce include 400 de milioane de persoane din 22 de state din UE, plus Islanda, Norvegia si Elvetia si numit dupa localitatea din Luxemburg unde s-a semnat tratatul in 1985. Cererea celor doua tari de intrare rapida in Schengen a fost insa obstructionata, in contextul in care tari vest-europene bogate se confrunta cu probleme economice majore, ingrijorarea privind un aflux de refugiati din Africa de Nord, marcata de tulburari, si uneori cu reactia violenta impotriva sosirii unor romi din Europa Centrala si de Est.
Inspectori de la Bruxelles spun ca ambele tari sunt din punct de vedere tehnic gata sa adere la spatiu, iar Parlamentul European le-a acordat un sprijin puternic.
Franta si-a atenuat pozitia, iar acum a propus ca celor doi candidati sa li se acorde o intrare in doua etape in Schengen - permitand calatoria fara pasaport prin aeroporturile lor, anul acesta, cu perspectiva deschiderii frontierelor lor terestre in 2012. Unii analisti spun ca Germania si tari sceptice ca Suedia, Danemarca si Finlanda ar putea accepta acest compromis, dar Olanda l-a respins categoric - si nicio tara nu poate adera la spatiul Schengen fara aprobarea tuturor membrilor actuali.
(22.09.2011)
PRIMARUL DE LA 4 ISI TINE CUVANTUL DAT IN FATA ALEGATORILOR
PIEDONE NU CANDIDEAZA LA PRIMARIA CAPITALEI
Primarul sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, a transmis miercuri o scrisoare deschisa prin care subliniaza ca nu va candida la postul de primar general al Capitalei, pana cand "nu voi fi dus la bun sfarsit proiectele incepute in sectorul 4", potrivit Agerpres.In scrisoarea deschisa el arata ca a declarat in repetate randuri si "s-a tinut de cuvant" ca singura politica pe care o accepta si o va face este "politica cetateanului".
"In ultimele zile m-am aflat tot in teren, de unde am luat cu adevarat pulsul direct de la cetatenii sectorului 4, cei carora le-am fost si le voi ramane credincios, cei fata de care am o datorie de onoare, fiindca m-au investit cu increderea lor, cei pe care nu am sa-i dezamagesc niciodata si pentru care voi lupta in continuare pentru a duce la bun sfarsit proiectele incepute in sector. Stiu ca sunt pe locul intai in sondajele pentru Bucuresti, acele sondaje nedate publicitatii si ascunse, cu teama, chiar si mie", scrie Piedone in scrisoarea deschisa.
"Salut si sprijin decizia lui Cristian Piedone. Eu l-am sustinut deschis pe domnul Piedone la Primaria Generala pentru ca ii cunosc si respect calitatile. Iar una dintre calitatile sale esentiale este loialitatea. Dar tocmai loialitatea fata de cetatenii sectorului 4 l-a determinat sa ramana alaturi de ei. Domnul Piedone dovedeste, inca o data, ca este decis sa isi respecte angajamentele fata de cei care i-au acordat increderea. Cristi Piedone este un caracter puternic si un om de onoare, calitati extrem de rare in politica romaneasca. Asadar, hotararea sa este o veste foarte buna pentru locuitorii sectorului 4", a declarat liderul conservator Daniel Constantin.
Presedintele PC, Daniel Constantin, a declarat zilele trecute ca primarul Cristian Popescu-Piedone ar putea fi un candidat al Partidului Conservator pentru fotoliul de primar general al Bucurestiului, dupa ce liderii USL Victor Ponta si Crin Antonescu au anuntat ca il sustin la Primaria Capitalei pe Sorin Oprescu. Acesta a precizat insa ca "saluta si sprijina" decizia lui Piedone.
(21.09.2011)
"In ultimele zile m-am aflat tot in teren, de unde am luat cu adevarat pulsul direct de la cetatenii sectorului 4, cei carora le-am fost si le voi ramane credincios, cei fata de care am o datorie de onoare, fiindca m-au investit cu increderea lor, cei pe care nu am sa-i dezamagesc niciodata si pentru care voi lupta in continuare pentru a duce la bun sfarsit proiectele incepute in sector. Stiu ca sunt pe locul intai in sondajele pentru Bucuresti, acele sondaje nedate publicitatii si ascunse, cu teama, chiar si mie", scrie Piedone in scrisoarea deschisa.
"Salut si sprijin decizia lui Cristian Piedone. Eu l-am sustinut deschis pe domnul Piedone la Primaria Generala pentru ca ii cunosc si respect calitatile. Iar una dintre calitatile sale esentiale este loialitatea. Dar tocmai loialitatea fata de cetatenii sectorului 4 l-a determinat sa ramana alaturi de ei. Domnul Piedone dovedeste, inca o data, ca este decis sa isi respecte angajamentele fata de cei care i-au acordat increderea. Cristi Piedone este un caracter puternic si un om de onoare, calitati extrem de rare in politica romaneasca. Asadar, hotararea sa este o veste foarte buna pentru locuitorii sectorului 4", a declarat liderul conservator Daniel Constantin.
Presedintele PC, Daniel Constantin, a declarat zilele trecute ca primarul Cristian Popescu-Piedone ar putea fi un candidat al Partidului Conservator pentru fotoliul de primar general al Bucurestiului, dupa ce liderii USL Victor Ponta si Crin Antonescu au anuntat ca il sustin la Primaria Capitalei pe Sorin Oprescu. Acesta a precizat insa ca "saluta si sprijina" decizia lui Piedone.
(21.09.2011)
INGRIJORARI "APROAPE DE PARANOIA", INTR-O TELEGRAMĂ WIKILEAKS EXPLOZIVĂ
BASESCU A TRANSMIS SUA CA IA IN CALCUL
UN CONFLICT MILITAR ROMÂNIA-RUSIA IN TRANSNISTRIA
Conform unei telegrame a Ambasadei SUA de la Bucureşti, intrată în posesia Wikileaks si preluata de cotidianul "GANDUL", intr-o întâlnire
petrecuta la Bucuresti pe 27 august 2008 intre senatorul american Richard Lugar si preşedintele Traian Băsescu, acesta din urma şi-a exprimat cât se poate de serios temerile că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia, în Transnistria, după un scenariu similar cu cel petrecut în cazul Georgiei, la începutul lunii august 2008 .
Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în faţa unor "opţiuni foarte dure" dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria. Conform telegramei respective, in comentariul său personal, ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu "este în mod clar îngrijorat" de această posibilitate şi că o astfel de provocare din partea Rusiei "ar necesita practic un răspuns militar al României".
"Băsescu este îngrijorat în mod clar că ruşii pot declanşa o provocare în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României" , nota ambasadorul SUA.
Pe de altă parte, Băsescu se declara "şocat" de "imensa lipsă de maturitate" de care au dat dovadă "aventurierii" din guvernul Georgiei, când au răspuns provocărilor Rusiei. Cunoscut sub numele de "Războiul de 5 zile", invadarea Georgiei de către Rusia a avut loc pe 8 august 2008, sub pretextul că militarii georgieni au atacat etnici ruşi din Osetia de Sud. Ambasadorul Nicholas Taubman remarca, de asemenea, că preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat îngrijorări "aproape de paranoia" cu privire la ameninţarea flotei ruseşti găzduite de Ucraina la Sevastopol, în Marea Neagră.
"Totuşi cel mai uimitor lucru a fost locul central din gândirea lui Băsescu, pe care îl ocupă conflictul din Moldova/Transnistria şi securitatea de la Marea Neagră în general, în lumina evenimentelor din Georgia. Băsescu este în mod clar îngrijorat că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, ceea ce va necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO", scria ambasadorul Nicholas Taubman, în concluzia relatării despre întâlnirea preşedintelui român cu senatorul Richard Lugar.
(20.09.2011)
petrecuta la Bucuresti pe 27 august 2008 intre senatorul american Richard Lugar si preşedintele Traian Băsescu, acesta din urma şi-a exprimat cât se poate de serios temerile că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia, în Transnistria, după un scenariu similar cu cel petrecut în cazul Georgiei, la începutul lunii august 2008 .
Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în faţa unor "opţiuni foarte dure" dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria. Conform telegramei respective, in comentariul său personal, ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu "este în mod clar îngrijorat" de această posibilitate şi că o astfel de provocare din partea Rusiei "ar necesita practic un răspuns militar al României".
"Băsescu este îngrijorat în mod clar că ruşii pot declanşa o provocare în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României" , nota ambasadorul SUA.
Pe de altă parte, Băsescu se declara "şocat" de "imensa lipsă de maturitate" de care au dat dovadă "aventurierii" din guvernul Georgiei, când au răspuns provocărilor Rusiei. Cunoscut sub numele de "Războiul de 5 zile", invadarea Georgiei de către Rusia a avut loc pe 8 august 2008, sub pretextul că militarii georgieni au atacat etnici ruşi din Osetia de Sud. Ambasadorul Nicholas Taubman remarca, de asemenea, că preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat îngrijorări "aproape de paranoia" cu privire la ameninţarea flotei ruseşti găzduite de Ucraina la Sevastopol, în Marea Neagră.
"Totuşi cel mai uimitor lucru a fost locul central din gândirea lui Băsescu, pe care îl ocupă conflictul din Moldova/Transnistria şi securitatea de la Marea Neagră în general, în lumina evenimentelor din Georgia. Băsescu este în mod clar îngrijorat că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, ceea ce va necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO", scria ambasadorul Nicholas Taubman, în concluzia relatării despre întâlnirea preşedintelui român cu senatorul Richard Lugar.
(20.09.2011)
A MURIT JOHNNY RADUCANU
Nascut pe 1 decembrie 1931 la Braila, într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Crețu Solcanu, Johnny Raducanu a fost cel mai mare contrabasist, pianist si aranjor de muzica jazz din Romania. Pe numele său real Răducanu Crețu, remarcabilul jazzist a inceput cariera muzicala încă de la 19 ani si a facut studii muzicale la Iasi si cluj, iar apoi a absolvit Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din Bucuresti (clasa contrabas, 1953-1956).
"M-am nascut in Braila oras cosmopolit, policrom. Strabunicii mei purtau fesuri pe cap si vorbeau turceste. Asa cum port si eu. Probabil am si sange de evreu. Se poate sa ma trag si din tigani. Ce stiu sigur este ca am un amestec de sange fabricat pe meleag romanesc. Johnny e un apelativ de rezonanta americana pentru ca iubesc la nebunie muzica din patria jazz-ului. Am promis tatalui meu ca nu voi parasi niciodata tara. Asa m-a invatat el; aici sunt mormintele fratilor mei si trebuie sa raman langa ei. Daca in Romania ajungeam sa mananc rahat, tot aici ramaneam. Totusi, cred ca incepe sa-mi para rau. Am avut de suferit foarte mult pentru ca imi iubesc tara si nu mi-a placut sa fie batjocorita. Eram asa, ca un strajer. Dupa ce a venit comunismul, a omorat totul si in jumatate de secol a reusit sa distruga o natie. Acum poporul roman e o turma ramasa asa din comunism", spunea Johnny Raducanu intr-un interviu.
Johnny Raducanu a murit singur, asa cum a fost o viata, in garsoniera sa de pe Banu Manta.
De altfel, chiar si cartea sa autobiografica se numeste "Singuratatea...meseria mea".
"In afara de pian si de garsoniera asta, n-am pe nimeni si nimic. Singur sunt de cand ma stiu. M-am insurat in '62, am divortat in '70 cand Geta, nevasta-mea a zis: <<Auzi, eu vreau sa ne despartim>>", dezvaluia despre sine Jonny Raducanu.
Dumnezeu sa-l ierte!
(19.09.2011)
"M-am nascut in Braila oras cosmopolit, policrom. Strabunicii mei purtau fesuri pe cap si vorbeau turceste. Asa cum port si eu. Probabil am si sange de evreu. Se poate sa ma trag si din tigani. Ce stiu sigur este ca am un amestec de sange fabricat pe meleag romanesc. Johnny e un apelativ de rezonanta americana pentru ca iubesc la nebunie muzica din patria jazz-ului. Am promis tatalui meu ca nu voi parasi niciodata tara. Asa m-a invatat el; aici sunt mormintele fratilor mei si trebuie sa raman langa ei. Daca in Romania ajungeam sa mananc rahat, tot aici ramaneam. Totusi, cred ca incepe sa-mi para rau. Am avut de suferit foarte mult pentru ca imi iubesc tara si nu mi-a placut sa fie batjocorita. Eram asa, ca un strajer. Dupa ce a venit comunismul, a omorat totul si in jumatate de secol a reusit sa distruga o natie. Acum poporul roman e o turma ramasa asa din comunism", spunea Johnny Raducanu intr-un interviu.
Johnny Raducanu a murit singur, asa cum a fost o viata, in garsoniera sa de pe Banu Manta.
De altfel, chiar si cartea sa autobiografica se numeste "Singuratatea...meseria mea".
"In afara de pian si de garsoniera asta, n-am pe nimeni si nimic. Singur sunt de cand ma stiu. M-am insurat in '62, am divortat in '70 cand Geta, nevasta-mea a zis: <<Auzi, eu vreau sa ne despartim>>", dezvaluia despre sine Jonny Raducanu.
Dumnezeu sa-l ierte!
(19.09.2011)
Copiii spun lucrurilor pe nume
ADEVARUL DESPRE REVOLUTIA DIN 1989
INDUSTRIASII DE LA UGIR 1903 SE BAT PE FUNCTII SI BANI
Scandal la sediul Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR- 1903) din Capitală.
Fostul preşedinte, Cezar Corâci, a forţat intrarea în clădire. Susţinătorii acestuia au rupt uşa de la intrare şi au spart un geam. In momentul urmator, sustinatorii actualului presedinte, Mircea Opran au reactionat. Una dintre angajate a fost rănită în altercaţie.
Conflictul are loc între membrii vechii şi noii conduceri, iar la un moment dat aceştia se alergau în jurul mesei din sala de consiliu a UGIR 1903.
(14.09.2011)
Fostul preşedinte, Cezar Corâci, a forţat intrarea în clădire. Susţinătorii acestuia au rupt uşa de la intrare şi au spart un geam. In momentul urmator, sustinatorii actualului presedinte, Mircea Opran au reactionat. Una dintre angajate a fost rănită în altercaţie.
Conflictul are loc între membrii vechii şi noii conduceri, iar la un moment dat aceştia se alergau în jurul mesei din sala de consiliu a UGIR 1903.
(14.09.2011)
CONSILIERUL LUI BASESCU - UNS MINISTRU
PENTRU ABSORBTIA FONDURILOR EUROPENE
Dupa cum a prezis saptamana trecuta ministresa cea blonda, Elena Udrea, fostul comisar european Leonard Orban, acum consilierul lui Traian Basescu pe probleme de afaceri europene, a primit acceptul Coaliției de la Putere să conducă Ministerul de Coordonare a Absorbției Fondurilor Europene.
Premierul Emil Boc a anunțat că mâine va trimite Parlamentului scrisoarea cu propunerea ca Orban să fie desemnat ministrul Fondurilor Europene. Seful executivului a precizat că nu este vorba de o modificare a structurii Guvernului drept pentru care nu va fi cazul unui vot per ansamblu. Schema de personal a noului minister va fi stabilită ulterior printr-o hotărâre de Guvern. "Există acordul Coaliţiei pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene. De asemenea, a fost exprimat acordul Coaliţiei ca persoana nominalizată pentru ocuparea funcţiei de ministru al Afacerilor Europene să fie domnul Leonard Orban. În condiţiile acestea, mâine voi înainta la Parlament scrisoarea oficială pentru a completa actuala echipă guvernamentală cu un nou ministru şi Guvernul, cu un nou minister, Ministerul Afacerilor Europene", a declarat premierul.
