MIOARA SI CATINCA ROMAN, EVACUATE DIN VILA
DIN PRIMAVERII
Magistrații Judecătorieie Sectorului 1 au decis, astazi, evacuarea Mioarei Roman și a fiicei acesteia, Catinca Roman, din vila din cartierul Primăverii. Decizia nu este insa definitivă.
Instanța a decis că Mioara și Catinca Roman trebuie să evacueze vila din cartierul Primăverii. Judecătoria Sectorului1 a decis că Mioara Roman trebuie să plătească către RAAPPS aproape 370.000 de euro, restanțe la chiria vilei și penalități. Defalcat, este vorba de sumele de 77.422,41 euro la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând chirie pentru perioada martie 2008-aprilie 2009 şi de 77.422,41 euro la cursul BNR de la data plăţii reprezentând penalităţi de întârziere, precum şi la plata sumei de 219.655,56 euro la cursul BNR de la data plăţii reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă pentru perioada aprilie 2009 – martie 2012 la care se adaugă dobânda legală calculată până la data de 10.04.2012. În cazul lui Petre Roman, judecătorii au decis că acesta nu trebuie să mai plătească nimic. Decizia nu este definitivă.
RAAPPS: Restanțe de 500.000 de euro
RAAPPS i-a chemat în judecată pe cei trei membri ai familiei Roman, Mioara, Catinca şi Petre – pentru plata unor restanțe de aproape 500.000 de euro: 226.442 de euro şi alţi 1.303.895 de lei (aproximativ 300.000 de euro) reprezentând penalităţi şi dobânzi. Oficialii arătau că familia Roman nu şi-a mai plătit datoriile din martie 2008, mai exact din momentul în care chiria a fost mărită, potrivit prevederilor legale. În cazul fostului prim-ministru al României, Petre Roman, acesta trebuie să-şi plătească restanţele doar până la data la care a divorţat şi a făcut partajul de Mioara Roman, perioada martie 2008 -aprilie 2009. RAAPPS susţine că Petre Roman trebuia să achite restanţe la chirie de 75.050 de euro.
RAPPS a pierdut alte două procese
Procesul este pe rolul instanțelor de trei ani de zile. În martie 2009, restanţele calculate pentru perioada martie-august 2008 erau simţitor mai mici, 33.648 de euro şi penalităţi de 24.812 de lei (6.000 de euro). Regia cerea atunci magistraţilor să-i oblige pe chiriaşi la plata datoriilor, rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea din vilă. Procesul a fost amânat, iar familia Roman a acumulat datorii uriaşe. Ulterior, RAAPPS a deschis două noi procese la Judecătoria Sectorului 1, unul de evacuare a vilei şi unul în care a cerut sechestrul asigurator pe vila de la Sinaia a Mioarei Roman.
Mioara Roman stă din 1990 în vilă
Mioara şi Petre Roman s-au mutat în vilă la 16 noiembrie 1990, când prim-ministrul de atunci al României a semnat cu reprezentanţii ICRAL Herăstrău un contract de închiriere a vilei din strada Nikolai Gogol, situată în apropierea Lacului Herăstrău. Contractul avea un termen de închiriere de cinci ani, iar chiria lunară a fost stabilită la echivalentul a 37 de dolari. Potrivit documentului, suprafaţa locuibilă a vilei este de 219 metri pătraţi, holurile, terasa şi toaletele au 72,2 metri pătraţi, boxele şi logiile au 81,11 metri pătraţi, iar curtea şi grădina au 1.862 de metri pătraţi.
(25.05.2012)
Instanța a decis că Mioara și Catinca Roman trebuie să evacueze vila din cartierul Primăverii. Judecătoria Sectorului1 a decis că Mioara Roman trebuie să plătească către RAAPPS aproape 370.000 de euro, restanțe la chiria vilei și penalități. Defalcat, este vorba de sumele de 77.422,41 euro la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând chirie pentru perioada martie 2008-aprilie 2009 şi de 77.422,41 euro la cursul BNR de la data plăţii reprezentând penalităţi de întârziere, precum şi la plata sumei de 219.655,56 euro la cursul BNR de la data plăţii reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă pentru perioada aprilie 2009 – martie 2012 la care se adaugă dobânda legală calculată până la data de 10.04.2012. În cazul lui Petre Roman, judecătorii au decis că acesta nu trebuie să mai plătească nimic. Decizia nu este definitivă.
RAAPPS: Restanțe de 500.000 de euro
RAAPPS i-a chemat în judecată pe cei trei membri ai familiei Roman, Mioara, Catinca şi Petre – pentru plata unor restanțe de aproape 500.000 de euro: 226.442 de euro şi alţi 1.303.895 de lei (aproximativ 300.000 de euro) reprezentând penalităţi şi dobânzi. Oficialii arătau că familia Roman nu şi-a mai plătit datoriile din martie 2008, mai exact din momentul în care chiria a fost mărită, potrivit prevederilor legale. În cazul fostului prim-ministru al României, Petre Roman, acesta trebuie să-şi plătească restanţele doar până la data la care a divorţat şi a făcut partajul de Mioara Roman, perioada martie 2008 -aprilie 2009. RAAPPS susţine că Petre Roman trebuia să achite restanţe la chirie de 75.050 de euro.
RAPPS a pierdut alte două procese
Procesul este pe rolul instanțelor de trei ani de zile. În martie 2009, restanţele calculate pentru perioada martie-august 2008 erau simţitor mai mici, 33.648 de euro şi penalităţi de 24.812 de lei (6.000 de euro). Regia cerea atunci magistraţilor să-i oblige pe chiriaşi la plata datoriilor, rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea din vilă. Procesul a fost amânat, iar familia Roman a acumulat datorii uriaşe. Ulterior, RAAPPS a deschis două noi procese la Judecătoria Sectorului 1, unul de evacuare a vilei şi unul în care a cerut sechestrul asigurator pe vila de la Sinaia a Mioarei Roman.
Mioara Roman stă din 1990 în vilă
Mioara şi Petre Roman s-au mutat în vilă la 16 noiembrie 1990, când prim-ministrul de atunci al României a semnat cu reprezentanţii ICRAL Herăstrău un contract de închiriere a vilei din strada Nikolai Gogol, situată în apropierea Lacului Herăstrău. Contractul avea un termen de închiriere de cinci ani, iar chiria lunară a fost stabilită la echivalentul a 37 de dolari. Potrivit documentului, suprafaţa locuibilă a vilei este de 219 metri pătraţi, holurile, terasa şi toaletele au 72,2 metri pătraţi, boxele şi logiile au 81,11 metri pătraţi, iar curtea şi grădina au 1.862 de metri pătraţi.
(25.05.2012)
7 DIN 10 ROMANI CRED CA SEXUL ASIGURA O STARE BUNA DE SANATATE
Şapte din zece români din mediul urban cred că o viaţă sexuală satisfăcătoare este foarte importantă în contextul stării generale de sănătate, iar peste 40 la sută dintre femei folosesc cel puţin o metodă contraceptivă, potrivit unui studiu realizat de ISRA Center.
Potrivit studiului, care se referă la populaţia cu vârsta între 20 şi 65 de ani din oraşele medii şi mari (cu peste 50.000 locuitori), bărbaţii sunt mai deschişi în a declara că viaţa sexual satisfăcătoare are o importanţă mare în starea generală de sănătate (77 la sută), comparativ cu femeile (66 la sută).De asemenea, tinerii cu vârste
între 20 şi 39 ani, cu educaţie superioară şi necăsătoriţi acordă o importanţă mai mare vieţii sexuale ca factor al unei vieţi sănătoase.
"Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (44 la sută) consideră că două - trei acte sexuale pe săptămână reprezintă o frecvenţă optimă a activităţii sexuale. Femeile consideră optim mai degrabă două contacte pe săptămână, în timp ce bărbaţii consideră că trei contacte sexuale pe săptămână este un număr satisfăcător. Tinerii cu vârste între 20 şi 29 de ani consideră că patru contacte pe săptămână reflectă o viaţă sexuală satisfăcătoare, iar frecvenţa scade o dată cu vârsta, ajungând la o medie de 1,6 ori pe săptămână în rândul persoanelor cu vârsta între 50 şi 65 de ani", arată autorii studiului într-un comunicat de presă transmis luni.
Iniţiatorii studiului au mai stabilit că, în cazul persoanelor necăsătorite, frecvenţa optimă estimată este de patru
contacte pe săptămână în timp ce pentru cei căsătoriţi aşteptările scad la două contacte sexuale pe săptămână.În acelaşi timp, o parte din populaţia urbană preferă să nu facă nicio estimare în acest sens (17 la sută nu ştiu sau aleg să nu estimeze câte acte sexuale pe săptămână înseamnă o viaţă sexuală satisfăcătoare), iar procentul creşte până la 27 la sută pentru românii cu
vârsta între 50 şi 65 de ani.
Metodele contraceptive sunt folosite în special de femeile care au până în 40 de ani şi educaţie superioară. Astfel,
potrivit studiului, 44 la sută dintre femei folosesc cel puţin o metodă contraceptivă.
Principalul motiv invocat de femeile care au o viaţă sexuală activă, dar care nu folosesc contracepţia sunt contraindicaţiile legate
de alte afecţiuni (24 la sută), dar şi efectele secundare (19 la sută), cum ar fi cele legate de îngrăşare. Scăderea plăcerii sexuale este un alt motiv pentru a nu folosi contracepţie pentru 15 la sută dintre aceste femei, în special pentru cele cu vârste între 30 şi 39 ani, iar refuzul partenerului reprezintă o barieră pentru a folosi contracepţie pentru 23 la sută dintre femeile din mediul
urban.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.044 respondenţi (dintre care 546 femei), reprezentativ pentru populaţia din zona urbană (oraşe peste 50.000 de locuitori), cu vârsta între 20 şi 65 de ani. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3 la sută, la un nivel de probabilitate de 95 la sută.Datele au fost culese prin intermediul interviurilor faţă în faţă,
la domiciliile respondenţilor, în primăvara anului 2011.
(21.05.2012)
Potrivit studiului, care se referă la populaţia cu vârsta între 20 şi 65 de ani din oraşele medii şi mari (cu peste 50.000 locuitori), bărbaţii sunt mai deschişi în a declara că viaţa sexual satisfăcătoare are o importanţă mare în starea generală de sănătate (77 la sută), comparativ cu femeile (66 la sută).De asemenea, tinerii cu vârste
între 20 şi 39 ani, cu educaţie superioară şi necăsătoriţi acordă o importanţă mai mare vieţii sexuale ca factor al unei vieţi sănătoase.
"Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (44 la sută) consideră că două - trei acte sexuale pe săptămână reprezintă o frecvenţă optimă a activităţii sexuale. Femeile consideră optim mai degrabă două contacte pe săptămână, în timp ce bărbaţii consideră că trei contacte sexuale pe săptămână este un număr satisfăcător. Tinerii cu vârste între 20 şi 29 de ani consideră că patru contacte pe săptămână reflectă o viaţă sexuală satisfăcătoare, iar frecvenţa scade o dată cu vârsta, ajungând la o medie de 1,6 ori pe săptămână în rândul persoanelor cu vârsta între 50 şi 65 de ani", arată autorii studiului într-un comunicat de presă transmis luni.
Iniţiatorii studiului au mai stabilit că, în cazul persoanelor necăsătorite, frecvenţa optimă estimată este de patru
contacte pe săptămână în timp ce pentru cei căsătoriţi aşteptările scad la două contacte sexuale pe săptămână.În acelaşi timp, o parte din populaţia urbană preferă să nu facă nicio estimare în acest sens (17 la sută nu ştiu sau aleg să nu estimeze câte acte sexuale pe săptămână înseamnă o viaţă sexuală satisfăcătoare), iar procentul creşte până la 27 la sută pentru românii cu
vârsta între 50 şi 65 de ani.
Metodele contraceptive sunt folosite în special de femeile care au până în 40 de ani şi educaţie superioară. Astfel,
potrivit studiului, 44 la sută dintre femei folosesc cel puţin o metodă contraceptivă.
Principalul motiv invocat de femeile care au o viaţă sexuală activă, dar care nu folosesc contracepţia sunt contraindicaţiile legate
de alte afecţiuni (24 la sută), dar şi efectele secundare (19 la sută), cum ar fi cele legate de îngrăşare. Scăderea plăcerii sexuale este un alt motiv pentru a nu folosi contracepţie pentru 15 la sută dintre aceste femei, în special pentru cele cu vârste între 30 şi 39 ani, iar refuzul partenerului reprezintă o barieră pentru a folosi contracepţie pentru 23 la sută dintre femeile din mediul
urban.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.044 respondenţi (dintre care 546 femei), reprezentativ pentru populaţia din zona urbană (oraşe peste 50.000 de locuitori), cu vârsta între 20 şi 65 de ani. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3 la sută, la un nivel de probabilitate de 95 la sută.Datele au fost culese prin intermediul interviurilor faţă în faţă,
la domiciliile respondenţilor, în primăvara anului 2011.
(21.05.2012)
TOP 5 OLIGARHI RUSI CARE CONDUC ROMANIA
Cinci oligarhi ruși produc echivalentul a 3% din PIB-ul României, iar afacerile lor predilecte sunt în industria petrolieră, siderurgie și metalurgie. Au venit în România în urmă cu mai bine de zece ani și au pus la punct strategii pe termen lung în țara noastră. Niciunul dintre ei nu acționează de capul său, pentru că sunt obligați să dea raportul la Kremlin.
Rușii au început să apară în economia românească la sfârșitul anilor ’90, iar una dintre primele lor mișcări majore a fost preluarea de către Lukoil a rafinăriei Petrotel de la Ploiești. De atunci și până azi s-au strâns peste 300 de companii cu capital rusesc, însă 15 dintre acestea învârt afaceri de aproape 4 miliarde de euro pe an. Venirea lor aici s-a făcut în baza unei strategii de extindere peste hotare pusă la cale de mai-marii de la Moscova în urmă 10-15 ani. Țintele lor au fost industriile pe care le cunoșteau cel mai bine și anume sectorul petrolier și de gaze, industria metalurgică și siderurgică. În România, cele mai importante companii controlate de ruși se află în proprietatea a doar cinci oameni de afaceri, toți apropiați
ai lui Vladimir Putin: Vagit Alekperov (Lukoil), Igor Zyuzin (Mechel), Vitali Machitski (Alro, Conef), Dmitri Pumpianski (TMK) și Iakov Goldovskyi (RAFO).
Ei se găsesc în topul celor mai bogați oameni din lume, dar averea lor s-a construit într-un mod mai special. „După căderea URSS-ului anumiți indivizi au fost recompensați pentru servicii aduse puterii. Ei au primit în proprietate companii și li s-a dictat apoi unde să se extindă. Profiturile obținute sunt încasate de ei, însă sunt obligați să contribuie ori de câte ori puterea are nevoie de resurse bănești. Cuvântul «independent» nu există”, a declarat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE). Cine mișcă în front riscă sa aibă soarta lui Mihail Hodorkovski, care zace în pușcărie de ani de zile,
sau a lui Boris Berezovski, autoexilat la Londra din 2001.
Unul dintre foștii diplomați români la Moscova, care nu a dorit să-și dezvăluie identitatea, a spus că Vladimir Putin are un stil foarte direct de închidere a conturilor cu oligarhii – le aruncă pixul peste birou și îi pune să semneze orice le dictează.
Rădăcini în CAER
Interesul lor pentru România are origini undeva în vechiul CAER. Politica comuniștilor de la Moscova prevedea fixarea statelor vasale pe anumite sectoare. României i-a revenit rolul să dezvolte agricultura, în special grâul, și industria grea, dat fiind faptul că resursele minerale de care dispune sunt destul de importante. După 1990, combinatele metalurgice și siderurgice au
suscitat interesul noilor stăpâni ruși, astfel încât azi o mare parte din metalurgie, o treime din siderurgie, una dintre cele trei rafinării care încă mai respiră, 15-20% din sectorul de distribuție de carburanți precum și întreg lanțul de producere a
aluminiului au ajuns în mâinile oligarhilor ruși. Lipsește însă controlul resurselor. „Nu sunt interesați de resurse pentru că au destul la ei în țară. România pentru a fost interesantă pentr că a avut prețuri mai scăzute la energie, este aproape, există Dunărea și Marea Neagră, fiind astfel rezolvat transportul. Piața de desfacere este asigurată în toată Rusia”, susține Harnagea.
Primul venit
Primul dintre oligarhi care a venit în România a fost Vagit Alekperov, proprietarul Lukoil. Acesta este de origine azeră, a crescut într-o familie de petroliști și în 1990 a fost numit ministru adjunct al industriei de petrol și gaze din URSS, pe când avea 40 de ani. Din această postură a pus pe picioare Lukoil, compania ce avea să devină peste câțiva ani cel mai mare operator
petrolier independent din lume.
El a cumpărat în 1998 rafinăria Petrotel Ploiești, una dintre cele mai vechi unități de acest fel din țară. La scurt timp
a închis-o pentru retehnologizare, cheltuind peste 350 milioane de dolari. În paralel, a început dezvoltarea de la zero a unei rețele de stații de distribuție, ajungând azi la peste 300 de benzinării.
Afacerile Lukoil în România depășesc 2 miliarde de euro anual însă sunt generatoare de pierderi. „Azi doar Petrom scoate profit din benzinării. Noi, ceilalți, suntem nevoiți să vindem sub costuri, însă o facem pentru că vrem să fim prezenți pe piață”, declară Constantin Tampiza, omul de încredere a lui Alekperov în România, fost director al subsidiarei locale a Lukoil.
Averea lui Alekperov este estimată la 13,5 miliarde de dolari, ocupând locul 61 în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume. El est foarte apropiat de Putin și biroul său de la Moscova arată fidel acest lucru. Un ziarist american, Peter Mass, a dezvăluit recent într-o carte că nu a zărit în acel birou nicio fotografie cu soția sa ori cu fiul său adolescent, ci doar cu președintele rus.
Stăpânul metalurgiei
Metalurgia autohtonă și o treime din siderurgie poartă pecetea grupului Mechel, adică a lui Igor Zyuzin. El a venit în România în 2002, când a cumpărat Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște, la doar un an după ce a înființat Mechel, pus pe picioare după ce preluase Fabrica de Fier de la Celiabinsk. După aceea s-a extins prin cumpărarea producătorilor de sârmă Câmpia Turzii și Ductil Steel Buzău, oțelăria de la Oțelul Roșu și Laminorul Brăila. Afacerile sale totale se întind undeva în jurul valorii de 650 milioane de euro pe an. Mai toate societățile sale merg pe pierderi, în special în ultimii ani, fiind greu încercate de criza economică, ca și proprietarul lor. În primă fază pierderile se justifică prin investițiile pe care Zyuzin le-a făcut pentru modernizarea combinatelor. După declanșarea crizei, pasivul a crescut vertiginos din cauza scăderii cererii de produse metalurgice de pe piața mondială. De altfel, Zyuzin a fost profund afectat în ultimii ani, iar Forbes îl creditează acum cu o avere
de 3,1 miliarde de dolari după ce în 2010 acesta figura în clasamentul bogătașilor cu 6,4 miliarde de dolari. Fostul diplomat român îl caracterizează pe Zyuzin ca fiind atipic, fără nerv și crede că în spatele său se află, de fapt, Oleg Deripaska, stăpânul
aluminiului. Zyuzin a fost victima unui atac virulent din partea lui Vladimir Putin pe vremea când acesta era premier, care a acuzat Mechel că încalcă legislația antitrust. Consecința: acțiunile Mechel la Bursa de la New York au scăzut cu 35%, iar Zyuzin a apărut în public făcându-și mea culpa.
Unul dintre concurenții săi este Dmitri Pumpianski, proprietarul grupului TMK. Acesta deține combinatul siderurgic de la Reșița și Artrom Slatina. Afacerile lui sar de 100 milioane de euro pe an, iar profitul scos în România este undeva la 50 milioane de euro din 2002 încoace.
Beneficiarul curentului ieftin
Un alt mare greu al industriei autohtone este stăpânul Alro și unul dintre cei mai importanți intermediari ai gazului rusesc – Vitali Machitski. El este cel mai mare beneficiar al curentului ieftin din România, pentru că producătorul de aluminiu de la Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din țară, primește energie de la Hidroelectrica la un preț sub media pieței și calculat în
funcție de cotația aluminiului de la Londra.
Afacerile sale cu aluminiu i-au adus până în prezent un profit cumulat de aproape 500 milioane de euro, fiind, din acest punct de vedere, cel mai privilegiat oligarh. Totodată, Machitski a fost până acum doi ani unul dintre cei doi intermediari de gaze rusești aduse în România, prin compania Conef. Acești intermediari, apăruți pe lanțul Gazprom - companii autohtone, au fost
impuși de gigantul energetic rus și, prin intermediul lor, s-a scurs an de an un sfert din consumul intern de gaze naturale. Machitski a ajuns la Alro prin intermediul unui paravan, Marco International, o societate înregistrată în Elveția, devenită mai apoi Vimetco.
Niciun pericol
Prezenta capitalului rusesc în economia românească poate suscita anumite temeri ce sunt generate de o realitate încetățenită după al Doilea Război Mondial. Cătălin Harnagea susține că atâta timp cât rușii respectă legislația și nu controlează resursele nu sunt de speriat. „Spre deosebire de Nokia, care a venit aici, a investit și apoi a plecat, rușii au rămas," afirmă acesta.
(18.05.2012)
Rușii au început să apară în economia românească la sfârșitul anilor ’90, iar una dintre primele lor mișcări majore a fost preluarea de către Lukoil a rafinăriei Petrotel de la Ploiești. De atunci și până azi s-au strâns peste 300 de companii cu capital rusesc, însă 15 dintre acestea învârt afaceri de aproape 4 miliarde de euro pe an. Venirea lor aici s-a făcut în baza unei strategii de extindere peste hotare pusă la cale de mai-marii de la Moscova în urmă 10-15 ani. Țintele lor au fost industriile pe care le cunoșteau cel mai bine și anume sectorul petrolier și de gaze, industria metalurgică și siderurgică. În România, cele mai importante companii controlate de ruși se află în proprietatea a doar cinci oameni de afaceri, toți apropiați
ai lui Vladimir Putin: Vagit Alekperov (Lukoil), Igor Zyuzin (Mechel), Vitali Machitski (Alro, Conef), Dmitri Pumpianski (TMK) și Iakov Goldovskyi (RAFO).
Ei se găsesc în topul celor mai bogați oameni din lume, dar averea lor s-a construit într-un mod mai special. „După căderea URSS-ului anumiți indivizi au fost recompensați pentru servicii aduse puterii. Ei au primit în proprietate companii și li s-a dictat apoi unde să se extindă. Profiturile obținute sunt încasate de ei, însă sunt obligați să contribuie ori de câte ori puterea are nevoie de resurse bănești. Cuvântul «independent» nu există”, a declarat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE). Cine mișcă în front riscă sa aibă soarta lui Mihail Hodorkovski, care zace în pușcărie de ani de zile,
sau a lui Boris Berezovski, autoexilat la Londra din 2001.
Unul dintre foștii diplomați români la Moscova, care nu a dorit să-și dezvăluie identitatea, a spus că Vladimir Putin are un stil foarte direct de închidere a conturilor cu oligarhii – le aruncă pixul peste birou și îi pune să semneze orice le dictează.
Rădăcini în CAER
Interesul lor pentru România are origini undeva în vechiul CAER. Politica comuniștilor de la Moscova prevedea fixarea statelor vasale pe anumite sectoare. României i-a revenit rolul să dezvolte agricultura, în special grâul, și industria grea, dat fiind faptul că resursele minerale de care dispune sunt destul de importante. După 1990, combinatele metalurgice și siderurgice au
suscitat interesul noilor stăpâni ruși, astfel încât azi o mare parte din metalurgie, o treime din siderurgie, una dintre cele trei rafinării care încă mai respiră, 15-20% din sectorul de distribuție de carburanți precum și întreg lanțul de producere a
aluminiului au ajuns în mâinile oligarhilor ruși. Lipsește însă controlul resurselor. „Nu sunt interesați de resurse pentru că au destul la ei în țară. România pentru a fost interesantă pentr că a avut prețuri mai scăzute la energie, este aproape, există Dunărea și Marea Neagră, fiind astfel rezolvat transportul. Piața de desfacere este asigurată în toată Rusia”, susține Harnagea.
Primul venit
Primul dintre oligarhi care a venit în România a fost Vagit Alekperov, proprietarul Lukoil. Acesta este de origine azeră, a crescut într-o familie de petroliști și în 1990 a fost numit ministru adjunct al industriei de petrol și gaze din URSS, pe când avea 40 de ani. Din această postură a pus pe picioare Lukoil, compania ce avea să devină peste câțiva ani cel mai mare operator
petrolier independent din lume.
El a cumpărat în 1998 rafinăria Petrotel Ploiești, una dintre cele mai vechi unități de acest fel din țară. La scurt timp
a închis-o pentru retehnologizare, cheltuind peste 350 milioane de dolari. În paralel, a început dezvoltarea de la zero a unei rețele de stații de distribuție, ajungând azi la peste 300 de benzinării.
Afacerile Lukoil în România depășesc 2 miliarde de euro anual însă sunt generatoare de pierderi. „Azi doar Petrom scoate profit din benzinării. Noi, ceilalți, suntem nevoiți să vindem sub costuri, însă o facem pentru că vrem să fim prezenți pe piață”, declară Constantin Tampiza, omul de încredere a lui Alekperov în România, fost director al subsidiarei locale a Lukoil.
Averea lui Alekperov este estimată la 13,5 miliarde de dolari, ocupând locul 61 în topul Forbes al celor mai bogați oameni din lume. El est foarte apropiat de Putin și biroul său de la Moscova arată fidel acest lucru. Un ziarist american, Peter Mass, a dezvăluit recent într-o carte că nu a zărit în acel birou nicio fotografie cu soția sa ori cu fiul său adolescent, ci doar cu președintele rus.
Stăpânul metalurgiei
Metalurgia autohtonă și o treime din siderurgie poartă pecetea grupului Mechel, adică a lui Igor Zyuzin. El a venit în România în 2002, când a cumpărat Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște, la doar un an după ce a înființat Mechel, pus pe picioare după ce preluase Fabrica de Fier de la Celiabinsk. După aceea s-a extins prin cumpărarea producătorilor de sârmă Câmpia Turzii și Ductil Steel Buzău, oțelăria de la Oțelul Roșu și Laminorul Brăila. Afacerile sale totale se întind undeva în jurul valorii de 650 milioane de euro pe an. Mai toate societățile sale merg pe pierderi, în special în ultimii ani, fiind greu încercate de criza economică, ca și proprietarul lor. În primă fază pierderile se justifică prin investițiile pe care Zyuzin le-a făcut pentru modernizarea combinatelor. După declanșarea crizei, pasivul a crescut vertiginos din cauza scăderii cererii de produse metalurgice de pe piața mondială. De altfel, Zyuzin a fost profund afectat în ultimii ani, iar Forbes îl creditează acum cu o avere
de 3,1 miliarde de dolari după ce în 2010 acesta figura în clasamentul bogătașilor cu 6,4 miliarde de dolari. Fostul diplomat român îl caracterizează pe Zyuzin ca fiind atipic, fără nerv și crede că în spatele său se află, de fapt, Oleg Deripaska, stăpânul
aluminiului. Zyuzin a fost victima unui atac virulent din partea lui Vladimir Putin pe vremea când acesta era premier, care a acuzat Mechel că încalcă legislația antitrust. Consecința: acțiunile Mechel la Bursa de la New York au scăzut cu 35%, iar Zyuzin a apărut în public făcându-și mea culpa.
Unul dintre concurenții săi este Dmitri Pumpianski, proprietarul grupului TMK. Acesta deține combinatul siderurgic de la Reșița și Artrom Slatina. Afacerile lui sar de 100 milioane de euro pe an, iar profitul scos în România este undeva la 50 milioane de euro din 2002 încoace.
Beneficiarul curentului ieftin
Un alt mare greu al industriei autohtone este stăpânul Alro și unul dintre cei mai importanți intermediari ai gazului rusesc – Vitali Machitski. El este cel mai mare beneficiar al curentului ieftin din România, pentru că producătorul de aluminiu de la Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din țară, primește energie de la Hidroelectrica la un preț sub media pieței și calculat în
funcție de cotația aluminiului de la Londra.
Afacerile sale cu aluminiu i-au adus până în prezent un profit cumulat de aproape 500 milioane de euro, fiind, din acest punct de vedere, cel mai privilegiat oligarh. Totodată, Machitski a fost până acum doi ani unul dintre cei doi intermediari de gaze rusești aduse în România, prin compania Conef. Acești intermediari, apăruți pe lanțul Gazprom - companii autohtone, au fost
impuși de gigantul energetic rus și, prin intermediul lor, s-a scurs an de an un sfert din consumul intern de gaze naturale. Machitski a ajuns la Alro prin intermediul unui paravan, Marco International, o societate înregistrată în Elveția, devenită mai apoi Vimetco.
Niciun pericol
Prezenta capitalului rusesc în economia românească poate suscita anumite temeri ce sunt generate de o realitate încetățenită după al Doilea Război Mondial. Cătălin Harnagea susține că atâta timp cât rușii respectă legislația și nu controlează resursele nu sunt de speriat. „Spre deosebire de Nokia, care a venit aici, a investit și apoi a plecat, rușii au rămas," afirmă acesta.
(18.05.2012)
ARCA LUI NOE, NOUL OBIECTIV TURISTIC
AL HONG KONG-ULUI
Trei arhitecți au construit o replică a ambarcațiunii biblice Arca lui Noe, nava cu o lungime de 140 de metri si o lătime de 23 de metri fiind principala atractie a parcului tematic Arca lui Noe, din Hong Kong, potrivit Daily Mail.
Pentru a oferi un aer de autencitate, cei trei arhitecți au amplasat, la intrarea în arcă, 67 de perechi de animale din speciile care au fost salvate de către Noe. Animalele au fost construite din fibră de sticlă. Arca lui Noe este amplasată în apropiere de Podul Tsing Ma, din Hong Kong. Parcul tematic este administrat de mai multe organizatii crestine, care doresc astfel să transmită un mesaj de promovare a păcii în rândul oamenilor. Cei trei arhitecti si-au permis si câteva licente artistice, amenajând astfel în interiorul arcăi un restaurant de lux si dormitoare somptuoase.
(17.05.2012)
Pentru a oferi un aer de autencitate, cei trei arhitecți au amplasat, la intrarea în arcă, 67 de perechi de animale din speciile care au fost salvate de către Noe. Animalele au fost construite din fibră de sticlă. Arca lui Noe este amplasată în apropiere de Podul Tsing Ma, din Hong Kong. Parcul tematic este administrat de mai multe organizatii crestine, care doresc astfel să transmită un mesaj de promovare a păcii în rândul oamenilor. Cei trei arhitecti si-au permis si câteva licente artistice, amenajând astfel în interiorul arcăi un restaurant de lux si dormitoare somptuoase.
(17.05.2012)
UN DOCUMENTAR CONTROVERSAT DESPRE ORIGINEA ROMANILOR FACE FURORI PE YOUTUBE
Un documentar controversat despre originea poporului român lansat pe Youtube a declanşat o adevarată isterie. Documentarul "Dacii-Adevăruri tulburătoare" a strâns peste 400.000 de vizualizări, aproape 850 de comentarii şi peste 4.970 de like-uri.
Filmul de 53 de minute expune teoria conform căreia românii se pot considera urmaşii dacilor, decât ai Romei. Autorii documentarului susţin că romanii şi dacii au strămoşi comuni şi că Dacia nu a fost romanizată în modul susţinut de teoriile oficiale. Ei au anunţat că vor mai publica anul acesta lucrări ştiinţifice care vor revoluţiona istoria noastră veche.
Informatiile prezentate in acest film documentar rastoarna multe dintre teoriile pe care este construita istoria Romaniei. Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizeaza recuperarea adevarului istoric, iar acesta este primul pas hotarat!
Dovezile stiintifice la care se face referire si argumentatia bazata pe izvoare istorice autentice, aduc informatii inedite si extrem de valoroase, capabile sa determine o rescriere a istoriei acestui popor. Toate acestea sunt sustinute de personalitati si specialisti care merita cu adevarat sa fie ascultati: General (rez.) dr. Mircea Chelaru (fost Sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane), Dr. Napoleon Savescu (director fondator al Dacia Revival International Society), General (rez.) Nicolae Spiroiu (fost Ministru al Apararii Nationale), Prof. dr. Mihai Popescu (Biblioteca Militara Nationala), Prof. univ. dr. dr. Alexander Rodewald (directorul Institutului de Biologie Umana al Universitatii din Hamburg, Germania), Dr. Georgeta Cardos
(cercetator stiintific biolog specialist genetica - Institutul Victor Babes), Prof. doctorand Sebastian Stanculescu (paleografie si antropologie culturala).
Rezultatele cercetarilor recente de paleogenetica realizate la Hamburg, Germania, pe oase si dinti din situri romanesti de acum 3000-5000 de ani, pun sub semnul intrebarii teoriile pe care se bazeaza istoria oficiala a Romaniei. Este actuala populatie a Romaniei continuatoarea populatiilor tracice si pretracice de acum 3000 - 5000 de ani? Suntem noi inruditi genetic cu italienii?
Iata doar doua dintre multele intrebari tulburatoare la care acest film documentar doreste sa raspunda cu argumente bine intemeiate.
(16.05.2012)
Filmul de 53 de minute expune teoria conform căreia românii se pot considera urmaşii dacilor, decât ai Romei. Autorii documentarului susţin că romanii şi dacii au strămoşi comuni şi că Dacia nu a fost romanizată în modul susţinut de teoriile oficiale. Ei au anunţat că vor mai publica anul acesta lucrări ştiinţifice care vor revoluţiona istoria noastră veche.
Informatiile prezentate in acest film documentar rastoarna multe dintre teoriile pe care este construita istoria Romaniei. Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizeaza recuperarea adevarului istoric, iar acesta este primul pas hotarat!
Dovezile stiintifice la care se face referire si argumentatia bazata pe izvoare istorice autentice, aduc informatii inedite si extrem de valoroase, capabile sa determine o rescriere a istoriei acestui popor. Toate acestea sunt sustinute de personalitati si specialisti care merita cu adevarat sa fie ascultati: General (rez.) dr. Mircea Chelaru (fost Sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane), Dr. Napoleon Savescu (director fondator al Dacia Revival International Society), General (rez.) Nicolae Spiroiu (fost Ministru al Apararii Nationale), Prof. dr. Mihai Popescu (Biblioteca Militara Nationala), Prof. univ. dr. dr. Alexander Rodewald (directorul Institutului de Biologie Umana al Universitatii din Hamburg, Germania), Dr. Georgeta Cardos
(cercetator stiintific biolog specialist genetica - Institutul Victor Babes), Prof. doctorand Sebastian Stanculescu (paleografie si antropologie culturala).
Rezultatele cercetarilor recente de paleogenetica realizate la Hamburg, Germania, pe oase si dinti din situri romanesti de acum 3000-5000 de ani, pun sub semnul intrebarii teoriile pe care se bazeaza istoria oficiala a Romaniei. Este actuala populatie a Romaniei continuatoarea populatiilor tracice si pretracice de acum 3000 - 5000 de ani? Suntem noi inruditi genetic cu italienii?
Iata doar doua dintre multele intrebari tulburatoare la care acest film documentar doreste sa raspunda cu argumente bine intemeiate.
(16.05.2012)
DLAF A SESIZAT DNA CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA GALEI BUTE DE CATRE RUDEL OBREJA
Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) a verificat, in urma unui memoriu al vicepresedintelui PRM Marius Marinescu, modul in care s-a realizat gala de box Lucian Bute din 2011. DLAF sustine in raport ca Ministerul Dezvoltarii nu a respectat in totalitate obligatiile pe care le avea in contextul in care aceasta gala a beneficiat de o finantare din fonduri europene. In raport sunt evidentiate si cinci posibile fapte de natura penala ce ar fi fost comise de presedintele Federatiei Romane de Box (FRB) Rudel Obreja.
In nota de control a Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) se mentioneaza ca in iulie 2011 a fost sesizat de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din cadrul Camerei Deputaţilor privind unele nereguli legate de organizarea galei de box Lucian Bute. DLAF precizeaza ca Marius Marinescu, vicepresedinte PRM, a trimis Comisiei parlamentare un memoriu.
DLAF a investigat alegatiile din memoriul trimis de Marius Marinescu si, in luna aprilie 2012, a sesizat DNA. In nota de control a DLAF sunt evidentiate posibile acte de coruptie si alte fapte penale comise in principal de Rudel Obreja, presedintele FRB, in contextul organizarii galei "Campion pentru Romania", eveniment sportiv la care pugilistul Lucian Bute a boxat la Bucuresti.
In nota de control intocmita de inspectorii DLAF si inaintata DNA, este descris modul in care Rudel Obreja, presedinte al Federatiei Romane de Box, a dat dreptul de exclusivitate in organizarea galei de box "Campion pentru Romania" unei firme care ii apartinea tot lui. In baza acestui contract de exclusivitate de la federatia condusa de Obreja, firma lui, Europlus Computers SRL, a obtinut, prin negociere directa de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, avand ca obiect "Promovarea brandului turistic al Romaniei".
In nota de control a DLAF la capitolul concluzii se retin si cateva aspecte legate de modul in care Ministerul Dezvoltarii condus in 2011 de Elena Udrea si-a indeplinit obligatii in privinta monitorizarii banilor europeni care au fost investiti in gala Lucian Bute care a avut loc pe 9 iulie 2011 la Romexpo.
Constatarile DLAF arata ca nici Ministerul Dezvoltarii nu a respectat in totalitate obligatiile pe care le avea in contextul in care aceasta gala a beneficiat de o finantare din fonduri europene manageriate de o autoritate din subordinea ministerului. In special DLAF arata ca Ministerul nu a depus toate eforturile pentru a supraveghea traseul banilor.
CE SPUNE NOTA DE CONTROL A DLAF
Iata ce se mentioneaza in nota de control:
Având în vedere împrejurarea că S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. nu avea capacitatea proprie tehnică şi profesională de a presta astfel de servicii, încheind contracte de prestări servicii cu alte societăţi comerciale, este evident că prestatorul S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. nu reprezintă un beneficiar final al fondurilor de publicitate.
În aceste condiţii, pentru asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor de publicitate, MDRT avea obligaţia de a solicita, iar S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. obligaţia de a transmite, documente privind modul de alocare a fondurilor de publicitate către prestatorii finali ai serviciilor de promovare/publicitate.
Din întreaga documentaţie transmisă DLAF, până la redactarea prezentei note de control, rezultă că nu au fost respectate aceste obligaţii legale, nici de către reprezentanţii S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., nici de către reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (4) şi (5) din O.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri din sumele solicitate la rambursare/plată, reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor de
rezultat/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora.
În consecinţă, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuiau să verifice gradul concret de realizare a fiecărui indicator al contractului şi să accepte la plată valoarea integrală alocată fiecărei categorii de servicii de promovare, numai în măsura în care toţi indicatorii erau pe deplin realizaţi.
Pe baza documentelor transmise DLAF, se constată că, deşi reprezentanţii MDRT au precizat în documentele de recepţie faptul că anumite categorii şi tipuri de servicii de promovare au fost „îndeplinite”, acceptând la plată întreaga sumă alocată acestora, nu se poate verifica, pe baza unor criterii certe şi verificabile, cum au ajuns la această concluzie.
FAPTE DE NATURA PENALA
La capitolul fapte de natura penala, DLAF a retinut cinci posibile incalcari ale legislatiei penale toate privindu-l pe Rudel Obreja. DLAF mentioneaza la acest capitol ca “persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi”.
Iata ce se mai retine in raport la capitolul fapte de natura penala:
A. Fapta reprezentantului S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., Obreja Rudel, de a utiliza la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, documente inexacte, respectiv licenţa nr. 7/08.04.2011 şi autorizaţia nr. 1, emisă în data de 14.04.2011, pentru a face dovada existenţei şi deţinerii unor drepturi de exclusivitate în legătură cu organizarea Galei de box „Campion pentru România” din 9 iulie 2011, faptă care a avut drept rezultat obţinerea contractului de servicii de promovare a României ca destinaţie turistică şi a brandului turistic naţional, în valoare totală de 10.175.168,44 RON (cu TVA), ca activitate
componentă a proiectului „Promovarea brandului turistic al României”, cod SMIS 37642, finanţat cu fonduri provenind din bugetul general al Uniunii Europene (Fondul de Dezvoltare Regională – FEDR) şi obţinerea sumei de 8.116.800 RON (cu TVA), rezultat care nu a afectat bugetul general al Uniunii Europene datorită verificărilor efectuate de Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF, care au determinat suspendarea procesului de rambursare din FEDR a sumei plătită de MDRT, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la obţinerea ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută
în art. 20 C. pen., raportat la art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
B. Fapta lui Obreja Rudel, de a se folosi de funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Box, persoană juridică fără scop patrimonial, pentru a obţine de la companii de stat sponsorizări în valoare totală de 1.742.830 RON (echivalentul sumei de 420.932,13 EUR), care au fost folosite în beneficiul S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., în care acesta deţinea calitatea de asociat unic şi administrator, respectiv pentru a achita obligaţii de plată care îi reveneau, în exclusivitate, societăţii comerciale, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută în art. 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, „persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi.”