Infiinţarea Ministerului pentru Coordonarea Absorbţiei Fondurilor Europene nu va presupune acreditarea altor structuri pentru absorbţia acestor fonduri, deoarece o astfel de procedură ar lungi şi mai mult procesul. Ministerul va coordona structurile care au legătură cu absorbţia fondurilor europene şi va fi principala interfaţă cu Bruxelles, pentru a accelera acest proces.
(13.09.2011)
Premierul Emil Boc a anunțat că mâine va trimite Parlamentului scrisoarea cu propunerea ca Orban să fie desemnat ministrul Fondurilor Europene. Seful executivului a precizat că nu este vorba de o modificare a structurii Guvernului drept pentru care nu va fi cazul unui vot per ansamblu. Schema de personal a noului minister va fi stabilită ulterior printr-o hotărâre de Guvern. "Există acordul Coaliţiei pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene. De asemenea, a fost exprimat acordul Coaliţiei ca persoana nominalizată pentru ocuparea funcţiei de ministru al Afacerilor Europene să fie domnul Leonard Orban. În condiţiile acestea, mâine voi înainta la Parlament scrisoarea oficială pentru a completa actuala echipă guvernamentală cu un nou ministru şi Guvernul, cu un nou minister, Ministerul Afacerilor Europene", a declarat premierul.
Infiinţarea Ministerului pentru Coordonarea Absorbţiei Fondurilor Europene nu va presupune acreditarea altor structuri pentru absorbţia acestor fonduri, deoarece o astfel de procedură ar lungi şi mai mult procesul. Ministerul va coordona structurile care au legătură cu absorbţia fondurilor europene şi va fi principala interfaţă cu Bruxelles, pentru a accelera acest proces.
(13.09.2011)
A MURIT CRAINICUL LUI CEAUSESCU, GEORGE MARINESCU
In vremea comunismului, la ora opt fix, seara, colţurile mileurilor care cădeau pe ecranul televizorului alb negru erau ridicate şi ţintuite sub peştele de sticlă colorată sau balerina de porţelan. La fix începeau acordurile unui imn triumfalist, cântate la o orgă de biserică. In fiecare zi apărea un crainic unic, cu două microfoane pe masă şi un telefon cu disc în locul laptopului de astăzi. Era George Marinescu, crainicul preferat al lui Ceausescu, care a prezentat “Telejurnalul”, adica doar "faptele măreţe" ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 1969 până la Revoluţia din ’89. In timpul Revolutiei Romane, George Marinescu a anuntat, in dimineata de 22 decembrie 1989, ca "Ministrul fortelor armate (n.r. - generalul Vasile Milea) a actionat ca tradator impotriva independentei si suveranitatii Romaniei si, dandu-si seama ca este descoperit, s-a sinucis". După Revoluţie şi-a cerut iertare pentru jurnalismul slugarnic faţă de "cel mai iubit fiu al națiunii" si a stat 7 ani in fruntea TVR. Anul trecut, la 70 de ani, Marinescu prezenta o emisiune politica la Televiziunea Romania de Maine, a Universitatii "Spiru Haret". In ultima vreme era internat intr-oclinica privata din Capitala, potrivit unor surse din Televiziunea publica.
(12.09.2011)
(12.09.2011)
FRF si Marcel Pavel, amenzi de cate 5.000 RON
pentru schimbarea imnului national
Federatia Romana de Fotbal si Marcel Pavel vor primi o amenda de cate 5000 de lei pentru ca intonarea imnului national cu alt text. Informatia a fost confirmata de catre Mihai Cristian Atanasoaie, prefectul Capitalei.
Aseara, pe National Arena, inaintea meciului Romania-Franta, cantaretul Marcel Pavel a incurcat versurile celei de-a doua strofe a imnului national “Desteapta-te romane”.
Solistul a cantat in strofa a doua versuri din strofa intai fapt confirmat si de inregistrarea de pe site-ul TVR, dar si de catre cantaret. Culmea, Marcel Pavel spune ca greseala a fost una intentionata, agreata si de FRF, si a avut ca scop impulsionarea "tricolorilor" si a publicului.
Cum arata strofa a doua din “Desteapta-te romane!”
“Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, un sange de roman
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian!”
Cum a cantat Marcel Pavel:
“Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, un sange de roman
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani, si cruzii tai dusmani.
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani, si cruzii tai dusmani”
Aseara, pe National Arena, inaintea meciului Romania-Franta, cantaretul Marcel Pavel a incurcat versurile celei de-a doua strofe a imnului national “Desteapta-te romane”.
Solistul a cantat in strofa a doua versuri din strofa intai fapt confirmat si de inregistrarea de pe site-ul TVR, dar si de catre cantaret. Culmea, Marcel Pavel spune ca greseala a fost una intentionata, agreata si de FRF, si a avut ca scop impulsionarea "tricolorilor" si a publicului.
Cum arata strofa a doua din “Desteapta-te romane!”
“Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, un sange de roman
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian!”
Cum a cantat Marcel Pavel:
“Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, un sange de roman
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani, si cruzii tai dusmani.
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani, si cruzii tai dusmani”
Nicu Ceauşescu:
"Nici în 20 de ani nu veţi reuşi să zugrăviţi ce a construit tata, darămite să construiţi ceva nou!"
"Aş spune că trebuie făcut totul pentru aflarea adevărului. Vreau să cred că acest lucru mai este valabil şi astăzi, deşi multe demonstrează contrariul - nu vreau să intru în amănunte, căci sunt bine cunoscute".
Ce a spus Nicu Ceausescu in timpul procesului sau.
"Vor da drumul la o serie de oameni care vor spune că au executat ordinele date de taică-meu, în felul acesta armata iese din cauză, iar la Sibiu se va susţine că s-au executat ordinele pe care le-am dat eu, aşa că mă vor condamna fără să ţină seama de nimic".
"Ce a determinat ca anumite acte de violenţă (în esenţă, petrecute în şi după 22 decembrie 1989) să fie considerate ca «revoluţionare», iar autorii sau instigatorii lor să fie consideraţi «eroi» şi să fie înaintaţi în grad şi, în acelaşi timp, aceleaşi fapte să constituie infracţiune pentru care trebuie găsit un «vinovat»?".
"Nici în 20 de ani nu veţi reuşi să zugrăviţi ceea ce a construit tata, darămite să construiţi ceva nou!".
(05.09.2011)
Ce a spus Nicu Ceausescu in timpul procesului sau.
"Vor da drumul la o serie de oameni care vor spune că au executat ordinele date de taică-meu, în felul acesta armata iese din cauză, iar la Sibiu se va susţine că s-au executat ordinele pe care le-am dat eu, aşa că mă vor condamna fără să ţină seama de nimic".
"Ce a determinat ca anumite acte de violenţă (în esenţă, petrecute în şi după 22 decembrie 1989) să fie considerate ca «revoluţionare», iar autorii sau instigatorii lor să fie consideraţi «eroi» şi să fie înaintaţi în grad şi, în acelaşi timp, aceleaşi fapte să constituie infracţiune pentru care trebuie găsit un «vinovat»?".
"Nici în 20 de ani nu veţi reuşi să zugrăviţi ceea ce a construit tata, darămite să construiţi ceva nou!".
(05.09.2011)
Mihai Prisacariu copiaza modelul Laurentiu Mironescu
Directorul Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului, bugetar milionar (in euro) peste noapte, dar cu "datorii" imense
Fost membru PSD, PNL si mai nou simpatizant PD-L, actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei, Mihai Prisacariu, este cercetat de Agentia Nationala de Integritate pentru modul in care si-a dobandit averea, dar si pentru ca din ianuarie 2011 ocupa ilegal doua functii publice. Personaj controversat, care a facut obiectul unor ample campanii de presa si a unor anchete penale ca urmare a afacerilor derulate cu CNH Petrosani, Prisacariu a reusit in numai un an de zile (ianuarie 2010 – ianuarie 2011) sa stranga o avere fabuloasa care l-ar face gelos chiar si pe seful sau, Emil Boc. Lovit probabil de Alzheimer, Prisacariu si-a “amintit” abia in ianuarie 2011 ca detinea inca din 2003 conturi in suma de aproximativ 350.000 euro, insa a omis sa precizeze in ultima sa declaratie de avere sa pomeneasca de afacerile in care este implicata sotia sa.
Insa despre modul in care a reusit Prisacariu sa faca avere, in cele ce urmeaza.
Salariu de functionar, avere de milionar (in euro)
Conform ultimei declaratii de avere depusã la Secretariatul General al Guvernului (SGG) de catre Prisacariu in data de 31 ianuarie 2011 , acesta detine impreuna cu sotia sa, Roxana (fosta Giurumescu), trei imobile (douã apartamente in Bucuresti - unul de 157 m.p situat in Piata Unirii care a fost achizitionat in 2003 avand o valoare de impozitare de circa 82.500 euro si altul de 36 mp achizitionat in 2010 avand o valoare de impozitare de aproximativ 54.000 euro – trecut pe numele sotiei, precum şi ¼ dintr-un apartament de 131 de mp situat in Petrosani care a fost achizitionat in 2006, avand o valoare de impozitare de aproximativ 6.000 euro), un autoturism Audi A4 achizitionat in anul 2002, o colectie numismatica avand o valoare de 28.000 euro, o colectie de goblene de 2.500 euro, tablouri in valoare de 5.900 euro, ceasuri si bijuterii de aproximativ 125.300 euro si patru conturi bancare insumand 246.925 euro (16.925 euro pe numele Roxanei Prisacariu si 230.000 euro in nume personal) si 540.000 RON (40.000 RON pe numele sotiei si 500.000 RON in nume personal).
In afara acestor bunuri mobile si imobile, Prisacariu a mai bifat in declaratia sa de avere si faptul ca in data de 17 decembrie 2010 a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare a unui apartament situat in Bucuresti, in suma de 465.000 de euro, care urmeaza a fi scadent in data de 31 decembrie anul acesta. Aceasta in conditiile in care veniturile familiei Prisacariu in anul 2009 au insumat 172.012 RON (132.122 RON – Mihai Prisacariu si 39.890 RON – Roxana Prisacariu). Tragand linie si adunand, rezulta ca averea detinuta de Prisacariu si sotia sa insumeaza peste 1.107.000 euro. O suma exorbitanta daca ne raportam strict la veniturile salariale declarate anual de actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului si de sotia sa. Acesta a fost si motivul pentru care reporterii nostri au scotocit arhivele, pentru vedea cum a fost posibil ca averea unui lefegiu in Guvernul Romaniei sa atinga o valoarea net superioara celei agonisita chiar si de catre premierul Emil Boc.
Prisacariu, geniu financiar
Comparand declaratiile de avere depuse de catre Mihai Prisacariu in 29 ianuarie 2010 cu cea depusa in 31 ianuarie 2011 de catre actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei am avut surpriza sa constatam o serie de inadvertente, care intra sub incidenta art. 292 din Codul Penal privind falsul in declaratii.
Astfel, la inceputul anului 2010, Mihai Prisacariu, pe atunci burlac, declara ca detine doua apartamente (Bucuresti - 157 m.p si ¼ din apartamentul de 131 de mp situat in Petrosani), un autoturism Audi A4, o colectie numismatica agonisita in perioada 1981 – 2001 de circa 25.000 de euro, actiuni la S.C. REALCOM S.A. de 102,5 euro si un venit anual realizat in 2009 de 132.122 RON (n.r. - echivalent a 31.180 EURO, la un curs mediu anual de 4,2373 RON/EURO comunicat de B.N.R. pentru 2009). In afara activelor mentionate anterior, Mihai Prisacariu a mai bifat in propria declaratie de avere ca a contractat de la RZB in anul 2003 un credit in suma de 233.228 RON ce urma sa fie scadent in anul 2022.
In ianuarie 2011 ce sã vezi? In conditiile in care unicul venit raportat de actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei a fost salariul de 132.122 RON, acesta a reusit performanta ca din leafa sa isi achite creditul de 233.228 RON contractat la RZB (contractat in 2003 si scadent in 2022), si sa incheie, la 17 decembrie 2010 un antecontract de vanzare-cumparare pentru un apartament in valoare de 465.000 de euro, pe care s-a angajat sa-l achite pana la 31 decembrie anul acesta. De unde? E treaba ANI sa afle! La fel cum ANI trebuie sa faca lumina asupra modului in care Prisacariu a reusit in 2010 sa-si mareasca valoarea colectiei numismatice cu 3.000 de euro, basca sa isi mai cumpere si o colectie de goblene de 2.500 RON. Nu in ultimul rand ANI, trebuie sa ancheteze de ce subalternul lui Boc si-a “amintit” brusc la inceputul acestui an ca detinea, inca din 2003 (!!!), douã conturi bancare de 230.000 EURO, respectiv 500.000 de RON.
Ca atare, rezulta ca in intervalul ianuarie 2010 – ianuarie 2011 actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei a fost un adevarat geniu financiar. Cum a fost posibil? Raspunsul il poate oferi doar ANI, care a si declansat dealtfel ancheta care vizeaza atat discrepantele majore intre declaratiile de avere depuse de Prisacariu in 2010 si 2010, cat si faptul ca acesta ocupa concomitent, din ianuarie 2011, doua functii publice, fapt interzis de Legea care reglementeaza activitatea functionarilor publici.
Avere din salariu de bugetar facuta într-o luna si jumãtate: douã conturi de 500.000 RON si 230.000 EURO, credit de 233.380 RON achitat si un antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil in Bucuresti in suma de 465.000 EURO scadent in decembrie 2011.
Din data de 29.01.2010 si pana la 31.01.2011, Mihai Prisacariu a depus un numar de cinci declaratii de avere: nr. 36/29.01.2010, nr. 1.013/26.02.2011 , nr. 316/03.11.2010, nr. 467/24.12.2010 si nr. 475/31.01.2011.
Studiind primele douã declaratii de avere se observa ca acestea sunt identice. Insa in urmatoarele apar surprize majore. Astfel, in perioada 26.02.2010 -03.11.2010, in declaratia de avere a lui Prisacariu apar in plus : 2.500 euro la colectia de goblenuri, 3.000 EURO la colectia numismatica, faptul ca a rascumparat de la ING Bucuresti o asigurare de viata in suma de 26.081,46 RON (de care insa nu pomenise nimic in declaratiile de avere anterioare), precum si averea sotiei cu care intre timp s-a casatorit (apartament in Bucuresti de 36 mp achizitionat in 2010, tablouri - 5.900 euro, ceasuri si bijuterii - 125.300 euro, douã conturi bancare de 40.000 RON si 16.925,15 EURO).
Ulterior, in interval de numai o luna si jumatate (03.11.2010 - 24.12.2010) in declaratia de avere a lui Mihai Prisacariu EXPLODEAZA.
Astfel, apar "din senin" douã conturi deschise la RZB in nume personal de 500.000 RON, respectiv 230.000 EURO, basca mentiunea ca la 17.12.2010 a semnat un antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil in Bucuresti in suma de 465.000 EURO pe care s-a angajat sa-l achite in 31.12.2011.(!!!!) Si asta nu e tot: dispare si creditul contractat in 2003 la RZB in suma de aproximativ 233.280 RON scadent in 2022, ceea ce inseamna ca acesta a fost achitat! Asta in conditiile in care declaratia de avere a lui Prisacariu nu mentioneaza ca acesta ar fi avut venituri in plus peste salariul de bugetar, cu exceptia celor 26.081,46 RON proveniti din rascumpararea asigurarii de viata ING.
In 2010, consoartei lui Prisacariu i-au aparut bijuterii de 125.300 EURO, tablouri de 5.900 EURO, un cont de 16.925 EURO si un apartament de peste 50.000 EURO! In 2007 "duduca" avea declaratia de avere goala - goluta.