C. Fapta reprezentanului S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. Obreja Rudel, de a face afirmaţii necorespunzătoare adevărului, în adresa nr. 41/24.10.2011, pe care a depus-o MDRT – Direcţia Dezvoltare Turistică şi Marketing (unde a fost înregistrată sub nr. 1668/24.10.2011), în scopul de a convinge reprezentanţii MDRT să admită la recepţie şi să accepte la plată suma totală de 50.000 EUR (fără TVA), aferentă serviciilor de expunere a brandului turistic pe suprafaţa panourilor mobile (cu coloană sonoră), prin care s-a promovat evenimentul în incinta ROMEXPO şi în municipiul Bucureşti, deşi acest tip de serviciu de promovare a brandului turistic nu a fost prestat în condiţiile contractuale, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 290 din C. pen.
D. Fapta reprezentantului S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., Obreja Rudel, de a adăuga înscrisului cu titlul „Lucian Bute – Un Campion pentru România”, un număr de 5 pagini conţinând date necorespunzătoare adevărului în legătură cu monitorizarea televiziunilor din străinătate la care au fost difuzate imagini de la gala de box profesionist, monitorizarea expunerii outdoor a galei şi date care atestă, în mod nereal, prestarea serviciilor de expunere a brandului prin intermediul unui număr de 5 unităţi de panotaj mobil, înscris pe care l-a utilizat la MDRT, pentru a face dovada îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul de servicii nr. 232/24.06.2011 şi în scopul obţinerii contravalorii mai multor categorii de servicii de promovare, poate întruni elementele
constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 290 din C. pen.
E. Fapta lui Pierre de Hillerin, membru al Biroului Federal al Federaţiei Române de Box, de a primi de la S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., reprezentată de Obreja Rudel, prin intermediul S.C. MOTRIX ASISTENT S.R.L., reprezentată de Andrei
Carmen, suma de 85.750 RON, sub forma prestării de servicii de consultanţă sportivă, care nu pot fi identificate şi verificate, după ce a participat la şedinţa Biroului Federal din data de 08.04.2011 şi a votat pentru emiterea, cu încălcarea prevederilor Regulamentului privind organizarea boxului profesionist, a licenţei nr. 7/2011 de organizator de reuniuni de box profesionist şi a
autorizaţiei nr. 1 din 14.04.2011, în favoarea S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256 C. pen.
CE SPUNE MDRT SI CE SPUNE OBREJA
Rudel Obreja a declarat ca nu a incalcat legea si ca va da in judecata DLAF. “Nu e normal ce mi se întîmplă! Societatea mea are și alte venituri și alte cheltuieli nu doar cele de la Gala Bute. Eu derulez și alte afaceri. Ei nu pot identifica dacă un euro l-am luat din Gala Bute și l-am cheltuit pentru altceva. Nici nu am făcut așa ceva. Am suportat din banii mei cheltuieli de societate! Nu
pentru gala în care am promovat brandul României, mai spun o dată!”, a declarat Obreja.
Ministerul Dezvoltarii a transmis un punct de vedere pe 26 aprilie in care sustine ca sesizarea DLAF nu se refera la activitatea ministerului.
"Sesizările DLAF se referă strict la activitatea societății comerciale care a organizat gala de box, nu la activitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Evenimentul a fost organizat de o societate privată, nu de către MDRT. Implicarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în organizarea galei de box constă doar în achiziționarea unor servicii de publicitate pentru promovarea brandului turistic național al României în timpul galei și a celorlalte evenimente conexe. Procedura de achiziție publică pentru desemnarea prestatorului de servicii de publicitate pentru acest eveniment a fost stabilită în conformitate cu procedurile legale în vigoare, așa cum sunt ele prevăzute de OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (Articolul 122)", arata MDRT.
(15.05.2012)
In nota de control a Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF) se mentioneaza ca in iulie 2011 a fost sesizat de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din cadrul Camerei Deputaţilor privind unele nereguli legate de organizarea galei de box Lucian Bute. DLAF precizeaza ca Marius Marinescu, vicepresedinte PRM, a trimis Comisiei parlamentare un memoriu.
DLAF a investigat alegatiile din memoriul trimis de Marius Marinescu si, in luna aprilie 2012, a sesizat DNA. In nota de control a DLAF sunt evidentiate posibile acte de coruptie si alte fapte penale comise in principal de Rudel Obreja, presedintele FRB, in contextul organizarii galei "Campion pentru Romania", eveniment sportiv la care pugilistul Lucian Bute a boxat la Bucuresti.
In nota de control intocmita de inspectorii DLAF si inaintata DNA, este descris modul in care Rudel Obreja, presedinte al Federatiei Romane de Box, a dat dreptul de exclusivitate in organizarea galei de box "Campion pentru Romania" unei firme care ii apartinea tot lui. In baza acestui contract de exclusivitate de la federatia condusa de Obreja, firma lui, Europlus Computers SRL, a obtinut, prin negociere directa de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, avand ca obiect "Promovarea brandului turistic al Romaniei".
In nota de control a DLAF la capitolul concluzii se retin si cateva aspecte legate de modul in care Ministerul Dezvoltarii condus in 2011 de Elena Udrea si-a indeplinit obligatii in privinta monitorizarii banilor europeni care au fost investiti in gala Lucian Bute care a avut loc pe 9 iulie 2011 la Romexpo.
Constatarile DLAF arata ca nici Ministerul Dezvoltarii nu a respectat in totalitate obligatiile pe care le avea in contextul in care aceasta gala a beneficiat de o finantare din fonduri europene manageriate de o autoritate din subordinea ministerului. In special DLAF arata ca Ministerul nu a depus toate eforturile pentru a supraveghea traseul banilor.
CE SPUNE NOTA DE CONTROL A DLAF
Iata ce se mentioneaza in nota de control:
Având în vedere împrejurarea că S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. nu avea capacitatea proprie tehnică şi profesională de a presta astfel de servicii, încheind contracte de prestări servicii cu alte societăţi comerciale, este evident că prestatorul S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. nu reprezintă un beneficiar final al fondurilor de publicitate.
În aceste condiţii, pentru asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor de publicitate, MDRT avea obligaţia de a solicita, iar S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. obligaţia de a transmite, documente privind modul de alocare a fondurilor de publicitate către prestatorii finali ai serviciilor de promovare/publicitate.
Din întreaga documentaţie transmisă DLAF, până la redactarea prezentei note de control, rezultă că nu au fost respectate aceste obligaţii legale, nici de către reprezentanţii S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., nici de către reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (4) şi (5) din O.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri din sumele solicitate la rambursare/plată, reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor de
rezultat/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora.
În consecinţă, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuiau să verifice gradul concret de realizare a fiecărui indicator al contractului şi să accepte la plată valoarea integrală alocată fiecărei categorii de servicii de promovare, numai în măsura în care toţi indicatorii erau pe deplin realizaţi.
Pe baza documentelor transmise DLAF, se constată că, deşi reprezentanţii MDRT au precizat în documentele de recepţie faptul că anumite categorii şi tipuri de servicii de promovare au fost „îndeplinite”, acceptând la plată întreaga sumă alocată acestora, nu se poate verifica, pe baza unor criterii certe şi verificabile, cum au ajuns la această concluzie.
FAPTE DE NATURA PENALA
La capitolul fapte de natura penala, DLAF a retinut cinci posibile incalcari ale legislatiei penale toate privindu-l pe Rudel Obreja. DLAF mentioneaza la acest capitol ca “persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi”.
Iata ce se mai retine in raport la capitolul fapte de natura penala:
A. Fapta reprezentantului S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., Obreja Rudel, de a utiliza la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, documente inexacte, respectiv licenţa nr. 7/08.04.2011 şi autorizaţia nr. 1, emisă în data de 14.04.2011, pentru a face dovada existenţei şi deţinerii unor drepturi de exclusivitate în legătură cu organizarea Galei de box „Campion pentru România” din 9 iulie 2011, faptă care a avut drept rezultat obţinerea contractului de servicii de promovare a României ca destinaţie turistică şi a brandului turistic naţional, în valoare totală de 10.175.168,44 RON (cu TVA), ca activitate
componentă a proiectului „Promovarea brandului turistic al României”, cod SMIS 37642, finanţat cu fonduri provenind din bugetul general al Uniunii Europene (Fondul de Dezvoltare Regională – FEDR) şi obţinerea sumei de 8.116.800 RON (cu TVA), rezultat care nu a afectat bugetul general al Uniunii Europene datorită verificărilor efectuate de Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF, care au determinat suspendarea procesului de rambursare din FEDR a sumei plătită de MDRT, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la obţinerea ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzută
în art. 20 C. pen., raportat la art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
B. Fapta lui Obreja Rudel, de a se folosi de funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Box, persoană juridică fără scop patrimonial, pentru a obţine de la companii de stat sponsorizări în valoare totală de 1.742.830 RON (echivalentul sumei de 420.932,13 EUR), care au fost folosite în beneficiul S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., în care acesta deţinea calitatea de asociat unic şi administrator, respectiv pentru a achita obligaţii de plată care îi reveneau, în exclusivitate, societăţii comerciale, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută în art. 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, „persoanele cu atribuţii de control sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi.”
C. Fapta reprezentanului S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L. Obreja Rudel, de a face afirmaţii necorespunzătoare adevărului, în adresa nr. 41/24.10.2011, pe care a depus-o MDRT – Direcţia Dezvoltare Turistică şi Marketing (unde a fost înregistrată sub nr. 1668/24.10.2011), în scopul de a convinge reprezentanţii MDRT să admită la recepţie şi să accepte la plată suma totală de 50.000 EUR (fără TVA), aferentă serviciilor de expunere a brandului turistic pe suprafaţa panourilor mobile (cu coloană sonoră), prin care s-a promovat evenimentul în incinta ROMEXPO şi în municipiul Bucureşti, deşi acest tip de serviciu de promovare a brandului turistic nu a fost prestat în condiţiile contractuale, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 290 din C. pen.
D. Fapta reprezentantului S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., Obreja Rudel, de a adăuga înscrisului cu titlul „Lucian Bute – Un Campion pentru România”, un număr de 5 pagini conţinând date necorespunzătoare adevărului în legătură cu monitorizarea televiziunilor din străinătate la care au fost difuzate imagini de la gala de box profesionist, monitorizarea expunerii outdoor a galei şi date care atestă, în mod nereal, prestarea serviciilor de expunere a brandului prin intermediul unui număr de 5 unităţi de panotaj mobil, înscris pe care l-a utilizat la MDRT, pentru a face dovada îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul de servicii nr. 232/24.06.2011 şi în scopul obţinerii contravalorii mai multor categorii de servicii de promovare, poate întruni elementele
constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută în art. 290 din C. pen.
E. Fapta lui Pierre de Hillerin, membru al Biroului Federal al Federaţiei Române de Box, de a primi de la S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., reprezentată de Obreja Rudel, prin intermediul S.C. MOTRIX ASISTENT S.R.L., reprezentată de Andrei
Carmen, suma de 85.750 RON, sub forma prestării de servicii de consultanţă sportivă, care nu pot fi identificate şi verificate, după ce a participat la şedinţa Biroului Federal din data de 08.04.2011 şi a votat pentru emiterea, cu încălcarea prevederilor Regulamentului privind organizarea boxului profesionist, a licenţei nr. 7/2011 de organizator de reuniuni de box profesionist şi a
autorizaţiei nr. 1 din 14.04.2011, în favoarea S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de primire de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256 C. pen.
CE SPUNE MDRT SI CE SPUNE OBREJA
Rudel Obreja a declarat ca nu a incalcat legea si ca va da in judecata DLAF. “Nu e normal ce mi se întîmplă! Societatea mea are și alte venituri și alte cheltuieli nu doar cele de la Gala Bute. Eu derulez și alte afaceri. Ei nu pot identifica dacă un euro l-am luat din Gala Bute și l-am cheltuit pentru altceva. Nici nu am făcut așa ceva. Am suportat din banii mei cheltuieli de societate! Nu
pentru gala în care am promovat brandul României, mai spun o dată!”, a declarat Obreja.
Ministerul Dezvoltarii a transmis un punct de vedere pe 26 aprilie in care sustine ca sesizarea DLAF nu se refera la activitatea ministerului.
"Sesizările DLAF se referă strict la activitatea societății comerciale care a organizat gala de box, nu la activitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Evenimentul a fost organizat de o societate privată, nu de către MDRT. Implicarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în organizarea galei de box constă doar în achiziționarea unor servicii de publicitate pentru promovarea brandului turistic național al României în timpul galei și a celorlalte evenimente conexe. Procedura de achiziție publică pentru desemnarea prestatorului de servicii de publicitate pentru acest eveniment a fost stabilită în conformitate cu procedurile legale în vigoare, așa cum sunt ele prevăzute de OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (Articolul 122)", arata MDRT.
(15.05.2012)
BUCURESTIUL, CEA MAI PRAFUITA
CAPITALA EUROPEANA
Bucurestiul se claseaza pe pozitia a doua in clasamentul celor mai poluate capitale europene cu praf (particula PM 10) potrivit unui studiu realizat de Fundatia Ecopolis pe baza datelor Eurostat. Cea mai poluata capitala este Sofia, si cea mai putin poluata - Copenhaga. In Bucuresti se inregistreaza in medie 92 de zile pe an cu depasiri ale nivelului maxim admis de praf, fata de limita de 35 de zile pe an, cum prevede norma UE.
Studiul arata ca Bucurestiul este codas si la spatiile verzi, aflindu-se pe locul 4 in clasamentul spatiu verde/locuitor in clasamentul celor 27 de capitale monitorizate, cu 23 mp/locuitor. Sub Bucuresti se mai afla doar Bratislava (21 mp), Madrid (16 mp) si Paris (2).
De asemenea, studiul a facut o comparatie intre cele 27 de capitale europene la nivelul organizarii administrative. Astfel, 23 dintre capitale au buget centralizat, iar patru capitale - printre care si Bucurestiul - nu.
Bucurestiul se afla pe un loc fruntas in clasamentul numarului de consilieri / cap de locuitor, avind un consilier la 35.352 de locuitori. Este pe locul patru, fiind depasit doar de Roma, Madrid si Londra.
(14.05.2012)
Studiul arata ca Bucurestiul este codas si la spatiile verzi, aflindu-se pe locul 4 in clasamentul spatiu verde/locuitor in clasamentul celor 27 de capitale monitorizate, cu 23 mp/locuitor. Sub Bucuresti se mai afla doar Bratislava (21 mp), Madrid (16 mp) si Paris (2).
De asemenea, studiul a facut o comparatie intre cele 27 de capitale europene la nivelul organizarii administrative. Astfel, 23 dintre capitale au buget centralizat, iar patru capitale - printre care si Bucurestiul - nu.
Bucurestiul se afla pe un loc fruntas in clasamentul numarului de consilieri / cap de locuitor, avind un consilier la 35.352 de locuitori. Este pe locul patru, fiind depasit doar de Roma, Madrid si Londra.
(14.05.2012)
LIDERUL SARBILOR, RATKO MLADICI, IN FATA TPI
Procesul fostului lider militar al sarbilor bosniaci Ratko Mladic, acuzat inclusiv de masacrul de la Srebrenica, din iulie 1995, urmeaza sa inceapa miercuri, 16 mai, in fata Tribunalului Penal International pentru Fosta Iugoslavie (TPI).
Fostul general, in varsta de 70 de ani, va aparea la ora 07:00 GMT (09:00 la Bucuresti), la sediul TPI din Haga, la o audiere in cursul careia acuzarea isi va pronunta declaratia sa de deschidere a procesului care va continua joi, 17 mai a.c. Primul martor al acuzarii ar urma sa vorbeasca in 29 mai.
Arestat in 26 mai 2011 in Serbia, dupa ce a fugit timp de 16 ani de justitia internationala, Ratko Mladic este acuzat de crime comise de trupele sale in timpul razboiului bosniac, care a lasat in urma 100.000 de morti si 2,2 milioane de stramutati intre 1992 si in 1995.
El pledeaza nevinovat la 11 capete de acuzare intre care genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi, aceleasi de care este acuzat si Radovan Karadzic, in varsta de 66 de ani, judecat la Haga din octombrie 2009.
Fostul general trebuie sa raspunda mai ales de masacrul de la Srebrenita, din iulie 1995, in timpul caruia au fost ucisi 8.000 de barbati si baieti musulmani de catre fortele sarbe din Bosnia, cel mai grav masacru din Europa de la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
De asemenea,Mladic este judecat si pentru rolul sau jucat in timpul asedierii orasului Sarajevo, in timpul caruia 10.000 de civili au fost ucisi. Apararea ceruse initial ca inceperea procesului sa fie amanata cu sase luni, sub pretextul ca nu a avut timp suficient sa se pregateasca.
(11.05.2012)
Fostul general, in varsta de 70 de ani, va aparea la ora 07:00 GMT (09:00 la Bucuresti), la sediul TPI din Haga, la o audiere in cursul careia acuzarea isi va pronunta declaratia sa de deschidere a procesului care va continua joi, 17 mai a.c. Primul martor al acuzarii ar urma sa vorbeasca in 29 mai.
Arestat in 26 mai 2011 in Serbia, dupa ce a fugit timp de 16 ani de justitia internationala, Ratko Mladic este acuzat de crime comise de trupele sale in timpul razboiului bosniac, care a lasat in urma 100.000 de morti si 2,2 milioane de stramutati intre 1992 si in 1995.
El pledeaza nevinovat la 11 capete de acuzare intre care genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi, aceleasi de care este acuzat si Radovan Karadzic, in varsta de 66 de ani, judecat la Haga din octombrie 2009.
Fostul general trebuie sa raspunda mai ales de masacrul de la Srebrenita, din iulie 1995, in timpul caruia au fost ucisi 8.000 de barbati si baieti musulmani de catre fortele sarbe din Bosnia, cel mai grav masacru din Europa de la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial.
De asemenea,Mladic este judecat si pentru rolul sau jucat in timpul asedierii orasului Sarajevo, in timpul caruia 10.000 de civili au fost ucisi. Apararea ceruse initial ca inceperea procesului sa fie amanata cu sase luni, sub pretextul ca nu a avut timp suficient sa se pregateasca.
(11.05.2012)
CEL MAI GRAV ACCIDENT DIN ISTORIA R.A.T.B.
52 DE RANITI IN URMA COLICIUNII A TREI TRAMVAIE
IN PASAJUL LUJERULUI
Patru tramvaie s-au ciocnit, azi-dimineață, în Pasajul Lujerului din București, pe sensul spre Crângaşi. Accidentul s-a produs în jurul orei 7.20, pe linia tramvaiului 41. Doi vatmani și cel puţin 50 de călători, printre care și un copil, au fost răniți în urma impactului. Victimele au primit îngrijiri medicale și au fost transportate la spital. Din primele informaţii, unul dintre tramvaie a avut o defecțiune tehnică în Pasajul Lujerului și s-a oprit. Vatmanii celor următoarelor două tramvaie au observat incidentul și au frânat la timp, însă conducătorul celui de-al patrulea nu a fost informat cu privire la incident, a venit cu viteză din spate și s-a ciocnit de celelalte trei garnituri. Aproximativ 300 de călători se aflau în mijloacele de transport în acel moment, fiind o oră de vârf.
FILMUL ACCIDENTULUI
La ora 7.25, un tramvai plin de călători rămâne blocat pe linie, aproape de ieșirea din Pasajul Lujerului, dinspre Drumul Taberei spre Crângași. La 2-3 minute distanță, din urmă vine un al doilea tramvai. Vatmanul observă blocajul, frânează din timp și oprește
vagonul. Vatmanul coboară pentru a vedea ce se întâmplă cu colegul său din față. Peste 1 minut, în Pasaj intră un al treilea tramvai. Acesta frânează și oprește. Toată lumea aștepta să vadă ce se întâmplă și să se deblocheze circulația. În acel moment,
ultimele două tramvaie oprite se aflau la o distanță de 1-2 metri între ele. Peste alte circa 3 minute, în Pasajul Lujerului intră cu viteză un al patrulea tramvai. Vatmanul observă prea târziu blocajul din față, frânează, dar nu apucă să oprească și se izbește
în celălalt tramvai din față. Unda de șoc antrenează și pe celălalt tramvai. Ultimele două vagoane deraiază de pe linie.
În total, în cele trei mijloace de transport implicate în coliziune se aflau circa 300 de persoane, dintre care câteva zeci au suferit
leziuni ușoare.
Elementele cheie ale accidentului:
- lungimea de 800 m a Pasajului Lujerului, ceea ce a făcut ca blocajul să nu poată fi observat din exterior.- curba din interiorul pasajului scade și mai mult vizibilitatea celor care vin dinspre Drumul Taberei.
- distanța de frânare a unui tramvai plin de călători depășește raza de vizibilitate din pasaj, dacă vatmanul nu adaptează viteza.
Bilanțul victimelor ajunge la 50 de persoane rănite. Trei dintre ele sunt în stare mai gravă, cu traumatisme cranio-cerebrale, iar restul au contuzii și fracturi. La Spitalul Universitar au fost transportate 22 de persoane, la Floreasca - 11 victime, iar restul au fost transportate la Spitalul Elias. Printre victime se află și un copil, care este în stare stabilă, la Spitalul Grigore Alexandrescu. "Accidentul a avut loc în jurul orei 7.20 în pasajul Lujerului, pe sensul de mers către Piaţa Presei Libere. Unul dintre tramvaie
s-a defectat iar celelelte s-au tamponat, unul după celălalt. Două dintre acestea au deraiat. Din informaţiile pe care le avem până acum, vatmanii au acţionat sistemele de frânare dar, din cauza distanţei mici, nu au mai putut evita impactul", a precizat oficialul RATB.
Medicii de la SMURD spun că bilanțul victimelor ajunge la 52. Trei dintre acestea sunt în stare foarte gravă, cu traumatisme cranio-cerebrale și ar putea avea nevoie de intervenții chirurgicale. „A fost un impact între tramvaie, în urma căruia au rezultat 37 de victime, suntem încă în proces de evaluare. Până acum, au fost trimise primele 15 victime la spital. Trei dintre ele se află în stare mai gravă, cu traumatisme cranio-cerebrale, iar cele mai multe au suferit fracturi. Printre victime s-a aflat și un copil, care a suferit un traumatism cranio-cerebral, care a fost transportat la Spitalul Grigore Alexandrecu”, a declarat Bogdan Oprița, coordonatorul SMURD.
Inspecţia Muncii face cercetări în cazul accidentului din Pasajul Lujerului, care este considerat accident colectiv de muncă, deoarece vatmanii erau în timpul programului şi majoritatea pasagerilor mergeau la locul de muncă, a declarat şeful Inspecției Muncii, Nicolae Dantes Bratu.
(10.05.2012)
FILMUL ACCIDENTULUI
La ora 7.25, un tramvai plin de călători rămâne blocat pe linie, aproape de ieșirea din Pasajul Lujerului, dinspre Drumul Taberei spre Crângași. La 2-3 minute distanță, din urmă vine un al doilea tramvai. Vatmanul observă blocajul, frânează din timp și oprește
vagonul. Vatmanul coboară pentru a vedea ce se întâmplă cu colegul său din față. Peste 1 minut, în Pasaj intră un al treilea tramvai. Acesta frânează și oprește. Toată lumea aștepta să vadă ce se întâmplă și să se deblocheze circulația. În acel moment,
ultimele două tramvaie oprite se aflau la o distanță de 1-2 metri între ele. Peste alte circa 3 minute, în Pasajul Lujerului intră cu viteză un al patrulea tramvai. Vatmanul observă prea târziu blocajul din față, frânează, dar nu apucă să oprească și se izbește
în celălalt tramvai din față. Unda de șoc antrenează și pe celălalt tramvai. Ultimele două vagoane deraiază de pe linie.
În total, în cele trei mijloace de transport implicate în coliziune se aflau circa 300 de persoane, dintre care câteva zeci au suferit
leziuni ușoare.
Elementele cheie ale accidentului:
- lungimea de 800 m a Pasajului Lujerului, ceea ce a făcut ca blocajul să nu poată fi observat din exterior.- curba din interiorul pasajului scade și mai mult vizibilitatea celor care vin dinspre Drumul Taberei.
- distanța de frânare a unui tramvai plin de călători depășește raza de vizibilitate din pasaj, dacă vatmanul nu adaptează viteza.
Bilanțul victimelor ajunge la 50 de persoane rănite. Trei dintre ele sunt în stare mai gravă, cu traumatisme cranio-cerebrale, iar restul au contuzii și fracturi. La Spitalul Universitar au fost transportate 22 de persoane, la Floreasca - 11 victime, iar restul au fost transportate la Spitalul Elias. Printre victime se află și un copil, care este în stare stabilă, la Spitalul Grigore Alexandrescu. "Accidentul a avut loc în jurul orei 7.20 în pasajul Lujerului, pe sensul de mers către Piaţa Presei Libere. Unul dintre tramvaie
s-a defectat iar celelelte s-au tamponat, unul după celălalt. Două dintre acestea au deraiat. Din informaţiile pe care le avem până acum, vatmanii au acţionat sistemele de frânare dar, din cauza distanţei mici, nu au mai putut evita impactul", a precizat oficialul RATB.
Medicii de la SMURD spun că bilanțul victimelor ajunge la 52. Trei dintre acestea sunt în stare foarte gravă, cu traumatisme cranio-cerebrale și ar putea avea nevoie de intervenții chirurgicale. „A fost un impact între tramvaie, în urma căruia au rezultat 37 de victime, suntem încă în proces de evaluare. Până acum, au fost trimise primele 15 victime la spital. Trei dintre ele se află în stare mai gravă, cu traumatisme cranio-cerebrale, iar cele mai multe au suferit fracturi. Printre victime s-a aflat și un copil, care a suferit un traumatism cranio-cerebral, care a fost transportat la Spitalul Grigore Alexandrecu”, a declarat Bogdan Oprița, coordonatorul SMURD.
Inspecţia Muncii face cercetări în cazul accidentului din Pasajul Lujerului, care este considerat accident colectiv de muncă, deoarece vatmanii erau în timpul programului şi majoritatea pasagerilor mergeau la locul de muncă, a declarat şeful Inspecției Muncii, Nicolae Dantes Bratu.
(10.05.2012)
FOSTUL GUVERRN A ARUNCAT 72,5 MILIOANE EURO PENTRU INVENTARIEREA GRESITA A ANIMALELOR
Autorităţile nu cunosc în momentul de faţă câte
animale au ţăranii în ogrăzile lor. Ultima inventariere a acestora,
care a avut loc în perioada 2007 – 2010, a scos la iveală o diferenţă de 9,5
milioane de animale, între numărul declarat de proprietari şi cel
înregistrat în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor –
SNIIA. Autorităţile folosesc în continuare acelaşi sistem care a dat greş.
Pe baza acestor date eronate au fost acordate ilegal subvenţii. Paguba totală produsă bugetului de stat de această acţiune e de peste 72,5 milioane de euro. După aderarea la Uniunea Europeană, România a fost obligată să inventarieze animalele din curţile românilor, să adune toate cifrele într-un sistem naţional (SNIIA) şi să acorde fermierilor subvenţii pe baza acestor informaţii. Pentru aceasta, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a primit bani pentru crearea sistemului de inventariere, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor subvenţiile pentru animale, pe baza informaţiilor luate din SNIIA. Acţiunea a urmărit ajutorarea micilor fermieri şi asigurarea sănătăţii populaţiei, deoarece au fost acordate despăgubiri şi pentru sacrificarea animalelor care au boli transmisibile.
Un audit făcut anul trecut de către inspectorii Curţii de Conturi asupra implementării, administrării şi gestionării acestui program a scos la iveală informaţii incredibile. Când au comparat numărul animalelor declarate de către proprietari cu cel înregistrat în SNIIA la aceeaşi dată, aferent aceloraşi exploataţii, inspectorii au constatat o diferenţă uriaşă, de 9,5 milioane de capete, în plus faţă de cât figura în sistem. "Aceasta arată că animalele respective au fost mişcate necontrolat în exploataţii, au fost sacrificate şi introduse în consumul uman, au murit etc. fără a fi însoţite de documente legale şi fără a fi monitorizate prin SNIIA", au concluzionat inspectorii Curţii de Conturi.
Subvenţii fictive de 12,5 milioane de euro
O altă explicaţie a diferenţei mari dintre cifrele reale şi cele din SNIIA o reprezintă faptul că foarte mulţi fermieri au declarat autorităţilor statului că au mai multe animale în ogradă decât în mod real. Acest tertip a fost folosit pentru a obţine subvenţii mai mari. Inspectorii menţionează că foarte mulţi proprietari au solicitat prime şi pentru animalele care nu îndeplineau cumulat condiţiile legale de eligibilitate. De asemenea, aceştia nu au respectat forma şi conţinutul documentaţiei depuse pentru încasarea primelor, au înscris în cereri şi/sau în documentele anexate acestora date eronate cu privire la numărul animalelor. Una dintre condiţiile esenţiale pentru încasarea subvenţiei cererea ca fermierul să nu aibă datorii la bugetul local şi/sau de stat. Pentru confirmarea acestui lucru, fiecare solicitant a dat declaraţii pe propria răspundere că nu are astfel de datorii.
Verificările inspectorilor au scos la iveală foarte multe declaraţii false. Aceştia estimează că în jur de 12 milioane de euro au fost acordate ca subvenţii fermierilor care au depus, pe propria răspundere, declaraţii false. Cumulat şi cu subvenţiile date pentru celelalte nereguli, paguba totală cauzată bugetului statului doar pe acest segment se ridică la 12,5 milioane de euro. Foarte mulţi fermieri au declarat autorităţilor, pe propria răspundere, că au mai multe animale în curte decât în mod real
Vina, aruncată în curtea ţăranilor
Inspectorii Curţii de Conturi consideră că principalii vinovaţi pentru eşecul acestui program sunt reprezentanţii ANSVSA. Conform raportului de control, angajaţii de la instituţia respectivă "nu şi-au îndeplinit întotdeauna şi în totalitate sarcinile, competenţele şi responsabilităţile conferite de lege, de entitate principală, cu responsabilitate maximă în implementarea, derularea şi controlul acestei activităţi şi în gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie". Controlul efectuat la APIA a scos la iveală "dimensiunea îngrijorătoare, la nivel de fenomen, a cazurilor în care proprietari de animale cu restanţe la bugetul local şi/sau bugetul statului au încasat prime doar pe baza declaraţiilor pe propria răspundere privind lipsa datoriilor".
În urma controlului, inspectorii au cerut conducerii ANSVSA să informeze Guvernul cu privire la faptul că "nu au fost atinse pe deplin obiectivele activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor şi ale funcţionării SNIIA, precum şi cu privire la factorii de risc generaţi în domeniul asigurării şi garantării sănătăţii animalelor, siguranţei alimentelor şi a sănătăţii publice".
Actuala conducere a ANSVSA refuză să ofere explicaţii concrete privind diferenţa mare dintre numărul real al animalelor din gospodăriile ţăranilor şi cel înregistrat în SNIIA. Întrebată care a fost cauza eşecului inventarierii animalelor, directoarea adjunctă a ANSVSA, Iulia Cohen, dă vina pe ţărani: "Proprietarii animalelor sunt cei care trebuie să anunţe ce se întâmplă cu animalele din ferma lor. Ei nu au disciplina anunţării fiecărui eveniment care se petrece cu animalele, mă refer aici la sacrificare, vindere etc". În opinia directorului adjunct al ANSVSA, inventarierea animalelor prin sistemul SNIIA şi-a atins scopul, deoarece "România are în momentul de faţă o piaţă deschisă".
15 milioane de euro anual, finanţarea sistemului defect
În urma controlului demarat la ANSVSA, inspectorii au concluzionat: "Activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor,
inclusiv crearea SNIIA, nu şi-au atins în totalitate scopul şi obiectivele pentru care au fost reglementate şi finanţate de la bugetul statului. Astfel, nu toate animalele, mişcările lor şi evenimentele specifice au fost înregistrate în baza naţională de date, ceea ce a ridicat riscul cu privire la asigurarea şi garantarea sănătăţii animalelor, a siguranţei alimentelor şi a sănătăţii publice. Toate acestea au influenţat rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea din bugetul de stat a fondurilor destinate sectorului zootehnic, care implicau verificări în SNIIA".
Doar în perioada 2007 – 2010 s-au cheltuit peste 60 de milioane de euro (în jur de 15 milioane de euro anual) pentru serviciile de identificare şi înregistrare animalelor şi pentru operatorul SNIIA.
(09.05.2012)
Pe baza acestor date eronate au fost acordate ilegal subvenţii. Paguba totală produsă bugetului de stat de această acţiune e de peste 72,5 milioane de euro. După aderarea la Uniunea Europeană, România a fost obligată să inventarieze animalele din curţile românilor, să adune toate cifrele într-un sistem naţional (SNIIA) şi să acorde fermierilor subvenţii pe baza acestor informaţii. Pentru aceasta, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a primit bani pentru crearea sistemului de inventariere, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor subvenţiile pentru animale, pe baza informaţiilor luate din SNIIA. Acţiunea a urmărit ajutorarea micilor fermieri şi asigurarea sănătăţii populaţiei, deoarece au fost acordate despăgubiri şi pentru sacrificarea animalelor care au boli transmisibile.
Un audit făcut anul trecut de către inspectorii Curţii de Conturi asupra implementării, administrării şi gestionării acestui program a scos la iveală informaţii incredibile. Când au comparat numărul animalelor declarate de către proprietari cu cel înregistrat în SNIIA la aceeaşi dată, aferent aceloraşi exploataţii, inspectorii au constatat o diferenţă uriaşă, de 9,5 milioane de capete, în plus faţă de cât figura în sistem. "Aceasta arată că animalele respective au fost mişcate necontrolat în exploataţii, au fost sacrificate şi introduse în consumul uman, au murit etc. fără a fi însoţite de documente legale şi fără a fi monitorizate prin SNIIA", au concluzionat inspectorii Curţii de Conturi.
Subvenţii fictive de 12,5 milioane de euro
O altă explicaţie a diferenţei mari dintre cifrele reale şi cele din SNIIA o reprezintă faptul că foarte mulţi fermieri au declarat autorităţilor statului că au mai multe animale în ogradă decât în mod real. Acest tertip a fost folosit pentru a obţine subvenţii mai mari. Inspectorii menţionează că foarte mulţi proprietari au solicitat prime şi pentru animalele care nu îndeplineau cumulat condiţiile legale de eligibilitate. De asemenea, aceştia nu au respectat forma şi conţinutul documentaţiei depuse pentru încasarea primelor, au înscris în cereri şi/sau în documentele anexate acestora date eronate cu privire la numărul animalelor. Una dintre condiţiile esenţiale pentru încasarea subvenţiei cererea ca fermierul să nu aibă datorii la bugetul local şi/sau de stat. Pentru confirmarea acestui lucru, fiecare solicitant a dat declaraţii pe propria răspundere că nu are astfel de datorii.
Verificările inspectorilor au scos la iveală foarte multe declaraţii false. Aceştia estimează că în jur de 12 milioane de euro au fost acordate ca subvenţii fermierilor care au depus, pe propria răspundere, declaraţii false. Cumulat şi cu subvenţiile date pentru celelalte nereguli, paguba totală cauzată bugetului statului doar pe acest segment se ridică la 12,5 milioane de euro. Foarte mulţi fermieri au declarat autorităţilor, pe propria răspundere, că au mai multe animale în curte decât în mod real
Vina, aruncată în curtea ţăranilor
Inspectorii Curţii de Conturi consideră că principalii vinovaţi pentru eşecul acestui program sunt reprezentanţii ANSVSA. Conform raportului de control, angajaţii de la instituţia respectivă "nu şi-au îndeplinit întotdeauna şi în totalitate sarcinile, competenţele şi responsabilităţile conferite de lege, de entitate principală, cu responsabilitate maximă în implementarea, derularea şi controlul acestei activităţi şi în gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie". Controlul efectuat la APIA a scos la iveală "dimensiunea îngrijorătoare, la nivel de fenomen, a cazurilor în care proprietari de animale cu restanţe la bugetul local şi/sau bugetul statului au încasat prime doar pe baza declaraţiilor pe propria răspundere privind lipsa datoriilor".
În urma controlului, inspectorii au cerut conducerii ANSVSA să informeze Guvernul cu privire la faptul că "nu au fost atinse pe deplin obiectivele activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor şi ale funcţionării SNIIA, precum şi cu privire la factorii de risc generaţi în domeniul asigurării şi garantării sănătăţii animalelor, siguranţei alimentelor şi a sănătăţii publice".
Actuala conducere a ANSVSA refuză să ofere explicaţii concrete privind diferenţa mare dintre numărul real al animalelor din gospodăriile ţăranilor şi cel înregistrat în SNIIA. Întrebată care a fost cauza eşecului inventarierii animalelor, directoarea adjunctă a ANSVSA, Iulia Cohen, dă vina pe ţărani: "Proprietarii animalelor sunt cei care trebuie să anunţe ce se întâmplă cu animalele din ferma lor. Ei nu au disciplina anunţării fiecărui eveniment care se petrece cu animalele, mă refer aici la sacrificare, vindere etc". În opinia directorului adjunct al ANSVSA, inventarierea animalelor prin sistemul SNIIA şi-a atins scopul, deoarece "România are în momentul de faţă o piaţă deschisă".
15 milioane de euro anual, finanţarea sistemului defect
În urma controlului demarat la ANSVSA, inspectorii au concluzionat: "Activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor,
inclusiv crearea SNIIA, nu şi-au atins în totalitate scopul şi obiectivele pentru care au fost reglementate şi finanţate de la bugetul statului. Astfel, nu toate animalele, mişcările lor şi evenimentele specifice au fost înregistrate în baza naţională de date, ceea ce a ridicat riscul cu privire la asigurarea şi garantarea sănătăţii animalelor, a siguranţei alimentelor şi a sănătăţii publice. Toate acestea au influenţat rezultatele verificării îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea din bugetul de stat a fondurilor destinate sectorului zootehnic, care implicau verificări în SNIIA".
Doar în perioada 2007 – 2010 s-au cheltuit peste 60 de milioane de euro (în jur de 15 milioane de euro anual) pentru serviciile de identificare şi înregistrare animalelor şi pentru operatorul SNIIA.
(09.05.2012)
PONTA A POVESTIT LA MApN CUM A DEZERTAT BUNICUL SAU DIN ARMATA AUSTRO-UNGARA IN CEA ROMANA
Premierul Victor Ponta a cerut conducerii MApN să nu se implice în politică, arătând că instituţia nu trebuie să aibă vreo legătură cu bătălia politică, şi i-a asigurat pe militari că sunt respectaţi de Guvern, amintindu-şi că bunicul său a dezertat din armata austro-ungară şi s-a înrolat în România.
"Cele şase luni de serviciu militar obligatoriu, ca infanterist, nu pot să spun că m-au ajutat foarte mult, dar ştiu că sunteţi o instituţie fundamentală a oricărui stat democratic, că veţi avea din partea mea respectul pe care îl meritaţi şi sprijinul pentru a putea să vă păstraţi demnitatea. Vă cer şi vă rog să uitaţi de orice fel de politică, treaba dumneavoastră nu este politica", a spus Ponta militarilor, prezent la ceremonia de instalare a lui Corneliu Dobriţoiu în postul de ministru al Apărării Naţionale.
El şi-a încheiat scurtul discurs amintindu-şi că bunicul său, cu gradul de colonel, a dezertat în 1917 din armata austro-ungară şi s-a înrolat în armata română.
"Nu ştiu dacă vreodată voi reuşi să mă ridic cât de cât la nivelul celor care mi-au dat numele, dar din partea mea veţi avea tot respectul şi sprijinul de care aveţi nevoie", a conchis premierul.
(08.05.2012)
"Cele şase luni de serviciu militar obligatoriu, ca infanterist, nu pot să spun că m-au ajutat foarte mult, dar ştiu că sunteţi o instituţie fundamentală a oricărui stat democratic, că veţi avea din partea mea respectul pe care îl meritaţi şi sprijinul pentru a putea să vă păstraţi demnitatea. Vă cer şi vă rog să uitaţi de orice fel de politică, treaba dumneavoastră nu este politica", a spus Ponta militarilor, prezent la ceremonia de instalare a lui Corneliu Dobriţoiu în postul de ministru al Apărării Naţionale.
El şi-a încheiat scurtul discurs amintindu-şi că bunicul său, cu gradul de colonel, a dezertat în 1917 din armata austro-ungară şi s-a înrolat în armata română.
"Nu ştiu dacă vreodată voi reuşi să mă ridic cât de cât la nivelul celor care mi-au dat numele, dar din partea mea veţi avea tot respectul şi sprijinul de care aveţi nevoie", a conchis premierul.
(08.05.2012)
LUCIAN DUTA SI-A DAT DEMISIA DE LA SEFIA CNAS
Lucian Duţă a anunţat, astăzi, că demisionează de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după ce a prezentat bilanţul activităţii sale la conducera instituţiei de la prelunarea mandatului, în decembrie 2009, şi până în prezent. Duţă a motivat că preferă să îşi dea el demisia, decât să fie demis de Victor Ponta.
Lucian Duţă a fost numit la conducerea CNAS în decembrie 2009, după ce în perioada 26 februarie - 9 decembrie 2009 a ocupat funcţia de director general la Societatea Naţională a Sării SA – SALROM.