Dupa cum reiese din declaratiile de avere depuse de Mihai Prisacariu si consoarta sa a reusit in anul 2010 sa faca adevarate minuni cu un salariu de bugetar de circa 10.000 de euro aferent anului 2009 si cu cei 8.000 EURO proveniti din vanzarea unui autoturism Citroen C1. Astfel, cu cei 18.000 euro, fara a apela la un credit bancar sau la un joc gen Caritas, Roxana Prisacariu (fosta Giurumescu) a reusit in 2010 performanta de a-si achizitiona bunuri mobile si imobile insumand peste 58.000 euro: apartament de 36 mp, cont bancar de 16.925 euro, tablouri de 5.900 euro.
Si asta nu este tot. Exact ca in cazul sotului, Roxana Prisacariu si-a “amintit”, brusc, in 2011, ca in intervalul 2001 – 2010 a acumulat o colectie de bijuterii de 125.300 euro si ca mai avea un cont de 40.000 RON care figureaza a fi deschis din 2007 la RZB. Toate acestea bunuri pe care insa sotia demnitarului le-a omis a le mentiona in declaratia de avere depusa in 2007, pe vremea cand era functionar public la ANRMAP si avea un salariu anual de circa 5.500 RON. Atunci, declaratia de avere a Roxanei Giurumescu (actuala Prisacariu) avea completata o singura rubrica: "Cap VII - Venituri ale declarantului si ale membrilor de familie, realizate in ultimul an fisca incheiat" - VENITURI DIN SALARII - 5.468 RON. Atat si nimic mai mult. Cum a reusit insa tanara sa faca in doar 3 ani o avere impresionanta, dintr-un salariu modest, stie cu siguranta numai sotul sau.
Prisacariu a “uitat” sa bifeze in declaratia de avere si pepenii sotiei
Conform Monitorului Oficial partea a IV-a nr. 1363 din data de 30 martie 2010, sotia actualului director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei figureaza incepand cu data de 18 noiembrie 2009 ca fiind asociat unic si director general al S.C. DIROX ECOSER S.R.L., companie avand un capital social 200 RON, al carei obiect principal de activitate il reprezinta “cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor”.
In mod surprinzator, desi legea il obliga pe oficialul guvernamental sa declare implicarea sotiei sale in respectiva afacere, acesta a preferat sa omita sa aminteasca acest “mic” aspect, la fel ca in cazul conturilor personale “deschise in 2003” si dezvaluite abia in declaratia de avere din 24.12.2010, si
Mason, afacerist, lefegiu la stat
De-a lungul vremii, presa a publicat numeroase articole privind activitatea derulata de Mihai Prisacariu. Fost consilier fost pe vremea guvernarii PSD al ex-ministrului Economiei, Dan Ioan Popescu, Prisacariu a fost implicat in diverse afaceri dubioase. Astfel, mass-media a remarcat la un moment dat ca actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei a fost implicat in SC General Comtrust, companie care a fost platita cu sume de ordinul miliardelor de catre Compania Nasionala a Huilei pentru diverse servicii “de stricta necesitate”. Mai mult, Prisacariu, care a fost mare maestru al Lojei masonice "Medom” de la Petrila – organizatie asociata in ultimii ani in presa locala cu un grup de interese constituit din oameni de afaceri sau directori de societati comerciale si regii autonome de stat - a fost cercetat de organele de ancheta penala dupa ce a fost acuzat de Victor Ponta -pe vremea cand acesta conducea Corpul de Control al Primului Ministru, Adrian Nastase - de deturnari de fonduri PHARE si de alte afaceri cu “cantec” derulate cu CNH Petrosani.
Similitudini cu cazul Mironescu=
La fel ca in cazul secretarului general al MAI, Laurentiu Mironescu (n.n. - recent arestat) care a bifat in declaratia de avere, la rubrica “Datorii”, un debit de 320.000 de euro catre o persoana fizica si Mihai Prisacariu este un om bogat, dar cu datorii imense. Asa cum mentionam anterior, si Prisacariu s-a obligat sa plateasca pana la finele acestui an suma “modica” de 465.000 de euro pentru a achizitiona un imobil in Bucuresti. De unde? Probabil din “vanzari anterioare” de imobile, din conturi care vor mai aparea peste noapte, ori din vanzarea bijuteriilor consoartei. Caci numai din leafa si din economiile bancare nu este posibil. Ca atare, ANI ar trebui sa previna ca nu cumva Prisacariu, director al unei institutii care s-a angajat sa pompeze in acest an, din bugetul public, in parteneriat public-privat, peste 20 de miliarde de euro, sa copieze modelul Mironescu si sa influenteze unde, in ce mod si la cine vor ajunge banii respectivi.
ULTIMA ORA
Agentia Nationala de Integritate (A.N.I.) a demarat o ancheta vizand modul in care directorul Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei si-a dobandit averea. Deja A.N.I. a constatat neconcordante majore intre veniturile obtinute si declarate de oficialul guvernamental si cele mentionate in declaratiile de avere depuse in ultimii cinci ani. Conform legii, daca ancheta se va derula ca la carte pana la final, Mihai prisacariu risca o condamnare penala. Asta pe langa confiscarea averii.
(07.06.2011)
Insa despre modul in care a reusit Prisacariu sa faca avere, in cele ce urmeaza.
Salariu de functionar, avere de milionar (in euro)
Conform ultimei declaratii de avere depusã la Secretariatul General al Guvernului (SGG) de catre Prisacariu in data de 31 ianuarie 2011 , acesta detine impreuna cu sotia sa, Roxana (fosta Giurumescu), trei imobile (douã apartamente in Bucuresti - unul de 157 m.p situat in Piata Unirii care a fost achizitionat in 2003 avand o valoare de impozitare de circa 82.500 euro si altul de 36 mp achizitionat in 2010 avand o valoare de impozitare de aproximativ 54.000 euro – trecut pe numele sotiei, precum şi ¼ dintr-un apartament de 131 de mp situat in Petrosani care a fost achizitionat in 2006, avand o valoare de impozitare de aproximativ 6.000 euro), un autoturism Audi A4 achizitionat in anul 2002, o colectie numismatica avand o valoare de 28.000 euro, o colectie de goblene de 2.500 euro, tablouri in valoare de 5.900 euro, ceasuri si bijuterii de aproximativ 125.300 euro si patru conturi bancare insumand 246.925 euro (16.925 euro pe numele Roxanei Prisacariu si 230.000 euro in nume personal) si 540.000 RON (40.000 RON pe numele sotiei si 500.000 RON in nume personal).
In afara acestor bunuri mobile si imobile, Prisacariu a mai bifat in declaratia sa de avere si faptul ca in data de 17 decembrie 2010 a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare a unui apartament situat in Bucuresti, in suma de 465.000 de euro, care urmeaza a fi scadent in data de 31 decembrie anul acesta. Aceasta in conditiile in care veniturile familiei Prisacariu in anul 2009 au insumat 172.012 RON (132.122 RON – Mihai Prisacariu si 39.890 RON – Roxana Prisacariu). Tragand linie si adunand, rezulta ca averea detinuta de Prisacariu si sotia sa insumeaza peste 1.107.000 euro. O suma exorbitanta daca ne raportam strict la veniturile salariale declarate anual de actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului si de sotia sa. Acesta a fost si motivul pentru care reporterii nostri au scotocit arhivele, pentru vedea cum a fost posibil ca averea unui lefegiu in Guvernul Romaniei sa atinga o valoarea net superioara celei agonisita chiar si de catre premierul Emil Boc.
Prisacariu, geniu financiar
Comparand declaratiile de avere depuse de catre Mihai Prisacariu in 29 ianuarie 2010 cu cea depusa in 31 ianuarie 2011 de catre actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei am avut surpriza sa constatam o serie de inadvertente, care intra sub incidenta art. 292 din Codul Penal privind falsul in declaratii.