Duţă a fost managerul Spitalul Clinic CF nr. 2 Bucureşti (în 2007), director general la Spitalul Judeţean "Sfinţii Constantin şi Elena", judeţul Ilfov (în perioada octombrie 2004 – iulie 2006), director general adjunct în Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală Asistenţă Medicală (în 2004), cercetător ştiinţific la Academia Română de Ştiinţe (2002 - 2004) şi asistent cercetare la Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti (între 2001 şi 2003).
Din 2004 până în 2008, Lucian Duţă a fost preşedintele Comisiei Sănătate şi Protecţie Socială – Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar în perioada 2004 – 2009 a fost consilier general.
(07.05.2012)
Lucian Duţă a fost numit la conducerea CNAS în decembrie 2009, după ce în perioada 26 februarie - 9 decembrie 2009 a ocupat funcţia de director general la Societatea Naţională a Sării SA – SALROM.
Duţă a fost managerul Spitalul Clinic CF nr. 2 Bucureşti (în 2007), director general la Spitalul Judeţean "Sfinţii Constantin şi Elena", judeţul Ilfov (în perioada octombrie 2004 – iulie 2006), director general adjunct în Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală Asistenţă Medicală (în 2004), cercetător ştiinţific la Academia Română de Ştiinţe (2002 - 2004) şi asistent cercetare la Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti (între 2001 şi 2003).
Din 2004 până în 2008, Lucian Duţă a fost preşedintele Comisiei Sănătate şi Protecţie Socială – Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar în perioada 2004 – 2009 a fost consilier general.
(07.05.2012)
POSTA ROMANA, APROAPE DE FALIMENT
Conturile Poştei Române ar putea fi blocate din cauza datoriilor de 85 milioane de lei, acumulate în ultimii trei ani şi reeşalonate, care dacă nu se achită până în iunie se blochează conturile companiei.
De la începtul anului, Poşta a mai acumulat datorii în sumă de aproximativ 40 milioane de lei din TVA şi penalităţi. De asemenea, CNPR a pierdut şi procesul prin care a contestat amenda aplicată de Consiliul Concurenţei in decembrie 2010, astfel ca are de achitat suma de 103,3 milioane lei (24,06 milioane euro), reprezentând 7,2% din cifra de afaceri realizată în 2009, pentru abuz de poziţie dominantă.
În 2011, operatorul a consemnat pierderi de 68 milioane de lei, din care 30 milioane de lei reprezintă provizioane pentru diverse litigii, potrivit datelor prezentate de ministrul demis al Comunicaţiilor, Răzvan Mustea.
(04.05.2012)
De la începtul anului, Poşta a mai acumulat datorii în sumă de aproximativ 40 milioane de lei din TVA şi penalităţi. De asemenea, CNPR a pierdut şi procesul prin care a contestat amenda aplicată de Consiliul Concurenţei in decembrie 2010, astfel ca are de achitat suma de 103,3 milioane lei (24,06 milioane euro), reprezentând 7,2% din cifra de afaceri realizată în 2009, pentru abuz de poziţie dominantă.
În 2011, operatorul a consemnat pierderi de 68 milioane de lei, din care 30 milioane de lei reprezintă provizioane pentru diverse litigii, potrivit datelor prezentate de ministrul demis al Comunicaţiilor, Răzvan Mustea.
(04.05.2012)
DUCU BERTZI SI-A PUS PE TAVA GARSONIERA
LA DISPOZITIA SECURITATII
Cântăreţul Ducu Bertzi a fost colaborator al Securităţii, pentru că nu s-a opus solicitării ofiţerilor de la acea vreme de a-şi pune garsoniera în care locuia la dispoziţia acestora şi nu există dovada unor presiuni, motivează Curtea de Apel Bucureşti (CAB) decizia luată în acest sens.
Bertzi a fost recrutat în 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria".
"În dosar se află Angajamentul întocmit şi semnat olograf de către pârât la data de 28 aprilie 1988, în care se menţionează că se angajează să sprijine organele de securitate, prin punerea la dispoziţie a garsonierei în care domiciliază, colaborare pe care o va desfăşura în mod conspirat şi în secret", arată judecătorul Curţii, în motivare. Instanţa mai arată că dosarul conţine un Raport cu propuneri de recrutare în calitate de gazdă a lui Alexandru Bertzi, din 27 aprilie 1988, întocmit şi semnat olograf de căpitanul T.C. de la Securitatea Municipiului Bucureşti, în care se consemnează că, "în vederea desfăşurării în bune condiţii a muncii cu reţeaua informativă, cât şi pentru conspirarea întâlnirilor cu acesta, se impune necesitatea recrutării unei gazde de întâlniri".
"«În acest sens au fost punctate mai multe elemente printre care şi numitul Bertzi Alexandru. Locuinţa pe care ne propunem să o folosim corespunde scopului propus, nefiind pericol de deconspirarea reţelei informative ce va fi introdusă, nici a faptului că va fi folosită de către organele de securitate. Legenda de folosire a casei de întâlniri va fi următoarea: Bertzi Alexandru poate explica prezenţa ofiţerului în garsoniera sa ca fiind un văr, student care vine frecvent însoţit de colegi pentru a lucra la proiecte întrucât în garsonieră sunt condiţii bune. În casa de întâlniri <Victoria> vor fi introduse următoarele persoane din reţea: inf. <D.>, persoana de sprijin <A.> şi sursele <T.> şi <B. R.>. Candidatul lucrează numai schimbul 1 când casa poate fi folosită, iar uneori candidatul face turnee artistice în ţară, perioadă în care casa va putea fi folosită permanent. Faţă de cele raportate propunem a se aproba recrutarea numitului Bertzi Alexandru în calitate de gazdă. Recrutarea va fi efectuată de cpt. T.C. la domiciliul lui Bertzi Alexandru »", potrivit celor redate de Curte din documentele depuse de CNSAS.
Potrivit aceloraşi note ale ofiţerilor de securitate care s-au ocupat de recrutarea artistului, Bertzi a acceptat să-i ajute, punând la dispoziţie cheia de la locuinţă. Cântăreţul s-a angajat în scris că nu va divulga colaborarea cu organele de securitate.
S-A OFERIT VOLUNTAR LA CEREREA SECURITATII
Pe baza acestor documente - redate parţial în motivare, dar avute pe deplin în vedere - Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a se constata calitatea de colaborator al Securităţii a cântăreţului Bertzi.
"Potrivit acestor dispoziţii, colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea. Rezultă că pentru a se reţine calitatea unei persoane de colaborator al Securităţii în această formă, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: înlesnirea activităţii de culegere de informaţii de la reţeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziţia organelor de securitate a locuinţei sau a unui alt spaţiu pe care îl deţinea şi punerea la dispoziţie a spaţiului să se facă în mod voluntar. Cu privire la prima condiţie, se constată că aceasta este îndeplinită chiar dacă locuinţa pusă de pârât la dispoziţia securităţii nu era proprietatea sa, întrucât prevederile legale ce definesc noţiunea de colaborator al Securităţii, în această formă, nu fac nici o referire la modalitatea juridică în care persoana deţinea spaţiul respectiv, nereglementând condiţia ca spaţiul să fie proprietatea persoanei care îl pune la dispoziţia securităţii. În consecinţă, sunt irelevante în soluţionarea cauzei susţinerile din întâmpinare potrivit cărora garsoniera era proprietatea statului comunist, fiindu-i atribuită ca locuinţă de serviciu de fabrica la care îşi desfăşura activitatea. Atâta timp cât prevederile legale sus menţionate reglementează ipoteza punerii la dispoziţia Securităţii a unui spaţiu, fără a stabili alte condiţii referitoare la dreptul pe care persoana îl are asupra spaţiului, calitatea de colaborator al Securităţii va fi reţinută indiferent de modalitatea juridică de deţinere a spaţiului, neavând deci relevanţă dacă persoana era titulara dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra spaţiului sau titulara unui drept de locaţiune", notează judecătorul de caz.
Curtea de Apel Bucureşti motivează decizia şi pe baza caracterului voluntar al artistului, în ciuda apărării acestuia, care a susţinut că nu s-a dus din proprie iniţiativă să pună casa la dispoziţia ofiţerilor de la Securitate, ci mai mult ar fi fost şantajat şi presat de aceştia.
"Este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie privind caracterul voluntar al punerii spaţiului la dispoziţia Securităţii, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că pârâtul a fost contactat de ofiţerul de Securitate, i s-a propus colaborarea prin punerea la dispoziţia Securităţii a locuinţei şi a fost de acord, semnând un angajament în acest sens. Faptul că pârâtul a fost de acord cu propunerea ofiţerului de Securitate, acceptând să pună locuinţa sa la dispoziţia Securităţii conferă acestea un caracter voluntar ... .", notează instanţa.
Tot cu privire la această condiţie, mai notează judecătorul de caz, s-a mai susţinut că nu este îndeplinită, având în vedere că "angajamentul a fost scris sub şantaj şi ameninţarea că va fi pus sub acuzare pentru că are relaţii personale cu cetăţeni străini", relaţii pe care nu le-a declarat organelor de securitate, urmând a fi anchetat prin mijloace specifice aparatului de securitate comunist.
Instanţa mai reţine din actele dosarului că, într-adevăr, artistul se afla în relaţii strânse cu familiile unor funcţionari diplomatici indonezieni şi că, întrebat despre relaţiile sale cu cetăţenii străini, a spus că nu a informat serviciul de protecţie al întreprinderii şi nici pe ofiţerul cu care ţinea legătura, dar că susţinerea că, din acest motiv ar fi fost ameninţat cu punerea sub acuzare pentru a fi determinat să pună la dispoziţia Securităţii locuinţa sa, este lipsită de suport probator, prin probele administrate în cauză nefăcându-se dovada exercitării de către organele de securitate a unei ameninţări asupra pârâtului în scopul obţinerii colaborării cu Securitatea.
BERTZI ZICE CA A FOST "STRANS CU USA"
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în 31 ianuarie, că artistul Ducu Bertzi a fost colaborator al fostei Securităţi şi a admis astfel acţiunea CNSAS. Ducu Bertzi a declara la acea vreme că decizia CNSAS, care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui de colaborator al fostei Securităţi, este "nedreaptă", cântăreţul precizând că nu a făcut poliţie politică, nu a făcut rău nimănui şi se va apăra până la capăt.
Ducu Bertzi spune că l-a "surprins" decizia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a cântăreţului.
"(Decizia, n.r.) este nedreaptă, iar materialul pe care mi l-au remis împreună cu decizia contrazice decizia. De altfel, materialul a fost finalizat în septembrie 2010 şi a trebuit să treacă cinci luni şi jumătate ca să scoată decizia de colaborare", spunea Bertzi.
Întrebat dacă şi-a pus la dispoziţia Securităţii locuinţa lui de la vremea respectivă, artistul a spus că a fost "forţat de împrejurări" şi "nu de bună voie" a făcut acest lucru: "Eram angajat la IMUAB - fabrica de componente nucleare. Conform regulamentului intern, nu aveam voie să am relaţii cu străinii. În cazul unei întâlniri cu o persoană străină, trebuia informat securistul care se ocupa de fabrică. Eu aveam prieteni străini, mergeam la ei în casă de ani buni. Nu aveam de ascuns treaba asta, dar nici nu am informat pe nimeni oficial. În 1988, m-au strâns cu uşa. Puteam fi acuzat de spionaj sau manifestam o atitudine "prietenească". Am ales a doua variantă care s-a concretizat cu apelarea din când în când la garsoniera mea. În aprilie '89, mi s-a cerut o notă despre unul din diplomaţii străini. Am scris-o şi dacă o veţi citi veţi vedea că nu am scris absolut nimic rău despre aceea persoană. A fost singura notă pe care am scris-o, după care nu am mai fost căutat. Le-am spus prietenilor mei şi, de altfel, am rămas prieteni până azi".
Totodată, cântăreţul a mai spus că din documentul CNSAS rezultă că există două volume referitoare la urmărirea sa. "Vreau să le consult şi eu. Ştiam că sunt supravegheat încă din 1985. Ştiind că nu am făcut poliţie politică, că nu am făcut rău nimănui, mă voi apăra până la capăt", mai arăta Bertzi.
(03.05.2012)
Bertzi a fost recrutat în 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria".
"În dosar se află Angajamentul întocmit şi semnat olograf de către pârât la data de 28 aprilie 1988, în care se menţionează că se angajează să sprijine organele de securitate, prin punerea la dispoziţie a garsonierei în care domiciliază, colaborare pe care o va desfăşura în mod conspirat şi în secret", arată judecătorul Curţii, în motivare. Instanţa mai arată că dosarul conţine un Raport cu propuneri de recrutare în calitate de gazdă a lui Alexandru Bertzi, din 27 aprilie 1988, întocmit şi semnat olograf de căpitanul T.C. de la Securitatea Municipiului Bucureşti, în care se consemnează că, "în vederea desfăşurării în bune condiţii a muncii cu reţeaua informativă, cât şi pentru conspirarea întâlnirilor cu acesta, se impune necesitatea recrutării unei gazde de întâlniri".
"«În acest sens au fost punctate mai multe elemente printre care şi numitul Bertzi Alexandru. Locuinţa pe care ne propunem să o folosim corespunde scopului propus, nefiind pericol de deconspirarea reţelei informative ce va fi introdusă, nici a faptului că va fi folosită de către organele de securitate. Legenda de folosire a casei de întâlniri va fi următoarea: Bertzi Alexandru poate explica prezenţa ofiţerului în garsoniera sa ca fiind un văr, student care vine frecvent însoţit de colegi pentru a lucra la proiecte întrucât în garsonieră sunt condiţii bune. În casa de întâlniri <Victoria> vor fi introduse următoarele persoane din reţea: inf. <D.>, persoana de sprijin <A.> şi sursele <T.> şi <B. R.>. Candidatul lucrează numai schimbul 1 când casa poate fi folosită, iar uneori candidatul face turnee artistice în ţară, perioadă în care casa va putea fi folosită permanent. Faţă de cele raportate propunem a se aproba recrutarea numitului Bertzi Alexandru în calitate de gazdă. Recrutarea va fi efectuată de cpt. T.C. la domiciliul lui Bertzi Alexandru »", potrivit celor redate de Curte din documentele depuse de CNSAS.
Potrivit aceloraşi note ale ofiţerilor de securitate care s-au ocupat de recrutarea artistului, Bertzi a acceptat să-i ajute, punând la dispoziţie cheia de la locuinţă. Cântăreţul s-a angajat în scris că nu va divulga colaborarea cu organele de securitate.
S-A OFERIT VOLUNTAR LA CEREREA SECURITATII
Pe baza acestor documente - redate parţial în motivare, dar avute pe deplin în vedere - Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a se constata calitatea de colaborator al Securităţii a cântăreţului Bertzi.
"Potrivit acestor dispoziţii, colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea. Rezultă că pentru a se reţine calitatea unei persoane de colaborator al Securităţii în această formă, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: înlesnirea activităţii de culegere de informaţii de la reţeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziţia organelor de securitate a locuinţei sau a unui alt spaţiu pe care îl deţinea şi punerea la dispoziţie a spaţiului să se facă în mod voluntar. Cu privire la prima condiţie, se constată că aceasta este îndeplinită chiar dacă locuinţa pusă de pârât la dispoziţia securităţii nu era proprietatea sa, întrucât prevederile legale ce definesc noţiunea de colaborator al Securităţii, în această formă, nu fac nici o referire la modalitatea juridică în care persoana deţinea spaţiul respectiv, nereglementând condiţia ca spaţiul să fie proprietatea persoanei care îl pune la dispoziţia securităţii. În consecinţă, sunt irelevante în soluţionarea cauzei susţinerile din întâmpinare potrivit cărora garsoniera era proprietatea statului comunist, fiindu-i atribuită ca locuinţă de serviciu de fabrica la care îşi desfăşura activitatea. Atâta timp cât prevederile legale sus menţionate reglementează ipoteza punerii la dispoziţia Securităţii a unui spaţiu, fără a stabili alte condiţii referitoare la dreptul pe care persoana îl are asupra spaţiului, calitatea de colaborator al Securităţii va fi reţinută indiferent de modalitatea juridică de deţinere a spaţiului, neavând deci relevanţă dacă persoana era titulara dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra spaţiului sau titulara unui drept de locaţiune", notează judecătorul de caz.
Curtea de Apel Bucureşti motivează decizia şi pe baza caracterului voluntar al artistului, în ciuda apărării acestuia, care a susţinut că nu s-a dus din proprie iniţiativă să pună casa la dispoziţia ofiţerilor de la Securitate, ci mai mult ar fi fost şantajat şi presat de aceştia.
"Este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie privind caracterul voluntar al punerii spaţiului la dispoziţia Securităţii, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că pârâtul a fost contactat de ofiţerul de Securitate, i s-a propus colaborarea prin punerea la dispoziţia Securităţii a locuinţei şi a fost de acord, semnând un angajament în acest sens. Faptul că pârâtul a fost de acord cu propunerea ofiţerului de Securitate, acceptând să pună locuinţa sa la dispoziţia Securităţii conferă acestea un caracter voluntar ... .", notează instanţa.
Tot cu privire la această condiţie, mai notează judecătorul de caz, s-a mai susţinut că nu este îndeplinită, având în vedere că "angajamentul a fost scris sub şantaj şi ameninţarea că va fi pus sub acuzare pentru că are relaţii personale cu cetăţeni străini", relaţii pe care nu le-a declarat organelor de securitate, urmând a fi anchetat prin mijloace specifice aparatului de securitate comunist.
Instanţa mai reţine din actele dosarului că, într-adevăr, artistul se afla în relaţii strânse cu familiile unor funcţionari diplomatici indonezieni şi că, întrebat despre relaţiile sale cu cetăţenii străini, a spus că nu a informat serviciul de protecţie al întreprinderii şi nici pe ofiţerul cu care ţinea legătura, dar că susţinerea că, din acest motiv ar fi fost ameninţat cu punerea sub acuzare pentru a fi determinat să pună la dispoziţia Securităţii locuinţa sa, este lipsită de suport probator, prin probele administrate în cauză nefăcându-se dovada exercitării de către organele de securitate a unei ameninţări asupra pârâtului în scopul obţinerii colaborării cu Securitatea.
BERTZI ZICE CA A FOST "STRANS CU USA"
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în 31 ianuarie, că artistul Ducu Bertzi a fost colaborator al fostei Securităţi şi a admis astfel acţiunea CNSAS. Ducu Bertzi a declara la acea vreme că decizia CNSAS, care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui de colaborator al fostei Securităţi, este "nedreaptă", cântăreţul precizând că nu a făcut poliţie politică, nu a făcut rău nimănui şi se va apăra până la capăt.
Ducu Bertzi spune că l-a "surprins" decizia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a cântăreţului.
"(Decizia, n.r.) este nedreaptă, iar materialul pe care mi l-au remis împreună cu decizia contrazice decizia. De altfel, materialul a fost finalizat în septembrie 2010 şi a trebuit să treacă cinci luni şi jumătate ca să scoată decizia de colaborare", spunea Bertzi.
Întrebat dacă şi-a pus la dispoziţia Securităţii locuinţa lui de la vremea respectivă, artistul a spus că a fost "forţat de împrejurări" şi "nu de bună voie" a făcut acest lucru: "Eram angajat la IMUAB - fabrica de componente nucleare. Conform regulamentului intern, nu aveam voie să am relaţii cu străinii. În cazul unei întâlniri cu o persoană străină, trebuia informat securistul care se ocupa de fabrică. Eu aveam prieteni străini, mergeam la ei în casă de ani buni. Nu aveam de ascuns treaba asta, dar nici nu am informat pe nimeni oficial. În 1988, m-au strâns cu uşa. Puteam fi acuzat de spionaj sau manifestam o atitudine "prietenească". Am ales a doua variantă care s-a concretizat cu apelarea din când în când la garsoniera mea. În aprilie '89, mi s-a cerut o notă despre unul din diplomaţii străini. Am scris-o şi dacă o veţi citi veţi vedea că nu am scris absolut nimic rău despre aceea persoană. A fost singura notă pe care am scris-o, după care nu am mai fost căutat. Le-am spus prietenilor mei şi, de altfel, am rămas prieteni până azi".
Totodată, cântăreţul a mai spus că din documentul CNSAS rezultă că există două volume referitoare la urmărirea sa. "Vreau să le consult şi eu. Ştiam că sunt supravegheat încă din 1985. Ştiind că nu am făcut poliţie politică, că nu am făcut rău nimănui, mă voi apăra până la capăt", mai arăta Bertzi.
(03.05.2012)
IKEA, ACUZATA CA A FOLOSIT DETINUTI POLITICI ARESTATI DE STASI
O emisiune care va fi difuzată în această seară de televiziunea suedeză Sveriges Television's (SVT) a anunţat că va prezenta noi dovezi în scandalul conform căruia compania suedeză de mobilă IKEA ar fi folosit prizonieri politici din Germania de Est, arestaţi de serviciul secret Stasi, pentru a fabrica mobilă în perioada 1970-1980, scrie Daily Mail. Scandalul a fost declanşat de un documentar difuzat în 2011 de o televiziune germană care a citat documente conform cărora compania suedeză a colaborat cu autorităţile din Germania de Est.
Iniţial, oficiali ai companiei au respins acuzaţiile, însă ulterior, aceştia au declarat că au solicitat documente din arhiva Stasi pentru a verifica dacă acuzaţiile respective sunt reale sau nu. ''În clipa de faţă, îi intervievăm pe oamenii care au lucrat la IKEA în acea perioadă'', a spus Jeanette Skjelmose, manager în cadrul magazinului. ''Până acum nu există dovezi care să indice faptul că întreprinderea noastră ar fi folosit deţinuţi politici drept sclavi pentru a fabrica mobilă. Ceea ce vrem să descoperim însă este dacă acest lucru s-a întâmplat fără ştirea companiei'', a adăugat Skjelmose.
Un reporter al emisiunii difuzate de SVT a spus că a găsit documente noi în arhiva Stasi care atestă faptul că IKEA ar fi folosit prizonieri politici ca sclavi pentru a fabrica mobilă şi că va prezenta aceste dovezi în emisiunea din această seară.
În anii '70, IKEA îşi dezvoltase o bază puternică de producţie în Germania de Est, unde avea 65 de fabrici care produceau mobilă. Una dintre aceste fabrici era situată chiar lângă închisoarea de din Waldheim. Un fost şef al închisorii a declarat, sub protecţia anonimatului, că penitenciarul îi furniza forţă de muncă fabricii respective.
(02.05.2012)
Iniţial, oficiali ai companiei au respins acuzaţiile, însă ulterior, aceştia au declarat că au solicitat documente din arhiva Stasi pentru a verifica dacă acuzaţiile respective sunt reale sau nu. ''În clipa de faţă, îi intervievăm pe oamenii care au lucrat la IKEA în acea perioadă'', a spus Jeanette Skjelmose, manager în cadrul magazinului. ''Până acum nu există dovezi care să indice faptul că întreprinderea noastră ar fi folosit deţinuţi politici drept sclavi pentru a fabrica mobilă. Ceea ce vrem să descoperim însă este dacă acest lucru s-a întâmplat fără ştirea companiei'', a adăugat Skjelmose.
Un reporter al emisiunii difuzate de SVT a spus că a găsit documente noi în arhiva Stasi care atestă faptul că IKEA ar fi folosit prizonieri politici ca sclavi pentru a fabrica mobilă şi că va prezenta aceste dovezi în emisiunea din această seară.
În anii '70, IKEA îşi dezvoltase o bază puternică de producţie în Germania de Est, unde avea 65 de fabrici care produceau mobilă. Una dintre aceste fabrici era situată chiar lângă închisoarea de din Waldheim. Un fost şef al închisorii a declarat, sub protecţia anonimatului, că penitenciarul îi furniza forţă de muncă fabricii respective.
(02.05.2012)
FACEBOOK VA PERMITE UTILIZATORILOR
SA SPUNA DACA VOR SA-SI DONEZE ORGANELE
Facebook a anunţat că va permite utilizatorilor săi să bifeze, pe reţeaua de socializare, dacă vor sau nu să-şi doneze organele după moarte. „Astăzi, 114.000 de oameni din SUA şi milioane de alţii din întreaga lume aşteaptă un transplant de inimă, ficat sau rinichi, care le-ar putea salva viaţa. În fiecare zi, 18 dintre aceştia mor, pentru că nu sunt suficienţi donatori. Experţii medicali cred că lumea trebuie să afle mai multe despre donarea de organe, iar noi vom juca un rol în asta”, se arată în comunicatul Facebook.
Astfel, începând de astazi, pe lângă locul de muncă, locul naşterii, facultatea absolvită sau starea civilă, utilizatorii de Facebook vor putea bifa dacă vor sau nu să devină donatori de organe. În plus, oamenii vor avea şi posibilitatea să explice de ce vor să doneze organe.
Cu câteva ore înainte ca Facebook să anunţe noul status, Mark Zuckerberg declarase într-un interviu că reţeaua sa de socializare pregăteşte „o unealtă care va salva multe vieţi”. Ulterior, fondatorul Facebook a declarat că ideea cu donatul de organe i-a venit în urma unei discuţii cu prietena lui, care se pregăteşte să devină doctoriţă.
În plus, la decizia lui Zuckerberg a contribuit şi moartea timpurie a fondatorului Apple, Steve Jobs, din cauza unui cancer la pancreas.
Facebook are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori, iar experţii medicali consideră că, dacă toţi aceştia vor fi conştienţi de importanţa donării de organe, ar putea fi salvate foarte multe vieţi. „Aceasta ar putea fi o zi istorică, am putea elimina problema lipsei de donatori”, a declarat dr. Andrew Cameron, chirurg în Maryland.
(01.05.2012)
Astfel, începând de astazi, pe lângă locul de muncă, locul naşterii, facultatea absolvită sau starea civilă, utilizatorii de Facebook vor putea bifa dacă vor sau nu să devină donatori de organe. În plus, oamenii vor avea şi posibilitatea să explice de ce vor să doneze organe.
Cu câteva ore înainte ca Facebook să anunţe noul status, Mark Zuckerberg declarase într-un interviu că reţeaua sa de socializare pregăteşte „o unealtă care va salva multe vieţi”. Ulterior, fondatorul Facebook a declarat că ideea cu donatul de organe i-a venit în urma unei discuţii cu prietena lui, care se pregăteşte să devină doctoriţă.
În plus, la decizia lui Zuckerberg a contribuit şi moartea timpurie a fondatorului Apple, Steve Jobs, din cauza unui cancer la pancreas.
Facebook are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori, iar experţii medicali consideră că, dacă toţi aceştia vor fi conştienţi de importanţa donării de organe, ar putea fi salvate foarte multe vieţi. „Aceasta ar putea fi o zi istorică, am putea elimina problema lipsei de donatori”, a declarat dr. Andrew Cameron, chirurg în Maryland.
(01.05.2012)
CEL MAI TEMUT TERORIST, UN BATRANEL NEVINOVAT
OSAMA ben LADEN SE ISI VOPSEA PARUL SI LUA VIAGRA
Osama ben Laden îşi vopsea părul în anii de după atentatele de la 11 septembrie 2001 şi, potrivit unei noi cărţi, lua o viagra naturală, şi anume siropul Avena, un afrodisiac facut dintr-o varietate de ovăz sălbatic, pentru ca bărbatul de 54 de ani să le poată satisface pe cele trei soţii, scrie Daily Mail.
În cartea ’’Manhunt: The Ten-Year Search for bin Laden from 9/11 to Abbottabad’’, scrisă de jurnalistul american Peter Bergen care va aparea pe piaţă la 1 mai 2012, când se va împlinit un an de la uciderea teroristului, se afirmă că liderul Al Qaida era un susţinător al poligamiei.
Viaţa de familie în oraşul Abbottabad a fost o sursă de consolare reală pentru bin Laden, care a crezut profund că poligamia este o obligaţie religioasă. Cu prietenii săi apropiaţi obişnuia să glumească: ’’Eu nu înţeleg de ce oamenii îşi iau doar o soţie. Daca luaţi patru soţii, veţi trăi ca un mire’’, citează din carte site-ul newsmax.com. Dar, adaugă ’’Manhunt’’, pentru a-şi satisface soţiile, el trebuia să ia o versiune naturală de viagra şi să-şi vopsească părul. Informaţiile au fost dezvăluite cu ocazia primei aniversări a raidului US Navy SEAL la locul de refugiu din Pakistan al teroristului, care a dus la uciderea acestuia. Imposibil să iasă din casă de teama de a nu fi reperat, Laden a petrecut aproape tot timpul la etajul al treilea al unei case din oraşul Abbottabad, potrivit unei analize a misiunii, publicată în revista Time.
Cea mai tânără dintre soţiile sale, yemenita Amal, de 29 de ani, cu care s-a căsătorit în anul 2000 şi cu care are cinci copii, locuia la acelaşi etaj. La celelalte etaje se aflau soţiile mai în vârstă, Khairiah, de 62 de ani, şi Siham, de 54 de ani, ambele căsătorite cu ben Laden de zeci de ani. Cele trei soţii şi copiii lor au fost transferate săptămâna trecută din Pakistan în Arabia Saudită, ţara natală a lui ben Laden.
(30.04.2012)
În cartea ’’Manhunt: The Ten-Year Search for bin Laden from 9/11 to Abbottabad’’, scrisă de jurnalistul american Peter Bergen care va aparea pe piaţă la 1 mai 2012, când se va împlinit un an de la uciderea teroristului, se afirmă că liderul Al Qaida era un susţinător al poligamiei.
Viaţa de familie în oraşul Abbottabad a fost o sursă de consolare reală pentru bin Laden, care a crezut profund că poligamia este o obligaţie religioasă. Cu prietenii săi apropiaţi obişnuia să glumească: ’’Eu nu înţeleg de ce oamenii îşi iau doar o soţie. Daca luaţi patru soţii, veţi trăi ca un mire’’, citează din carte site-ul newsmax.com. Dar, adaugă ’’Manhunt’’, pentru a-şi satisface soţiile, el trebuia să ia o versiune naturală de viagra şi să-şi vopsească părul. Informaţiile au fost dezvăluite cu ocazia primei aniversări a raidului US Navy SEAL la locul de refugiu din Pakistan al teroristului, care a dus la uciderea acestuia. Imposibil să iasă din casă de teama de a nu fi reperat, Laden a petrecut aproape tot timpul la etajul al treilea al unei case din oraşul Abbottabad, potrivit unei analize a misiunii, publicată în revista Time.
Cea mai tânără dintre soţiile sale, yemenita Amal, de 29 de ani, cu care s-a căsătorit în anul 2000 şi cu care are cinci copii, locuia la acelaşi etaj. La celelalte etaje se aflau soţiile mai în vârstă, Khairiah, de 62 de ani, şi Siham, de 54 de ani, ambele căsătorite cu ben Laden de zeci de ani. Cele trei soţii şi copiii lor au fost transferate săptămâna trecută din Pakistan în Arabia Saudită, ţara natală a lui ben Laden.
(30.04.2012)
UCIGASII LUI MARIAN COZMA AU SCAPAT
DE INCHISOAREA PE VIATA
Decizie controversată luată azi de Curtea de Apel din Gyor, care a decis reducerea pedepselor lui Sandor Raffael şi Gyozo Nemeth, de la închisoare pe viaţă la închisoare pe 18 ani pentru fiecare, informează MTI. Ivan Sztojka, al treilea inculpat în cazul mortii lui Marian Cozma, condamnat initial la 20 de ani de închisoare, pedepsa i-a fost redusă la opt ani de închisoare.
Tribunalul din Veszprem a decis la 23 iunie anul trecut condamnarea la închisoare pe viaţă a lui Sandor Raffael şi a lui Gyozo Nemeth, ucigaşii handbalistului român Marian Cozma, înjunghiat mortal în februarie 2009. Ivan Sztojka a primit, în același proces, 20 de ani de închisoare. Toţi cei trei inculpaţi au fost găsiţi vinovaţi de omucidere şi lovituri cauzatoare de moarte. Ceilalţi patru inculpaţi în acest proces au primit urmatoarele pedepse: Pal Gabor - 5 ani de închisoare, Bihari Csaba - 4 ani, Antalik Laszlo - 2 ani şi 8 luni de închisoare.
(27.04.2012)_
Tribunalul din Veszprem a decis la 23 iunie anul trecut condamnarea la închisoare pe viaţă a lui Sandor Raffael şi a lui Gyozo Nemeth, ucigaşii handbalistului român Marian Cozma, înjunghiat mortal în februarie 2009. Ivan Sztojka a primit, în același proces, 20 de ani de închisoare. Toţi cei trei inculpaţi au fost găsiţi vinovaţi de omucidere şi lovituri cauzatoare de moarte. Ceilalţi patru inculpaţi în acest proces au primit urmatoarele pedepse: Pal Gabor - 5 ani de închisoare, Bihari Csaba - 4 ani, Antalik Laszlo - 2 ani şi 8 luni de închisoare.
(27.04.2012)_
CERCEII ELENEI LUPESCU, VANDUTI LA LICITATIE IN MAREA BRITANIE PENTRU 1,4 MILIOANE DE LIRE STERLINE
___Cerceii cu perle pe care regele Carol al II-lea i-a dăruit amantei sale, Elena Lupescu, au fost vânduţi cu 1,4 milioane de lire sterline la o licitaţie în Marea Britanie. Prețul cerceilor a fost aproximat la până 120.000 de lire sterline (146.850 de euro) și a ajuns la 1,4 milioane de lire sterline (1.716.951 de euro). La această sumă s-a adăugat comisionul casei de licitaţii, preţul final al bijuteriilor ajungând la 1.661.600 de lire sterline (1.962.229 de euro). Licitaţia a fost organizată astazi, de casa Woolley and Wallis din Salisbury.
Regele Carol al II-lea i-a făcut cadou amantei sale, Elena Lupescu, acești cercei, ea la rândul ei unei lăsându-i moștenire unei femei britanice din Wiltshire. Moștenitoarea nu le-a cunoscut valoarea, așa că i-a ţinut într-un sertar pentru că îi considerea prea opulenți. Fiecare cercel este alcătuit dintr-o perlă uriaşă, de care este ataşat un lănţişor încrustat cu diamante, care are o lungime de aproximativ 1,25 centimetri. Se crede că perlele, care sunt naturale şi au fost descrise de experţi ca fiind albe cu nuanţe de roz şi albastru, au fost descoperite în Golful Persic sau în largul Australiei. Cerceii au fost moşteniţi apoi de nepotul femeii şi de soţia acestuia, care au descoperit din întâmplare că acele bijuterii sunt extrem de valoroase, abia după ce au discutat cu reprezentanţii unei case de licitaţii. Perlele au fost examinate de Swiss Gemmological Institute, un organism la care lucrează unii dintre cei mai renumiţi experţi în perle şi pietre preţioase. Orice perlă care cântăreşte peste 6,47 grame este considerată deosebit de rară. Cele două perle din cerceii scoşi la licitaţie cântăresc 8,94 grame, respectiv 8,55 grame. Regele Carol al II-lea al României, strănepotul reginei Victoria, a cumpărat cerceii pentru amanta lui Elena Lupescu, în timpul unei călătorii prin Europa. Fostul suveran român a urcat pe tron în 1930, dar a abdicat în 1940, din cauza relaţiei sale cu Elena Lupescu, şi s-a mutat în Portugalia, unde s-a căsătorit cu amanta sa. Regele Carol al II-lea a murit în 1953, iar Elena Lupescu a trăit în Portugalia, unde a decedat în anul 1977.
(26.04.2012)
Regele Carol al II-lea i-a făcut cadou amantei sale, Elena Lupescu, acești cercei, ea la rândul ei unei lăsându-i moștenire unei femei britanice din Wiltshire. Moștenitoarea nu le-a cunoscut valoarea, așa că i-a ţinut într-un sertar pentru că îi considerea prea opulenți. Fiecare cercel este alcătuit dintr-o perlă uriaşă, de care este ataşat un lănţişor încrustat cu diamante, care are o lungime de aproximativ 1,25 centimetri. Se crede că perlele, care sunt naturale şi au fost descrise de experţi ca fiind albe cu nuanţe de roz şi albastru, au fost descoperite în Golful Persic sau în largul Australiei. Cerceii au fost moşteniţi apoi de nepotul femeii şi de soţia acestuia, care au descoperit din întâmplare că acele bijuterii sunt extrem de valoroase, abia după ce au discutat cu reprezentanţii unei case de licitaţii. Perlele au fost examinate de Swiss Gemmological Institute, un organism la care lucrează unii dintre cei mai renumiţi experţi în perle şi pietre preţioase. Orice perlă care cântăreşte peste 6,47 grame este considerată deosebit de rară. Cele două perle din cerceii scoşi la licitaţie cântăresc 8,94 grame, respectiv 8,55 grame. Regele Carol al II-lea al României, strănepotul reginei Victoria, a cumpărat cerceii pentru amanta lui Elena Lupescu, în timpul unei călătorii prin Europa. Fostul suveran român a urcat pe tron în 1930, dar a abdicat în 1940, din cauza relaţiei sale cu Elena Lupescu, şi s-a mutat în Portugalia, unde s-a căsătorit cu amanta sa. Regele Carol al II-lea a murit în 1953, iar Elena Lupescu a trăit în Portugalia, unde a decedat în anul 1977.
(26.04.2012)
CARREFOUR S-AR PUTEA RETRAGE DIN ROMANIA
_Retailerul francez Carrefour s-ar putea retrage din România şi alte opt state. Ipoteza a fost lansată de către analiştii băncii olandeze ING, în cadrul unui raport privind situaţi financiară a retailerului, citat de portalul retaildetail.eu. Anul trecut, Carrefour a avut vânzări de peste 1,1 miliarde de euro în Româna, nivel apropiat de recordul înregistrat în urmă cu patru ani, când lanţul francez avea însă cu 30 de magazine în minus. În prezent, retailerul francez are în România 52 de supermarketuri, 5 francize şi 25 de hypermarketuri. Compania a deschis cel de-al 52-lea supermarket din ţară, la Ploieşti, zilele trecute. Unitatea va avea o suprafaţă de 400 metri pătraţi. Celelalte state din care s-ar putea decide retragerea Carrefour sunt Italia (1.302 de magazine), Turcia (1.138 de magazine), Belgia (632 de magazine), Grecia (897 de magazine), Polonia (335 de magazine), Argentina (658 de magazine), Malaezia (39 de magazine) şi Taiwan (63 de magazine). Analiştii sunt de părere că nicio strategie abordată de grupul francez nu a dus la o majorare consistentă a cifrei deafaceri. Astfel, nici intrarea pe pieţe noi şi nici adoptarea unor formate noi nu a s-a dovedit profitabilă.
(25.04.2012)
(25.04.2012)
OTV MAI POATE EMITE DOAR 36 DE ZILE
Postul de televiziune OTV, deținut de Dan Diaconescu, a fost sancționat încă o dată astăzi de către membrii CNA. OTV mai are 36 de zile de emisie. Astăzi, Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat din nou OTV-ul pentru publicitatea politică făcută Partidului Poporului, Dan Diaconescu, în afara perioadei legale în care se desfăşoară campania electorală. Decizia de sancţionare a fost luată cu şapte voturi pentru şi unul împotrivă. CNA a întocmit un raport de monitorizare privind publicitatea politică de la OTV în perioada 12-19 aprilie 2012.
În apărare, reprezentantele OTV au susţinut că Dan Diaconescu nu este preşedinte PPDD şi nu face publicitate politică. “Discuţiile acestea insultă inteligenţa unui copil handicapat. Sper că domnul Dan Diaconescu vă plăteşte regeşte ca să vă comportaţi aşa“, a izbucnit, în fața acestor scuze Cristina Trepcea, membru CNA. Cristina Trepcea a adăugat că refuză să ia parte la astfel de discuţii. „Nu avem ce să discutăm cu ei când spun că Dan Diaconescu nu este preşedintele PPDD.”
Reprezentanții OTV au solicitat o decizie mai blândă, susținând că abaterile au fost mai puține, față de primul raport. Aceasta este cea de-a treia înjumătățire la rând a licenței OTV.
(24.04.2012)_
În apărare, reprezentantele OTV au susţinut că Dan Diaconescu nu este preşedinte PPDD şi nu face publicitate politică. “Discuţiile acestea insultă inteligenţa unui copil handicapat. Sper că domnul Dan Diaconescu vă plăteşte regeşte ca să vă comportaţi aşa“, a izbucnit, în fața acestor scuze Cristina Trepcea, membru CNA. Cristina Trepcea a adăugat că refuză să ia parte la astfel de discuţii. „Nu avem ce să discutăm cu ei când spun că Dan Diaconescu nu este preşedintele PPDD.”
Reprezentanții OTV au solicitat o decizie mai blândă, susținând că abaterile au fost mai puține, față de primul raport. Aceasta este cea de-a treia înjumătățire la rând a licenței OTV.
(24.04.2012)_
PRESEDINTELE RUS, AVERE DE 70 DE MILIARDE DE DOLARI
PUTIN, CEL MAI BOGAT OM AL PLANETEI
Vladimir Putin ar putea fi, în secret, deţinătorul a 4,5% din acţiunile Gazprom, 37% din titlurile companiei petroliere Surgutneftegas şi a 75% din capitalul social al traderului de petrol Gunvor. O estimare sumară a valorii acestor deţineri ar ridica potenţiala avere a lui Putin la circa 70 de miliarde de dolari.
O anchetă a The Bureau of Investigative Journalism (TBIJ), o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Londra, scoate în evidenţă faptul că Vladimir Putin, fost prim-ministru şi actualmente pentru a treia oară preşedinte al Rusiei, ar putea fi în realitate cel mai bogat om din lume.
Informaţia publicată de TBIJ, preluată ulterior de portalul de ştiri şi informaţii financiare Businessinsider, se bazează pe ancheta şi declaraţiile făcute de unul dintre analiştii politici locali, Stanislav Belkovsky, care la rândul său a realizat un studiu propriu pe această temă, printre reprezentanţii mediului de business din Rusia. "Estimările mele se bazează pe informaţii obţinute de la oamenii apropiaţi respectivelor companii, cărora evident că nu le pot da numele" a declarat Belkovsky, citat de Businessinsider.
În mod oficial, potrivit declaraţiei de avere făcută cu ocazia alegerilor prezidenţiale de la finele anului trecut, Vladimir Putin are, oficial, o avere de 179.612 dolari, şi a câştigat circa o jumătate de milion de dolari de-a lungul ultimilor patru ani, cât a fost premier.
Din aceleaşi declaraţii de avere rezultă că soţia sa, Lyudmila are circa 261.000 de dolari depuşi în conturi bancare.
Aceste sume au fost considerate însă suspicios de mici de către analistul politic Stanislav Belkovsky, ceea ce l-a determinat să pornească demersul în urma căruia a ajuns la concluzia că averea reală a preşedintelui ar putea fi de circa 700.000 de ori mai mare.
(23.04.2012)
O anchetă a The Bureau of Investigative Journalism (TBIJ), o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Londra, scoate în evidenţă faptul că Vladimir Putin, fost prim-ministru şi actualmente pentru a treia oară preşedinte al Rusiei, ar putea fi în realitate cel mai bogat om din lume.
Informaţia publicată de TBIJ, preluată ulterior de portalul de ştiri şi informaţii financiare Businessinsider, se bazează pe ancheta şi declaraţiile făcute de unul dintre analiştii politici locali, Stanislav Belkovsky, care la rândul său a realizat un studiu propriu pe această temă, printre reprezentanţii mediului de business din Rusia. "Estimările mele se bazează pe informaţii obţinute de la oamenii apropiaţi respectivelor companii, cărora evident că nu le pot da numele" a declarat Belkovsky, citat de Businessinsider.
În mod oficial, potrivit declaraţiei de avere făcută cu ocazia alegerilor prezidenţiale de la finele anului trecut, Vladimir Putin are, oficial, o avere de 179.612 dolari, şi a câştigat circa o jumătate de milion de dolari de-a lungul ultimilor patru ani, cât a fost premier.
Din aceleaşi declaraţii de avere rezultă că soţia sa, Lyudmila are circa 261.000 de dolari depuşi în conturi bancare.
Aceste sume au fost considerate însă suspicios de mici de către analistul politic Stanislav Belkovsky, ceea ce l-a determinat să pornească demersul în urma căruia a ajuns la concluzia că averea reală a preşedintelui ar putea fi de circa 700.000 de ori mai mare.
(23.04.2012)
BBC CONFIRMA CE A SCRIS EVZ IN 1993:
O GAINA A NASCUT UN PUI VIU IN SRI KANKA
BBC relatează astăzi ceea ce Evenimentul zilei titra încă din octombrie 1993: o găină a născut un pui viu! Evenimentul a avut loc în Sri Lanka, scriu jurnaliștii de la BBC, care își pun încă o dată întrebarea: „Ce a fost mai întâi? Oul sau găina?”
„În loc să fie clocit afară, oul a fost incubat în corpul găinii timp de 21 de zile, puiul ieșind acolo din găoace”, explică ziariștii. Găina - mamă a murit însă la naștere. Imediat, veterinarii i-au făcut analize și au descoperit că decesul a survenit unor leziuni interne. Mai mult, oul s-a format în sistemul reproducător al găinii și a stat în corpul păsării până când puiul a ieșit din coajă. Faptul că o găină a născut un pui viu face vâlvă în Asia, așa cum, în urmă cu 19 ani, România rămânea uimită după ce „Evenimentul zilei” scria că, în Pașcani, o găină a născut doi pui vii. Publicația „daily Mirror” din Sri Lanka a și tras concluzia: „Întâi a fost găina, nu oul!”
(20.04.2012)
„În loc să fie clocit afară, oul a fost incubat în corpul găinii timp de 21 de zile, puiul ieșind acolo din găoace”, explică ziariștii. Găina - mamă a murit însă la naștere. Imediat, veterinarii i-au făcut analize și au descoperit că decesul a survenit unor leziuni interne. Mai mult, oul s-a format în sistemul reproducător al găinii și a stat în corpul păsării până când puiul a ieșit din coajă. Faptul că o găină a născut un pui viu face vâlvă în Asia, așa cum, în urmă cu 19 ani, România rămânea uimită după ce „Evenimentul zilei” scria că, în Pașcani, o găină a născut doi pui vii. Publicația „daily Mirror” din Sri Lanka a și tras concluzia: „Întâi a fost găina, nu oul!”
(20.04.2012)
EBA SE IA DE OLANDA IN PARLAMENTUL EUROPEAN
Europarlamentarul PDL Elena Băsescu a vorbit în plenul PE despre Olanda, menţionând că o încărcătură de 40 de milioane de ţigări de contrabandă în valoare de 15 milioane de euro a staţionat fără a fi descoperită 4 zile în portul Rotterdam, lucru care "nu ar fi fost posibil în portul Constanţa".
Europarlamentarul PDL a făcut aceste declaraţii în cadrul unei dezbateri pe tema evaziunii fiscale, desfăşurată în cadrul unei sesiuni plenare a PE, la Strasbourg. "Evaziunea fiscală provoacă importante pierderi economice, afectează funcţionarea instituţiilor statului şi pune astfel în pericol siguranţa naţională. România are venituri de doar 33% din PIB, sub media europeană, de 40%. Guvernul ţării mele şi-a făcut o prioritate din lupta împotriva evaziunii, în acest sens înfiinţând un comitet interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale", a spus Elena Băsescu la începutul intervenţiei sale de un minut. Ea a menţionat apoi opoziţia manifestată de Olanda faţă de aderarea României la Schengen. "Este bine cunoscut faptul că Olanda se opune aderării ţării mele la Spaţiul Schengen, invocând corupţia şi frauda. Ca o ironie a sorţii, o încărcătură de 40 de milioane de ţigări de contrabandă în valoare de 15 milioane de euro a staţionat fără a fi descoperită 4 zile în portul Rotterdam din Olanda, ţară membră Schengen. Acest lucru nu ar fi fost posibil în portul Constanţa, din România. Meritul acestei impresionante capturi care a avut loc săptămâna trecută revine autorităţilor irlandeze, pe care doresc să le felicit", a spus Elena Băsescu.
Acesta nu a fost singurul discurs al Elenei Băsescu în plenul PE, aceasta având şapte intervenţii în primele două zile ale sesiunii plenare a PE.
Eurodeputatul PDL a vorbit astfel şi despre necesitatea acordării accesului liber pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, despre fondurile de coeziune, dar şi despre distribuirea de alimente persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea Europeană, despre situaţia din Birmania, Strategia UE la Marea Neagră, drepturile omului şi negocierile privind acordul de asociere UE-Azerbaidjan.
Europarlamentarul PDL Elena Băsescu a vorbit în plenul PE despre Olanda, menţionând că o încărcătură de 40 de milioane de ţigări de contrabandă în valoare de 15 milioane de euro a staţionat fără a fi descoperită 4 zile în portul Rotterdam, lucru care "nu ar fi fost posibil în portul Constanţa".
(19.04.2012)_
Europarlamentarul PDL a făcut aceste declaraţii în cadrul unei dezbateri pe tema evaziunii fiscale, desfăşurată în cadrul unei sesiuni plenare a PE, la Strasbourg. "Evaziunea fiscală provoacă importante pierderi economice, afectează funcţionarea instituţiilor statului şi pune astfel în pericol siguranţa naţională. România are venituri de doar 33% din PIB, sub media europeană, de 40%. Guvernul ţării mele şi-a făcut o prioritate din lupta împotriva evaziunii, în acest sens înfiinţând un comitet interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale", a spus Elena Băsescu la începutul intervenţiei sale de un minut. Ea a menţionat apoi opoziţia manifestată de Olanda faţă de aderarea României la Schengen. "Este bine cunoscut faptul că Olanda se opune aderării ţării mele la Spaţiul Schengen, invocând corupţia şi frauda. Ca o ironie a sorţii, o încărcătură de 40 de milioane de ţigări de contrabandă în valoare de 15 milioane de euro a staţionat fără a fi descoperită 4 zile în portul Rotterdam din Olanda, ţară membră Schengen. Acest lucru nu ar fi fost posibil în portul Constanţa, din România. Meritul acestei impresionante capturi care a avut loc săptămâna trecută revine autorităţilor irlandeze, pe care doresc să le felicit", a spus Elena Băsescu.
Acesta nu a fost singurul discurs al Elenei Băsescu în plenul PE, aceasta având şapte intervenţii în primele două zile ale sesiunii plenare a PE.
Eurodeputatul PDL a vorbit astfel şi despre necesitatea acordării accesului liber pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, despre fondurile de coeziune, dar şi despre distribuirea de alimente persoanelor celor mai defavorizate din Uniunea Europeană, despre situaţia din Birmania, Strategia UE la Marea Neagră, drepturile omului şi negocierile privind acordul de asociere UE-Azerbaidjan.
Europarlamentarul PDL Elena Băsescu a vorbit în plenul PE despre Olanda, menţionând că o încărcătură de 40 de milioane de ţigări de contrabandă în valoare de 15 milioane de euro a staţionat fără a fi descoperită 4 zile în portul Rotterdam, lucru care "nu ar fi fost posibil în portul Constanţa".
(19.04.2012)_
AMBASADORUL SUA LA BUCURESTI, MARK GITENSTEIN:
"SUNT ÎNGRIJORAT DE LIMITAREA DESPĂGUBIRILOR PROPRIETARILOR"
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat,astazi, că este îngrijorat de limitarea la 15% a despăgubirilor acordate foştilor proprietari ai imobilelor naţionalizate, el precizând că va exista o comunicare cu Guvernul pe această temă, în perioada următoare.
"Sunt îngrijorat. Nu am avut ocazia să studiez actuala legislaţie, am studiat variantele anterioare şi am avut îngrijorări. Nu uitaţi însă că România este vizată de o decizie CEDO care fixează nişte parametri, ca şi CE, în ceea ce priveşte standardele în materie de restituire. Deci nu este exclusiv la latitudinea Parlamentului să scrie o lege, ea trebuie să fie conformă cu decizia CEDO", a spus ambasadorul. El a precizat că Guvernul SUA susţine "cea mai transparentă şi eficientă restituire de proprietate cu putinţă".
"Dar între ceea ce spune Curtea şi realitate, şi legea existentă, există o problemă foarte mare. O parte din această problemă – pe care o înţelegem - este că România are resurse limitate. Dar există un număr de soluţii pentru această problemă şi noi vrem să avem discuţii în următoarele zile sau săptămâni cu Guvernul României şi o să vedem ce se întâmplă. Dar da, sunt îngrijorat de acest procent de 15%", a spus ambasadorul.
Întrebat apoi când vor avea loc aceste discuţii şi sub ce formă, Gitenstein a spus: "Încă nu ştiu dacă o să trimitem o scrisoare sau o să avem o întâlnire, dar suntem îngrijoraţi". Diplomatul american a adăugat însă că înţelege şi îngrijorarea Guvernului.
"Guvernul vrea să dezvolte un sistem de restituire care să funcţioneze, pentru că acum nu au bunurile necesare pentru a respecta prevederile legii. Dar sistemul pare a fi cumva blocat", a spus Gitenstein.
Întrebat ce procent i s-ar părea corect pentru despăgubiri, Mark Gitenstein a răspuns că nu va oferi un răspuns concret, dar a explicat că15% i se pare "cam puţin".
"Ar trebui să existe o alternativă. Sunt unii care vor să fie plătiţi repede cu mai puţini bani. Alţii vor să aştepte mai mult. Asta poate fi o alternativă. Nu ştiu. Dar eu împărtăşesc îngrijorările pe care le-am auzit exprimate şi de alţii că aceasta nu este soluţia corectă. Însă, pe de altă parte, nu sunt expert în cantitatea de bunuri de valoare disponibile în sistemul românesc", a mai spus Gitenstein.
El a adăugat că Guvernul este cel care trebuie să vină cu o soluţie: "Nu am deocamdată o propunere punctuală de făcut Guvernului român, dar ştiu că sunt numeroşi cetăţeni americani înscrişi la Fond. Aflu despre ei din când în când, ştiu că sunt îngrijoraţi, ştiu că membrii comunităţii evreieşti în mod special au îngrijorări. Dacă le pot fi de ajutor, o să le fiu, dar până la urmă este treaba Guvernului român să creeze un sistem conform cerinţelor CEDO".
Proiectul de lege privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru proprietăţile naţionalizate a fost inclus pe agenda şedinţei de miercuri a Guvernului, după ce premierul Ungureanu a avut în ultimele zile mai multe discuţii cu miniştrii Finanţelor şi Justiţiei legate de forma actului normativ.
Guvernul a anunţat, săptămâna trecută, că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat însă că Uniunea nu va vota în Parlament un proiect de lege al Guvernului privind retrocedările imobilelor dacă acesta nu va prevede restituirea în natură. El a arătat că nu este de acord cu eliminarea din legislaţie a restituirii în natură a imobilelor acolo unde dosarele sunt complete şi imobilele pot fi restituite.
Surse guvernamentale au declarat la inceputul saptamanii că Executivul analizează varianta ca viitorul proiect de lege privind despăgubirile pentru proprietăţile naţionalizate să prevadă restituirea în natură pentru dosarele deja depuse, cu stabilirea unui termen până la care mai pot fi depuse dosare care să fie soluţionate tot cu retrocedări în natură.
(18.04.2012)
"Sunt îngrijorat. Nu am avut ocazia să studiez actuala legislaţie, am studiat variantele anterioare şi am avut îngrijorări. Nu uitaţi însă că România este vizată de o decizie CEDO care fixează nişte parametri, ca şi CE, în ceea ce priveşte standardele în materie de restituire. Deci nu este exclusiv la latitudinea Parlamentului să scrie o lege, ea trebuie să fie conformă cu decizia CEDO", a spus ambasadorul. El a precizat că Guvernul SUA susţine "cea mai transparentă şi eficientă restituire de proprietate cu putinţă".
"Dar între ceea ce spune Curtea şi realitate, şi legea existentă, există o problemă foarte mare. O parte din această problemă – pe care o înţelegem - este că România are resurse limitate. Dar există un număr de soluţii pentru această problemă şi noi vrem să avem discuţii în următoarele zile sau săptămâni cu Guvernul României şi o să vedem ce se întâmplă. Dar da, sunt îngrijorat de acest procent de 15%", a spus ambasadorul.
Întrebat apoi când vor avea loc aceste discuţii şi sub ce formă, Gitenstein a spus: "Încă nu ştiu dacă o să trimitem o scrisoare sau o să avem o întâlnire, dar suntem îngrijoraţi". Diplomatul american a adăugat însă că înţelege şi îngrijorarea Guvernului.
"Guvernul vrea să dezvolte un sistem de restituire care să funcţioneze, pentru că acum nu au bunurile necesare pentru a respecta prevederile legii. Dar sistemul pare a fi cumva blocat", a spus Gitenstein.
Întrebat ce procent i s-ar părea corect pentru despăgubiri, Mark Gitenstein a răspuns că nu va oferi un răspuns concret, dar a explicat că15% i se pare "cam puţin".
"Ar trebui să existe o alternativă. Sunt unii care vor să fie plătiţi repede cu mai puţini bani. Alţii vor să aştepte mai mult. Asta poate fi o alternativă. Nu ştiu. Dar eu împărtăşesc îngrijorările pe care le-am auzit exprimate şi de alţii că aceasta nu este soluţia corectă. Însă, pe de altă parte, nu sunt expert în cantitatea de bunuri de valoare disponibile în sistemul românesc", a mai spus Gitenstein.
El a adăugat că Guvernul este cel care trebuie să vină cu o soluţie: "Nu am deocamdată o propunere punctuală de făcut Guvernului român, dar ştiu că sunt numeroşi cetăţeni americani înscrişi la Fond. Aflu despre ei din când în când, ştiu că sunt îngrijoraţi, ştiu că membrii comunităţii evreieşti în mod special au îngrijorări. Dacă le pot fi de ajutor, o să le fiu, dar până la urmă este treaba Guvernului român să creeze un sistem conform cerinţelor CEDO".
Proiectul de lege privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru proprietăţile naţionalizate a fost inclus pe agenda şedinţei de miercuri a Guvernului, după ce premierul Ungureanu a avut în ultimele zile mai multe discuţii cu miniştrii Finanţelor şi Justiţiei legate de forma actului normativ.
Guvernul a anunţat, săptămâna trecută, că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat însă că Uniunea nu va vota în Parlament un proiect de lege al Guvernului privind retrocedările imobilelor dacă acesta nu va prevede restituirea în natură. El a arătat că nu este de acord cu eliminarea din legislaţie a restituirii în natură a imobilelor acolo unde dosarele sunt complete şi imobilele pot fi restituite.
Surse guvernamentale au declarat la inceputul saptamanii că Executivul analizează varianta ca viitorul proiect de lege privind despăgubirile pentru proprietăţile naţionalizate să prevadă restituirea în natură pentru dosarele deja depuse, cu stabilirea unui termen până la care mai pot fi depuse dosare care să fie soluţionate tot cu retrocedări în natură.
(18.04.2012)
BASESCU A PROMULGAT LEGEA PRIVIND CONFISCAREA EXTINSA A AVERILOR
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, referitoare la confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat marţi, 17 aprilie a.c., Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Legea privind confiscarea extinsă a averilor fusese adoptat, pe 27 martie, de Camera Deputaţilor, prin apel nominal, înregistrându-se 171 de voturi "pentru", după ce, iniţial, la votul electronic, proiectul nu a trecut.
Legea a fost adoptată în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare.
Infracţiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri şi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontieră de stat, de spălare de bani, a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sauconstituire a unui grup infracţional organizat.
Alte infracţiuni sunt: nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţie, evaziune fiscală, regimul vamal, bancrută frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice, traficul de organe.
(17.04.2012)
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat marţi, 17 aprilie a.c., Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Legea privind confiscarea extinsă a averilor fusese adoptat, pe 27 martie, de Camera Deputaţilor, prin apel nominal, înregistrându-se 171 de voturi "pentru", după ce, iniţial, la votul electronic, proiectul nu a trecut.
Legea a fost adoptată în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare.
Infracţiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri şi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontieră de stat, de spălare de bani, a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sauconstituire a unui grup infracţional organizat.
Alte infracţiuni sunt: nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţie, evaziune fiscală, regimul vamal, bancrută frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice, traficul de organe.
(17.04.2012)
SE DESCHIDE SEZONUL LA BANI EUROPENI
PENTRU PENSIUNI AGROTURISTICE
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) pune la dispoziţia celor interesaţi să investească în construcţia pensiunilor şi dezvoltări activităţilor agroturistice aproximativ 186,5 milioane de euro, în perioada 17 aprilie - 16 mai. Potrivit Ghidului solicitantului, în cazul pensiunilor agroturistice, procentul public nerambursabil este de 85% din totalul cheltuielilor eligibile, plafonul maxim al finanţării unui proiect fiind de 100.000 euro.
Tot de un procent public nerambursabil de 85% din totalul cheltuielilor eligibile beneficiază şi proiectele de investiţii ce vizează activităţile recreaţionale într-o limită maximă de finanţare de 200.000 euro. În ceea ce priveşte cheltuielile de promovare aferente dezvoltării şi marketingului serviciilor turistice rurale, costurile eligibile trebuie să se încadreze în limita a 10.000 euro, iar în
vederea creării de site-uri web, în limita a 5.500 euro.
APDRP precizează că, în cazul pensiunilor agroturistice construcţie nouă, solicitantul trebuie să aibă domiciliul, în momentul cererii sprijinului financiar, în locul unde realizează investiţia respectivă, iar la momentul finalizării, beneficiarul trebuie să domicilieze permanent în acel loc în care s-a înfiinţat pensiunea agroturistică, fie în aceeaşi clădire, fie în clădire independentă.O investiţie într-o pensiune agroturistică poate îmbina activităţile agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodarii agricole sau ferme, astfel încât să aducă venituri suplimentare.Potrivit APDRP, pentru dezvoltarea activităţilor turistice sunt disponibile din fonduri publice, până în 2013, fonduri nerambursabile în valoare de 544,222 milioane de euro, din care 9,5 milioane euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru IMM-uri. Contribuţia Guvernului României este de
20%, iar cea a Uniunii Europene de 80%.APDRP precizează că fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere ca exista un interes foarte mare pentru acest tip de investiţii. Încurajarea activităţilor turistice are ca obiectiv general dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi pentru creşterea atractivităţii spaţiului rural. Obiectivele specifice măsurii 313 vizează crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism cu o alocare financiară pe sesiunea din aprilie de 111,266 milioane de euro, creşterea valorii adăugate în activităţi de turism (57,58 milioane de euro), crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor
turistice (6,945 milioane de euro) şi creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor (10,71 milioane de euro).
(16.04.2012)
Tot de un procent public nerambursabil de 85% din totalul cheltuielilor eligibile beneficiază şi proiectele de investiţii ce vizează activităţile recreaţionale într-o limită maximă de finanţare de 200.000 euro. În ceea ce priveşte cheltuielile de promovare aferente dezvoltării şi marketingului serviciilor turistice rurale, costurile eligibile trebuie să se încadreze în limita a 10.000 euro, iar în
vederea creării de site-uri web, în limita a 5.500 euro.
APDRP precizează că, în cazul pensiunilor agroturistice construcţie nouă, solicitantul trebuie să aibă domiciliul, în momentul cererii sprijinului financiar, în locul unde realizează investiţia respectivă, iar la momentul finalizării, beneficiarul trebuie să domicilieze permanent în acel loc în care s-a înfiinţat pensiunea agroturistică, fie în aceeaşi clădire, fie în clădire independentă.O investiţie într-o pensiune agroturistică poate îmbina activităţile agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodarii agricole sau ferme, astfel încât să aducă venituri suplimentare.Potrivit APDRP, pentru dezvoltarea activităţilor turistice sunt disponibile din fonduri publice, până în 2013, fonduri nerambursabile în valoare de 544,222 milioane de euro, din care 9,5 milioane euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru IMM-uri. Contribuţia Guvernului României este de
20%, iar cea a Uniunii Europene de 80%.APDRP precizează că fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere ca exista un interes foarte mare pentru acest tip de investiţii. Încurajarea activităţilor turistice are ca obiectiv general dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi pentru creşterea atractivităţii spaţiului rural. Obiectivele specifice măsurii 313 vizează crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism cu o alocare financiară pe sesiunea din aprilie de 111,266 milioane de euro, creşterea valorii adăugate în activităţi de turism (57,58 milioane de euro), crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor
turistice (6,945 milioane de euro) şi creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor (10,71 milioane de euro).
(16.04.2012)
INTR-UN AN, FRANK TIMIS VA EXPORTA DIN SIERRA LEONE ECHIVALENTUL A 20% DIN REZERVELE DE FIER ALE ROMANIEI
Frank (Vasile) Timis, cel mai bogat român conform ultimei ediții a TOP 300 Capital, face afaceri de miliarde de dolari cu resursele altor state. Magnatul a anunțat săptămâna aceasta că African Minerals, compania la care este președinte, va exporta în 2012 nu mai puțin de 10 milioane de tone de fier din Sierra Leone, echivalentul a 20% din rezervele totale de fier ale României (n.n. - România are 39 zăcăminte de fier, cu 57 milioane tone rezerve posibil de exploatat). Frank Timiș a confirmat faptul că mina din Sierra Leone va produce într-un ritm de 20 de milioane de tone de fier pe an, la un cost de sub
30 de dolari pe tonă, nivel pe care îl va atinge până la finalul acestui an.
African Minerals Limited și Shandong Iron& Steel Group au finalizat tranzacția-investiție de 1,5 miliarde de dolari ce vizează 25% din proiectul Tonkolili derulat de firma controlată de Frank Timiș.
Prima fază a proiectului Tonkolili demarat de Timiș permitea extracția a 15 milioane de tone de fier pe an. Faza a doua a proiectului, la care-i va avea ca parteneri pe chinezi, va permite o producție de 45 de milioane de tone de fier pe an.
(13.04.2012)
30 de dolari pe tonă, nivel pe care îl va atinge până la finalul acestui an.
African Minerals Limited și Shandong Iron& Steel Group au finalizat tranzacția-investiție de 1,5 miliarde de dolari ce vizează 25% din proiectul Tonkolili derulat de firma controlată de Frank Timiș.
Prima fază a proiectului Tonkolili demarat de Timiș permitea extracția a 15 milioane de tone de fier pe an. Faza a doua a proiectului, la care-i va avea ca parteneri pe chinezi, va permite o producție de 45 de milioane de tone de fier pe an.
(13.04.2012)
TVR, PIERDERI DE 40 DE MILIOANE DE EURO IN 2011
Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2011 cu un deficit de 160,8 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Publică a avut, anul trecut, venituri totale de circa 583 de milioane de lei, potrivit raportului de activitate al SRTv.
Televiziunea Română a depus, azi, la Parlament Raportul de activitate pe anul 2011. Potrivit raportului, TVR a avut anul trecut venituri totale de 583.033.757 de leişi cheltuieli totale de 743.841.666 de lei. Totodată, cifra de afaceri netă a SRTv a fost, anul trecut, de 544.416.845 de lei. Activitatea economică în anul 2011 s-a încheiat cu un deficit brut de 160.807.909 lei, cu 0,71% mai mic decât în anul 2010 (când deficitul TVR a fost de 161.923.883 de lei), se mai spune în raport.
În acelaşi document se precizează că preluarea mandatului de către noul Consiliu de Administraţie a avut loc, la data de 30 iunie 2010, în contextul unei pierderi fiscale cumulate de 243.500.000 lei, echivalent a circa 61 milioane euro (la data de 30 iunie 2010).
Potrivit raportului, 2011 a fost primul an complet în care actualul Consiliu de Administraţie a putut să-şi construiască propria strategie managerială şi să proiecteze un buget care să o susţină. Una dintre principalele preocupări ale actualului Consiliu de Administraţie pentru anul 2011 a fost iniţierea unui proces de restructurare al cărui scop principal a fost optimizarea costurilor şi redefinirea rolului serviciului public în societatea românească. Prin diferite măsuri de reducere a cheltuielilor şi de diversificare a veniturilor, deficitul TVR din primul semestru al anului 2011 a fost redus cu 34% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010.
"Din punct de vedere financiar, TVR s-a confruntat, în 2011, cu un deficit ale cărui cauze principale sunt: încheierea, în perioada 2004-2010, a unor contracte dezavantajoase pentru TVR, neindexarea taxei TV de 12 ani, reducerea semnificativă a pieţei de publicitate. Doar efectele cumulate ale acestor factori au produs un deficit de aproape 60 de milioane de euro pentru instituţie", se spune într-un comunicat remis astazi, după depunerea raportului de activitate al TVR la Parlament.
În acest context, în raportul de activitate se precizează că TVR are un contract în curs de derulare (semnat pentru perioada 2009 - 2012) pentru drepturi de difuzare UEFA Champions League de circa 40 milioane euro, care generează pierderi cumulate, începând cu semestrul al II-lea 2009, până la finalul contractului, de mai bine de 38 milioane euro. Între cauzele pierderii se regăseşte supraestimarea veniturilor din publicitate la care Splendid Media s-a angajat, care ar fi trebuit să fie de 22 milioane de euro.
Totodată, actuala conducere TVR a moştenit de la fosta conducere un contract de drepturi de difuzare filme, semnat în anul 2004, cu NBC Universal, cu obligaţii de plată de circa 9 milioane dolari numai pentru anul VI de contract (2010/2011), precum şi sume neachitate până la 30.06.2010 pentru anul V, în valoare de 5 milioane dolari (din suma totală de 7 milioane dolari a anului V din contract).
Valoarea contractelor încheiate în perioada 2004 - 2009, de fostele conduceri ale TVR, cu scadenţe la plată în 2010, respectiv 2011, pentru licenţe filme este de 18 milioane de euro, potrivit raportului.
De asemenea, între cauzele situaţiei financiare dificile ale TVR se precizează o scădere a veniturilor din publicitate de peste 50% din a doua jumătate a anului 2010 în raport cu anii 2006-2008, care a generat o scădere a veniturilor de peste 10 milioane euro/an.
La acestea se adaugă un Contract Colectiv de Munca (CCM) valabil pentru o perioadă de doi ani (semnat în aprilie 2010), care, între altele, prevede obligativitatea acordării unor prime de vacanţă (85% din salariu), indiferent de situaţia financiară a instituţiei, precum şi acordarea de sume cuprinse între 15 şi 20 de salarii compensatorii pentru disponibilizări.
Pe de altă parte, în raport se precizează că suma economisită prin reducerea valorii primei de vacanţă în anul 2011 şi sistarea acesteia în anul 2012 se ridică la suma de 12.043.000 lei (circa 3 milioane euro).
În aceste condiţii, cheltuielile în anul 2010 au fost mai mari cu circa 30 de milioane de euro decât în 2009, iar efectele politicilor manageriale dinainte de data de 30.06.2010 se prelungesc şi în anii 2011-2012, atât prin prisma clauzelor contractuale, cât şi prin acumularea de cheltuieli cu penalizări la bugetul statului în condiţiile lipsei de disponibilităţi.
Potrivit raportului, efectele acestor politici manageriale se resimt din plin în anii 2011-2012, atât prin prisma clauzelor contractuale asupra cărora nu se poate interveni, cât şi prin acumularea de penalităţi în condiţiile lipsei de disponibilităţi.
"Astfel, managementul TVR nu a putut lua măsuri de reducere a cheltuielilor decât asupra acelor categorii care nu depindeau de contractele anterioare, precum suspendarea acordării tichetelor de masă angajaţilor, plafonarea primei de vacanţă, adoptarea unui program de lucru cu caracter flexibil şi inegal etc.", mai spune TVR.
În raportul pe 2011, TVR îşi justifică deficitul făcând trimitere şi la alte aspecte: dificultăţile în ceea ce priveşte colectarea şi încasarea taxei TV (principala sursă de finanţare a Televiziunii Publice), modificările legislative apărute în ultima perioadă, dar şi numeroase cauze de ordin financiar general, cum ar fi deprecierea monedei naţionale şi creşterea inflaţiei.
Astfel, modificarea reglementărilor fiscale privind taxa pe valoarea adăugată, aferentă activităţii de televiziune pentru care nu se aplica dreptul de deducere, a dus la o creştere a cheltuielilor cu impozitele şi taxele cu o influenţă pentru anul 2011. De asemenea, introducerea contribuţiei pentru Centrul Naţional al Cinematografiei, de 15%, aplicată la veniturile proprii obţinute din publicitate (Ordonanţa 39/2005 articolul 17, alineatul 1) a condus la cheltuieli suplimentare pentru TVR, în perioada 2005-2011, de 52.006.0000 lei (aproximativ 13 milioane euro).
Pe de altă parte, taxa TV, principala sursă de finanţare a activităţii (peste 70% din buget), a fost redusă pentru persoane fizice, de la 4,5 lei la 4 lei, încă din anul 2003, şi nu a mai fost niciodată
indexată. În prezent, în România este percepută cea mai mică taxă TV dintre ţările Uniunii Europene, aceasta fiind de 4-5 ori mai mică decât taxele TV din Serbia, Polonia, Grecia, Slovacia şi de 8 ori mai mică decât cea din Cehia.
Acestora li se adaugă limitarea numărului de minute de publicitate permise a fi difuzate de către TVR, comparativ cu televiziunile comerciale (Legea audiovizualului 504/2002, articolul 35,
alineatul 1). În plus, TVR nu poate întrerupe programele, ceea ce afectează semnificativ veniturile din publicitate.
Societatea Română de Televiziune (SRTv) are statut de instituţie publică şi operează şase televiziuni: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info şi TVR Internaţional. Acestora li se adaugă o televiziune experimentală, care emite în sistem High Definition: TVR HD. Prin cele cinci studiouri teritoriale pe care le deţine - Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Tîrgu-Mureş -, TVR acoperă cele mai importante ştiri la nivel naţional. TVR are în prezent aproape 3.300 de angajaţi.
(12.04.2012)
Televiziunea Română a depus, azi, la Parlament Raportul de activitate pe anul 2011. Potrivit raportului, TVR a avut anul trecut venituri totale de 583.033.757 de leişi cheltuieli totale de 743.841.666 de lei. Totodată, cifra de afaceri netă a SRTv a fost, anul trecut, de 544.416.845 de lei. Activitatea economică în anul 2011 s-a încheiat cu un deficit brut de 160.807.909 lei, cu 0,71% mai mic decât în anul 2010 (când deficitul TVR a fost de 161.923.883 de lei), se mai spune în raport.
În acelaşi document se precizează că preluarea mandatului de către noul Consiliu de Administraţie a avut loc, la data de 30 iunie 2010, în contextul unei pierderi fiscale cumulate de 243.500.000 lei, echivalent a circa 61 milioane euro (la data de 30 iunie 2010).
Potrivit raportului, 2011 a fost primul an complet în care actualul Consiliu de Administraţie a putut să-şi construiască propria strategie managerială şi să proiecteze un buget care să o susţină. Una dintre principalele preocupări ale actualului Consiliu de Administraţie pentru anul 2011 a fost iniţierea unui proces de restructurare al cărui scop principal a fost optimizarea costurilor şi redefinirea rolului serviciului public în societatea românească. Prin diferite măsuri de reducere a cheltuielilor şi de diversificare a veniturilor, deficitul TVR din primul semestru al anului 2011 a fost redus cu 34% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010.
"Din punct de vedere financiar, TVR s-a confruntat, în 2011, cu un deficit ale cărui cauze principale sunt: încheierea, în perioada 2004-2010, a unor contracte dezavantajoase pentru TVR, neindexarea taxei TV de 12 ani, reducerea semnificativă a pieţei de publicitate. Doar efectele cumulate ale acestor factori au produs un deficit de aproape 60 de milioane de euro pentru instituţie", se spune într-un comunicat remis astazi, după depunerea raportului de activitate al TVR la Parlament.
În acest context, în raportul de activitate se precizează că TVR are un contract în curs de derulare (semnat pentru perioada 2009 - 2012) pentru drepturi de difuzare UEFA Champions League de circa 40 milioane euro, care generează pierderi cumulate, începând cu semestrul al II-lea 2009, până la finalul contractului, de mai bine de 38 milioane euro. Între cauzele pierderii se regăseşte supraestimarea veniturilor din publicitate la care Splendid Media s-a angajat, care ar fi trebuit să fie de 22 milioane de euro.
Totodată, actuala conducere TVR a moştenit de la fosta conducere un contract de drepturi de difuzare filme, semnat în anul 2004, cu NBC Universal, cu obligaţii de plată de circa 9 milioane dolari numai pentru anul VI de contract (2010/2011), precum şi sume neachitate până la 30.06.2010 pentru anul V, în valoare de 5 milioane dolari (din suma totală de 7 milioane dolari a anului V din contract).
Valoarea contractelor încheiate în perioada 2004 - 2009, de fostele conduceri ale TVR, cu scadenţe la plată în 2010, respectiv 2011, pentru licenţe filme este de 18 milioane de euro, potrivit raportului.
De asemenea, între cauzele situaţiei financiare dificile ale TVR se precizează o scădere a veniturilor din publicitate de peste 50% din a doua jumătate a anului 2010 în raport cu anii 2006-2008, care a generat o scădere a veniturilor de peste 10 milioane euro/an.
La acestea se adaugă un Contract Colectiv de Munca (CCM) valabil pentru o perioadă de doi ani (semnat în aprilie 2010), care, între altele, prevede obligativitatea acordării unor prime de vacanţă (85% din salariu), indiferent de situaţia financiară a instituţiei, precum şi acordarea de sume cuprinse între 15 şi 20 de salarii compensatorii pentru disponibilizări.
Pe de altă parte, în raport se precizează că suma economisită prin reducerea valorii primei de vacanţă în anul 2011 şi sistarea acesteia în anul 2012 se ridică la suma de 12.043.000 lei (circa 3 milioane euro).
În aceste condiţii, cheltuielile în anul 2010 au fost mai mari cu circa 30 de milioane de euro decât în 2009, iar efectele politicilor manageriale dinainte de data de 30.06.2010 se prelungesc şi în anii 2011-2012, atât prin prisma clauzelor contractuale, cât şi prin acumularea de cheltuieli cu penalizări la bugetul statului în condiţiile lipsei de disponibilităţi.
Potrivit raportului, efectele acestor politici manageriale se resimt din plin în anii 2011-2012, atât prin prisma clauzelor contractuale asupra cărora nu se poate interveni, cât şi prin acumularea de penalităţi în condiţiile lipsei de disponibilităţi.
"Astfel, managementul TVR nu a putut lua măsuri de reducere a cheltuielilor decât asupra acelor categorii care nu depindeau de contractele anterioare, precum suspendarea acordării tichetelor de masă angajaţilor, plafonarea primei de vacanţă, adoptarea unui program de lucru cu caracter flexibil şi inegal etc.", mai spune TVR.
În raportul pe 2011, TVR îşi justifică deficitul făcând trimitere şi la alte aspecte: dificultăţile în ceea ce priveşte colectarea şi încasarea taxei TV (principala sursă de finanţare a Televiziunii Publice), modificările legislative apărute în ultima perioadă, dar şi numeroase cauze de ordin financiar general, cum ar fi deprecierea monedei naţionale şi creşterea inflaţiei.
Astfel, modificarea reglementărilor fiscale privind taxa pe valoarea adăugată, aferentă activităţii de televiziune pentru care nu se aplica dreptul de deducere, a dus la o creştere a cheltuielilor cu impozitele şi taxele cu o influenţă pentru anul 2011. De asemenea, introducerea contribuţiei pentru Centrul Naţional al Cinematografiei, de 15%, aplicată la veniturile proprii obţinute din publicitate (Ordonanţa 39/2005 articolul 17, alineatul 1) a condus la cheltuieli suplimentare pentru TVR, în perioada 2005-2011, de 52.006.0000 lei (aproximativ 13 milioane euro).
Pe de altă parte, taxa TV, principala sursă de finanţare a activităţii (peste 70% din buget), a fost redusă pentru persoane fizice, de la 4,5 lei la 4 lei, încă din anul 2003, şi nu a mai fost niciodată
indexată. În prezent, în România este percepută cea mai mică taxă TV dintre ţările Uniunii Europene, aceasta fiind de 4-5 ori mai mică decât taxele TV din Serbia, Polonia, Grecia, Slovacia şi de 8 ori mai mică decât cea din Cehia.
Acestora li se adaugă limitarea numărului de minute de publicitate permise a fi difuzate de către TVR, comparativ cu televiziunile comerciale (Legea audiovizualului 504/2002, articolul 35,
alineatul 1). În plus, TVR nu poate întrerupe programele, ceea ce afectează semnificativ veniturile din publicitate.
Societatea Română de Televiziune (SRTv) are statut de instituţie publică şi operează şase televiziuni: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info şi TVR Internaţional. Acestora li se adaugă o televiziune experimentală, care emite în sistem High Definition: TVR HD. Prin cele cinci studiouri teritoriale pe care le deţine - Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Tîrgu-Mureş -, TVR acoperă cele mai importante ştiri la nivel naţional. TVR are în prezent aproape 3.300 de angajaţi.
(12.04.2012)
RTV EXECUTATA SILIT CU MASCATII DE CATRE
ELAN SCHWARTZENBERG
Postul de televiziune România TV a fost executat silit în urma demersurilor lui Elan Schwartzenberg, la acţiune participând şi trupe ale Serviciului de Intervenţii şi Acţiuni Speciale din Poliţia Română, coordonate de şeful structurii Teodor Stanca.
Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, a confirmat prezenţa în teren a luptătorilor erviciului de Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS) şi a şefului acestui serviciu, comisarul şef Teodor Stanca, spunând că lichidatorul judiciar a solicitat prezenţa poliţiştilor pentru a supraveghea executarea silită. Potrivit lui comisarului Ciocan, executarea silită a decurs fără incidente, părţile înţelegându-se amiabil.
Într-o scrisoare deschisă a redacţiei România TV, adresată premierului Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrului de Interne Gabriel Berca, se afirmă că prezenţa trupelor SIAS constituie un abuz şi că şeful acestei structuri ar fi vorbit cu şeful Poliţiei Române, Liviu Popa, de pe telefonul omului de afaceri Elan Schwartzenberg. Întrebat despre acest fapt, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Christian Ciocan, a infirmat că cei doi ar fi purtat vreo discuţie, spunând că inspectorul general al Inspectoratului general al Poliţiei Române se află la o întâlnire cu şefii poliţiilor din Balcanii de Vest.
(11.04.2012)
Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, a confirmat prezenţa în teren a luptătorilor erviciului de Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS) şi a şefului acestui serviciu, comisarul şef Teodor Stanca, spunând că lichidatorul judiciar a solicitat prezenţa poliţiştilor pentru a supraveghea executarea silită. Potrivit lui comisarului Ciocan, executarea silită a decurs fără incidente, părţile înţelegându-se amiabil.