Astfel, la inceputul anului 2010, Mihai Prisacariu, pe atunci burlac, declara ca detine doua apartamente (Bucuresti - 157 m.p si ¼ din apartamentul de 131 de mp situat in Petrosani), un autoturism Audi A4, o colectie numismatica agonisita in perioada 1981 – 2001 de circa 25.000 de euro, actiuni la S.C. REALCOM S.A. de 102,5 euro si un venit anual realizat in 2009 de 132.122 RON (n.r. - echivalent a 31.180 EURO, la un curs mediu anual de 4,2373 RON/EURO comunicat de B.N.R. pentru 2009). In afara activelor mentionate anterior, Mihai Prisacariu a mai bifat in propria declaratie de avere ca a contractat de la RZB in anul 2003 un credit in suma de 233.228 RON ce urma sa fie scadent in anul 2022.
In ianuarie 2011 ce sã vezi? In conditiile in care unicul venit raportat de actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei a fost salariul de 132.122 RON, acesta a reusit performanta ca din leafa sa isi achite creditul de 233.228 RON contractat la RZB (contractat in 2003 si scadent in 2022), si sa incheie, la 17 decembrie 2010 un antecontract de vanzare-cumparare pentru un apartament in valoare de 465.000 de euro, pe care s-a angajat sa-l achite pana la 31 decembrie anul acesta. De unde? E treaba ANI sa afle! La fel cum ANI trebuie sa faca lumina asupra modului in care Prisacariu a reusit in 2010 sa-si mareasca valoarea colectiei numismatice cu 3.000 de euro, basca sa isi mai cumpere si o colectie de goblene de 2.500 RON. Nu in ultimul rand ANI, trebuie sa ancheteze de ce subalternul lui Boc si-a “amintit” brusc la inceputul acestui an ca detinea, inca din 2003 (!!!), douã conturi bancare de 230.000 EURO, respectiv 500.000 de RON.
Ca atare, rezulta ca in intervalul ianuarie 2010 – ianuarie 2011 actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei a fost un adevarat geniu financiar. Cum a fost posibil? Raspunsul il poate oferi doar ANI, care a si declansat dealtfel ancheta care vizeaza atat discrepantele majore intre declaratiile de avere depuse de Prisacariu in 2010 si 2010, cat si faptul ca acesta ocupa concomitent, din ianuarie 2011, doua functii publice, fapt interzis de Legea care reglementeaza activitatea functionarilor publici.
Avere din salariu de bugetar facuta într-o luna si jumãtate: douã conturi de 500.000 RON si 230.000 EURO, credit de 233.380 RON achitat si un antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil in Bucuresti in suma de 465.000 EURO scadent in decembrie 2011.
Din data de 29.01.2010 si pana la 31.01.2011, Mihai Prisacariu a depus un numar de cinci declaratii de avere: nr. 36/29.01.2010, nr. 1.013/26.02.2011 , nr. 316/03.11.2010, nr. 467/24.12.2010 si nr. 475/31.01.2011.
Studiind primele douã declaratii de avere se observa ca acestea sunt identice. Insa in urmatoarele apar surprize majore. Astfel, in perioada 26.02.2010 -03.11.2010, in declaratia de avere a lui Prisacariu apar in plus : 2.500 euro la colectia de goblenuri, 3.000 EURO la colectia numismatica, faptul ca a rascumparat de la ING Bucuresti o asigurare de viata in suma de 26.081,46 RON (de care insa nu pomenise nimic in declaratiile de avere anterioare), precum si averea sotiei cu care intre timp s-a casatorit (apartament in Bucuresti de 36 mp achizitionat in 2010, tablouri - 5.900 euro, ceasuri si bijuterii - 125.300 euro, douã conturi bancare de 40.000 RON si 16.925,15 EURO).
Ulterior, in interval de numai o luna si jumatate (03.11.2010 - 24.12.2010) in declaratia de avere a lui Mihai Prisacariu EXPLODEAZA.
Astfel, apar "din senin" douã conturi deschise la RZB in nume personal de 500.000 RON, respectiv 230.000 EURO, basca mentiunea ca la 17.12.2010 a semnat un antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil in Bucuresti in suma de 465.000 EURO pe care s-a angajat sa-l achite in 31.12.2011.(!!!!) Si asta nu e tot: dispare si creditul contractat in 2003 la RZB in suma de aproximativ 233.280 RON scadent in 2022, ceea ce inseamna ca acesta a fost achitat! Asta in conditiile in care declaratia de avere a lui Prisacariu nu mentioneaza ca acesta ar fi avut venituri in plus peste salariul de bugetar, cu exceptia celor 26.081,46 RON proveniti din rascumpararea asigurarii de viata ING.
In 2010, consoartei lui Prisacariu i-au aparut bijuterii de 125.300 EURO, tablouri de 5.900 EURO, un cont de 16.925 EURO si un apartament de peste 50.000 EURO! In 2007 "duduca" avea declaratia de avere goala - goluta.
Dupa cum reiese din declaratiile de avere depuse de Mihai Prisacariu si consoarta sa a reusit in anul 2010 sa faca adevarate minuni cu un salariu de bugetar de circa 10.000 de euro aferent anului 2009 si cu cei 8.000 EURO proveniti din vanzarea unui autoturism Citroen C1. Astfel, cu cei 18.000 euro, fara a apela la un credit bancar sau la un joc gen Caritas, Roxana Prisacariu (fosta Giurumescu) a reusit in 2010 performanta de a-si achizitiona bunuri mobile si imobile insumand peste 58.000 euro: apartament de 36 mp, cont bancar de 16.925 euro, tablouri de 5.900 euro.
Si asta nu este tot. Exact ca in cazul sotului, Roxana Prisacariu si-a “amintit”, brusc, in 2011, ca in intervalul 2001 – 2010 a acumulat o colectie de bijuterii de 125.300 euro si ca mai avea un cont de 40.000 RON care figureaza a fi deschis din 2007 la RZB. Toate acestea bunuri pe care insa sotia demnitarului le-a omis a le mentiona in declaratia de avere depusa in 2007, pe vremea cand era functionar public la ANRMAP si avea un salariu anual de circa 5.500 RON. Atunci, declaratia de avere a Roxanei Giurumescu (actuala Prisacariu) avea completata o singura rubrica: "Cap VII - Venituri ale declarantului si ale membrilor de familie, realizate in ultimul an fisca incheiat" - VENITURI DIN SALARII - 5.468 RON. Atat si nimic mai mult. Cum a reusit insa tanara sa faca in doar 3 ani o avere impresionanta, dintr-un salariu modest, stie cu siguranta numai sotul sau.
Prisacariu a “uitat” sa bifeze in declaratia de avere si pepenii sotiei
Conform Monitorului Oficial partea a IV-a nr. 1363 din data de 30 martie 2010, sotia actualului director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei figureaza incepand cu data de 18 noiembrie 2009 ca fiind asociat unic si director general al S.C. DIROX ECOSER S.R.L., companie avand un capital social 200 RON, al carei obiect principal de activitate il reprezinta “cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor”.
In mod surprinzator, desi legea il obliga pe oficialul guvernamental sa declare implicarea sotiei sale in respectiva afacere, acesta a preferat sa omita sa aminteasca acest “mic” aspect, la fel ca in cazul conturilor personale “deschise in 2003” si dezvaluite abia in declaratia de avere din 24.12.2010, si
Mason, afacerist, lefegiu la stat
De-a lungul vremii, presa a publicat numeroase articole privind activitatea derulata de Mihai Prisacariu. Fost consilier fost pe vremea guvernarii PSD al ex-ministrului Economiei, Dan Ioan Popescu, Prisacariu a fost implicat in diverse afaceri dubioase. Astfel, mass-media a remarcat la un moment dat ca actualul director al Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei a fost implicat in SC General Comtrust, companie care a fost platita cu sume de ordinul miliardelor de catre Compania Nasionala a Huilei pentru diverse servicii “de stricta necesitate”. Mai mult, Prisacariu, care a fost mare maestru al Lojei masonice "Medom” de la Petrila – organizatie asociata in ultimii ani in presa locala cu un grup de interese constituit din oameni de afaceri sau directori de societati comerciale si regii autonome de stat - a fost cercetat de organele de ancheta penala dupa ce a fost acuzat de Victor Ponta -pe vremea cand acesta conducea Corpul de Control al Primului Ministru, Adrian Nastase - de deturnari de fonduri PHARE si de alte afaceri cu “cantec” derulate cu CNH Petrosani.