Într-o scrisoare deschisă a redacţiei România TV, adresată premierului Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrului de Interne Gabriel Berca, se afirmă că prezenţa trupelor SIAS constituie un abuz şi că şeful acestei structuri ar fi vorbit cu şeful Poliţiei Române, Liviu Popa, de pe telefonul omului de afaceri Elan Schwartzenberg. Întrebat despre acest fapt, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Christian Ciocan, a infirmat că cei doi ar fi purtat vreo discuţie, spunând că inspectorul general al Inspectoratului general al Poliţiei Române se află la o întâlnire cu şefii poliţiilor din Balcanii de Vest.
(11.04.2012)
UMBRARESCU, IORDACHE, BESCIU SI CASUNEANU, SUSPECTATI
DE CONSTITUIREA UNUI CARTEL AL DRUMARILOR
"REGII ASFALTULUI", LUATI IN VIZOR DE CONCURENTA
Consiliul Concurentei a demarat trei investigatii noi privind companiile din domeniul asfaltărilor, a declarat, astazi, presedintele institutiei, Bogdan Chiritoiu. Două dintre plângerile care au stat la baza acestor investigatii au fost depuse de Agentia Natională de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP). Potrivit lui Chiritoiu, sesizările primite până acum de institutia pe care o conduce arată buna intentie a autoritătilor contractante. "O parte dintre sesizările primite sunt relevante şi sunt depuse de autorităţile contractante, ceea ce arată că există bună-credinţă, iar acestea doresc să îşi deruleze proiectele corect”, a afirmat presedintele Consiliului Concurentei. Nu este prima dată când Consiliul suspectează nereguli în activitatea firmelor de asfaltare. În februarie, au fost efectuate inspectii inopinate la 11 firme, suspectate că aveau întelegeri prin care îsi împărteau contractele cu statul, actionând ca un cartel în cadrul licitatiilor publice realizate de autorităti.
STATUL I-A PLATIT LUI UMBRARESCU IN 2011 PESTE 290 MILIOANE EURO
Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri de la Podu Turcului, judeţul Bacău, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, conduce detaşat topul antreprenorilor români care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Spedition UMB, constructorul fanion al lui Umbrărescu, a primit în 2011 peste 290 de milioane de euro pentru lucrări la autostrăzi precum Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj sau la drumuri naţionale precum DN 12 Chichiş-Topliţa. Deşi în 2010 cifra de afaceri a companiei băcăuane scăzuse cu peste un sfert, la puţin peste 161 de milioane de euro, încasările de anul trecut de la CNADNR arată că, cel mai probabil, în 2011 Spedition UMB aproape şi-a dublat business-ul. Iar situaţia arată din ce în ce mai bine pentru omul de afaceri băcăuan: în ultimul an şi jumătate a semnat contracte de cel puţin 530 de milioane de euro cu statul pentru şosele, potrivit unor calcule ale BUSINESS Magazin pe baza comunicatelor de presă emise de CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale (care se ocupă de reabilitarea drumurilor judeţene şi locale din ţară) de-a lungul ultimelor 18 luni.
NELU IORDACHE A INCASAT IN 2011 PESTE 108 MILIOANE EURO
Şi omul de afaceri Nelu Iordache, prin firma Romstrade, a primit anul trecut sume importante de la compania de autostrăzi, deşi se află la distanţă considerabilă de Dorinel Umbărescu. Astfel, constructorul giurgiuvean controlat de Nelu Iordache, care deţine printre altele şi operatorul aerian low-cost Blue Air, a încasat în 2011 peste 108 milioane de euro numai pentru lucrările realizate la drumuri naţionale şi autostrăzi. "Încasările au fost mai bune anul trecut, într-adevăr. În 2010 nu s-au făcut atât de multe investiţii la capitolul infrastructură, dar anul trecut s-au investit bani, s-au lansat noi licitaţii. Sperăm să fie la fel şi în 2012", spune Gheorghe Răcaru, director de strategie în cadrul grupului de firme controlat de Nelu Iordache, cu activităţi în construcţii, transport aerian şi agricultură. Astfel, anul 2011 ar putea compensa pentru anul anterior, când afacerile constructorului giurgiuvean Romstrade practic s-au înjumătăţit, până la 134,5 milioane de euro. Printre contractele de referinţă ale firmei lui Nelu Iordache se numără autostrada Nădlac-Arad sau DN 6 Alexandria-Craiova.
CASUNEANU SI BESCIU AU LUAT IN 2011 DE LA STAT PESTE 73 MILIOANE EURO
În topul constructorilor locali care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la compania de autostrăzi şi drumuri naţionale apar şi nume precum Costel Căşuneanu, care controlează PA&CO International, sau Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, acţionari ai constructorului Euro Construct Trading 98. Chiar dacă sumele sunt mult mai mici faţă de cele încasate de Umbrărescu, spre exemplu, acestea nu sunt deloc neglijabile: Căşuneanu a luat aproape 25 de milioane de euro de la CNADNR anul trecut, în timp ce Beşciu şi Căşuneanu au încasat aproape dublu: peste 48 mil. euro. În liga regilor asfaltului au început să-şi facă loc în ultimii ani şi fraţii Alexandru şi Traian Horpos, acţionari majoritari ai constructorului bucureştean Straco Grup, care s-a dezvoltat în primă fază în special prin contractele cu primăriile din Capitală. Straco a intrat puternic însă pe piaţa construcţiilor, dezvoltându-se după modelul altor constructori români care au reuşit să înregistreze în ultimii ani creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, în condiţiile în care afacerile cu statul în domeniul infrastructurii s-au dovedit extrem de bănoase. Straco Grup, înfiinţată în 2003, a avut o evoluţie ascendentă, având în vedere că a reuşit să crească de la o cifră de afaceri de 578.000 de euro în 2003 la 50,7 de milioane de euro în 2010, adică de peste 85 de ori, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Anul trecut, Straco Grup a încasat peste 25 de milioane de euro de la CNADNR, dar în 2012 compania fraţilor Horpos ar putea primi de la CNADNR sume mai mari, având în vedere că lucrează la două proiecte importante: autostrăzile Deva-Orăştie şi Sibiu-Orăştie.
(10.04.2012)
STATUL I-A PLATIT LUI UMBRARESCU IN 2011 PESTE 290 MILIOANE EURO
Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri de la Podu Turcului, judeţul Bacău, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, conduce detaşat topul antreprenorilor români care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Spedition UMB, constructorul fanion al lui Umbrărescu, a primit în 2011 peste 290 de milioane de euro pentru lucrări la autostrăzi precum Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj sau la drumuri naţionale precum DN 12 Chichiş-Topliţa. Deşi în 2010 cifra de afaceri a companiei băcăuane scăzuse cu peste un sfert, la puţin peste 161 de milioane de euro, încasările de anul trecut de la CNADNR arată că, cel mai probabil, în 2011 Spedition UMB aproape şi-a dublat business-ul. Iar situaţia arată din ce în ce mai bine pentru omul de afaceri băcăuan: în ultimul an şi jumătate a semnat contracte de cel puţin 530 de milioane de euro cu statul pentru şosele, potrivit unor calcule ale BUSINESS Magazin pe baza comunicatelor de presă emise de CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale (care se ocupă de reabilitarea drumurilor judeţene şi locale din ţară) de-a lungul ultimelor 18 luni.
NELU IORDACHE A INCASAT IN 2011 PESTE 108 MILIOANE EURO
Şi omul de afaceri Nelu Iordache, prin firma Romstrade, a primit anul trecut sume importante de la compania de autostrăzi, deşi se află la distanţă considerabilă de Dorinel Umbărescu. Astfel, constructorul giurgiuvean controlat de Nelu Iordache, care deţine printre altele şi operatorul aerian low-cost Blue Air, a încasat în 2011 peste 108 milioane de euro numai pentru lucrările realizate la drumuri naţionale şi autostrăzi. "Încasările au fost mai bune anul trecut, într-adevăr. În 2010 nu s-au făcut atât de multe investiţii la capitolul infrastructură, dar anul trecut s-au investit bani, s-au lansat noi licitaţii. Sperăm să fie la fel şi în 2012", spune Gheorghe Răcaru, director de strategie în cadrul grupului de firme controlat de Nelu Iordache, cu activităţi în construcţii, transport aerian şi agricultură. Astfel, anul 2011 ar putea compensa pentru anul anterior, când afacerile constructorului giurgiuvean Romstrade practic s-au înjumătăţit, până la 134,5 milioane de euro. Printre contractele de referinţă ale firmei lui Nelu Iordache se numără autostrada Nădlac-Arad sau DN 6 Alexandria-Craiova.
CASUNEANU SI BESCIU AU LUAT IN 2011 DE LA STAT PESTE 73 MILIOANE EURO
În topul constructorilor locali care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la compania de autostrăzi şi drumuri naţionale apar şi nume precum Costel Căşuneanu, care controlează PA&CO International, sau Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, acţionari ai constructorului Euro Construct Trading 98. Chiar dacă sumele sunt mult mai mici faţă de cele încasate de Umbrărescu, spre exemplu, acestea nu sunt deloc neglijabile: Căşuneanu a luat aproape 25 de milioane de euro de la CNADNR anul trecut, în timp ce Beşciu şi Căşuneanu au încasat aproape dublu: peste 48 mil. euro. În liga regilor asfaltului au început să-şi facă loc în ultimii ani şi fraţii Alexandru şi Traian Horpos, acţionari majoritari ai constructorului bucureştean Straco Grup, care s-a dezvoltat în primă fază în special prin contractele cu primăriile din Capitală. Straco a intrat puternic însă pe piaţa construcţiilor, dezvoltându-se după modelul altor constructori români care au reuşit să înregistreze în ultimii ani creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, în condiţiile în care afacerile cu statul în domeniul infrastructurii s-au dovedit extrem de bănoase. Straco Grup, înfiinţată în 2003, a avut o evoluţie ascendentă, având în vedere că a reuşit să crească de la o cifră de afaceri de 578.000 de euro în 2003 la 50,7 de milioane de euro în 2010, adică de peste 85 de ori, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Anul trecut, Straco Grup a încasat peste 25 de milioane de euro de la CNADNR, dar în 2012 compania fraţilor Horpos ar putea primi de la CNADNR sume mai mari, având în vedere că lucrează la două proiecte importante: autostrăzile Deva-Orăştie şi Sibiu-Orăştie.
(10.04.2012)
ROMANIA RISCA SA FIE SANCTIONATA DE UE
PENTRU UN CONTRACT SEMNAT DE PRIMARUL DE LA 3, LIVIU NEGOITA
România riscă să fie condamnată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din cauza licitaţiei în valoare de 110 milioane de euro organizată de Primăria Sectorului 3 şi contestată de Comisia Europeană. Oficialii UE consideră că firmele câştigătoare şi-au asumat un termen "fantezist" de doar două zile pentru finalizarea documentaţiei tehnico-economice, criteriu de atribuire a contractului cu o pondere de 15%, ceea ce relevă că oferta nu a fost de fapt evaluată obiectiv, precum şi că acestea au ofertat preţuri care indică o "anomalie", deoarece nu acopereau nici măcar materialele necesare pentru realizarea lucrărilor. Ministerul român al Afacerilor Europene şi-a exprimat rezervele faţă de argumentele pe care Primăria Sectorului 3 le-a transmis Uniunii Europene, sancţiunea din partea partenerilor europeni este iminentă.
Problemele licitaţiei în valoare de 110 milioane de euro desfăşurată de Primăria Sectorului 3 au fost semnalate cu mult timp în urmă de Comisia Europeană. De atunci, Primăria Sectorului 3 şi ceilalţi responsabili nu au făcut nimic pentru a repara această situaţie. Tot ce au făcut autorităţile a fost să-l protejeze pe primarul Liviu Negoiţă. Din cauza lui, întreaga Românie riscă să fie acum sancţionată de Comisia Europeană. MAE recunoaşte că argumentele pe care Primăria Sectorului 3 le-a trimis Comisiei nu sunt solide şi că România riscă să fie condamnată la Curtea de Justiţie a UE".
Autorităţile române insistă la Bruxelles ca România să nu fie sancţionată pentru nereguli constatate de CE la o licitaţie a Primăriei Sectorului 3 din 2009, câştigată de aceeaşi asociere de firme chiar şi după contestarea la CNSC şi fără ca detaliile achiziţiei să fie publicate în Jurnalul UE.
Încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice a fost indicată de Comisia Europeană (CE) la sfârşitul lunii ianuarie, în cazul unui contract de reabilitare a infrastructurii din Sectorul 3, în valoare de aproximativ 110 milioane euro, atribuit în 2009 de primăria condusă de Liviu Negoiţă către Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, firme care, de-a lungul anilor, au câştigat numeroase contracte cu administraţia locală.
Firma AB Construct este condusă de Bogdan Gruia, indicat în presă ca fiind un apropiat al primarului Negoiţă, iar Tehnologica Radion este patronată de Theodor Berna, partener de afaceri într-o altă firmă cu Gruia. SC Pro Cons XXI este controlată de Florentina Bonciog, despre care presa a scris că este fiica directoarei Administraţiei Străzilor din sectorul 6.
Procedura de licitaţie a fost contestată atunci la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de societăţile de construcţii Mari Vila şi Straco Grup, iar CNSC a dispus modificarea criteriilor de admitere la licitaţie, în sensul reducerii pragului minim de solvabilitate de la 50% la 30% şi diminuării cifrei medii de afaceri obligatorii. Contestaţia a vizat inclusiv oferta depusă în asociere de Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, iar CNSC a dispus anularea raportului procedurii prin care oferta acestei asocieri a fost declarată câştigătoare şi reevaluarea ofertelor.
Modificările privind criteriile de participare la licitaţie au fost însă publicate de Primăria sector 3 numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), nu şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar noul termen de depunere a ofetelor pe baza noilor condiţii, mai accesibile, a fost fixat la doar trei zile, contractul fiind atribuit în final aceleiaşi asocieri de firme Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI. Acordul-cadru a fost încheiat pe o perioadă de patru ani, astfel că se află în executare şi în prezent.
Comisia Europeană s-a sesizat şi a atenţionat autorităţile române că licitaţia încală normele UE privind achiziţiile publice, prin faptul că modificările operate pe parcurs au fost comunicate numai la nivel naţional, nu şi prin intermediul Jurnalului Oficial al UE pentru a se asigura un tratament egal tuturor firmelor din Uniune, şi nici nu a acordat candidaţilor un termen suficient pentru pregătirea ofertelor, aceştia având la dispoziţie doar trei zile.
În urma avertismentului primit din partea Comisiei Europene, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Europene, care reprezintă România în faţa instituţiilor UE, şi cei ai Primăriei sectorului 3 s-au întâlnit de mai multe ori pentru a pregăti un răspuns, oficialii CE primind în aceste zile justificările părţii române.
"Primăria susţine că termenul de prezentare a ofertelor a fost unul «rezonabil», deoarece firmele nu trebuia să întreprindă niciun demers suplimentar în urma modificărilor din documentaţia de atribuire, şi că oricum licitaţia era «destinată cu precădere» firmelor mari care participau deja la această procedură. Primăria mai invocă faptul că orice firmă interesată, din România sau Uniunea Europeană, putea afla de licitaţie prin SEAP şi că preţurile prezentate de câştigător nu erau derizorii în comparaţie cu cele de pe piaţă deoarece acesta era şi producător", arată sursele citate.
(09.04.2012)
Problemele licitaţiei în valoare de 110 milioane de euro desfăşurată de Primăria Sectorului 3 au fost semnalate cu mult timp în urmă de Comisia Europeană. De atunci, Primăria Sectorului 3 şi ceilalţi responsabili nu au făcut nimic pentru a repara această situaţie. Tot ce au făcut autorităţile a fost să-l protejeze pe primarul Liviu Negoiţă. Din cauza lui, întreaga Românie riscă să fie acum sancţionată de Comisia Europeană. MAE recunoaşte că argumentele pe care Primăria Sectorului 3 le-a trimis Comisiei nu sunt solide şi că România riscă să fie condamnată la Curtea de Justiţie a UE".
Autorităţile române insistă la Bruxelles ca România să nu fie sancţionată pentru nereguli constatate de CE la o licitaţie a Primăriei Sectorului 3 din 2009, câştigată de aceeaşi asociere de firme chiar şi după contestarea la CNSC şi fără ca detaliile achiziţiei să fie publicate în Jurnalul UE.
Încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice a fost indicată de Comisia Europeană (CE) la sfârşitul lunii ianuarie, în cazul unui contract de reabilitare a infrastructurii din Sectorul 3, în valoare de aproximativ 110 milioane euro, atribuit în 2009 de primăria condusă de Liviu Negoiţă către Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, firme care, de-a lungul anilor, au câştigat numeroase contracte cu administraţia locală.
Firma AB Construct este condusă de Bogdan Gruia, indicat în presă ca fiind un apropiat al primarului Negoiţă, iar Tehnologica Radion este patronată de Theodor Berna, partener de afaceri într-o altă firmă cu Gruia. SC Pro Cons XXI este controlată de Florentina Bonciog, despre care presa a scris că este fiica directoarei Administraţiei Străzilor din sectorul 6.
Procedura de licitaţie a fost contestată atunci la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de societăţile de construcţii Mari Vila şi Straco Grup, iar CNSC a dispus modificarea criteriilor de admitere la licitaţie, în sensul reducerii pragului minim de solvabilitate de la 50% la 30% şi diminuării cifrei medii de afaceri obligatorii. Contestaţia a vizat inclusiv oferta depusă în asociere de Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI, iar CNSC a dispus anularea raportului procedurii prin care oferta acestei asocieri a fost declarată câştigătoare şi reevaluarea ofertelor.
Modificările privind criteriile de participare la licitaţie au fost însă publicate de Primăria sector 3 numai în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), nu şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar noul termen de depunere a ofetelor pe baza noilor condiţii, mai accesibile, a fost fixat la doar trei zile, contractul fiind atribuit în final aceleiaşi asocieri de firme Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI. Acordul-cadru a fost încheiat pe o perioadă de patru ani, astfel că se află în executare şi în prezent.
Comisia Europeană s-a sesizat şi a atenţionat autorităţile române că licitaţia încală normele UE privind achiziţiile publice, prin faptul că modificările operate pe parcurs au fost comunicate numai la nivel naţional, nu şi prin intermediul Jurnalului Oficial al UE pentru a se asigura un tratament egal tuturor firmelor din Uniune, şi nici nu a acordat candidaţilor un termen suficient pentru pregătirea ofertelor, aceştia având la dispoziţie doar trei zile.
În urma avertismentului primit din partea Comisiei Europene, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Europene, care reprezintă România în faţa instituţiilor UE, şi cei ai Primăriei sectorului 3 s-au întâlnit de mai multe ori pentru a pregăti un răspuns, oficialii CE primind în aceste zile justificările părţii române.
"Primăria susţine că termenul de prezentare a ofertelor a fost unul «rezonabil», deoarece firmele nu trebuia să întreprindă niciun demers suplimentar în urma modificărilor din documentaţia de atribuire, şi că oricum licitaţia era «destinată cu precădere» firmelor mari care participau deja la această procedură. Primăria mai invocă faptul că orice firmă interesată, din România sau Uniunea Europeană, putea afla de licitaţie prin SEAP şi că preţurile prezentate de câştigător nu erau derizorii în comparaţie cu cele de pe piaţă deoarece acesta era şi producător", arată sursele citate.
(09.04.2012)
"BASESCU E GAY SI NEGRU CU JUMA' DE NORMA"
ANONYMUS A SPART SITE-UL DIRECTIEI DE STRATEGII GUVERNAMENTALE
Site-ul Direcţiei pentru Strategii Guvernamentale a fost spart de un grup de hackeri care susţin că fac parte din mişcarea Anonymous. Ei au postat câteva mesaje insultătoare la adresa preşedintelui României, Traian Băsescu.
"Salutări tuturor vizitatorilor. Tocmai am descoperit că preşedintele Băsescu (aka Băse) e gay şi negru cu juma' de normă şi, de asemenea, însărcinat", au scris hackerii Anonops România, care au pus pe site şi o fotografie trucată în Photoshop cu preşedintele României.
"De asemenea, am pus mâna pe toate informaţiile voastre (care, oricum, sunt varză) şi toată baza de date a acestui website, însa acest lucru nu este o ştire foarte importantă", mai scriu cei care au spart pagina de internet a Direcţiei pentru Strategii Guvernamentale.
"Anonymous este o retea descentralizata de persoane preocupate de promovarea accesului la informatie, libertatea cuvantului si transparenta. Tot ce vrem e ca romanii sa inteleaga ca nu ar trebui sa le fie frica de guvernul actual si de toti handicapatii de la securitate care ne monitorizeaza si cand mergem la baie!", au declarat, în februarie, hackerii de la Anonymous România.
(06.04.2012)
"Salutări tuturor vizitatorilor. Tocmai am descoperit că preşedintele Băsescu (aka Băse) e gay şi negru cu juma' de normă şi, de asemenea, însărcinat", au scris hackerii Anonops România, care au pus pe site şi o fotografie trucată în Photoshop cu preşedintele României.
"De asemenea, am pus mâna pe toate informaţiile voastre (care, oricum, sunt varză) şi toată baza de date a acestui website, însa acest lucru nu este o ştire foarte importantă", mai scriu cei care au spart pagina de internet a Direcţiei pentru Strategii Guvernamentale.
"Anonymous este o retea descentralizata de persoane preocupate de promovarea accesului la informatie, libertatea cuvantului si transparenta. Tot ce vrem e ca romanii sa inteleaga ca nu ar trebui sa le fie frica de guvernul actual si de toti handicapatii de la securitate care ne monitorizeaza si cand mergem la baie!", au declarat, în februarie, hackerii de la Anonymous România.
(06.04.2012)
PROCURORII LUI DANIEL MORAR ACUZA, RETIN, DAR N-AU PROBE
JUDECATORII TMB: DNA NU A PROBAT ACUZATIILE ADUSE LUI SORIN DIMITRIU
Retinut marti de procurorii DNA sub acuzatia de constituire a unui grup infractional organizat, opt infractiuni de santaj in forma continuata si trei infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, seful Camerei de Comert Bucuresti, Sorin Dimitriu, a fost lasat in libertate de judecatorii Tribunalulului Bucuresti, care au respins cererea DNA de arestare preventiva a acestuia. In motivarea hotararii, judecatorii sustin ca procurorii nu au probat suficient acuzatiile de santaj in forma continuata, abuz in serviciu si constituire de grup infractional.
Procurorii DNA sustin ca Sorin Dimitriu si ceilalti doi invinuiti ar fi reusit sa stranga 800.000 euro de la angajatii pe care ii santajau sa isi doneze pe baza unor contracte de sponsorizare o mare parte din drepturile banesti. EI il acuza pe Sorin Dimitriu ca, impreuna cu alti conducatori ai Camerei de Comert Bucuresti, a constrans opt angajati ai institutiei, sub amenintarea cu incetarea contractului de munca, sa dea lunar o suma de bani cuprinsa intre 30% - 70% din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum si sa semneze, lunar, un inscris intitulat "contract de sponsorizare" cu institutia, avand ca obiect aceste sume de bani. Procurorii sustin ca sumele obtinute in acest mod ar ajunge la 3.000.000 lei. Alaturi de Sorin Dimitriu, in acest caz mai sunt urmariti penal Gabriel-Dan Mihut, director general al Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, si Gabriela Dumitriu, consiliera lui Sorin Dimitriu, carora li se aduc aceleasi acuzatii.
In motivarea instantei se retine ca procurorii nu au dovedit fara urma de indoiala ca angajatii Camerei de Comert Bucuresti au fost santajati de Sorin Dimitriu sa-si doneze drepturile salariale. Judecatorul sustine ca salariatii, daca aveau o problema legata de salarizare, ar fi putut sa se adreseze unei instante civile. Astfel in ceea ce priveste acuzatia privind infractiunile de santaj, presupuse a fi comise de cei 3 inculpati, Tribunalul retine, ca singurele aspecte confirmate pana la acest moment procesual sunt cele privitoare la existenta contractelor de sponsorizare, incheiate intre unii dintre angajatii CCIB, si aceasta din urma institutie. In plus instanta a precizat ca nu au fost relevate insa date suficiente din care sa rezulte exercitarea vreuneia dintre actiunile de presiune enumerate in art.194 alin.1 C.p, de catre vreunul din inculpati in scopul incheierii acelor contracte sau derularii in continuare a acestora.
Astfel, spun judecatorii, in lipsa decelarii oricaror date care sa confirme in mod rezonabil ca incheierea contractelor de sponsorizare si derulare a acestora s-a facut ca urmare a interventiilor celor trei inculpati, a amenintarii sau a constrangerii, instanta apreciaza ca in fapt situatia creata intre CCIB si angajati poate fi rezolvata mai degraba de o instanta specializata in litigii de munca si nu de instanta penala.
In opinia instantei nu se confirma nici existenta grupului infractional organizat fapta prev.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, cel putin pana la acest moment procesual, neexistand dovezi ale coniventei infractionale ale celor trei inculpati, a unei activitati infractionale coordonate, iar existenta scopului acestui grup aceea de a obtine direct sau indirect de beneficii materiale este pusa sub semnul indoielii de imprejurarea ca inclusiv cei trei inculpati sponsorizau CCIB, cu sume de bani lunar.
Decizia Tribunalului Bucuresti urmeaza sa fie analizata de Curtea de Apel Bucuresti care va confirma sau va infirma solutia.
(05.04.2012)
Procurorii DNA sustin ca Sorin Dimitriu si ceilalti doi invinuiti ar fi reusit sa stranga 800.000 euro de la angajatii pe care ii santajau sa isi doneze pe baza unor contracte de sponsorizare o mare parte din drepturile banesti. EI il acuza pe Sorin Dimitriu ca, impreuna cu alti conducatori ai Camerei de Comert Bucuresti, a constrans opt angajati ai institutiei, sub amenintarea cu incetarea contractului de munca, sa dea lunar o suma de bani cuprinsa intre 30% - 70% din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum si sa semneze, lunar, un inscris intitulat "contract de sponsorizare" cu institutia, avand ca obiect aceste sume de bani. Procurorii sustin ca sumele obtinute in acest mod ar ajunge la 3.000.000 lei. Alaturi de Sorin Dimitriu, in acest caz mai sunt urmariti penal Gabriel-Dan Mihut, director general al Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, si Gabriela Dumitriu, consiliera lui Sorin Dimitriu, carora li se aduc aceleasi acuzatii.
In motivarea instantei se retine ca procurorii nu au dovedit fara urma de indoiala ca angajatii Camerei de Comert Bucuresti au fost santajati de Sorin Dimitriu sa-si doneze drepturile salariale. Judecatorul sustine ca salariatii, daca aveau o problema legata de salarizare, ar fi putut sa se adreseze unei instante civile. Astfel in ceea ce priveste acuzatia privind infractiunile de santaj, presupuse a fi comise de cei 3 inculpati, Tribunalul retine, ca singurele aspecte confirmate pana la acest moment procesual sunt cele privitoare la existenta contractelor de sponsorizare, incheiate intre unii dintre angajatii CCIB, si aceasta din urma institutie. In plus instanta a precizat ca nu au fost relevate insa date suficiente din care sa rezulte exercitarea vreuneia dintre actiunile de presiune enumerate in art.194 alin.1 C.p, de catre vreunul din inculpati in scopul incheierii acelor contracte sau derularii in continuare a acestora.
Astfel, spun judecatorii, in lipsa decelarii oricaror date care sa confirme in mod rezonabil ca incheierea contractelor de sponsorizare si derulare a acestora s-a facut ca urmare a interventiilor celor trei inculpati, a amenintarii sau a constrangerii, instanta apreciaza ca in fapt situatia creata intre CCIB si angajati poate fi rezolvata mai degraba de o instanta specializata in litigii de munca si nu de instanta penala.
In opinia instantei nu se confirma nici existenta grupului infractional organizat fapta prev.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, cel putin pana la acest moment procesual, neexistand dovezi ale coniventei infractionale ale celor trei inculpati, a unei activitati infractionale coordonate, iar existenta scopului acestui grup aceea de a obtine direct sau indirect de beneficii materiale este pusa sub semnul indoielii de imprejurarea ca inclusiv cei trei inculpati sponsorizau CCIB, cu sume de bani lunar.
Decizia Tribunalului Bucuresti urmeaza sa fie analizata de Curtea de Apel Bucuresti care va confirma sau va infirma solutia.
(05.04.2012)
LA O LUNA DUPA INCHIDERE,
FOSTUL SPITAL DIN PLOPENI, DAT IN FOLOSINTA GRATUITA UNEI FIRME PRIVATE
Fostul spital din Plopeni (Prahova), inchis in aprilie 2011, s-a redeschis dupa o luna, sub forma de clinica privata. Administratia locala a dat spre inchiriere peste 1.500 de metri patrati, impreuna cu dotarile, dar firma privata nu plateste de fapt niciun ban catre bugetul local, relateaza Mediafax.
Centrul de sanatate din orasul Plopeni, judetul Prahova, inchis prin decizie a Ministerului Sanatatii, la 1 aprilie 2011, a fost "inchiriat" unei firme, Dentirad Hospital SRL, care a inceput sa functioneze in spatiul fostului spital la doar o luna de la inchiderea acestuia, sub forma unei clinici private. In orasul Plopeni sunt inregistrate doua societati comerciale cu raspundere limitata a caror denumire include "Dentirad" si care au actionari comuni. Astfel, una dintre firme este "Clinica Medicala Dentirad SRL", inmatriculata la Registrul Comertului in anul 1993, care desfasoara activitati de asistenta stomatologica si care, in anul 2010, a avut, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finantelor, 23 de angajati. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comertului, aceasta firma este detinuta in parti egale de Draghici Mircea Stelian si de Draghici Ana. Mircea Draghici este medic stomatolog, membru al Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, iar Ana Draghici este mama sa, si ea medic stomatolog.
A doua firma este Dentirad Hospital SRL, cu adresa in Plopeni, pe aceeasi strada pe care este situata cladirea fostului centru de sanatate. Aceasta firma a fost inregistrata la data de 20 decembrie 2010, iar actionari in firma, tot cu parti egale, sunt Draghici Mircea Stelian, Draghici Ana si Gadiuta Mariana.
Potrivit unor hotarari ale Consiliului Local Plopeni postate pe site-ul administratiei locale, insa nestampilate si nesemnate, la sfarsitul lunii aprilie 2011 CL Plopeni a aprobat inchirierea prin licitatie a unei suprafete de peste 1.500 de metri patrati, care reprezinta demisolul si parterul fostului spital din localitate. Contractul de inchiriere urma sa fie semnat, potrivit hotararii adoptate la nici o luna de la inchiderea spitalului, pentru o perioada de cinci ani.
O luna mai tarziu, acelasi Consiliu Local aproba o alta hotarare care o modifica pe prima si care prevede inchirierea suprafetei de 1.500 de metri patrati impreuna cu toata "dotarea aferenta acestui spatiu pentru activitati medicale si activitati conexe actului medical, conform inventarului anexa".
Inventarul anexa nu este insa public, iar primarul din Plopeni a refuzat ca puna la dispozitie documentele semnate intre administratia locala si firma Dentirad, care a deschis clinica de la Plopeni. In vara anului trecut, directorul de la acea vreme al Directiei de Sanatate Publica Prahova, Cristian Vintilescu, anunta ca in fostul centru de sanatate Plopeni firma Dentirad va deschide al doilea spital particular din Prahova. Intre timp, spitalul nu s-a deschis, ci functioneaza doar sub forma de clinica medicala cu camera de garda.
Printre medicii care profeseaza acum acolo se numara fostul manager al spitalului de stat, medicul Mihai Baican, care acorda consultatii de medicina sportiva contra sumei de 80 de lei.
PRIMARUL REFUZA SA DEA EXPLICATII
De la semnarea contractului de inchiriere cu firma Dentirad, primarul Dragos Nita refuza sa dea orice detalii despre contractul de inchiriere si spune ca va face publice toate datele dupa ce va obtine de la Ministerul Sanatatii avizele necesare functionarii unitatii ca spital privat.
"Sa luati anumite avize de la minister pentru functionarea unui spital nu stiti mecanismul, da? Si atunci va rog frumos sa ma lasati pe mine sa le fac in liniste, cand va fi totul gata atunci vom face public totul. Deci pana nu rezolv totul, nu o sa dau niciun fel de informatie, nici cand am luat avizul de la Ministerul Sanatatii", este raspunsul dat de primarul Dragos Nita la intrebarile corespondentului Mediafax legate de spitalul de la Plopeni.
Surse din administratia locala sustin ca firma Dentirad, care a deschis clinica medicala privata in fostul spital, nu plateste niciun ban la bugetul local, intrucat a fost scutita de chirie.
Potrivit contractului incheiat intre orasul Plopeni si SC Dentirad Hospital SRL la data de 16 mai 2011, SC Dentirad Hospital SRL inchiriaza pentru o perioada de cinci ani, incepand cu 17 mai 2011, suprafata de 1.539,21 de metri patrati la pretul de 8 lei metrul patrat pe luna, chiria lunara fiind astfel de 12.313,68 lei. In plus, contractul prevede ca autoritatile locale, in calitate de locator, se obliga sa permita firmei Dentirad, in calitate de locatar, "accesul neingradit la toate utilitatile incorporate in imobil, anexe acestuia sau conexe necesare functionarii dotarilor si desfasurarii activitatilor locatarului, inclusiv accesul neingradit pe terenul aferent imobilului (5.300 metri patrati)".
PRIMARUL DIN PLOPENI A DAT IMOBILUL FARA SA PERCEAPA CHIRIE
Conform contractului, suprafata este inchiriata "impreuna cu dotarea aferenta acestuia, conform inventarului existent anexat pentru activitati medicale, fara a fi excluse activitatile conexe necesare functionarii".
Acelasi contract are urmatoarea prevedere: "In vederea efectuarii investitiilor majore impuse de autorizarea activitatii medicale specifice de spital, locatorul acorda un termen de gratie de sase luni pentru plata chiriei". Conform unor surse din administratia locala, termenul de gratie de sase luni a fost ulterior prelungit cu inca sase luni.
Primarul orasului Plopeni, Dragos Nita, da explicatii care se contrazic, insa recunoaste ca firma Dentirad este scutita de plata chiriei, de fiecare data motivele invocate fiind altele. Pe 2 aprilie, primarul Dragos Nita (PDL), aflat la Ploiesti, a declarat ca firma Dentirad nu a platit timp de sase luni chiria aferenta spatiului, al carei cuantum este, conform declaratiilor primarului, de aproximativ 18.000 de lei lunar. Nita a precizat ca nu este vorba despre o scutire de la plata chiriei, ci despre o "reesalonare de plata, pana cand vor incheia contract cu CAS".
O zi mai tarziu, in cadrul unei discutii purtate la Plopeni, in sediul Primariei, Dragos Nita a declarat ca firma Dentirad beneficiaza de o scutire de la plata chiriei pentru o perioada de un an, prin hotarare a Consiliului Local. Dar hotararea nu este publica. Intrebat de ce aceasta societate privata nu plateste niciun ban catre bugetul local de la care a inchiriat 1.500 de metri patrati si dotarea aferenta acestui spatiu, Nita a raspuns: "Pentru ca acolo se fac investitii".
In plus, primarul spune ca a convenit cu clinica Dentirad ca, in schimbul scutirii de la plata chiriei, clinica sa asigure linie de garda "permanenta si gratuita" in incinta fostului spital. "Clinica functioneaza acolo din mai anul trecut. (...) Mi-au facut garda permanenta atata timp gratuit, nu m-a costat niciun ban", spune primarul.
GRATUITATE ... CU PLATA
Programul afisat pe usa de la intrarea in spital arata insa ca, pentru pacienti, camera de garda este deschisa doar de dimineata pana la ora 20.00 de luni pana vineri si pana la ora 18.00 sambata si duminica.
In ceea ce priveste gratuitatea, in momentul in care primarului i s-a adus la cunostinta ca o persoana s-a prezentat la camera de garda invocand o problema medicala de urgenta si i sau cerut 50 de lei daca este din Plopeni si 60 de lei daca este din afara orasului, reactia sa a fost: "Sunt curios!".
Intrebat daca pacientii care se prezinta la clinica mediala la care este actionar si care functioneaza in fostul centru de sanatate Plopeni platesc pentru servicii medicale, actionarul Mircea Draghici a declarat: "Platesc coplata oficiala, daca am nevoie de coplata", precizand ca are contract cu CJAS pentru clinica medicala, dar nu pentru spital.
Potrivit unor surse din administratia locala, Clinica Dentirad ar avea contracte de medicina muncii cu cele mai multe dintre societatile care tin de administratia locala, respectiv cu Primaria Plopeni, cu Servicii Edilitare Plopeni, cu Serviciul Public de Gospodarire Comunala si Directia de Servicii Comunitare de Utilitate Publica, cele trei servicii aflandu-se in subordinea primariei.
CONSILIUL JUDETEAN S-A OPUS CA SPITALUL SA FIE DAT UNEI FIRME PRIVATE
Contactat telefonic si intrebat cum comenteaza situatia spitalului din Plopeni, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, a declarat: "M-am opus si am cerut ca spitalul sa ramana public, avand in vedere situatia sociala grea de acolo, avand in vedere ca in ultimii ani 20 000 de oameni au ramas fara serviciu, dupa inchiderea Uzinei Mecanice Plopeni. Insa Consiliul Local, in frunte cu primarul, a decis deschiderea unui spital privat intr-unul dintre cele mai sarace orase din judetul Prahova. Nu am ce sa le fac. Sunt aranjamente facute pe plan local, intr-un oras foarte sarac".
In nota de fundamentare la Hotararea Guvernului nr. 28/2012 privind desfiintarea unor unitati sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat catre autoritatile administratiei publice locale din judetele Prahova si Buzau se arata, referitor la fostul centru de sanatate Plopeni, ca in anul 2010 acesta a fost preluat in administrare de autoritatile locale si ca un mai tarziu Consiliul Local Plopeni a hotarat prin HCL nr. 101/2011 desfiintarea Centrului de Sanatate Plopeni, iar ulterior acelasi consiliu local "nu si-a exprimat acordul cu privire la transformarea unitatilor sanitare in camine pentru persoane varstnice, ceea ce a atras lipsa finantarii acestor unitati sanitare".
Acelasi document prevede ca acele componente ale bazei materiale a Centrului de Sanatate Plopeni, achizitionate cu finantare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern si celelalte componente ale bazei materiale, inclusiv stocurile de medicamente, materiale sanitare si alimente, care se afla in administrarea Centrului de Sanatate Plopeni, sa fie redistribuite, prin protocol de predare-preluare, Spitalului de Pneumoftiziologie Drajna, Spitalului Orasenesc Sinaia, Spitalului Orasenesc Baicoi si Spitalului Orasenesc Valenii de Munte.
(04.04.2012)
Centrul de sanatate din orasul Plopeni, judetul Prahova, inchis prin decizie a Ministerului Sanatatii, la 1 aprilie 2011, a fost "inchiriat" unei firme, Dentirad Hospital SRL, care a inceput sa functioneze in spatiul fostului spital la doar o luna de la inchiderea acestuia, sub forma unei clinici private. In orasul Plopeni sunt inregistrate doua societati comerciale cu raspundere limitata a caror denumire include "Dentirad" si care au actionari comuni. Astfel, una dintre firme este "Clinica Medicala Dentirad SRL", inmatriculata la Registrul Comertului in anul 1993, care desfasoara activitati de asistenta stomatologica si care, in anul 2010, a avut, conform datelor de pe site-ul Ministerului Finantelor, 23 de angajati. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comertului, aceasta firma este detinuta in parti egale de Draghici Mircea Stelian si de Draghici Ana. Mircea Draghici este medic stomatolog, membru al Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, iar Ana Draghici este mama sa, si ea medic stomatolog.
A doua firma este Dentirad Hospital SRL, cu adresa in Plopeni, pe aceeasi strada pe care este situata cladirea fostului centru de sanatate. Aceasta firma a fost inregistrata la data de 20 decembrie 2010, iar actionari in firma, tot cu parti egale, sunt Draghici Mircea Stelian, Draghici Ana si Gadiuta Mariana.
Potrivit unor hotarari ale Consiliului Local Plopeni postate pe site-ul administratiei locale, insa nestampilate si nesemnate, la sfarsitul lunii aprilie 2011 CL Plopeni a aprobat inchirierea prin licitatie a unei suprafete de peste 1.500 de metri patrati, care reprezinta demisolul si parterul fostului spital din localitate. Contractul de inchiriere urma sa fie semnat, potrivit hotararii adoptate la nici o luna de la inchiderea spitalului, pentru o perioada de cinci ani.
O luna mai tarziu, acelasi Consiliu Local aproba o alta hotarare care o modifica pe prima si care prevede inchirierea suprafetei de 1.500 de metri patrati impreuna cu toata "dotarea aferenta acestui spatiu pentru activitati medicale si activitati conexe actului medical, conform inventarului anexa".
Inventarul anexa nu este insa public, iar primarul din Plopeni a refuzat ca puna la dispozitie documentele semnate intre administratia locala si firma Dentirad, care a deschis clinica de la Plopeni. In vara anului trecut, directorul de la acea vreme al Directiei de Sanatate Publica Prahova, Cristian Vintilescu, anunta ca in fostul centru de sanatate Plopeni firma Dentirad va deschide al doilea spital particular din Prahova. Intre timp, spitalul nu s-a deschis, ci functioneaza doar sub forma de clinica medicala cu camera de garda.
Printre medicii care profeseaza acum acolo se numara fostul manager al spitalului de stat, medicul Mihai Baican, care acorda consultatii de medicina sportiva contra sumei de 80 de lei.
PRIMARUL REFUZA SA DEA EXPLICATII
De la semnarea contractului de inchiriere cu firma Dentirad, primarul Dragos Nita refuza sa dea orice detalii despre contractul de inchiriere si spune ca va face publice toate datele dupa ce va obtine de la Ministerul Sanatatii avizele necesare functionarii unitatii ca spital privat.
"Sa luati anumite avize de la minister pentru functionarea unui spital nu stiti mecanismul, da? Si atunci va rog frumos sa ma lasati pe mine sa le fac in liniste, cand va fi totul gata atunci vom face public totul. Deci pana nu rezolv totul, nu o sa dau niciun fel de informatie, nici cand am luat avizul de la Ministerul Sanatatii", este raspunsul dat de primarul Dragos Nita la intrebarile corespondentului Mediafax legate de spitalul de la Plopeni.
Surse din administratia locala sustin ca firma Dentirad, care a deschis clinica medicala privata in fostul spital, nu plateste niciun ban la bugetul local, intrucat a fost scutita de chirie.
Potrivit contractului incheiat intre orasul Plopeni si SC Dentirad Hospital SRL la data de 16 mai 2011, SC Dentirad Hospital SRL inchiriaza pentru o perioada de cinci ani, incepand cu 17 mai 2011, suprafata de 1.539,21 de metri patrati la pretul de 8 lei metrul patrat pe luna, chiria lunara fiind astfel de 12.313,68 lei. In plus, contractul prevede ca autoritatile locale, in calitate de locator, se obliga sa permita firmei Dentirad, in calitate de locatar, "accesul neingradit la toate utilitatile incorporate in imobil, anexe acestuia sau conexe necesare functionarii dotarilor si desfasurarii activitatilor locatarului, inclusiv accesul neingradit pe terenul aferent imobilului (5.300 metri patrati)".
PRIMARUL DIN PLOPENI A DAT IMOBILUL FARA SA PERCEAPA CHIRIE
Conform contractului, suprafata este inchiriata "impreuna cu dotarea aferenta acestuia, conform inventarului existent anexat pentru activitati medicale, fara a fi excluse activitatile conexe necesare functionarii".
Acelasi contract are urmatoarea prevedere: "In vederea efectuarii investitiilor majore impuse de autorizarea activitatii medicale specifice de spital, locatorul acorda un termen de gratie de sase luni pentru plata chiriei". Conform unor surse din administratia locala, termenul de gratie de sase luni a fost ulterior prelungit cu inca sase luni.
Primarul orasului Plopeni, Dragos Nita, da explicatii care se contrazic, insa recunoaste ca firma Dentirad este scutita de plata chiriei, de fiecare data motivele invocate fiind altele. Pe 2 aprilie, primarul Dragos Nita (PDL), aflat la Ploiesti, a declarat ca firma Dentirad nu a platit timp de sase luni chiria aferenta spatiului, al carei cuantum este, conform declaratiilor primarului, de aproximativ 18.000 de lei lunar. Nita a precizat ca nu este vorba despre o scutire de la plata chiriei, ci despre o "reesalonare de plata, pana cand vor incheia contract cu CAS".
O zi mai tarziu, in cadrul unei discutii purtate la Plopeni, in sediul Primariei, Dragos Nita a declarat ca firma Dentirad beneficiaza de o scutire de la plata chiriei pentru o perioada de un an, prin hotarare a Consiliului Local. Dar hotararea nu este publica. Intrebat de ce aceasta societate privata nu plateste niciun ban catre bugetul local de la care a inchiriat 1.500 de metri patrati si dotarea aferenta acestui spatiu, Nita a raspuns: "Pentru ca acolo se fac investitii".
In plus, primarul spune ca a convenit cu clinica Dentirad ca, in schimbul scutirii de la plata chiriei, clinica sa asigure linie de garda "permanenta si gratuita" in incinta fostului spital. "Clinica functioneaza acolo din mai anul trecut. (...) Mi-au facut garda permanenta atata timp gratuit, nu m-a costat niciun ban", spune primarul.
GRATUITATE ... CU PLATA
Programul afisat pe usa de la intrarea in spital arata insa ca, pentru pacienti, camera de garda este deschisa doar de dimineata pana la ora 20.00 de luni pana vineri si pana la ora 18.00 sambata si duminica.
In ceea ce priveste gratuitatea, in momentul in care primarului i s-a adus la cunostinta ca o persoana s-a prezentat la camera de garda invocand o problema medicala de urgenta si i sau cerut 50 de lei daca este din Plopeni si 60 de lei daca este din afara orasului, reactia sa a fost: "Sunt curios!".
Intrebat daca pacientii care se prezinta la clinica mediala la care este actionar si care functioneaza in fostul centru de sanatate Plopeni platesc pentru servicii medicale, actionarul Mircea Draghici a declarat: "Platesc coplata oficiala, daca am nevoie de coplata", precizand ca are contract cu CJAS pentru clinica medicala, dar nu pentru spital.
Potrivit unor surse din administratia locala, Clinica Dentirad ar avea contracte de medicina muncii cu cele mai multe dintre societatile care tin de administratia locala, respectiv cu Primaria Plopeni, cu Servicii Edilitare Plopeni, cu Serviciul Public de Gospodarire Comunala si Directia de Servicii Comunitare de Utilitate Publica, cele trei servicii aflandu-se in subordinea primariei.
CONSILIUL JUDETEAN S-A OPUS CA SPITALUL SA FIE DAT UNEI FIRME PRIVATE
Contactat telefonic si intrebat cum comenteaza situatia spitalului din Plopeni, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, a declarat: "M-am opus si am cerut ca spitalul sa ramana public, avand in vedere situatia sociala grea de acolo, avand in vedere ca in ultimii ani 20 000 de oameni au ramas fara serviciu, dupa inchiderea Uzinei Mecanice Plopeni. Insa Consiliul Local, in frunte cu primarul, a decis deschiderea unui spital privat intr-unul dintre cele mai sarace orase din judetul Prahova. Nu am ce sa le fac. Sunt aranjamente facute pe plan local, intr-un oras foarte sarac".
In nota de fundamentare la Hotararea Guvernului nr. 28/2012 privind desfiintarea unor unitati sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistentei medicale a fost transferat catre autoritatile administratiei publice locale din judetele Prahova si Buzau se arata, referitor la fostul centru de sanatate Plopeni, ca in anul 2010 acesta a fost preluat in administrare de autoritatile locale si ca un mai tarziu Consiliul Local Plopeni a hotarat prin HCL nr. 101/2011 desfiintarea Centrului de Sanatate Plopeni, iar ulterior acelasi consiliu local "nu si-a exprimat acordul cu privire la transformarea unitatilor sanitare in camine pentru persoane varstnice, ceea ce a atras lipsa finantarii acestor unitati sanitare".
Acelasi document prevede ca acele componente ale bazei materiale a Centrului de Sanatate Plopeni, achizitionate cu finantare de la bugetul de stat sau cu credite externe garantate de Guvern si celelalte componente ale bazei materiale, inclusiv stocurile de medicamente, materiale sanitare si alimente, care se afla in administrarea Centrului de Sanatate Plopeni, sa fie redistribuite, prin protocol de predare-preluare, Spitalului de Pneumoftiziologie Drajna, Spitalului Orasenesc Sinaia, Spitalului Orasenesc Baicoi si Spitalului Orasenesc Valenii de Munte.
(04.04.2012)
EXCLUSIV: ROMANII DIN DIASPORA VOR PUTEA INFIA COPII
DIN ROMANIA DIN 7 APRILIE
Romanii care locuiesc in afara tarii si care doresc sa adopte copii pot incepe procedurile de atestare ca familii adoptatoare, modificarile aduse Legii adoptiilor, care deschid partial adoptia internationala, urmand sa intre in vigoare pe 7 aprilie a.c..
Noile reglementari extind sfera persoanelor cu resedinta in strainatate care pot adopta international copii din Romania. Practic, incepand de sambata, toti romani care locuiesc in strainatate si doresc sa infieze un copil din Romania vor putea demara procesul de adoptie, prima etapa fiind solicitarea atestatului de familie adoptatoare.
Persoanele interesate ar trebui sa se adreseze autoritatilor centrale din domeniul adoptiei din tarile in care locuiesc. Presedintele ORA a mai spus ca in anumite tari, precum Italia si Israel, adoptarea copiilor romani va incepe cu intarziere, deoarece autoritatile centrale din cele doua state au delegat o parte dintre atributii unor organizatii neguvernamentale, care trebuie acreditate si de catre Oficiul Roman de Adoptii.
Potrivit noii legi, pot adopta persoanele rude de pana la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne, familiile in care cel putin unul dintre soti este si cetatean roman sau cetatenii straini, daca au statutul de sot al parintelui natural al copilului a carui adoptie se solicita.
Presedintele ORA a precizat ca este obligatoriu ca cererea persoanei sau familiei care solicita adoptia internationala sa fie insotita de actul din care sa rezulte ca exista garantiile ca are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie sa aiba fata de adoptator si rudele acestuia aceeasi situatie legala ca cea a unui copil biologic.
Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate sa locuiasca in Romania cel putin 30 de zile consecutiv, pentru a intari relatia cu acesta. Pot fi adoptati international numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu resedinta in Romania intr-un interval de doi ani.
Noua Lege a adoptiei instituie termene precise in care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil daca dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti, precum si rudele pana la gradul IV ale acestuia nu pot fi gasite sau nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui in familie.
De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil daca parintii si rudele lui pana la gradul IV declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia si in termen de 60 zile nu si-au retras aceasta declaratie sau daca minorul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al copilului.
Modificarile aduse Legii 273/2004 mai prevad ca parintele minor care a implinit 14 ani sa-si poata exprima consimtamantul la adoptia copilului, asistat de catre ocrotitorul sau legal.
De asemenea, pentru adoptia copilului nascut in afara casatoriei a fost reglementata o conditie speciala. Astfel, filiatia copilului fata de tata trebuie confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN, pentru a elimina adoptiile ilegale care, potrivit presedintelui ORA, s-au practicat in ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.
In noua lege au fost extinse exceptiile in care poate interveni o noua adoptie a unui copil deja adoptat. "Se reglementeaza adoptia succesiva in cazul in care copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al IV-lea, si declara prin act autentic notarial, ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului, pentru o perioada neintrerupta de cel putin cinci ani", potrivit actului normativ care intra in vigoare.
Referitor la activitatile post-adoptie, s-a reglementat posibilitatea ca, in afara de directia de la domiciliul solicitantului, aceste activitati sa poata fi realizate si de catre organisme private, precum si de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie care au incheiat conventii cu Oficiul.
De asemenea, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sunt obligate ca, in termen de trei luni de la data intrarii in vigoare a legii, sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copiilor aflati in cadrul sistemului de protectie speciala si sa stabileasca adoptia ca finalitate.
Noua legislatie prevede si reducerea la zece zile a termenelor in care vor fi judecate cazurile care intra sub incidenta Legii adoptiei, precum si a termenelor de redactare si comunicare a hotararilor pronuntate in aceste cauze.
(03.04.2012)
Noile reglementari extind sfera persoanelor cu resedinta in strainatate care pot adopta international copii din Romania. Practic, incepand de sambata, toti romani care locuiesc in strainatate si doresc sa infieze un copil din Romania vor putea demara procesul de adoptie, prima etapa fiind solicitarea atestatului de familie adoptatoare.
Persoanele interesate ar trebui sa se adreseze autoritatilor centrale din domeniul adoptiei din tarile in care locuiesc. Presedintele ORA a mai spus ca in anumite tari, precum Italia si Israel, adoptarea copiilor romani va incepe cu intarziere, deoarece autoritatile centrale din cele doua state au delegat o parte dintre atributii unor organizatii neguvernamentale, care trebuie acreditate si de catre Oficiul Roman de Adoptii.
Potrivit noii legi, pot adopta persoanele rude de pana la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne, familiile in care cel putin unul dintre soti este si cetatean roman sau cetatenii straini, daca au statutul de sot al parintelui natural al copilului a carui adoptie se solicita.
Presedintele ORA a precizat ca este obligatoriu ca cererea persoanei sau familiei care solicita adoptia internationala sa fie insotita de actul din care sa rezulte ca exista garantiile ca are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie sa aiba fata de adoptator si rudele acestuia aceeasi situatie legala ca cea a unui copil biologic.
Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate sa locuiasca in Romania cel putin 30 de zile consecutiv, pentru a intari relatia cu acesta. Pot fi adoptati international numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu resedinta in Romania intr-un interval de doi ani.
Noua Lege a adoptiei instituie termene precise in care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil daca dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti, precum si rudele pana la gradul IV ale acestuia nu pot fi gasite sau nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui in familie.
De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil daca parintii si rudele lui pana la gradul IV declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia si in termen de 60 zile nu si-au retras aceasta declaratie sau daca minorul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al copilului.
Modificarile aduse Legii 273/2004 mai prevad ca parintele minor care a implinit 14 ani sa-si poata exprima consimtamantul la adoptia copilului, asistat de catre ocrotitorul sau legal.
De asemenea, pentru adoptia copilului nascut in afara casatoriei a fost reglementata o conditie speciala. Astfel, filiatia copilului fata de tata trebuie confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN, pentru a elimina adoptiile ilegale care, potrivit presedintelui ORA, s-au practicat in ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.
In noua lege au fost extinse exceptiile in care poate interveni o noua adoptie a unui copil deja adoptat. "Se reglementeaza adoptia succesiva in cazul in care copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al IV-lea, si declara prin act autentic notarial, ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului, pentru o perioada neintrerupta de cel putin cinci ani", potrivit actului normativ care intra in vigoare.
Referitor la activitatile post-adoptie, s-a reglementat posibilitatea ca, in afara de directia de la domiciliul solicitantului, aceste activitati sa poata fi realizate si de catre organisme private, precum si de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie care au incheiat conventii cu Oficiul.
De asemenea, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sunt obligate ca, in termen de trei luni de la data intrarii in vigoare a legii, sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copiilor aflati in cadrul sistemului de protectie speciala si sa stabileasca adoptia ca finalitate.
Noua legislatie prevede si reducerea la zece zile a termenelor in care vor fi judecate cazurile care intra sub incidenta Legii adoptiei, precum si a termenelor de redactare si comunicare a hotararilor pronuntate in aceste cauze.
(03.04.2012)
RAED ARAFAT BATE TOTI POLITICIENII
LA CAPITOLUL INCREDERE
Cu 71,3% încredere în rândul românilor, Raed Arafat, șeful SMURD îi devansează pe toți politicienii din România. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu se află aproximativ pe același palier în privința încrederii cu liderii Opoziției, Crin Antonescu și Victor Ponta, arată un sondaj IMAS efectuat la comanda ziarului "Adevărul".
In randul politicienilor conduce Victor Ponta, cu o cota de incredere de 25,9%, acesta fiind urmat de Mihai Răzvan Unureanu - 25% și Crin Antonescu - 24,6%. Fostul președinte Ion Iliescu este cotat cu 14,3%, în timp ce Theodor Stolojan și presedintele Traian Băsescu au 11,4%, respectiv 10,6%. Umătorul loc este ocupat de C.V.Tudor cu 10,4%. In coada clasamentului s-au situat fostul premier Emil Boc - 7,7%, vicepremierul Marko Bela - 5,6% si presedintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase - 5,2%.
(02.04.2012)
In randul politicienilor conduce Victor Ponta, cu o cota de incredere de 25,9%, acesta fiind urmat de Mihai Răzvan Unureanu - 25% și Crin Antonescu - 24,6%. Fostul președinte Ion Iliescu este cotat cu 14,3%, în timp ce Theodor Stolojan și presedintele Traian Băsescu au 11,4%, respectiv 10,6%. Umătorul loc este ocupat de C.V.Tudor cu 10,4%. In coada clasamentului s-au situat fostul premier Emil Boc - 7,7%, vicepremierul Marko Bela - 5,6% si presedintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase - 5,2%.
(02.04.2012)
SENATORUL BANIAS, TRIMIS IN JUDECATA
IN DOSARUL "MAFIA DIN PORTUL CONSTANTA"
Senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, vor fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Procurorii DNA sustin ca cele 39 de persoane sunt membri unui grup infracţional care percepea sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit in tara. Dosarul va fi judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituit un grup infracţional organizat având ca scop controlul activităţilor de import-export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.
Crearea unei "reţele de taxare ilicită" a containerelor cu mărfuri introduse în ţară prin punctele vamale a permis introducerea în ţară de mărfuri contrafăcute, interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, cu falsificarea sistematică a documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora), mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe, potrivit procurorilor.
"În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", au mai notat procurorii în documentul citat.
Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport.
Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.
ACUZATII GRAVE
Senatorul Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, va fi judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.
Alături de cei trei mentionati mai sus au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai - fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac - fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Claudiu-Constantin Olteanu - adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu - adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu - comandant adjunct "Grup de nave" Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Ionuţ Marius Scrioşteanu - şef al Biroului Vamal Slobozia, lucrătorii vamali în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea Adrian Milea, Valentin Roşculeţ şi Horia Dan Tudoran, precum şi inspectorii vamali Adrian Riscu şi Ioan Dan Didilescu.
Totodată, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dragoş Iulian Tudoran şi Valentin Ţiripan, asociaţi la SC Container Clearance Services SRL Constanţa, Aurelian Cătălin Pilcă, administrator al societăţii, Lucian Păun, angajat al aceleiaşi firme, Andreea Emilia Barbu, manager la SC Yamin Intertrans SRL Bucureşti, Mihai Culea, asociat la SC Mirand International SRL, Sorin Budăi, comisionar vamal şi asociat în cadrul SC Air & Sea Container Shipping SRL, şi Marian Ionuţ Iordănescu, asociat la SC Marinco SRL şi SC Galmondos SRL Constanţa.
În cauză vor fi judecaţi şi intermediarii vamali Marin Dodu, acţionar la SC Fotbal Club Progresul Bucureşti SA, Mihai Ciobanu, El Haj Ahmed, cetăţean libanez, Akram Naser Abdel Rahman Bani Mustafa, cetăţean iordanian, Mohamad Rouchdi, cetăţean sirian, Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub, cu cetăţenie română şi egipteană, Ali Amer, precum şi Miao Rongsheng, Ni Jinping, angajat la SC Hua Nan International SRL, Ni Jinming, Guo Ning, Zhang Qing, toţi cetăţeni chinezi. Alături de aceştia vor fi judecaţi Ion Marius Ioniţă, Ionela Ionuţă, Cezar-Ştefan Drăguţel, Laurenţiu Catargiu, angajat al SC Lemnking Industry Com SRL Pârscov, Buzău, şi Corneliu Păun, administrator la SC Flavia Com SRL.
(30.03.2012)
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituit un grup infracţional organizat având ca scop controlul activităţilor de import-export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.
Crearea unei "reţele de taxare ilicită" a containerelor cu mărfuri introduse în ţară prin punctele vamale a permis introducerea în ţară de mărfuri contrafăcute, interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, cu falsificarea sistematică a documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora), mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe, potrivit procurorilor.
"În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", au mai notat procurorii în documentul citat.
Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport.
Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.
ACUZATII GRAVE
Senatorul Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, va fi judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.
Alături de cei trei mentionati mai sus au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai - fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac - fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Claudiu-Constantin Olteanu - adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu - adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu - comandant adjunct "Grup de nave" Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Ionuţ Marius Scrioşteanu - şef al Biroului Vamal Slobozia, lucrătorii vamali în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea Adrian Milea, Valentin Roşculeţ şi Horia Dan Tudoran, precum şi inspectorii vamali Adrian Riscu şi Ioan Dan Didilescu.
Totodată, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dragoş Iulian Tudoran şi Valentin Ţiripan, asociaţi la SC Container Clearance Services SRL Constanţa, Aurelian Cătălin Pilcă, administrator al societăţii, Lucian Păun, angajat al aceleiaşi firme, Andreea Emilia Barbu, manager la SC Yamin Intertrans SRL Bucureşti, Mihai Culea, asociat la SC Mirand International SRL, Sorin Budăi, comisionar vamal şi asociat în cadrul SC Air & Sea Container Shipping SRL, şi Marian Ionuţ Iordănescu, asociat la SC Marinco SRL şi SC Galmondos SRL Constanţa.
În cauză vor fi judecaţi şi intermediarii vamali Marin Dodu, acţionar la SC Fotbal Club Progresul Bucureşti SA, Mihai Ciobanu, El Haj Ahmed, cetăţean libanez, Akram Naser Abdel Rahman Bani Mustafa, cetăţean iordanian, Mohamad Rouchdi, cetăţean sirian, Abed Ibrahim El Desouki Othman Ayoub, cu cetăţenie română şi egipteană, Ali Amer, precum şi Miao Rongsheng, Ni Jinping, angajat la SC Hua Nan International SRL, Ni Jinming, Guo Ning, Zhang Qing, toţi cetăţeni chinezi. Alături de aceştia vor fi judecaţi Ion Marius Ioniţă, Ionela Ionuţă, Cezar-Ştefan Drăguţel, Laurenţiu Catargiu, angajat al SC Lemnking Industry Com SRL Pârscov, Buzău, şi Corneliu Păun, administrator la SC Flavia Com SRL.
(30.03.2012)
DUPA APROAPE CINCI ANI DE LA DISPARITIA ELODIEI,
CIOACA, JUDECAT PENTRU "CRIMA FARA CADAVRU"
Acuzat de omor calificat, politistul Cristian ciaoca va fi trimis zilele urmatoare in judecata sub acuzatia de “crimă fără cadavru”. Decizia anchetatorilor survine la cinci ani dupa ce avocata Elodia Marinela Ghinescu (38 de ani) a dispărut (n.n. - pe 30 august 2007) fara urma peste noapte din locuinta conjugala. În februarie 2012, Judecătoria Braşov a declarat moartea prezumată a Elodiei, decizie în baza căreia a fost eliberat certificatul de deces.
Conform anchetatorilor, dispariţia Elodiei Ghinescu a fost reclamată la Poliţie de Cristian Cioaca abia la data de 5 septembrie 2007, adica la cinci zile dupa ce aceasta nu a mai fost vazuta in apartament. Ulterior reclamatiei facuta de Cioaca, poliţiştii au găsit, în locuinţă, în maşina lui Cioacă şi pe tocul de pistol al acestuia, mai multe urme de sânge aparţinând Elodiei, astfel ca pe 19 septembrie 2007 faţă de acesta s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat. In urma anchetei, politistii au gasit in data de 8 octombrie 2007, într-o râpă de lângă drumul Poiana Braşov – Râşnov şase saci de plastic, negri, conţinând obiecte aparţinând Elodiei şi soţului său (cutii de parfumuri, obiecte de cosmetică, reviste pentru femei, un prosop de baie, o foaie cu scrisul ei, chitanţele bijuteriilor cumpărate în Dubai, o uniformă de poliţist, un şort roşu, trei mănuşi chirurgicale). Cu toate acestea, nici pana astazi Cioaca nu a fost acuzat de omor calificat sau de crima.
În 2008, Cioacă a fost arestat sub acuzatia de infracţiuni informatice pe motiv ca a accesat fara autorizare emailul sotiei sale, dar apoi a fost pus în liberatate sub control judiciar. El a fost condamnat cu suspendare in acest dosar, insa cazul a fost rejudecat, din pricina unei vicii de procedură. De atunci şi până azi, el a mai comparut în faţa instanţei şi într-un alt proces, pentru furt între soţi.
(28.03.2012)
Conform anchetatorilor, dispariţia Elodiei Ghinescu a fost reclamată la Poliţie de Cristian Cioaca abia la data de 5 septembrie 2007, adica la cinci zile dupa ce aceasta nu a mai fost vazuta in apartament. Ulterior reclamatiei facuta de Cioaca, poliţiştii au găsit, în locuinţă, în maşina lui Cioacă şi pe tocul de pistol al acestuia, mai multe urme de sânge aparţinând Elodiei, astfel ca pe 19 septembrie 2007 faţă de acesta s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat. In urma anchetei, politistii au gasit in data de 8 octombrie 2007, într-o râpă de lângă drumul Poiana Braşov – Râşnov şase saci de plastic, negri, conţinând obiecte aparţinând Elodiei şi soţului său (cutii de parfumuri, obiecte de cosmetică, reviste pentru femei, un prosop de baie, o foaie cu scrisul ei, chitanţele bijuteriilor cumpărate în Dubai, o uniformă de poliţist, un şort roşu, trei mănuşi chirurgicale). Cu toate acestea, nici pana astazi Cioaca nu a fost acuzat de omor calificat sau de crima.
În 2008, Cioacă a fost arestat sub acuzatia de infracţiuni informatice pe motiv ca a accesat fara autorizare emailul sotiei sale, dar apoi a fost pus în liberatate sub control judiciar. El a fost condamnat cu suspendare in acest dosar, insa cazul a fost rejudecat, din pricina unei vicii de procedură. De atunci şi până azi, el a mai comparut în faţa instanţei şi într-un alt proces, pentru furt între soţi.
(28.03.2012)
CNA INCHIDE OTV-UL LUI DIACONESCU IN SEPTEMBRIE
CNA a aplicat, azi, cea mai dură sancţiune posibilă unei televiziuni: înjumătăţirea licenţei audiovizuale pentru OTV, pentru că televiziunea difuzează continuu publicitate politică la Partidul Poporului Dan Diaconescu, în afara perioadei de campanie electorală. Astfel postul mai poate emite doar până la 1 octombrie. Sancţiunea - cea mai severă pe care CNA o poate aplica conform Legii audiovizualului - a fost propusă de Valentin-Alexandru Jucan şi a fost adoptată cu şapte voturi "pentru" şi unul "împotrivă" (Mihai Mălaimare).
Sancţiunea, aplicată în baza articolului 95 din Legea audiovizualului, a vizat mai multe emisiuni difuzate pe OTV în lunile noiembrie, decembrie 2011 şi ianuarie 2012. Licenţa audiovizuală a OTV ar fi expirat pe 1 aprilie 2013, fapt pentru care înjumătăţirea perioadei licenţei sale face ca televiziunea lui Dan Diaconescu să mai poată emite până pe 28 septembrie 2012, după cum au spus membrii CNA, care iniţial anunţaseră că postul mai poate emite până pe 1 octombrie.
In ultimul an, tot pentru difuzarea de publicitate politică în afara campaniei electorale, Consiliul a aplicat OTV următoarele sancţiuni: o somaţie publică, o amendă de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, două de 100.000 de lei. Aceste amenzi au fost urmate de o decizie de întrerupere a emisiei obişnuite a OTV pentru 10 minute, între orele 19.00 - 19.10 (stabilită de CNA pe 4 octombrie 2011), o altă decizie de întrerupere a emisiei televiziunii lui Dan Diaconescu, tot pentru 10 minute, în acelaşi interval orar (aplicată de CNA pe 19 ianuarie 2012), dar şi o decizie de întrerupere a emisiei OTV pentru trei ore, între orele 18.00 - 21.00 (stabilită de CNA pe 15 martie).
Prezent la şedinţa CNA, Dan Diaconescu, patronul televiziunii OTV şi realizator al emisiunii "Dan Diaconescu Direct", a spus că nu a făcut publicitate politică în emisiunile sale: "Nu sunt membru în PPDD, nu am nicio funcţie în PPDD. În emisiunile mele au fost prezenţi şi alţi reprezentanţi ai altor partide", a spus Dan Diaconescu. Acesta a precizat că el dă doar numele acestui partid PPDD. "Nu am nicio legătură directă în acte şi nu pot fi invocat într-un asemenea raport (raportul de monitorizare al CNA, n.r.)".
El a precizat că problemele pe care le are cu CNA vin ca urmare a "luptei" pe care o are cu Traian Băsescu, dar şi ca urmare a faptului că membrii CNA sunt reprezentanţii unor partide politice: "Este o luptă între mine şi Traian Băsescu, iar dumneavoastră vă lăsaţi folosită de Traian Băsescu", i-a spus Diaconescu Narcisei Iorga, membru al CNA.
(27.03.2012)
Sancţiunea, aplicată în baza articolului 95 din Legea audiovizualului, a vizat mai multe emisiuni difuzate pe OTV în lunile noiembrie, decembrie 2011 şi ianuarie 2012. Licenţa audiovizuală a OTV ar fi expirat pe 1 aprilie 2013, fapt pentru care înjumătăţirea perioadei licenţei sale face ca televiziunea lui Dan Diaconescu să mai poată emite până pe 28 septembrie 2012, după cum au spus membrii CNA, care iniţial anunţaseră că postul mai poate emite până pe 1 octombrie.
In ultimul an, tot pentru difuzarea de publicitate politică în afara campaniei electorale, Consiliul a aplicat OTV următoarele sancţiuni: o somaţie publică, o amendă de 5.000 de lei, una de 10.000 de lei, una de 50.000 de lei, două de 100.000 de lei. Aceste amenzi au fost urmate de o decizie de întrerupere a emisiei obişnuite a OTV pentru 10 minute, între orele 19.00 - 19.10 (stabilită de CNA pe 4 octombrie 2011), o altă decizie de întrerupere a emisiei televiziunii lui Dan Diaconescu, tot pentru 10 minute, în acelaşi interval orar (aplicată de CNA pe 19 ianuarie 2012), dar şi o decizie de întrerupere a emisiei OTV pentru trei ore, între orele 18.00 - 21.00 (stabilită de CNA pe 15 martie).
Prezent la şedinţa CNA, Dan Diaconescu, patronul televiziunii OTV şi realizator al emisiunii "Dan Diaconescu Direct", a spus că nu a făcut publicitate politică în emisiunile sale: "Nu sunt membru în PPDD, nu am nicio funcţie în PPDD. În emisiunile mele au fost prezenţi şi alţi reprezentanţi ai altor partide", a spus Dan Diaconescu. Acesta a precizat că el dă doar numele acestui partid PPDD. "Nu am nicio legătură directă în acte şi nu pot fi invocat într-un asemenea raport (raportul de monitorizare al CNA, n.r.)".
El a precizat că problemele pe care le are cu CNA vin ca urmare a "luptei" pe care o are cu Traian Băsescu, dar şi ca urmare a faptului că membrii CNA sunt reprezentanţii unor partide politice: "Este o luptă între mine şi Traian Băsescu, iar dumneavoastră vă lăsaţi folosită de Traian Băsescu", i-a spus Diaconescu Narcisei Iorga, membru al CNA.
(27.03.2012)
DE TEAMA PUSCARIILOR DIN KENYA:
BOLDEA S-A PREDAT LA NAIROBI
Deputatul Mihail Boldea, care se află de ieri seară la consulatul României din Nairobi, a declarat astazi că deocamdată sunt probleme în ceea ce priveşte procurarea biletului de avion pentru a se întoarce cât mai repede în ţară, spunând că nu există locuri libere. El a anuntat ca va veni in tara marti. Cel mai probabil, el va face o escala la Amsterdam, de unde va sosi cu o cursa KLM.
"Voi veni la Bucureşti pentru că îmi iubesc ţara. Acum, e o problemă cu biletul de avion, nu prea sunt locuri libere, dar mă ajută cineva de aici, trebuie să găsesc o cursă să mă întorc", a declarat, azi seară, deputatul Mihail Boldea.
El a spus că nu vrea să se întoarcă în ţară prin Istanbul de teamă că va fi reţinut acolo în condiţiile în care Turcia are alte reglementări şi că doreşte să revină în România printr-o ţară europeană " în cazul în care se întâmplă ceva". Boldea a mai spus că va fi însoţit, probabil, de cineva de la Consulatul României din Nairobi. Mihail Boldea a mai declarat că speră să ajungă cât mai repede în România, susţinând că în ţară se poate apăra în faţa "abuzurilor" la care este supus, el lansând acuzaţii la adresa procurorilor DIICOT Galaţi, care instrumentează cazul său şi care "încalcă legea".
"Fac sesizări de aproape un an că se încalcă legea şi nimeni nu vrea să mă asculte. Cei care sunt acum arestaţi, majoritatea lor, au recunoscut lucruri pe care nu le-au făcut. Totul a fost sub presiune. Să vină să spună câte plângeri sunt împotriva procurorilor DIICOT. Am cerut tot timpul ca dosarul să fie preluat de la DIICOT Galaţi la o structură centrală", a afirmat Boldea.
Boldea a precizat că în prezent se află "într-o locaţie" pusă la dispoziţie de Consulatul României de la Nairobi, până când vor fi făcute toate formalităţile pentru reîntoarcerea sa în ţară. Deputatul a mai spus că în locaţia respectivă a fost adus cu o maşină duminică seară.
George Moloman, avocatul deputatului, a declarat că, Consulatul României de la Nairobi nu are "autoritate executorie", adică nu poate aplica mandatul de arestare preventivă şi nici pe cel de urmărire internaţională a lui Boldea. El a mai precizat că Mihail Boldea nu a ales de la început "calea cea simplă" de a se întoarce în România, respectiv singur, cu avionul, pentru că se temea că va fi reţinut de autorităţile din Kenya, la momentul îmbarcării. "A vrut să evite o eventuală reţinere de către autorităţile din Kenya... Noi încercăm să evităm executarea mandatului de urmărire internaţională de către autorităţile de la Nairobi", a mai spus avocatul. El a explicat că, în opinia sa, Boldea va fi adus în România cu un avion de linie, marţi sau miercuri, în funcţie de legăturile aeriene existente. El a precizat că între România şi Kenya, ambele state membre Europol, poate exista o colaborare astfel încât deputatul să fie adus în ţară prin metoda cea mai simplă. "Nu am discutat cu el despre safari sau alte chestiuni personale, doar despre dosar. S-a dus acolo să se recreeze. Nu a fost o excursie premeditată, el nu a plecat prin agenţie sau prin altă formă. El are prieteni acolo, la care a mai mers şi în trecut", a adăugat apărătorul lui Boldea.
(26.03.2012)
"Voi veni la Bucureşti pentru că îmi iubesc ţara. Acum, e o problemă cu biletul de avion, nu prea sunt locuri libere, dar mă ajută cineva de aici, trebuie să găsesc o cursă să mă întorc", a declarat, azi seară, deputatul Mihail Boldea.
El a spus că nu vrea să se întoarcă în ţară prin Istanbul de teamă că va fi reţinut acolo în condiţiile în care Turcia are alte reglementări şi că doreşte să revină în România printr-o ţară europeană " în cazul în care se întâmplă ceva". Boldea a mai spus că va fi însoţit, probabil, de cineva de la Consulatul României din Nairobi. Mihail Boldea a mai declarat că speră să ajungă cât mai repede în România, susţinând că în ţară se poate apăra în faţa "abuzurilor" la care este supus, el lansând acuzaţii la adresa procurorilor DIICOT Galaţi, care instrumentează cazul său şi care "încalcă legea".
"Fac sesizări de aproape un an că se încalcă legea şi nimeni nu vrea să mă asculte. Cei care sunt acum arestaţi, majoritatea lor, au recunoscut lucruri pe care nu le-au făcut. Totul a fost sub presiune. Să vină să spună câte plângeri sunt împotriva procurorilor DIICOT. Am cerut tot timpul ca dosarul să fie preluat de la DIICOT Galaţi la o structură centrală", a afirmat Boldea.
Boldea a precizat că în prezent se află "într-o locaţie" pusă la dispoziţie de Consulatul României de la Nairobi, până când vor fi făcute toate formalităţile pentru reîntoarcerea sa în ţară. Deputatul a mai spus că în locaţia respectivă a fost adus cu o maşină duminică seară.
George Moloman, avocatul deputatului, a declarat că, Consulatul României de la Nairobi nu are "autoritate executorie", adică nu poate aplica mandatul de arestare preventivă şi nici pe cel de urmărire internaţională a lui Boldea. El a mai precizat că Mihail Boldea nu a ales de la început "calea cea simplă" de a se întoarce în România, respectiv singur, cu avionul, pentru că se temea că va fi reţinut de autorităţile din Kenya, la momentul îmbarcării. "A vrut să evite o eventuală reţinere de către autorităţile din Kenya... Noi încercăm să evităm executarea mandatului de urmărire internaţională de către autorităţile de la Nairobi", a mai spus avocatul. El a explicat că, în opinia sa, Boldea va fi adus în România cu un avion de linie, marţi sau miercuri, în funcţie de legăturile aeriene existente. El a precizat că între România şi Kenya, ambele state membre Europol, poate exista o colaborare astfel încât deputatul să fie adus în ţară prin metoda cea mai simplă. "Nu am discutat cu el despre safari sau alte chestiuni personale, doar despre dosar. S-a dus acolo să se recreeze. Nu a fost o excursie premeditată, el nu a plecat prin agenţie sau prin altă formă. El are prieteni acolo, la care a mai mers şi în trecut", a adăugat apărătorul lui Boldea.
(26.03.2012)
ADJUNCTUL SRI INAINTAT DE BASESCU
LA GRADUL DE GENERAL CU DOUA STELE
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretele de înaintare în grad pentru un grup de generali din conducerea SRI, printre care şi Florian Coldea, al cărui nume a apărut, în 2007, în două scandaluri referitoare la folosirea SRI în urmărirea unor judecători şi politicieni.
Preşedinţia informează că şeful statului a semnat, vineri, decretele privind înaintarea în gradul de general-maior - cu două stele pentru generalii de brigadă - cu o stea Florian Coldea şi George-Viorel Voinescu. ambii din SRI. De asemenea, preşedintele a semnat decretele pentru acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea pentru coloneii Elena Istode, Emilia-Cristina Posaştiuc, Viorel Goleanu, toţi din SRI.
Tot azi, preşedintele a semnat decretul privind acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea, în retragere, colonelului în retragere Pavel Constantinescu din Serviciul Român de Informaţii.
Numele lui Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, a apărut în două scandaluri referitoare la folosirea SRI în urmărirea activităţii unor judecători şi a unor politicieni, în scopuri politice. Preşedintele PSD de la acea vreme, Mircea Geoană, a susţinut, în primăvara anului 2007, după ce Curtea Constituţională a avizat negativ propunerea Parlamentului de suspendare a şefului statului, că Traian Băsescu a cerut date de la SRI referitoare la judecătorii Curţii.
Liderul social-democrat a spus, atunci, că judecătorii respectivi au fost şantajaţi şi a prezentat două note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaţia dosarelor a trei judecători, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu.
În replică, directorul SRI declara că nu a existat nicio solicitare de verificare a judecătorilor Curţii Constituţionale din partea vreunei persoane sau instituţii, inclusiv a preşedintelui Traian Băsescu, şi că nu s-au făcut informări pe această temă vreunui beneficiar, inclusiv şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu, suspendat la acea vreme, a dat asigurări, la jumătatea lunii mai, că nu a folosit serviciile secrete pentru a afla informaţii despre judecătorii de la Curtea Constituţională şi că, după ce va reveni în funcţie, se va afla cum a ajuns bileţelul de la SRI la liderul PSD Mircea Geoană.
Comisia parlamentară de control SRI i-a audiat atât pe Coldea, cât şi pe alţi membri ai conducerii SRI. În urma unei anchete interne, SRI a elaborat un raport pe care l-a trimis comisiei parlamentare. Comisia a aprobat, prin consens, raportul trimis de SRI, stabilind că nu a fost vorba de acţiuni de poliţie politică în cazul bileţelelor semnate de Florian Coldea.
Comisia a semnalat unele nereguli în funcţionarea Serviciului şi a făcut recomandări, care au fost trimise CSAT, de către conducerile celor două Camere ale Parlamentului, "pentru elaborarea legilor siguranţei".
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a publicat, în septembrie 2007, două documente oficiale, primul referitor la urmărirea de către SRI a senatorului liberal Norica Nicolai, iar celălalt, ştampilat, vizat şi semnat de Coldea, având următorul conţinut: "Domnule Director, Vă prezentăm un material referitor la intenţia Partidului Naţional Liberal de a coagula un «pol de dreapta liberal» în Republica Moldova, precum şi reacţii după recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu referitoare la «aderarea Republicii Moldova la UE»".
Directorul SRI George Maior a fost audiat de Comisia SRI. El a declarat că nu poate confirma sau infirma autenticitatea documentelor prezentate de GIP şi a precizat că în Serviciu fusese iniţiată o anchetă în legătură cu acest subiect, care urma să dureze o săptămână.
Rezultatele anchetei au fost trimise comsiei parlamentare, care a concluzionat că Serviciul emisese 13 note către "factorul de decizie" despre persoane şi partide, inclusiv despre premier şi ministrul Justiţiei. Potrivit comisiei, respectivele persoane şi partide vizate aparţin spectrului politic faţă de care antipatia "factorului de decizie informat" este notorie, existând supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, favorizând partide sau persoane.
(23.03.2012)
Preşedinţia informează că şeful statului a semnat, vineri, decretele privind înaintarea în gradul de general-maior - cu două stele pentru generalii de brigadă - cu o stea Florian Coldea şi George-Viorel Voinescu. ambii din SRI. De asemenea, preşedintele a semnat decretele pentru acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea pentru coloneii Elena Istode, Emilia-Cristina Posaştiuc, Viorel Goleanu, toţi din SRI.