Similitudini cu cazul Mironescu=
La fel ca in cazul secretarului general al MAI, Laurentiu Mironescu (n.n. - recent arestat) care a bifat in declaratia de avere, la rubrica “Datorii”, un debit de 320.000 de euro catre o persoana fizica si Mihai Prisacariu este un om bogat, dar cu datorii imense. Asa cum mentionam anterior, si Prisacariu s-a obligat sa plateasca pana la finele acestui an suma “modica” de 465.000 de euro pentru a achizitiona un imobil in Bucuresti. De unde? Probabil din “vanzari anterioare” de imobile, din conturi care vor mai aparea peste noapte, ori din vanzarea bijuteriilor consoartei. Caci numai din leafa si din economiile bancare nu este posibil. Ca atare, ANI ar trebui sa previna ca nu cumva Prisacariu, director al unei institutii care s-a angajat sa pompeze in acest an, din bugetul public, in parteneriat public-privat, peste 20 de miliarde de euro, sa copieze modelul Mironescu si sa influenteze unde, in ce mod si la cine vor ajunge banii respectivi.
ULTIMA ORA
Agentia Nationala de Integritate (A.N.I.) a demarat o ancheta vizand modul in care directorul Unitatii Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului Romaniei si-a dobandit averea. Deja A.N.I. a constatat neconcordante majore intre veniturile obtinute si declarate de oficialul guvernamental si cele mentionate in declaratiile de avere depuse in ultimii cinci ani. Conform legii, daca ancheta se va derula ca la carte pana la final, Mihai prisacariu risca o condamnare penala. Asta pe langa confiscarea averii.
(07.06.2011)
Oana Zăvoranu versus Pepe: «Sunt însărcinată cu Tudy»
Oana Zăvoranu a recunoscut că are o relaţie cu Tudor Ionescu, zis Tudy, din luna octombrie 2010 si a dezvaluit ca este însărcinată cu acesta. "Da, eu am o relaţie cu Tudy, din luna octombrie (2010 - n.r.). Tim (Tudy - n.r.) este un bărbat extraordinar. Nu am vrut să spun pentru că am crezut că e o problemă între mine şi Pepe, dar am constatat că soţul meu strânge probe ca să câştige o grămadă de bani de la televiziuni. Nu am vrut să spun acest lucru pentru că am vrut să închei căsnicia într-un mod amiabil. Iubirea s-a terminat, asta e. Însă el a început să apară pe la televiziuni să se plângă că l-a înşelat nevasta", a mărturisit Oana, la "CancanTV" de la B1TV.
"Nu pot să neg anii frumoşi petrecuţi alături de Pepe, însă în ultimele şase luni de căsnicie nu am mai avut relaţii intime. Îmi pare rău că lumea a crezut că l-am înşelat pe Pepe. Nu e vorba de înşelat, eu îl iubesc pe Tim. Mi-a plăcut că este un bărbat sensibil, este un poet. Este un om foarte diferit de Pepe. Asta nu înseamnă că Pepe nu are calităţi", a spus Oana.
Tudy nu ştie că este însărcinată
Oana a declarat că Tudor Ionescu nu ştie că ea însărcinată, acest secret îl cunoştea numai Anamaria Prodan. "Sunt însărcinată în aproape două luni. Tim este tatăl copilului, însă el nu ştie, află acum" a spus Oana, fără să ofere prea multe amănunte.
"Vreau să fac un apel către Pepe. Cred că este suficient, că a câştigat suficienţi bani de pe urma mea. În starea mea actuală, îmi trebuie linişte. Până acum nu am simţit că îmi doresc un copil. Acum da, îmi doresc un băiat", a declarat Zăvoranca.
A făcut un avort în urmă cu cinci ani
"Am făcut o singură întrerupere de sarcină, în timpul căsătoriei cu Pepe, în urmă cu vreo cinci ani. Pepe s-a supărat foarte tare, dar eu nu mă simţeam pregătită să fac acest pas. Copiii nu se fac la întâmplare, nici măcar când vrea bărbatul", a afirmat Oana.
Zăvoranca vrea să divorţeze repede de Pepe.
"Tim m-a cerut în căsătorie de mai multe ori, e un romantic. Eu sunt încă în divorţ. Aş vrea să îl rog pe Pepe să ne întâlnim la un notar pentru a urgenta lucrurile. Recunosc că am fost la judecătorie ca să îi fac în ciudă pentru că nu înţelegeam de ce nu bagă el divorţ, a avut la dispoziţie o lună şi jumătate. L-am iubit pe Pepe, a fost iubirea vieţii mele, însă a încetat să mai fie bărbat", a spus Zăvo.
E iubită de "oamenii şmecheri"
Oana susţine că nu a făcut această mărturisire pentru a câştiga simpatia publicului, pierdută în favoarea lui Pepe. "El (Pepe - n.r.) a câştigat simpatia mustăcioaselor, alea care umblă cu autobuzul şi cârcotesc: «nenorocita aia...». Pe mine mă iubesc oamenii şmecheri, oamenii deştepţi şi realizaţi, nu sunt iubită de proşti şi nici nu îmi doresc", a spus Oana.
"Nu pot să neg anii frumoşi petrecuţi alături de Pepe, însă în ultimele şase luni de căsnicie nu am mai avut relaţii intime. Îmi pare rău că lumea a crezut că l-am înşelat pe Pepe. Nu e vorba de înşelat, eu îl iubesc pe Tim. Mi-a plăcut că este un bărbat sensibil, este un poet. Este un om foarte diferit de Pepe. Asta nu înseamnă că Pepe nu are calităţi", a spus Oana.
Tudy nu ştie că este însărcinată
Oana a declarat că Tudor Ionescu nu ştie că ea însărcinată, acest secret îl cunoştea numai Anamaria Prodan. "Sunt însărcinată în aproape două luni. Tim este tatăl copilului, însă el nu ştie, află acum" a spus Oana, fără să ofere prea multe amănunte.
"Vreau să fac un apel către Pepe. Cred că este suficient, că a câştigat suficienţi bani de pe urma mea. În starea mea actuală, îmi trebuie linişte. Până acum nu am simţit că îmi doresc un copil. Acum da, îmi doresc un băiat", a declarat Zăvoranca.
A făcut un avort în urmă cu cinci ani
"Am făcut o singură întrerupere de sarcină, în timpul căsătoriei cu Pepe, în urmă cu vreo cinci ani. Pepe s-a supărat foarte tare, dar eu nu mă simţeam pregătită să fac acest pas. Copiii nu se fac la întâmplare, nici măcar când vrea bărbatul", a afirmat Oana.
Zăvoranca vrea să divorţeze repede de Pepe.
"Tim m-a cerut în căsătorie de mai multe ori, e un romantic. Eu sunt încă în divorţ. Aş vrea să îl rog pe Pepe să ne întâlnim la un notar pentru a urgenta lucrurile. Recunosc că am fost la judecătorie ca să îi fac în ciudă pentru că nu înţelegeam de ce nu bagă el divorţ, a avut la dispoziţie o lună şi jumătate. L-am iubit pe Pepe, a fost iubirea vieţii mele, însă a încetat să mai fie bărbat", a spus Zăvo.