Tot azi, preşedintele a semnat decretul privind acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea, în retragere, colonelului în retragere Pavel Constantinescu din Serviciul Român de Informaţii.
Numele lui Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, a apărut în două scandaluri referitoare la folosirea SRI în urmărirea activităţii unor judecători şi a unor politicieni, în scopuri politice. Preşedintele PSD de la acea vreme, Mircea Geoană, a susţinut, în primăvara anului 2007, după ce Curtea Constituţională a avizat negativ propunerea Parlamentului de suspendare a şefului statului, că Traian Băsescu a cerut date de la SRI referitoare la judecătorii Curţii.
Liderul social-democrat a spus, atunci, că judecătorii respectivi au fost şantajaţi şi a prezentat două note scrise de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, despre situaţia dosarelor a trei judecători, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu.
În replică, directorul SRI declara că nu a existat nicio solicitare de verificare a judecătorilor Curţii Constituţionale din partea vreunei persoane sau instituţii, inclusiv a preşedintelui Traian Băsescu, şi că nu s-au făcut informări pe această temă vreunui beneficiar, inclusiv şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu, suspendat la acea vreme, a dat asigurări, la jumătatea lunii mai, că nu a folosit serviciile secrete pentru a afla informaţii despre judecătorii de la Curtea Constituţională şi că, după ce va reveni în funcţie, se va afla cum a ajuns bileţelul de la SRI la liderul PSD Mircea Geoană.
Comisia parlamentară de control SRI i-a audiat atât pe Coldea, cât şi pe alţi membri ai conducerii SRI. În urma unei anchete interne, SRI a elaborat un raport pe care l-a trimis comisiei parlamentare. Comisia a aprobat, prin consens, raportul trimis de SRI, stabilind că nu a fost vorba de acţiuni de poliţie politică în cazul bileţelelor semnate de Florian Coldea.
Comisia a semnalat unele nereguli în funcţionarea Serviciului şi a făcut recomandări, care au fost trimise CSAT, de către conducerile celor două Camere ale Parlamentului, "pentru elaborarea legilor siguranţei".
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a publicat, în septembrie 2007, două documente oficiale, primul referitor la urmărirea de către SRI a senatorului liberal Norica Nicolai, iar celălalt, ştampilat, vizat şi semnat de Coldea, având următorul conţinut: "Domnule Director, Vă prezentăm un material referitor la intenţia Partidului Naţional Liberal de a coagula un «pol de dreapta liberal» în Republica Moldova, precum şi reacţii după recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu referitoare la «aderarea Republicii Moldova la UE»".
Directorul SRI George Maior a fost audiat de Comisia SRI. El a declarat că nu poate confirma sau infirma autenticitatea documentelor prezentate de GIP şi a precizat că în Serviciu fusese iniţiată o anchetă în legătură cu acest subiect, care urma să dureze o săptămână.
Rezultatele anchetei au fost trimise comsiei parlamentare, care a concluzionat că Serviciul emisese 13 note către "factorul de decizie" despre persoane şi partide, inclusiv despre premier şi ministrul Justiţiei. Potrivit comisiei, respectivele persoane şi partide vizate aparţin spectrului politic faţă de care antipatia "factorului de decizie informat" este notorie, existând supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, favorizând partide sau persoane.
(23.03.2012)
EX-SECRETAR DE STAT DIN MINISTERUL DEZVOLTARII ANCHETAT PENTRU SIFONAREA DE BANI LA UNELE FIRME
Procurorii DNA au extins ancheta în dosarul fostului secretar de stat din Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica (foto), învinuit de trafic de influenţă. Maine, Andreica este aşteptat la audieri alături de preşedintele CJ Bistriţa Năsăud, Liviu Rusu, învinuit în dosar de luare de mită. Tot maine, procurorii il vor salta, cu mandat de aducere, la sediul DNA şi pe afaceristul Lazăr Popescu, acesta din urmă fiind suspectat că este intermediarul banilor negri care ajungeau la Andreica. În total, mainevor fi audiate 7 şapte persoane .
Fostul secretar de stat din Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica, este acuzat de procurorii anticorupţie de trafic de influenţă, pe care l-a exercitat în vederea dirijării unor fonduri publice destinate unor investiţii din judeţul Bistriţa-Năsăud către firme unde acesta avea interese. În acest dosar, procurorii DNA au făcut în toamna anului trecut percheziţii la Consiliul Judeţean Bistriţa şi la mai multe firme din judeţ, inclusiv la cea cu care are legături fostul secretar de stat. În urma acestor descinderi au fost ridicate mai multe contracte de atribuire a unor fonduri publice către societăţi din Bistriţa, Cluj şi Bucureşti. Potrivit unor surse judiciare, probele deţinute de procurorii anticorupţie arată că Ioan Andreica ar fi făcut intervenţii pentru direcţionarea unor sume nu numai de la ministerul unde activa, ci şi din alte surse. In calitate de secretar de stat le promitea mai multor primari din zonă că vor câştiga proiectele depuse şi vor obţine fondurile dacă banii erau dirijaţi ulterior către societăţi în care Andreica avea interes, fie direct, fie prin alţi apropiaţi", au declarat procurorii.
În acelaşi dosar procurorii anticorupţie anchetează mai mulţi oameni de afaceri din Ardeal, patroni ai firmelor care au câştigat contractele cu bani publici. Toţi sunt suspectaţi că i-ar fi fost complici lui Andreica.
(22.03.2012)
Fostul secretar de stat din Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica, este acuzat de procurorii anticorupţie de trafic de influenţă, pe care l-a exercitat în vederea dirijării unor fonduri publice destinate unor investiţii din judeţul Bistriţa-Năsăud către firme unde acesta avea interese. În acest dosar, procurorii DNA au făcut în toamna anului trecut percheziţii la Consiliul Judeţean Bistriţa şi la mai multe firme din judeţ, inclusiv la cea cu care are legături fostul secretar de stat. În urma acestor descinderi au fost ridicate mai multe contracte de atribuire a unor fonduri publice către societăţi din Bistriţa, Cluj şi Bucureşti. Potrivit unor surse judiciare, probele deţinute de procurorii anticorupţie arată că Ioan Andreica ar fi făcut intervenţii pentru direcţionarea unor sume nu numai de la ministerul unde activa, ci şi din alte surse. In calitate de secretar de stat le promitea mai multor primari din zonă că vor câştiga proiectele depuse şi vor obţine fondurile dacă banii erau dirijaţi ulterior către societăţi în care Andreica avea interes, fie direct, fie prin alţi apropiaţi", au declarat procurorii.
În acelaşi dosar procurorii anticorupţie anchetează mai mulţi oameni de afaceri din Ardeal, patroni ai firmelor care au câştigat contractele cu bani publici. Toţi sunt suspectaţi că i-ar fi fost complici lui Andreica.
(22.03.2012)
JUCATORII LA SUPER BINGO METROPOLIS ISI POT LUA ADIO DE LA BANII PLATITI PE BILETE
In urma cu cinci saptamani, Fiscul a inchis SUPER BINGO METROPOLIS, difuzat de Antena 1. De atunci, niciun participant nu şi-a primit banii înapoi pentru biletele cumparate de la SC Phoenix Games SRL, compania care organiza show-ul.
Nici vanzatorii nu si-au mai luat salariile de la jumătatea lui februarie, cand au fost bagati in preaviz până pe 12 martie. In toată ţara, sunt în jur de 3.000 – 3.500 de distribuitori, care, la rândul lor, fiecare are sute de clienţi care nu şi-au primit banii pe biletele jucate. Fiecare distribuitor incasa, săptămânal, de la jucători, între 2.500 şi 3.000 de lei. Dacă înmulţim aceste cifră cu numărul total de distribuitori, rezultă încasări de aproximativ 9 – 10,5 milioane de lei, adică în jur de 2,4 milioane de euro săptămânal.
Firma are o datorie de 1, 2 milioane de euro la stat si zice că nu a dat jucătorilor niciun ban înapoi jucatorilor deoarece nu a primit niciun raspuns la contestatia de retragere a licentei de catre Comisia jocurilor de noroc a Ministerului de Finanţe. In cazul in care decizia e defavorabilă, adio bani! Primii care îşi vor primii banii sunt angajaţii, apoi bugetul statului.
Bunurile firmei care pot fi executate sunt o maşină şi o urnă, ambele în valoare de 23.000 de euro. Fiscul s-ar putea insa îndrepta împotriva acţionarilor, pentru a recupera datoriile firmei organizatoare.
(21.03.2012)
Nici vanzatorii nu si-au mai luat salariile de la jumătatea lui februarie, cand au fost bagati in preaviz până pe 12 martie. In toată ţara, sunt în jur de 3.000 – 3.500 de distribuitori, care, la rândul lor, fiecare are sute de clienţi care nu şi-au primit banii pe biletele jucate. Fiecare distribuitor incasa, săptămânal, de la jucători, între 2.500 şi 3.000 de lei. Dacă înmulţim aceste cifră cu numărul total de distribuitori, rezultă încasări de aproximativ 9 – 10,5 milioane de lei, adică în jur de 2,4 milioane de euro săptămânal.
Firma are o datorie de 1, 2 milioane de euro la stat si zice că nu a dat jucătorilor niciun ban înapoi jucatorilor deoarece nu a primit niciun raspuns la contestatia de retragere a licentei de catre Comisia jocurilor de noroc a Ministerului de Finanţe. In cazul in care decizia e defavorabilă, adio bani! Primii care îşi vor primii banii sunt angajaţii, apoi bugetul statului.
Bunurile firmei care pot fi executate sunt o maşină şi o urnă, ambele în valoare de 23.000 de euro. Fiscul s-ar putea insa îndrepta împotriva acţionarilor, pentru a recupera datoriile firmei organizatoare.
(21.03.2012)
BOLDEA A FUGIT DIN TURCIA IN KENIA
SI SE VA STABILI IN TANZANIA
Desi mass-media a vehiculat informatia ca deputatul Mihail Boldea ar fi fugit in Egipt, intr-o luxoasa statiune - informatie necontrazisa de procurorii DIICOT - surse din cadrul serviciilor de informatii au dezvaluit, in exclusivitate pentru Anchete.weebly.com, faptul ca locatia in care a fugit fugarul este cu totul alta: Kenia.
Astfel, in urma colaborarii dintre serviciile secrete romanesti si cele din Turcia, care au analizat imagini de pe Aeroportul de la Istanbul, s-a stabilit ca in data de 18 martie 2012, la ora 18.35, Boldea s-a imbarcat in cursa Turkish Airlines cu destinatia Nairobi, Kenia, stat cu care Romania nu are incheiat un tratat de extradare.
O zi mai tarziu, mai precis ieri, 19 martie 2012, la ora 7.35, Boldea s-a imbarcat intr-o cursa Nairobi Airlines catre Malinda, o statiune din Kenia, situata pe malul oceanului, unde fostul pedelist a mai fost anii trecuti la safari (vezi foto).
Sursele noastre sustin insa ca Boldea va pleca inspre o alta destinatie, fiind constient ca a fost localizat. Cel mai probabil, el va trece granita Keniei cu un automobil, pentru a-si pierde urma.
Din punct de vedere geografic, Kenia se mărgineste la nord cu Etiopia, la est cu Somalia, la sud cu Tanzania, la vest cu Uganda si la nord - vest cu Sudanul de Sud. La sud - est Kenia are ca granita Oceanul Indian.
Cel mai probabil, tinand cont de distante, Boldea va trece in Tanzania, a 31 tară din lume ca întindere (are o suprafată de 4 ori mai mare decât România), unde va fi practic imposibil de gasit.
(20.03.2012)
Astfel, in urma colaborarii dintre serviciile secrete romanesti si cele din Turcia, care au analizat imagini de pe Aeroportul de la Istanbul, s-a stabilit ca in data de 18 martie 2012, la ora 18.35, Boldea s-a imbarcat in cursa Turkish Airlines cu destinatia Nairobi, Kenia, stat cu care Romania nu are incheiat un tratat de extradare.
O zi mai tarziu, mai precis ieri, 19 martie 2012, la ora 7.35, Boldea s-a imbarcat intr-o cursa Nairobi Airlines catre Malinda, o statiune din Kenia, situata pe malul oceanului, unde fostul pedelist a mai fost anii trecuti la safari (vezi foto).
Sursele noastre sustin insa ca Boldea va pleca inspre o alta destinatie, fiind constient ca a fost localizat. Cel mai probabil, el va trece granita Keniei cu un automobil, pentru a-si pierde urma.
Din punct de vedere geografic, Kenia se mărgineste la nord cu Etiopia, la est cu Somalia, la sud cu Tanzania, la vest cu Uganda si la nord - vest cu Sudanul de Sud. La sud - est Kenia are ca granita Oceanul Indian.
Cel mai probabil, tinand cont de distante, Boldea va trece in Tanzania, a 31 tară din lume ca întindere (are o suprafată de 4 ori mai mare decât România), unde va fi practic imposibil de gasit.
(20.03.2012)
"MARADONA" DE 100.000 DE EURO LA O CASA DE SCHIMB VALUTAR DIN CENTRUL CAPITALEI
O casă de schimb valutar amplasata in zona Pietei Unirea din Capitala a fost "jefuită", astazi dimineaţă de doua persoane, un barbat si o femeie care s-au dat drept poliţist, respectiv comisar de la Garda Financiară. Conform politistilor, prejudiciul se ridica la 100.000 de euro. Cei doi maradonisti au susţinut că au găsit nereguli şi au "confiscat" toţi banii care se aflau în casa de schimb. Surprinzator, desi inselaciunea s-a produs la ora 10, patronul casei de schimb valutar a anuntat la 112 incidentul abia la ora 13. Motivul ar fi acela ca angajaţii casei de schimb valutar şi-au dat seama prea târziu .
Poliţiştii de la Secţia 10 şi cei de la Poliţia Capitalei au demarat o anchetă. La aceasta ora criminaliştii sunt la faţa locului pentru a preleva amprente, iar anchetatorii vor verifica imaginile de pe camerele de supraveghere din casa de schimb.
În prezent, poliţiştii secţiei 10 audiază martori, inclusiv pe casieră, pentru a stabili semnalmentele celor doi hoţi. Cei doi pot fi acuzaţi de înşelăciune, nefiind practic vorba de un jaf.
(19.03.2012)
Poliţiştii de la Secţia 10 şi cei de la Poliţia Capitalei au demarat o anchetă. La aceasta ora criminaliştii sunt la faţa locului pentru a preleva amprente, iar anchetatorii vor verifica imaginile de pe camerele de supraveghere din casa de schimb.
În prezent, poliţiştii secţiei 10 audiază martori, inclusiv pe casieră, pentru a stabili semnalmentele celor doi hoţi. Cei doi pot fi acuzaţi de înşelăciune, nefiind practic vorba de un jaf.
(19.03.2012)
ROMANII AU TALENT ... LA MANEVRE
SRR SIFONEAZA 40.000 RON +TVA IN FIECARE LUNA CATRE FIRMEA VEDETEI PROTV, PAVEL BARTOS
Conform unor documente interne publicate pe blogul jurnalistului Dan Tanase, presedintele director general al Societătii Române de Radiodifuziune, UDMR-istul Andras Istvan Demeter, a atribuit un contract în valoare de aproximativ 520.000 lei firmei SC Hummor Production SRL, administrata de vedeta PROTV Pavel Bartos.
În vara anului trecut, presedintele SRR reorganizează Kids Radio, aflat în subordinea SRR, a cărui emisie fusese asigurată până la acea dată de către redactorii postului Radio3 Net. Demeter decide să contracteze o firmă care să se ocupe de noul post de radio, Radio România Junior. Pentru activitati productie radiofonică, IT si marketing, Demeter încredintează contractul, fără licitatie publică, firmei SC Hummor Production SRL, a cărui administrator este Pavel Bartos, binecunoscutul actor de mâna a doua. Înainte însă să contracteze serviciile acestei firme (în loc să plătescă redactori din Radio România), Demeter o angajează pentru proiectul RRJ pe sotia lui Bartos, Anca Bartos, actrită de mâna a 7-a adusă din exterior în vara trecută de colegul ei de breaslă, actorasul de operetă Demeter Andras Istvan, seful SRR, si fără experientă de radio, instalată direct pe post de realizator coordonator la Radio Romania Junior. După ce o angajează pe Anca Bartos, Demeter atribuie contractul pe sase luni chiar firmei sotului acesteia, actorul Pavel Bartos, fost coleg si el cu Demeter la Teatrul Maghiar de Stat “Csicky Gergely” din Timisoara. Astfel, conform unui document intern al SRR, Demeter încheie la data de 05.09.2011 contractul de prestări servicii cu firma SC Hummor Production SRL al cărei administrator este Pavel Bartos.
Si pentru că lucrurile merg foarte bine, Anca Bartos îi solicită lui Demeter la data de 07.02.2012 prelungirea contractului, care urma să exprire la data de 29 februarie 2012, prelungirea acestuia făcându-se pe o perioadă de 7 luni, până în data de 30 septembrie 2012. Valoarea contractului, conform cererii de prelungire, este de 40.000 de lei + TVA lunar. Valoarea totală a contractului se ridică asadar la aproximativ 520.000 de lei pentru cele 13 luni. La doar două zile de la data la care sotia, Anca Bartos, îi cere sefului, Andras Demeter, să-i prelungească contractul sotului, Pavel Bartos, Nicolae Sălăgean, consilier principal a lui Demeter, emite aviz favorabil de legalitate pentru prelungirea contractului cu firma lui Bartos. Interesant este și faptul că firma SC Hummor Production SRL a fost înfiintată cu doar două luni si jumătate înainte de a primi contractul generos din partea sefului SRR, după cum reiese din copia primei pagini a contractului de prestări servicii nr. 993/05.09.2011. Într-o perioadă de reduceri salariale, seful SRR alege să cheltuiescă 40.000 de lei pe lună pentru un post de radio obscur și cu o audientă care tinde spre zero.
(16.03.2012)
În vara anului trecut, presedintele SRR reorganizează Kids Radio, aflat în subordinea SRR, a cărui emisie fusese asigurată până la acea dată de către redactorii postului Radio3 Net. Demeter decide să contracteze o firmă care să se ocupe de noul post de radio, Radio România Junior. Pentru activitati productie radiofonică, IT si marketing, Demeter încredintează contractul, fără licitatie publică, firmei SC Hummor Production SRL, a cărui administrator este Pavel Bartos, binecunoscutul actor de mâna a doua. Înainte însă să contracteze serviciile acestei firme (în loc să plătescă redactori din Radio România), Demeter o angajează pentru proiectul RRJ pe sotia lui Bartos, Anca Bartos, actrită de mâna a 7-a adusă din exterior în vara trecută de colegul ei de breaslă, actorasul de operetă Demeter Andras Istvan, seful SRR, si fără experientă de radio, instalată direct pe post de realizator coordonator la Radio Romania Junior. După ce o angajează pe Anca Bartos, Demeter atribuie contractul pe sase luni chiar firmei sotului acesteia, actorul Pavel Bartos, fost coleg si el cu Demeter la Teatrul Maghiar de Stat “Csicky Gergely” din Timisoara. Astfel, conform unui document intern al SRR, Demeter încheie la data de 05.09.2011 contractul de prestări servicii cu firma SC Hummor Production SRL al cărei administrator este Pavel Bartos.
Si pentru că lucrurile merg foarte bine, Anca Bartos îi solicită lui Demeter la data de 07.02.2012 prelungirea contractului, care urma să exprire la data de 29 februarie 2012, prelungirea acestuia făcându-se pe o perioadă de 7 luni, până în data de 30 septembrie 2012. Valoarea contractului, conform cererii de prelungire, este de 40.000 de lei + TVA lunar. Valoarea totală a contractului se ridică asadar la aproximativ 520.000 de lei pentru cele 13 luni. La doar două zile de la data la care sotia, Anca Bartos, îi cere sefului, Andras Demeter, să-i prelungească contractul sotului, Pavel Bartos, Nicolae Sălăgean, consilier principal a lui Demeter, emite aviz favorabil de legalitate pentru prelungirea contractului cu firma lui Bartos. Interesant este și faptul că firma SC Hummor Production SRL a fost înfiintată cu doar două luni si jumătate înainte de a primi contractul generos din partea sefului SRR, după cum reiese din copia primei pagini a contractului de prestări servicii nr. 993/05.09.2011. Într-o perioadă de reduceri salariale, seful SRR alege să cheltuiescă 40.000 de lei pe lună pentru un post de radio obscur și cu o audientă care tinde spre zero.
(16.03.2012)
VICELE CURTII DE APEL TIMISOARA, RETINUT
PENTRU SPAGA
Vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Nicolae Cătălin Şerban, a fost reţinut pentru 24 de ore, sub acuzaţia de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce a fost prins în flagrant când primea 50.000 de euro de la un om de afaceri cu dosar penal.
Judecătorul Nicolae Cătălin Şerban, a fost adus astazi în Capitală, la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a fi audiat de procurori în dosarul în care este suspectat de luare de mită. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz pentru reţinerea şi arestarea judecătorului. Potrivit legii, reţinerea şi arestarea unui magistrat este luată în urma avizului pe care îl dă fie Secţia pentru judecători, fie cea pentru procurori a CSM.
Judecătorul Nicolae Cătălin Şerban este suspectat de luare de mită într-un dosar în care apare şi numele şefului Poliţiei Moldova Nouă (Caraş-Severin), care ar fi fost intermediar, potrivit unor surse judiciare.
Cătălin Şerban, soţia acestuia şi Nicolae Sava, şeful Poliţiei Moldova Nouă, au fost audiaţi, în noaptea de miercuri spre joi, la DNA - Serviciul Teritorial Timişoara. La finalul audierilor, care au durat aproape cinci ore, soţia judecătorului, Ramona Şerban, şi şeful Poliţiei Moldova Nouă au fost lăsaţi în libertate, iar vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara a fost dus la Bucureşti pentru audieri la DNA.
Alături de cei trei ar fi fost audiat la DNA Timişoara şi omul de afaceri Iacob Chişărău, consilier judeţean PDL din 2008. El este vicepreşedinte al PDL Moldova Nouă şi secretarul filialei judeţene a partidului, iar între 1996- 2000 a fost primar al oraşului Moldova Nouă. Anul trecut, Chişărău a provocat, în localitatea timişeană Şag, un accident soldat cu moartea a trei tineri, mai spun sursele citate. La finalul audierilor, omul de afaceri a fost lăsat să plece.
Potrivit surselor judiciare citate, este vorba despre un dosar de luare de mită în valoare de 50.000 de euro, iar miercuri seară a avut loc un flagrant într-un apartament din centrul Timişoarei. În schimbul banilor, judecătorul ar fi urmat să intervină pentru o sentinţă favorabilă într-un dosar aflat pe rolul instanţelor timişene.
Iniţial, Cătălin Şerban ar fi cerut suma de 60.000 de euro, susţin surse din rândul anchetatorilor. Denunţătorul ar fi fost de acord şi s-a întâlnit la Naidăş cu şeful Poliţiei Moldova Nouă, comisarul Nicolae Sava, care ar fi preluat geanta cu bani şi ar fi adus-o la
Timişoara.
Poliţistul, care a jucat rolul de intermediar, s-ar fi întâlnit, miercuri seară, la mall, cu soţia judecătorului, însă aceasta i-a cerut să meargă împreună într-un apartament din centrul Timişoarei unde să primească banii, care ar fi urmat să ajungă la vicepreşedintele Curţii de Apel.
În geantă erau doar 50.000 de euro, nu 60.000 de euro, aşa cum fusese înţelegerea iniţială, spun sursele citate. Imediat după realizarea "tranzacţiei", au apărut procurorii anticorupţie, însoţiţi de poliţişti.
(15.03.2012)
Judecătorul Nicolae Cătălin Şerban, a fost adus astazi în Capitală, la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a fi audiat de procurori în dosarul în care este suspectat de luare de mită. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz pentru reţinerea şi arestarea judecătorului. Potrivit legii, reţinerea şi arestarea unui magistrat este luată în urma avizului pe care îl dă fie Secţia pentru judecători, fie cea pentru procurori a CSM.
Judecătorul Nicolae Cătălin Şerban este suspectat de luare de mită într-un dosar în care apare şi numele şefului Poliţiei Moldova Nouă (Caraş-Severin), care ar fi fost intermediar, potrivit unor surse judiciare.
Cătălin Şerban, soţia acestuia şi Nicolae Sava, şeful Poliţiei Moldova Nouă, au fost audiaţi, în noaptea de miercuri spre joi, la DNA - Serviciul Teritorial Timişoara. La finalul audierilor, care au durat aproape cinci ore, soţia judecătorului, Ramona Şerban, şi şeful Poliţiei Moldova Nouă au fost lăsaţi în libertate, iar vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara a fost dus la Bucureşti pentru audieri la DNA.
Alături de cei trei ar fi fost audiat la DNA Timişoara şi omul de afaceri Iacob Chişărău, consilier judeţean PDL din 2008. El este vicepreşedinte al PDL Moldova Nouă şi secretarul filialei judeţene a partidului, iar între 1996- 2000 a fost primar al oraşului Moldova Nouă. Anul trecut, Chişărău a provocat, în localitatea timişeană Şag, un accident soldat cu moartea a trei tineri, mai spun sursele citate. La finalul audierilor, omul de afaceri a fost lăsat să plece.
Potrivit surselor judiciare citate, este vorba despre un dosar de luare de mită în valoare de 50.000 de euro, iar miercuri seară a avut loc un flagrant într-un apartament din centrul Timişoarei. În schimbul banilor, judecătorul ar fi urmat să intervină pentru o sentinţă favorabilă într-un dosar aflat pe rolul instanţelor timişene.
Iniţial, Cătălin Şerban ar fi cerut suma de 60.000 de euro, susţin surse din rândul anchetatorilor. Denunţătorul ar fi fost de acord şi s-a întâlnit la Naidăş cu şeful Poliţiei Moldova Nouă, comisarul Nicolae Sava, care ar fi preluat geanta cu bani şi ar fi adus-o la
Timişoara.
Poliţistul, care a jucat rolul de intermediar, s-ar fi întâlnit, miercuri seară, la mall, cu soţia judecătorului, însă aceasta i-a cerut să meargă împreună într-un apartament din centrul Timişoarei unde să primească banii, care ar fi urmat să ajungă la vicepreşedintele Curţii de Apel.
În geantă erau doar 50.000 de euro, nu 60.000 de euro, aşa cum fusese înţelegerea iniţială, spun sursele citate. Imediat după realizarea "tranzacţiei", au apărut procurorii anticorupţie, însoţiţi de poliţişti.
(15.03.2012)
BAIATUL ELENEI UDREA ISI FACE CLUB DE FITE
FARA AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE IN CENTRUL ISTORIC
Alin Cocos, fiul vitreg al fostului ministru al Dezvoltarii si Turismului, Elena Udrea, vrea sa construiasca un centru comercial parter si doua etaje, cu club de noapte la subsol, pe strada Lipscani, in Centrul Istoric al Capitalei. Mai multe organizatii neguvernamentale acuza ca, pentru a face loc acestei constructii, au fost distruse ruinele unor pivnite din secolul XVII. Arhitectul care face proiectul pentru noua cladire, Sorin Gabrea, spune ca este "un exces de zel din partea constructorului".
Deocamdata, acest proiect nu a primit autorizatie de construire, el urmand a fi discutat in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si avizat de Ministerul Culturii. Daca cele doua institutii isi vor da acordul, arhitectul sef al Capitalei va decide daca elibereaza sau nu Autorizatia de construire.
Alin Cocos a acumparat terenul in suprafata de 3.370 mp anul trecut, impreuna cu Anghel Marian. Cei doi sunt beneficiarii constructiei si ai terenului, conform datelor de pe site-ul Primariei Capitalei. Desi arhitectii nu au obtinut inca autorizatia de construire pe aceasta cladire, pe santierul din strada Lipscani se lucreaza de zor. Reprezentantii Asociatiei Arhitectura Restaurare Arheologie (ARA), un ONG care se ocupa de protectia patrimoniului, sustin ca pe teren se toarna deja fundatiile pentru o noua cladire, iar pivnitele din secolul XVII, care au fost descoperite in 2010 au fost distruse. La vreme respectiva, santierul a fost oprit pentru cercetare arheologica, iar terenul vandut.
"In acest moment, pe strada Lipscani, nr. 32-34, o parte din ruinele pivnitelor din secolul al XVII -lea au fost distruse de stalpii de beton care se toarna pentru o noua constructie. Asa cum am constatat la fata locului, pentru a fi turnata fundatia de beton din vecinatatea aliniamentului strazii Lipscani, au fost demolate elementele cele mai valoroase ale sitului – boltile si arcele dublouri ale pivnitelor din sec. al XVIII-lea, monumente istorice clasate. Pe de alta parte, panoul de santier anuntă ca există o autorizatie de desfiintare partiala emisa de Primaria Capitalei, iar lucrarile care se desfasoara – turnare de fundatii – nu sunt lucrari de desfiintare, sunt lucrari de constructie neautorizate, din moment ce nu exista o autorizatie in acest sens. Din punct de vedere legal, desfiintarea, chiar si partiala a unui monument istoric facuta in absenta declasarii monumentului este o infractiune (L.422/2001, republicata, art. 54, 1). Nu am cunostinta de existenta unui ordin de declasare a acestor monumente istorice, insa va pot spune cu siguranta ca ceea ce se poate vedea ca s-a distrus reprezenta o parte a monumentului istoric. Daca Primaria Capitalei a emis o autorizatie de desfiintare partiala, atunci desfiintarea nu se putea referi la ceea ce s-a demolat pentru ca tocmai partile demolate au fost propuse pentru conservate in situ de catre colectivul care a realizat cercetarile de arhitectura, colectiv din care am facut si eu parte”, declara Virgil Apostol, reprezentant ARA.
Potrivit ARA, ruinele distruse erau unele dintre putinele marturii arhitecturale istorice conservate in Bucuresti. "Aceste ruine erau printre cele mai spectaculoase pivniţe cu bolţi cilindrice întărite de arce dublouri ale unui edificiu din secolul al XVIII-lea. Spectaculosul subsol cu bolţi cilindrice este parte a unui sit compus din trei monumente istorice. Acestea au fost cercetate şi evaluate de arheologi şi arhitecţi specializaţi în analiza şi valorificarea vestigiilor de arhitectură şi arheologie. Aceşti specialişti au recomandat conservarea in situ a celor trei monumente din sec. al XVIII-lea".
Primaria Capitalei sustine ca a eliberat o autorizatie de "desfiinţare parţială ziduri existente la subsol pentru imobilul situat în str. Lipscani, nr.32-34, sector 3”, pe 21 octombrie 2011. "Lucrările solicitate constau în: desfiinţare parţială ziduri existente subsol, conform studiu istoric, avizelor Ministerului Culturii cu planşe anexă la acestea, planşe pe care sunt evidenţiate zidurile propuse spre desfiinţare, precum şi celelalte acorduri prevăzute de legislaţia în vigoare", arata Primaria Capitalei.
In ceea ce priveste Autorizatia de construire, in baza careia s-ar fi putut turna fundatiile de pe teren, reprezentantii Primariei Capitalei sustin ca nu au eliberat un astfel de document.
Sorin Gabrea, arhitectul care face proiectul pentru noua cladire, a declarat ca "nu se toarna fundatiile pentru o noua constructie, se executa doar lucrari de punere in siguranta a amplasamentului si a cladirilor vecine". Gabrea spune ca "Inainte ca baiatul lui Udrea sa cumpere terenul, proprietatea a fost vanduta de doua ori, iar primii doi proprietari au facut sapaturi arheologice in 2010 si 2011 astfel ca o serie de constructii vecine au necesitat lucrari de punere in siguranta". "O parte dintre boltile pivinitelor au cazut singure in iarna 2010-2011, fiindca nu au fost protejate. In proiectul nostru, am prevazut conservarea si refacerea pivnitelor. Sunt foarte potrivite pentru amenajarea clubului din subsol", a declarat Sorin Gabrea.
Alin Cocos declara ca lucrarile care se desfasoara pe str. Lipscani, nr. 32-34, respecta autorizatia emisa de Primaria Capitalei: "Ministerul Culturii a facut descarcare de sarcina arheologica pe acest teren. Am facut exact cum ne-au spus ei. Lucrarile pe care le facem respecta autorizatia eliberata de Primaria Capitalei. Noi nu ne permitem sa facem asemenea lucruri. Nu stiu cine si-ar permite sa demoleze astfel de vestigii. Stalpii care ati vazut ca se turnau pe teren sunt piloti si sunt facuti pentru a sustine cladirile vecine".
Insa din fotografiile facute la fata locului de ONG-isti reiese ca fundatiile au fost turnate pe toata suprafata terenului, nu doar in dreptul constructiilor invecinate, pentru a le sprijini. "Fundatiile si stalpii de beton au fost turnati si la strada Lipscani, unde nu exista nicio cladire care sa fie sprijinita. De asemenea, punerea in siguranta a cladirilor trebuia facuta fara a fi distruse ruinele", a declarat Virgil Apostol, reprezentantul ARA.
Pe acest amplasament, in 2009, Primaria sectorului 3 a eliberat o autorizatie de construire care permitea edificarea unei constructii de 3 etaje. Autorizatia de construire a fost data pe 15 octombrie 2009, in ultima zi in care primariile de sector mai puteau elibera autorizatii de construire/desfiintare pentru zonele protejate si cladirile monument istoric. Dupa aceea data, aceasta atributie revenea Primariei Capitalei. In baza acestei autorizatii au inceput sapaturile, insa s-au descoperit ruinele. Beneficiarul autorizatiei: Lucia Chereches, o celebra avocata.
Stefan Dumitrascu, arhitectul sef al sectorului 3, a declarat ca "lucrarile de construire executate in baza Autorizatiei de construire 1108/15.10.2009 au inceput pe 12.03.2010, iar autorizatia expira pe 12 martie 2012". "Nu stiu daca se executa lucrari in baza acestei autorizatii. Pentru prelungire, beneficiarii vor trebui sa se adreseze Primariei Capitalei", spune Dumitrascu. Pe panoul de santier postat la fata locului se specifica insa ca se lucreaza dupa autorizatia de desfiintare emisa de Primaria Capitalei.
(14.03.2012)
Deocamdata, acest proiect nu a primit autorizatie de construire, el urmand a fi discutat in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si avizat de Ministerul Culturii. Daca cele doua institutii isi vor da acordul, arhitectul sef al Capitalei va decide daca elibereaza sau nu Autorizatia de construire.
Alin Cocos a acumparat terenul in suprafata de 3.370 mp anul trecut, impreuna cu Anghel Marian. Cei doi sunt beneficiarii constructiei si ai terenului, conform datelor de pe site-ul Primariei Capitalei. Desi arhitectii nu au obtinut inca autorizatia de construire pe aceasta cladire, pe santierul din strada Lipscani se lucreaza de zor. Reprezentantii Asociatiei Arhitectura Restaurare Arheologie (ARA), un ONG care se ocupa de protectia patrimoniului, sustin ca pe teren se toarna deja fundatiile pentru o noua cladire, iar pivnitele din secolul XVII, care au fost descoperite in 2010 au fost distruse. La vreme respectiva, santierul a fost oprit pentru cercetare arheologica, iar terenul vandut.
"In acest moment, pe strada Lipscani, nr. 32-34, o parte din ruinele pivnitelor din secolul al XVII -lea au fost distruse de stalpii de beton care se toarna pentru o noua constructie. Asa cum am constatat la fata locului, pentru a fi turnata fundatia de beton din vecinatatea aliniamentului strazii Lipscani, au fost demolate elementele cele mai valoroase ale sitului – boltile si arcele dublouri ale pivnitelor din sec. al XVIII-lea, monumente istorice clasate. Pe de alta parte, panoul de santier anuntă ca există o autorizatie de desfiintare partiala emisa de Primaria Capitalei, iar lucrarile care se desfasoara – turnare de fundatii – nu sunt lucrari de desfiintare, sunt lucrari de constructie neautorizate, din moment ce nu exista o autorizatie in acest sens. Din punct de vedere legal, desfiintarea, chiar si partiala a unui monument istoric facuta in absenta declasarii monumentului este o infractiune (L.422/2001, republicata, art. 54, 1). Nu am cunostinta de existenta unui ordin de declasare a acestor monumente istorice, insa va pot spune cu siguranta ca ceea ce se poate vedea ca s-a distrus reprezenta o parte a monumentului istoric. Daca Primaria Capitalei a emis o autorizatie de desfiintare partiala, atunci desfiintarea nu se putea referi la ceea ce s-a demolat pentru ca tocmai partile demolate au fost propuse pentru conservate in situ de catre colectivul care a realizat cercetarile de arhitectura, colectiv din care am facut si eu parte”, declara Virgil Apostol, reprezentant ARA.
Potrivit ARA, ruinele distruse erau unele dintre putinele marturii arhitecturale istorice conservate in Bucuresti. "Aceste ruine erau printre cele mai spectaculoase pivniţe cu bolţi cilindrice întărite de arce dublouri ale unui edificiu din secolul al XVIII-lea. Spectaculosul subsol cu bolţi cilindrice este parte a unui sit compus din trei monumente istorice. Acestea au fost cercetate şi evaluate de arheologi şi arhitecţi specializaţi în analiza şi valorificarea vestigiilor de arhitectură şi arheologie. Aceşti specialişti au recomandat conservarea in situ a celor trei monumente din sec. al XVIII-lea".
Primaria Capitalei sustine ca a eliberat o autorizatie de "desfiinţare parţială ziduri existente la subsol pentru imobilul situat în str. Lipscani, nr.32-34, sector 3”, pe 21 octombrie 2011. "Lucrările solicitate constau în: desfiinţare parţială ziduri existente subsol, conform studiu istoric, avizelor Ministerului Culturii cu planşe anexă la acestea, planşe pe care sunt evidenţiate zidurile propuse spre desfiinţare, precum şi celelalte acorduri prevăzute de legislaţia în vigoare", arata Primaria Capitalei.
In ceea ce priveste Autorizatia de construire, in baza careia s-ar fi putut turna fundatiile de pe teren, reprezentantii Primariei Capitalei sustin ca nu au eliberat un astfel de document.
Sorin Gabrea, arhitectul care face proiectul pentru noua cladire, a declarat ca "nu se toarna fundatiile pentru o noua constructie, se executa doar lucrari de punere in siguranta a amplasamentului si a cladirilor vecine". Gabrea spune ca "Inainte ca baiatul lui Udrea sa cumpere terenul, proprietatea a fost vanduta de doua ori, iar primii doi proprietari au facut sapaturi arheologice in 2010 si 2011 astfel ca o serie de constructii vecine au necesitat lucrari de punere in siguranta". "O parte dintre boltile pivinitelor au cazut singure in iarna 2010-2011, fiindca nu au fost protejate. In proiectul nostru, am prevazut conservarea si refacerea pivnitelor. Sunt foarte potrivite pentru amenajarea clubului din subsol", a declarat Sorin Gabrea.
Alin Cocos declara ca lucrarile care se desfasoara pe str. Lipscani, nr. 32-34, respecta autorizatia emisa de Primaria Capitalei: "Ministerul Culturii a facut descarcare de sarcina arheologica pe acest teren. Am facut exact cum ne-au spus ei. Lucrarile pe care le facem respecta autorizatia eliberata de Primaria Capitalei. Noi nu ne permitem sa facem asemenea lucruri. Nu stiu cine si-ar permite sa demoleze astfel de vestigii. Stalpii care ati vazut ca se turnau pe teren sunt piloti si sunt facuti pentru a sustine cladirile vecine".
Insa din fotografiile facute la fata locului de ONG-isti reiese ca fundatiile au fost turnate pe toata suprafata terenului, nu doar in dreptul constructiilor invecinate, pentru a le sprijini. "Fundatiile si stalpii de beton au fost turnati si la strada Lipscani, unde nu exista nicio cladire care sa fie sprijinita. De asemenea, punerea in siguranta a cladirilor trebuia facuta fara a fi distruse ruinele", a declarat Virgil Apostol, reprezentantul ARA.
Pe acest amplasament, in 2009, Primaria sectorului 3 a eliberat o autorizatie de construire care permitea edificarea unei constructii de 3 etaje. Autorizatia de construire a fost data pe 15 octombrie 2009, in ultima zi in care primariile de sector mai puteau elibera autorizatii de construire/desfiintare pentru zonele protejate si cladirile monument istoric. Dupa aceea data, aceasta atributie revenea Primariei Capitalei. In baza acestei autorizatii au inceput sapaturile, insa s-au descoperit ruinele. Beneficiarul autorizatiei: Lucia Chereches, o celebra avocata.
Stefan Dumitrascu, arhitectul sef al sectorului 3, a declarat ca "lucrarile de construire executate in baza Autorizatiei de construire 1108/15.10.2009 au inceput pe 12.03.2010, iar autorizatia expira pe 12 martie 2012". "Nu stiu daca se executa lucrari in baza acestei autorizatii. Pentru prelungire, beneficiarii vor trebui sa se adreseze Primariei Capitalei", spune Dumitrascu. Pe panoul de santier postat la fata locului se specifica insa ca se lucreaza dupa autorizatia de desfiintare emisa de Primaria Capitalei.
(14.03.2012)
EXCLUSIV: SEFA FEMEILOR PEDELISTE DIN SATU MARE
POZEAZA DIN NOU IN PICTORIALE SEXY
aura Bota, preşedinta femeilor PDL din Satu Mare, a pozat din nou provocator pentru promovarea localului sătmărean „Red Hat“, unul dintre cele mai populare din oraş. Frumoasa şi controversata pedelistă apare îmbrăcată sexy, în rochii elegante care lasă să i se întrezărească sânii. Ea si-a postat azi fotografiile pe pagina de Facebook.