E iubită de "oamenii şmecheri"
Oana susţine că nu a făcut această mărturisire pentru a câştiga simpatia publicului, pierdută în favoarea lui Pepe. "El (Pepe - n.r.) a câştigat simpatia mustăcioaselor, alea care umblă cu autobuzul şi cârcotesc: «nenorocita aia...». Pe mine mă iubesc oamenii şmecheri, oamenii deştepţi şi realizaţi, nu sunt iubită de proşti şi nici nu îmi doresc", a spus Oana.
WIKILEAKS
Ambasada SUA: Nicolae Popa - echivalentul romanesc
al lui Madoff
Intr-o telegrama a Ambasadei SUA din 2009, clasificata “Confidential”, oficialii ambasadei descriu dezbaterea finala dintre Traian Basescu si Mircea Geoana. “Nicolae Popa este echivalentul romanesc al lui Bernie Madoff. El a fost director la mai multe companii ale lui Vintu care au fost implicate intr-o schema piramidala nationala care a colapsat in anul 2000 lasand cateva sute de mii de romani cu economiile pierdute” scriu oficialii americani in telegrama consultata de HotNews.ro.
Telegrama Ambasadei SUA relateaza pe larg dezbaterea finala dintre Mircea Geoana si Traian Basescu. Momentul in care Basescu l-a intrebat pe Geoana despre intalnirea cu Sorin Ovidiu Vintu este relatat pe larg. In telegrama este descris succint si Nicolae Popa. Iata si pasajul relevant din telegrama, inclusiv comentariul de la finalul telegramei:
“Momentul de avantaj clar al lui Basescu s-a produs cand candidatilor li s-a permis sa isi adreseze intrebari direct. El a ridicat rapid problema lui Sorin Ovidiu Vintu, mogulul media care a fost asociat cu Geoana. Basescu l-a fortat pe Geoana sa recunoasca faptul ca s-a intalnit cu Vintu in seara precedenta, in conditiile in care in aceeasi dimineata devenise public faptul ca Nicolae Popa, fosta mana dreapta a oligarhului, fusese arestat in Jakarta. Geoana a fost fortat sa recunoasca nu numai aceasta intalnire, ci si alte intrevederi din trecut pe care anterior le negase. Basescu l-a intrebat daca Vintu l-a <<convocat>> in mare graba pe Geoana la vila acestuia ca sa discute despre dezvaluirea faptului ca Popa a fost arestat. Popa este echivalentul romanesc al lui Bernie Madoff. El a fost director la mai multe companii ale lui Vintu care au fost implicate intr-o schema piramidala nationala care a colapsat in anul 2000, lasand cateva sute de mii de romani cu economiile pierdute. Popa, care a parasit tara in 1998, ar fi responsabil de pierderi financiare de pana la 1,6 miliarde dolari.
In anul 2002 au fost emise mandate de arestare pe numele sau, iar in 2006 a fost condamnat in lipsa la 15 ani de puscarie. Cand Basescu a intrebat daca Geoana a discutat cu Vintu despre cazul lui Popa, acesta din urma nu numai ca a negat, dar a sustinut ca nici macar nu a auzit de Popa. Comentatorii de dupa dezbaterea televizata au fost sceptici cu privire la faptul ca Geoana nu stia cine este Popa, mai ales ca un raport aparut a doua zi arata faptul ca pasaportul lui Popa a fost prelungit de Ambasada Romaniei din SUA pe vreme cand Popa era in Indonezia si Geoana ocupa functia de ministru de Externe. Intr-un talk-show ulterior dezbaterii televiziate care a avut la propria statie TV, Realitatea Tv, Vintu a intervenit prin telefon explicand faptul ca el si cu Geoana erau prieteni de patru ani, dar alesese sa nu faca publica aceasta relatie.
Geoana a fost de acord cu o singura dezbatere inainte de scrutinul din 6 decembrie, iar Basescu era sub presiune sa marcheze puncte si sa recupereze avantajul pe care il avea Geoana in sondaje. Devenise evident de ce Geoana era precaut fata de o dezbatere fata in fata echilibrata atata vreme cat Basescu reusea sa para prezidentiabil si totusi sa-si atace adversarul. Basescu a aparut mai bine pregatit decat Geoana care s-a multumit s-o tina pe-a lui criticand repetat natura dezbinatoare a lui Basescu. Basescu pare sa fi avut o prestatie mai buna in dezbatere, iar legaturile lui Geoana cu Vintu si Popa ar putea reprezenta punctul de cotitura de care Basescu avea nevoie pentru inca o revenire de ultim moment. Cu toate acestea, cu doar doua zile inainte de alegeri era neclar daca Basescu facuse suficient ca sa ramana in functia de presedinte”.
Telegrama Ambasadei SUA relateaza pe larg dezbaterea finala dintre Mircea Geoana si Traian Basescu. Momentul in care Basescu l-a intrebat pe Geoana despre intalnirea cu Sorin Ovidiu Vintu este relatat pe larg. In telegrama este descris succint si Nicolae Popa. Iata si pasajul relevant din telegrama, inclusiv comentariul de la finalul telegramei:
“Momentul de avantaj clar al lui Basescu s-a produs cand candidatilor li s-a permis sa isi adreseze intrebari direct. El a ridicat rapid problema lui Sorin Ovidiu Vintu, mogulul media care a fost asociat cu Geoana. Basescu l-a fortat pe Geoana sa recunoasca faptul ca s-a intalnit cu Vintu in seara precedenta, in conditiile in care in aceeasi dimineata devenise public faptul ca Nicolae Popa, fosta mana dreapta a oligarhului, fusese arestat in Jakarta. Geoana a fost fortat sa recunoasca nu numai aceasta intalnire, ci si alte intrevederi din trecut pe care anterior le negase. Basescu l-a intrebat daca Vintu l-a <<convocat>> in mare graba pe Geoana la vila acestuia ca sa discute despre dezvaluirea faptului ca Popa a fost arestat. Popa este echivalentul romanesc al lui Bernie Madoff. El a fost director la mai multe companii ale lui Vintu care au fost implicate intr-o schema piramidala nationala care a colapsat in anul 2000, lasand cateva sute de mii de romani cu economiile pierdute. Popa, care a parasit tara in 1998, ar fi responsabil de pierderi financiare de pana la 1,6 miliarde dolari.
In anul 2002 au fost emise mandate de arestare pe numele sau, iar in 2006 a fost condamnat in lipsa la 15 ani de puscarie. Cand Basescu a intrebat daca Geoana a discutat cu Vintu despre cazul lui Popa, acesta din urma nu numai ca a negat, dar a sustinut ca nici macar nu a auzit de Popa. Comentatorii de dupa dezbaterea televizata au fost sceptici cu privire la faptul ca Geoana nu stia cine este Popa, mai ales ca un raport aparut a doua zi arata faptul ca pasaportul lui Popa a fost prelungit de Ambasada Romaniei din SUA pe vreme cand Popa era in Indonezia si Geoana ocupa functia de ministru de Externe. Intr-un talk-show ulterior dezbaterii televiziate care a avut la propria statie TV, Realitatea Tv, Vintu a intervenit prin telefon explicand faptul ca el si cu Geoana erau prieteni de patru ani, dar alesese sa nu faca publica aceasta relatie.
Geoana a fost de acord cu o singura dezbatere inainte de scrutinul din 6 decembrie, iar Basescu era sub presiune sa marcheze puncte si sa recupereze avantajul pe care il avea Geoana in sondaje. Devenise evident de ce Geoana era precaut fata de o dezbatere fata in fata echilibrata atata vreme cat Basescu reusea sa para prezidentiabil si totusi sa-si atace adversarul. Basescu a aparut mai bine pregatit decat Geoana care s-a multumit s-o tina pe-a lui criticand repetat natura dezbinatoare a lui Basescu. Basescu pare sa fi avut o prestatie mai buna in dezbatere, iar legaturile lui Geoana cu Vintu si Popa ar putea reprezenta punctul de cotitura de care Basescu avea nevoie pentru inca o revenire de ultim moment. Cu toate acestea, cu doar doua zile inainte de alegeri era neclar daca Basescu facuse suficient ca sa ramana in functia de presedinte”.