In urma cu doar o saptamana Serviciul Teritorial Oradea al Directiei Nationale Anticoruptie a anuntat că l-a trimis în judecată pentru luare de mită pe sotul ei, comisarul de politie Adrian Bota, lucrător la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Satu Mare. Ofiterul este acuzat ca ar fi obtinut pentru sexy-pedelista, de profesie medic stomatolog, două cabinete într-o policlinică din centrul vechi al orasului. Laura Bota a fost si ea cercetată în dosar, însă a fost scoasă de sub învinuire de procurori. Presedinta femeilor PDL din Satu Mare a captat atenţia opiniei publice după ce a pozat în ipostaze sexy, îmbrăcată în piele, ca Elena Udrea, pentru un calendar şi un catalog de îmbrăcăminte.
(13.03.2012)
In urma cu doar o saptamana Serviciul Teritorial Oradea al Directiei Nationale Anticoruptie a anuntat că l-a trimis în judecată pentru luare de mită pe sotul ei, comisarul de politie Adrian Bota, lucrător la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Satu Mare. Ofiterul este acuzat ca ar fi obtinut pentru sexy-pedelista, de profesie medic stomatolog, două cabinete într-o policlinică din centrul vechi al orasului. Laura Bota a fost si ea cercetată în dosar, însă a fost scoasă de sub învinuire de procurori. Presedinta femeilor PDL din Satu Mare a captat atenţia opiniei publice după ce a pozat în ipostaze sexy, îmbrăcată în piele, ca Elena Udrea, pentru un calendar şi un catalog de îmbrăcăminte.
(13.03.2012)
IN MAXIM 10 ANI SE VA PRODUCE UN CUTREMUR
DE PESTE 6 GRADE
Constantin Ionescu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), sustine ca Romania va fi zguduita de un cutremur. Problema este cat de mare va fi acesta si cand se va produce, tinand cont de faptul ca aceste cataclisme nu sunt ciclice in Vrancea. "Când şi cât de mare, e o problemă... Opiniile sunt diferite de la un cercetător la altul! N-ai cum să evaluezi, că va fi de şase sau şapte! În zece ani, Vrancea va produce un cutremur de peste şase grade", a declarat Ionescu. Acesta sustine ca "la un seism ca cel din ’77, pagubele materiale vor fi mai mari ca atunci, iar din punct de vedere al victimelor e greu de contorizat!"
Un cutremur poate fi anunţat cu 30 de secunde înainte, printr-un SMS. Insa o asemenea avertizare poate crea panica deoarece populatia nu e educată pentru o avertizare seismică.
(12.03.2012)
Un cutremur poate fi anunţat cu 30 de secunde înainte, printr-un SMS. Insa o asemenea avertizare poate crea panica deoarece populatia nu e educată pentru o avertizare seismică.
(12.03.2012)
COMISARUL CRISTIAN CIOCAN, FOTOGRAFIAT
ALATURI DE O APROPIATA DE A LUI NUTU CAMATARU
Nonconformistul comisarul Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, apare în mai multe fotografii de pe un site de socializare alături de o apropiată a lui Nuţu Cămătaru, poreclita "Regina din Bamboo". Fata a fost fotografiată şi alături de Bogdan Niţă, personaj reţinut pentru trafic de droguri, dupa ce a fost prins furnizând cocaină, comprimate de ecstasy şi cannabis, către consumatorii de droguri, în cluburi de pe raza Municipiului Bucureşti.
Ciocan nu este la primul moment discutabil : in august 2011, la aniversarea designerului Catalin Botezatu, el a fost surprins ametit de un cameraman, ipostaza care i-au atras sancţiuni pe linie militara.
(09.03.2012)
Ciocan nu este la primul moment discutabil : in august 2011, la aniversarea designerului Catalin Botezatu, el a fost surprins ametit de un cameraman, ipostaza care i-au atras sancţiuni pe linie militara.
(09.03.2012)
CAMPIOANA NATIONALA LA AMENZI DE CIRCULATIE
O MAICUTA DE LA SCHITUL OSTROV DIN VALCEA AMENDATA DE 250 DE ORI PENTRU LIPSA DE ROVIGNETA
Maica Andreea (FOTO), călugăriţa la Schitul Ostrov, din Vâlcea, detine recordul national la numarul de amezi de circulatie, deoarece a circulat pe drumurile nationale fara rovigneta. Ea are de achitat ... 250 de amenzi. Maicuta primeste cate o amenda de câte ori intră şi iese din mănăstire, deoarece Schitul Ostrov are ieşire la drumul naţional, exact în locul în care e plasată camera de urmărire a rovinietelor.
Măicuţa habar nu are cate amenzi trebuie sa plateasca, dar ea sustine ca „e un abuz". Ştiam că sunt câteva, pentru că au venit procesele-verbale şi le-am contestat, dar nu mă aşteptam să fie 250. Am uitat pur şi simplu, am neglijat să plătim rovinieta. Mi se pare un abuz să plăteşti de fiecare dată rovinietă plus pagube pentru aceiaşi faptă”, este de părere maica Andreea.
Călugăriţa nu este insa singura care are de achitat un număr atât de mare de contravenţii. În Cămăneşti sunt zeci de localnici care au între 100 şi 200 de amenzi date de cei de la Compania Naţională a Drumurilor. Cel mai mult a avut de plată un şofer care ar fi trebuit să achite companiei peste 28.000 de lei. Toate amenzile au fost anulate în instanţă după ce bărbatul a probat că avea rovininetă plătită, dar pe chitanţă a fost trecut greşit numărul maşinii.
Numai la Vâlcea, într-un singur an, au fost înregistraţi peste 14.000 de şoferi care circulau fara rovinietă, iar încasările din amenzi s-au ridicat la peste 30.000 de euro. La nivel de ţară au fost depistaţi în trafic, fără rovinietă, peste 2 milioane de şoferi.
(08.03.2012)
Măicuţa habar nu are cate amenzi trebuie sa plateasca, dar ea sustine ca „e un abuz". Ştiam că sunt câteva, pentru că au venit procesele-verbale şi le-am contestat, dar nu mă aşteptam să fie 250. Am uitat pur şi simplu, am neglijat să plătim rovinieta. Mi se pare un abuz să plăteşti de fiecare dată rovinietă plus pagube pentru aceiaşi faptă”, este de părere maica Andreea.
Călugăriţa nu este insa singura care are de achitat un număr atât de mare de contravenţii. În Cămăneşti sunt zeci de localnici care au între 100 şi 200 de amenzi date de cei de la Compania Naţională a Drumurilor. Cel mai mult a avut de plată un şofer care ar fi trebuit să achite companiei peste 28.000 de lei. Toate amenzile au fost anulate în instanţă după ce bărbatul a probat că avea rovininetă plătită, dar pe chitanţă a fost trecut greşit numărul maşinii.
Numai la Vâlcea, într-un singur an, au fost înregistraţi peste 14.000 de şoferi care circulau fara rovinietă, iar încasările din amenzi s-au ridicat la peste 30.000 de euro. La nivel de ţară au fost depistaţi în trafic, fără rovinietă, peste 2 milioane de şoferi.
(08.03.2012)
INTELEGERILE CU RUSIA PRIVIND TRANSPORTUL DE GAZE TRIMIT ROMANIA LA CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE
Pe 24 noiembrie 2011, in cadrul reuniunii Colegiului Comisarilor, Comisia Europeana a decis sesizarea Curtii Europene de Justitie pentru incalcarea de catre Romania a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 privind conditiile de acces la retelele pentru transportul gazelor naturale. Sesizarea trebuie transmisa Grefei Curtii de Justitie si abia dupa aceea Ministerul Economiei pooate initia demersurile de stabilire a pozitei statului roman. Romania nu se poate alinia normelor UE, fiind constransa de doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa. Conventiile, desi denuntate, continua sa produca efecte pana in 2015, respectiv 2016. In cazul in care pierde la Curtea europeana de Justitie, Romania ar putea plati amenzi uriase.
Romania a ajuns la Curtea Europeana de Justitie deoarece doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza Romania. Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate avea acces la conducta de tranzit Isaccea - Negru Voda (printre trei fire de tranzit), chiar daca nu este folosita nici jumatate din capacitate.Practic, conducta este rezervata de Gazprom si nimeni nu se poate intepa la ea ca sa realizeze exporturi, de exemplu. Romania a reusit sa denunte aceste conventii la sfarsitul anului trecut, insa, acestea continua sa produca efecte pana in anul 2015, respectiv anul 2016.
Oficialii europeni arata ca toti participantii la piata trebuie sa aiba acces egal la retelele pentru transportul gazelor naturale in scopul aprovizionarii clientilor. "Pentru a garanta acest acces egal al tertilor la retea, este important sa se puna la dispozitie pe piata capacitatea maxima a retelei. La fel de important este sa se furnizeze tuturor participantilor la piata informatii fiabile si transparente cu privire la capacitatea retelei", acuza Comisia. Potrivit acesteia, in Romania capacitatea intreruptibila de flux inversat nu este pusa la dispozitie la toate punctele de interconectare. Includerea capacitatii de flux inversat este esentiala pentru utilizarea retelei la capacitatea sa maxima, considera Comisia.
Oficialii Ministerului Economiei spun ca pana in prezent Romania nu a primit o cerere de chemare in judecata, dar adauga ca pentru ca acest regulament european sa poata fi respectat, tara noastra trebuie sa negocieze incheierea unor noi conventii privind transportul de gaze naturale din Federatia Rusa prin teritoriul Romaniei catre terte tari care sa respecte prevederile dreptului UE.
"Romania a denuntat cele doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa privind tranzitul de gaze rusesti pe teritoriul Romaniei prin conducta Isaccea - Negru Voda (Hotararea Guvernului nr. 1278/27.12.2011 pentru denuntarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Socialiste Romania si Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste Romania al gazelor naturale din URSS catre Turcia, Grecia si alte tari, incheiata la Moscova la 29 decembrie 1986, si a Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse privind extinderea capacitatilor conductelor de tranzit gaze pe teritoriul Romaniei pentru cresterea livrarilor de gaze naturale din Federatia Rusa in terte tari si in Romania, semnata la Moscova la 25 octombrie 1996) si a informat partea rusa de acest fapt", sustine Ministerul Economiei.
Capacitatea de tranzit pe Isaccea-Negru Voda este de 28 de miliarde metri cubi de gaze pe an, dar cantitatile transportate din Federatia Rusa si ajung in Bulgaria, Turcia, Grecia si Macedonia ajung la 30% din capacitate. La nord de localitatea Isaccea exista trei interconectari cu conductele de tranzit similare existente in Ucraina, iar la sud de localitatea Negru Voda- trei interconectari cu conductele de tranzit din Bulgaria.
Inca din vara anului trecut Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Federatia Rusa. Respectiva conventie este foarte importanta in conditiile in care face referire atat la cantitatile de gaze rusesti livrate in Romania, cat si la tranzitul in tari terte. O modificare esentiala a sa va fi introducerea dreptului de a revinde in alte state gazele livrate de Rusia pentru consumatorii romani, deoarece din 3 decembrie 2013 toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si "fluxul invers", atat prin conducta Arad-Szeged, prin viitoarea conducta Giurgiu-Ruse si prin conducta de interconectare cu R. Moldova prin Ungheni-Iasi.
(07.03.2012)
Romania a ajuns la Curtea Europeana de Justitie deoarece doua conventii semnate cu multi ani in urma cu Rusia blocheaza accesul tertilor la conductele de gaze care tranziteaza Romania. Practic, nimeni in afara de Gazprom nu poate avea acces la conducta de tranzit Isaccea - Negru Voda (printre trei fire de tranzit), chiar daca nu este folosita nici jumatate din capacitate.Practic, conducta este rezervata de Gazprom si nimeni nu se poate intepa la ea ca sa realizeze exporturi, de exemplu. Romania a reusit sa denunte aceste conventii la sfarsitul anului trecut, insa, acestea continua sa produca efecte pana in anul 2015, respectiv anul 2016.
Oficialii europeni arata ca toti participantii la piata trebuie sa aiba acces egal la retelele pentru transportul gazelor naturale in scopul aprovizionarii clientilor. "Pentru a garanta acest acces egal al tertilor la retea, este important sa se puna la dispozitie pe piata capacitatea maxima a retelei. La fel de important este sa se furnizeze tuturor participantilor la piata informatii fiabile si transparente cu privire la capacitatea retelei", acuza Comisia. Potrivit acesteia, in Romania capacitatea intreruptibila de flux inversat nu este pusa la dispozitie la toate punctele de interconectare. Includerea capacitatii de flux inversat este esentiala pentru utilizarea retelei la capacitatea sa maxima, considera Comisia.
Oficialii Ministerului Economiei spun ca pana in prezent Romania nu a primit o cerere de chemare in judecata, dar adauga ca pentru ca acest regulament european sa poata fi respectat, tara noastra trebuie sa negocieze incheierea unor noi conventii privind transportul de gaze naturale din Federatia Rusa prin teritoriul Romaniei catre terte tari care sa respecte prevederile dreptului UE.
"Romania a denuntat cele doua Conventii semnate in 1986 si 1996 cu Federatia Rusa privind tranzitul de gaze rusesti pe teritoriul Romaniei prin conducta Isaccea - Negru Voda (Hotararea Guvernului nr. 1278/27.12.2011 pentru denuntarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Socialiste Romania si Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind tranzitul prin teritoriul Republicii Socialiste Romania al gazelor naturale din URSS catre Turcia, Grecia si alte tari, incheiata la Moscova la 29 decembrie 1986, si a Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse privind extinderea capacitatilor conductelor de tranzit gaze pe teritoriul Romaniei pentru cresterea livrarilor de gaze naturale din Federatia Rusa in terte tari si in Romania, semnata la Moscova la 25 octombrie 1996) si a informat partea rusa de acest fapt", sustine Ministerul Economiei.
Capacitatea de tranzit pe Isaccea-Negru Voda este de 28 de miliarde metri cubi de gaze pe an, dar cantitatile transportate din Federatia Rusa si ajung in Bulgaria, Turcia, Grecia si Macedonia ajung la 30% din capacitate. La nord de localitatea Isaccea exista trei interconectari cu conductele de tranzit similare existente in Ucraina, iar la sud de localitatea Negru Voda- trei interconectari cu conductele de tranzit din Bulgaria.
Inca din vara anului trecut Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Federatia Rusa. Respectiva conventie este foarte importanta in conditiile in care face referire atat la cantitatile de gaze rusesti livrate in Romania, cat si la tranzitul in tari terte. O modificare esentiala a sa va fi introducerea dreptului de a revinde in alte state gazele livrate de Rusia pentru consumatorii romani, deoarece din 3 decembrie 2013 toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si "fluxul invers", atat prin conducta Arad-Szeged, prin viitoarea conducta Giurgiu-Ruse si prin conducta de interconectare cu R. Moldova prin Ungheni-Iasi.
(07.03.2012)
SASE, VINE FISCU'!
BLEJNAR IA LA PURICAT "AVERILE" ROMANILOR DE RAND
In goana dupa atragerea de bani la bugetul de stat, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), institutie condusa de controversatul Sorin Blejnar, a infiintat in luna martie structuri de verificari fiscale, cu atributii de control al veniturilor persoanelor fizice, la nivelul Directiilor Generale ale Finantelor Publice judetene si a municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, Guvernul incurajeaza in continuare constituirea de averi facute ilegal, tinand cont ca din 2010 exista un act normativ care prevede ca persoanele fizice ale caror venituri reale depasesc cu cel putin 50.000 lei sumele declarate vor plati un impozit de 16% aplicat la diferenta dintre valoarea declarata si cea reala.
Surse din ANAF spun ca structurile judetene vor controla toate persoanele fizice la care se constata aceste "diferente semnificative" de venit si care nu indeplinesc criteriile pentru a fi verificate de catre structura specializata din aparatul central al ANAF. Prin "diferente semnificative" ANAF are in vedere depasiri cu 10% intre veniturile constatate de inspectorii sai prin metodele indirecte de control si veniturile declarate la Fisc de catre persoanele fizice.
Cei care vor lua la puricat "averile" romanilor vor fi instruiti de experti FMI, ai IRS din Statele Unite ale Americii, ai Agentiei Regale pentru Venituri si Vama din Regatul Unit al Marii Britanii si de reprezentanti ai Fiscului francez.
Din 2011, la nivelul ANAF exista un departament care verifica in principal patroni foarte bogati care in ultimii ani au omis deliberat sa inregistreze veniturile pe firma, sustragandu-se de la plata impozitelor.
(06.03.2012)
Surse din ANAF spun ca structurile judetene vor controla toate persoanele fizice la care se constata aceste "diferente semnificative" de venit si care nu indeplinesc criteriile pentru a fi verificate de catre structura specializata din aparatul central al ANAF. Prin "diferente semnificative" ANAF are in vedere depasiri cu 10% intre veniturile constatate de inspectorii sai prin metodele indirecte de control si veniturile declarate la Fisc de catre persoanele fizice.
Cei care vor lua la puricat "averile" romanilor vor fi instruiti de experti FMI, ai IRS din Statele Unite ale Americii, ai Agentiei Regale pentru Venituri si Vama din Regatul Unit al Marii Britanii si de reprezentanti ai Fiscului francez.
Din 2011, la nivelul ANAF exista un departament care verifica in principal patroni foarte bogati care in ultimii ani au omis deliberat sa inregistreze veniturile pe firma, sustragandu-se de la plata impozitelor.
(06.03.2012)
NICU BANICIOIU SI IONUT NEGOITA AU FOST AUDIATI
IN DOSARUL "SEX CU MINORE"
Deputatul PSD Nicolae Bănicioiu şi Ionuţ Negoiţă, fratele pesedistului Robert Negoiţă, au fost astazi audiaţi, în calitate de martori, de Tribunalul Ialomița, în dosarul ”Sex cu minore”. In cazul lui Ionuţ Negoiţă s-a impus măsura aducerii cu mandate deoarece fratele deputatului PSD a refuzat să se prezinte în faţa judecătorilor.
Scandalul “Sex cu fotomodele” a explodat după arestarea unor proxeneţi locali care, sub paravanul unei agenţii de fotomodele, "promovau" tinere, unele minore, care treceau, de multe ori, prin patul unor oameni de afaceri, politicieni sau artişti. Ioana Simona Dăncuş, martor în dosarul "Sex cu fotomodele" şi membru PSD, a povestit procurorilor despre relaţiile sale cu Robert Negoiţă, Nicolae Bănicioiu şi Adrian Enache. Potrivit acesteiai, ar fi întreţinut relaţii sexuale cu toţi trei dar a primit bani doar de la Robert Negoiţă. Anterior acestor relaţii, martora a "lucrat" în cluburi din Viena. În faţa procurorilor, ea a făcut dezvăluiri incredibile: „Am întreţinut acte sexuale cu Negoiţă Robert Sorin de mai multe ori în anul 2007, după ce ne cunoscusem la hotel şi ţinusem legătura telefonic. Am întreţinut actele sexuale atât la el acasă cît şi la hotel. Întâlnirile nu au fost intermediate nici de Costan şi nici de Tera. Am primit bani de la Robert de mai multe ori, nu numai atunci când am întreţinut acte sexuale".
“La o petrecere organizată la Rin Grand Hotel l-am cunoscut pe Adrian Enache, cu care am ajuns să întreţin relaţii sexuale. În anul 2007, l-am cunoscut pe Bănicioiu Nicolae cu care am întreţinut o singură dată un act sexual, în anul 2009, în Delta Dunării, la o conferinţă PSD- şcoala de vară. Sunt şi eu membru PSD din 2009. S-a întâmplat pur şi simplu, nu am primit niciun ban pentru actul sexual întreţinut cu Nicolae Băniciou", a mai spus Ioana Simona Dancus.
În noiembrie 2010, patru bărbați acuzati de proxenetism au fost trimisi în judecată de către procurorii DIICOT pentru recrutarea a 80 de fete. Victimele erau plasate ca prostituate de lux, sub paravanul unor agenţii de fotomodele. Ion Valeriu Tămârjan, Relu Cornel Costan, Radu Ştefan Nicola şi Alexandru Gabriel Voicu sunt judecati pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. DIICOT arată că victimele erau plasate pe piaţa prostituţiei de lux din România, Italia şi Austria , în cluburi sau la locuinţele clienţilor. Veniturile obţinute de traficanti au depăşit suma de 100.000 de euro. Pe lista celor care au beneficiat de servicii sexuale plătite s-ar afla deputatul Nicolae Băniciuoiu, Adrian Enache, fratii Robert și Ionut Negoită, dar si Victor Ponta.
(05.03.2012)
Scandalul “Sex cu fotomodele” a explodat după arestarea unor proxeneţi locali care, sub paravanul unei agenţii de fotomodele, "promovau" tinere, unele minore, care treceau, de multe ori, prin patul unor oameni de afaceri, politicieni sau artişti. Ioana Simona Dăncuş, martor în dosarul "Sex cu fotomodele" şi membru PSD, a povestit procurorilor despre relaţiile sale cu Robert Negoiţă, Nicolae Bănicioiu şi Adrian Enache. Potrivit acesteiai, ar fi întreţinut relaţii sexuale cu toţi trei dar a primit bani doar de la Robert Negoiţă. Anterior acestor relaţii, martora a "lucrat" în cluburi din Viena. În faţa procurorilor, ea a făcut dezvăluiri incredibile: „Am întreţinut acte sexuale cu Negoiţă Robert Sorin de mai multe ori în anul 2007, după ce ne cunoscusem la hotel şi ţinusem legătura telefonic. Am întreţinut actele sexuale atât la el acasă cît şi la hotel. Întâlnirile nu au fost intermediate nici de Costan şi nici de Tera. Am primit bani de la Robert de mai multe ori, nu numai atunci când am întreţinut acte sexuale".
“La o petrecere organizată la Rin Grand Hotel l-am cunoscut pe Adrian Enache, cu care am ajuns să întreţin relaţii sexuale. În anul 2007, l-am cunoscut pe Bănicioiu Nicolae cu care am întreţinut o singură dată un act sexual, în anul 2009, în Delta Dunării, la o conferinţă PSD- şcoala de vară. Sunt şi eu membru PSD din 2009. S-a întâmplat pur şi simplu, nu am primit niciun ban pentru actul sexual întreţinut cu Nicolae Băniciou", a mai spus Ioana Simona Dancus.
În noiembrie 2010, patru bărbați acuzati de proxenetism au fost trimisi în judecată de către procurorii DIICOT pentru recrutarea a 80 de fete. Victimele erau plasate ca prostituate de lux, sub paravanul unor agenţii de fotomodele. Ion Valeriu Tămârjan, Relu Cornel Costan, Radu Ştefan Nicola şi Alexandru Gabriel Voicu sunt judecati pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. DIICOT arată că victimele erau plasate pe piaţa prostituţiei de lux din România, Italia şi Austria , în cluburi sau la locuinţele clienţilor. Veniturile obţinute de traficanti au depăşit suma de 100.000 de euro. Pe lista celor care au beneficiat de servicii sexuale plătite s-ar afla deputatul Nicolae Băniciuoiu, Adrian Enache, fratii Robert și Ionut Negoită, dar si Victor Ponta.
(05.03.2012)
FOSTUL MILIARDAR SI DEPUTAT PSD IASI, PAUL NEAMTU, A AJUNS SARAC LIPIT, INTR-UN CAMIN DE NEFAMILISTI
In urma cu 10 ani Paul Neamtu declara public că nu stie ce să mai facă cu banii. Avea relatii privilegiate cu combinatele de utilaj greu din Râbnita si Krivoirog si tinea pe banii săi toată filiala PSD Iasi. Acum, fostul afacerist si deputat este aproape un om al străzii: sta intr-un camin de nefamilisti, poartă o geacă de fâs albastră, un pulover scămosat, o pereche de blugi rosi de uzură, iar în picioare niste ghete vechi. Fumeaza tigări ieftine si bea in crasme de cartier cate juma de suta de votcă. La 54 de ani, Paul Neamtu nu mai are puterea să caute vinovati. Este născut pe 1 aprilie, si considera ca destinul i-a jucat o festă.
In '94 nu stia ce sa faca cu banii
Înainte de ’90, Neamtu a fost inginer tehnolog la fostul CUG. Postul de la CUG i-a asigurat accesul relatii puternice în străinătate, mai ales în spatiul sovietic si la cehi. De aici a început colaborările si cu parteneri de afaceri importanti. Împreună cu Emil Pinteală, acesta a înfiintat în 1992 firma Moldrom. La început, firma se baza pe export-import având învârteli cu Sidex Galati si cu combinatele Magnitogorsk (Rusia) si Rîbnita (Transnistria). Cele mai mari profituri din acea perioadă le-a avut din comert cu eternită, de pus pe casă. "Prin ’94 si ’95 aveam excedent de bani. Practic, nu mai stiam ce să facem cu banii", declara acum 10 ani Paul Neamtu. Toate îi mergeau atunci ca pe roate. Începuse să investească si în imagine publică, a cumpărat societăti, s-a extins în productie si în imobiliare. În 1998, doar firma Moldrom avea o cifră de afaceri de 22 de milioane USD. Bogatia i-a permis sa finanteze echipa de baschet a Iasiului. Ii dăduse numele Moldrom si adusese mari valori care plecaseră. A organizat la Iasi un All Star Game si arunca banii la vestiar ca niste confetti, după ce echipa câstiga. În timpul liber făcea acte de caritate consistente, iar imaginea sa era imaculată. Una din cele mai importante lovituri de imagine a fost initiativa de a trimite în vacantă, la Viena, pe propria cheltuială câteva zeci de studenti cu rezultate exceptionale la învătătură, si asta a făcut-o câtiva ani la rând, acordand zeci de burse.
Oamenii politici au sesizat imediat potentialul intelectual, dar si financiar al lui Paul Neamtu. A fost curtat intens de mai multe partide, dar până la urmă a decis să intre în PDSR (actualul PSD – n.r.), convins fiind de fostul lider al filialei, senatorul Ion Solcanu. Ajunsese atât de apropiat de Solcanu încât era considerat "fiul adoptiv" al acestuia. În toamna anului 2000, Neamtu a fost pus pe liste si ales deputat, fiind considerat un tip inteligent, descurcăret.
La începutul anilor 2000, după demisia prefectului de Iasi din acea vreme, lui Neamtu i s-a propus postul de sef al judetului. A refuzat propunerea cu zâmbetul pe buze. Era prea putin pentru el. Era obisnuit să cheltuie 25.000 de dolari pe lună pe litri de whiskey, bilete de avion si escorte feminine. Avea relatii de la presedinti de stat, generali KGB, seici din Emirate.... În judetul Iasi, la apogeul carierei sale, nu puteai intra într-o combinatie mare, nu puteai da târcoale unei privatizări, dacă n-aveai "permisul" lui Neamtu.
Declinul a venit pe nesimtite: divorturi, falimente, insolvente, dosare penale, datorii garla
Un act normativ din acele vremuri le impunea politicienilor-afaceristi să aleagă între slujba publică si afacerile proprii. Asa a iesit din conducerea Moldrom, rămânând actionar. Si-a lăsat partenerul la cârmă, iar el a rămas în lumina reflectoarelor vietii publice. În paralel insa, legăturile cu Rusia si cu combinatul din Galati se deterioraseră. Tot mai multe institutii la care Moldrom efectuase lucrări se plângeau de calitatea acestora.
În 2003 au apărut primele dosare de executare silită pe numele Moldrom. Declinul părea ireversibil. Câteva luni mai târziu societatea a intrat în reorganizare jurdică si faliment. Esecul din afaceri l-a trăit si în plan personal.
A fost căsătorit multi ani cu Maria Melania, prima sotie cu care are două fete. Între cei doi, relatiile se răciseră demult, dar în noiembrie 2003 a avut loc divortul. In 2004, Neamtu s-a căsătorit cu Felicia Ghimpu. A fost ultima lui sclipire, ultima răzvrătire împotriva destinului. A făcut nunta mare la Onyx, l-a avut nas pe Doru Tompea, rectorul de la Universitatea "Petre Andrei" din Iasi. Dar la nici doi ani a divortat. Iar toate încercările de a reveni au fost sortite esecului.
Problemele financiare ale lui Paul Neamtu au aparut imediat dupa nunta ca-n povesti de la restaurantul Onyx, cu Felicia. Atunci, omul care arunca cu bani in dreapta si stanga, a "uitat" sa plateasca cele 125 milioane de lei vechi, cat a costat petrecerea. Atunci s-a aflat ca deputatul PSD avea datorii de 75 miliarde lei (vechi) datorii la BCR pentru care pusese gaj sediul Moldrom si ... sediul Universitatii ’’Petre Andrei’’ Iasi. Din cauza datoriilor a fost nevoit sa-si vanda actiunile la complexul hotelier Orizont. Insa nici asa nu a scapat Moldrom de faliment. După Moldrom, Neamtu a mai încercat busines-uri. Insa toate au fost sortite esecului. Acum el este căutat de Politie, dupa ce Directia de Finante Publice Iasi a inaintat pe rolul instantei de judecată un dosar împotriva Trust Civil Construct - aflata in insolventa si la care Paul Neamtu a avut calitatea de administrator, pentru debite la bugetul de stat de 321.000 lei aferente anului 2010. El e acuzat ca "a tinut o contabilitate fictivă si a făcut să dispară documente contabile din evidenta firmei", dar si pentru ca nu a achitat un contract de servicii cu Salubris Iasi.
(01.03.2012)
In '94 nu stia ce sa faca cu banii
Înainte de ’90, Neamtu a fost inginer tehnolog la fostul CUG. Postul de la CUG i-a asigurat accesul relatii puternice în străinătate, mai ales în spatiul sovietic si la cehi. De aici a început colaborările si cu parteneri de afaceri importanti. Împreună cu Emil Pinteală, acesta a înfiintat în 1992 firma Moldrom. La început, firma se baza pe export-import având învârteli cu Sidex Galati si cu combinatele Magnitogorsk (Rusia) si Rîbnita (Transnistria). Cele mai mari profituri din acea perioadă le-a avut din comert cu eternită, de pus pe casă. "Prin ’94 si ’95 aveam excedent de bani. Practic, nu mai stiam ce să facem cu banii", declara acum 10 ani Paul Neamtu. Toate îi mergeau atunci ca pe roate. Începuse să investească si în imagine publică, a cumpărat societăti, s-a extins în productie si în imobiliare. În 1998, doar firma Moldrom avea o cifră de afaceri de 22 de milioane USD. Bogatia i-a permis sa finanteze echipa de baschet a Iasiului. Ii dăduse numele Moldrom si adusese mari valori care plecaseră. A organizat la Iasi un All Star Game si arunca banii la vestiar ca niste confetti, după ce echipa câstiga. În timpul liber făcea acte de caritate consistente, iar imaginea sa era imaculată. Una din cele mai importante lovituri de imagine a fost initiativa de a trimite în vacantă, la Viena, pe propria cheltuială câteva zeci de studenti cu rezultate exceptionale la învătătură, si asta a făcut-o câtiva ani la rând, acordand zeci de burse.
Oamenii politici au sesizat imediat potentialul intelectual, dar si financiar al lui Paul Neamtu. A fost curtat intens de mai multe partide, dar până la urmă a decis să intre în PDSR (actualul PSD – n.r.), convins fiind de fostul lider al filialei, senatorul Ion Solcanu. Ajunsese atât de apropiat de Solcanu încât era considerat "fiul adoptiv" al acestuia. În toamna anului 2000, Neamtu a fost pus pe liste si ales deputat, fiind considerat un tip inteligent, descurcăret.
La începutul anilor 2000, după demisia prefectului de Iasi din acea vreme, lui Neamtu i s-a propus postul de sef al judetului. A refuzat propunerea cu zâmbetul pe buze. Era prea putin pentru el. Era obisnuit să cheltuie 25.000 de dolari pe lună pe litri de whiskey, bilete de avion si escorte feminine. Avea relatii de la presedinti de stat, generali KGB, seici din Emirate.... În judetul Iasi, la apogeul carierei sale, nu puteai intra într-o combinatie mare, nu puteai da târcoale unei privatizări, dacă n-aveai "permisul" lui Neamtu.
Declinul a venit pe nesimtite: divorturi, falimente, insolvente, dosare penale, datorii garla
Un act normativ din acele vremuri le impunea politicienilor-afaceristi să aleagă între slujba publică si afacerile proprii. Asa a iesit din conducerea Moldrom, rămânând actionar. Si-a lăsat partenerul la cârmă, iar el a rămas în lumina reflectoarelor vietii publice. În paralel insa, legăturile cu Rusia si cu combinatul din Galati se deterioraseră. Tot mai multe institutii la care Moldrom efectuase lucrări se plângeau de calitatea acestora.
În 2003 au apărut primele dosare de executare silită pe numele Moldrom. Declinul părea ireversibil. Câteva luni mai târziu societatea a intrat în reorganizare jurdică si faliment. Esecul din afaceri l-a trăit si în plan personal.
A fost căsătorit multi ani cu Maria Melania, prima sotie cu care are două fete. Între cei doi, relatiile se răciseră demult, dar în noiembrie 2003 a avut loc divortul. In 2004, Neamtu s-a căsătorit cu Felicia Ghimpu. A fost ultima lui sclipire, ultima răzvrătire împotriva destinului. A făcut nunta mare la Onyx, l-a avut nas pe Doru Tompea, rectorul de la Universitatea "Petre Andrei" din Iasi. Dar la nici doi ani a divortat. Iar toate încercările de a reveni au fost sortite esecului.
Problemele financiare ale lui Paul Neamtu au aparut imediat dupa nunta ca-n povesti de la restaurantul Onyx, cu Felicia. Atunci, omul care arunca cu bani in dreapta si stanga, a "uitat" sa plateasca cele 125 milioane de lei vechi, cat a costat petrecerea. Atunci s-a aflat ca deputatul PSD avea datorii de 75 miliarde lei (vechi) datorii la BCR pentru care pusese gaj sediul Moldrom si ... sediul Universitatii ’’Petre Andrei’’ Iasi. Din cauza datoriilor a fost nevoit sa-si vanda actiunile la complexul hotelier Orizont. Insa nici asa nu a scapat Moldrom de faliment. După Moldrom, Neamtu a mai încercat busines-uri. Insa toate au fost sortite esecului. Acum el este căutat de Politie, dupa ce Directia de Finante Publice Iasi a inaintat pe rolul instantei de judecată un dosar împotriva Trust Civil Construct - aflata in insolventa si la care Paul Neamtu a avut calitatea de administrator, pentru debite la bugetul de stat de 321.000 lei aferente anului 2010. El e acuzat ca "a tinut o contabilitate fictivă si a făcut să dispară documente contabile din evidenta firmei", dar si pentru ca nu a achitat un contract de servicii cu Salubris Iasi.
(01.03.2012)
PE CAND ERA SEF LA SIE, SOTIA LUI A INCASAT 170.000 EURO DE LA OMV
PREMIERUL UNGUREANU RECLAMAT LA PARCHET
SUB ACUZATIA DE CONFLICT DE INTERESE
Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) despre conflictul de interese în care s-ar fi aflat premierul Ungureanu, din cauza contractului soţiei lui cu firma compania austriaca OMV. "GIP a sesizat Parchetul General în legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG. GIP consideră, de asemenea, că era de datoria Comisiei Parlamentare de control al SIE să îl ancheteze pe Mihai Răzvan Ungureanu cu privire la problemele de securitate naţională pe care le implica relaţia sa cu OMV AG", se arată într-un comunicat al GIP.
GIP menţionează că, potrivit declaraţiilor de avere ale lui Mihai Răzvan Ungureanu, în perioada în care a fost director al SIE, "principala sursă de venit a familiei sale a fost firma austriacă OMV AG", întrucât Daniela Ungureanu, soţia actualului premier, a primit, în 2009 şi în 2010, în baza unui contract de "servicii de consultanţă medicală", suma totală de 711.866 RON, adică 170.000 de euro, de la firma austriacă.
GIP menţionează că, potrivit art. 70 din Legea 161/2003 (Legea Anticorupţie), "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".
"În decembrie 2007, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit director al SIE, funcţie de demnitate publică asimilată rangului de ministru. Începând cu 2009, firma OMV a devenit principala sursă de venit a familiei Ungureanu, Daniela Ungureanu încasând de la aceasta câte 85.000 de euro pe an (7000 de euro pe lună), de aproape 6 ori mai mult decât încasa Mihai Răzvan Ungureanu de la SIE", se arată în comunicat. GIP aminteşte că, potrivit art. 1 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea SIE, "Serviciul de Informaţii Externe este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale", astfel ca OMV AG face parte din zona de interes a SIE deoarece este proprietara Petrom, fiind una dintre firmele străine cu cele mai importante interese în România, cu rol strategic în domeniul energiei.
"Prin urmare, Mihai Răzvan Ungureanu s-a aflat în conflict de interese. Pe perioada în care a exercitat demnitatea publică de director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu a avut un interes personal de natură patrimonială (cei 7.000 de euro pe lună primiţi de la OMV) care ar fi putut influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor sale (activitatea SIE referitoare la firma austriacă)", susţine GIP.
Pe de altă parte, GIP cere Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe să explice de ce nu a realizat o anchetă cu privire la problemele de securitate naţională pe care le implica relaţia dintre fostul director al SIE şi OMV AG. GIP subliniază că activitatea şi acţionariatul OMV AG sunt probleme care ţin de securitatea naţională a României. Grupul aminteşte că, în noiembrie 2006, de exemplu, preşedintele Traian Băsescu declara că a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să analizeze acţionariatul OMV, deoarece "avem riscul de a nu şti, de fapt, cine este acţionarul majoritar al OMV Petrom". Preşedintele Băsescu se declara îngrijorat de faptul că compania rusă Gazprom "cumpăra masiv acţiuni OMV". Potrivit lui Traian Băsescu, "nu am vândut OMV-ului nici producţia de ace, nici producţia de bricege, ci am vândut, pur şi simplu, exploatarea resurselor energetice".
La un an de la aceste declaraţii, presedintele Traian Băsescu l-a numit în funcţia de director al SIE pe Mihai Răzvan Ungureanu. Ulterior, soţia directorului SIE a început să primească sume foarte mari de bani de la o companie care face obiectul activităţii instituţiei conduse de soţul ei. Acest fapt poate crea probleme care ţin de securitatea naţională, mai arată GIP.
În opinia GIP, Comisia de control a SIE trebuie să explice de ce nu l-a audiat pe Mihai Răzvan Ungureanu referitor la problemele pe care le implica relaţia dintre familia Ungureanu şi OMV, respectiv să răspundă la următoarele întrebări:
1) Cum este posibil ca soţia directorului SIE să primească bani de la o companie străină cu interese strategice în România?
2) Ce servicii a prestat Daniela Ungureanu firmei din Austria în schimbul unei sume de aproximativ 7.000 de euro pe lună?
3) Cum se explică faptul că soţia directorului SIE este cel mai bine plătit medic din România (spre comparaţie, Irinel Popescu, la acea vreme director medical al Institutului Fundeni, a avut în 2009 un salariu de 81.825 RON pe an, adică de 4 ori mai puţin decât suma încasată de Daniela Ungureanu de la OMV)?
4) Ce fel de "consultanţă medicală" poate acorda un medic anestezist, cum este Daniela Ungureanu, unei firme austriece?
5) În ce ţară şi-a desfăşurat Daniela Ungureanu activitatea de consultanţă medicală pentru firma austriacă OMV?
(29.02.2012)
GIP menţionează că, potrivit declaraţiilor de avere ale lui Mihai Răzvan Ungureanu, în perioada în care a fost director al SIE, "principala sursă de venit a familiei sale a fost firma austriacă OMV AG", întrucât Daniela Ungureanu, soţia actualului premier, a primit, în 2009 şi în 2010, în baza unui contract de "servicii de consultanţă medicală", suma totală de 711.866 RON, adică 170.000 de euro, de la firma austriacă.
GIP menţionează că, potrivit art. 70 din Legea 161/2003 (Legea Anticorupţie), "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".
"În decembrie 2007, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit director al SIE, funcţie de demnitate publică asimilată rangului de ministru. Începând cu 2009, firma OMV a devenit principala sursă de venit a familiei Ungureanu, Daniela Ungureanu încasând de la aceasta câte 85.000 de euro pe an (7000 de euro pe lună), de aproape 6 ori mai mult decât încasa Mihai Răzvan Ungureanu de la SIE", se arată în comunicat. GIP aminteşte că, potrivit art. 1 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea SIE, "Serviciul de Informaţii Externe este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale", astfel ca OMV AG face parte din zona de interes a SIE deoarece este proprietara Petrom, fiind una dintre firmele străine cu cele mai importante interese în România, cu rol strategic în domeniul energiei.
"Prin urmare, Mihai Răzvan Ungureanu s-a aflat în conflict de interese. Pe perioada în care a exercitat demnitatea publică de director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu a avut un interes personal de natură patrimonială (cei 7.000 de euro pe lună primiţi de la OMV) care ar fi putut influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor sale (activitatea SIE referitoare la firma austriacă)", susţine GIP.
Pe de altă parte, GIP cere Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe să explice de ce nu a realizat o anchetă cu privire la problemele de securitate naţională pe care le implica relaţia dintre fostul director al SIE şi OMV AG. GIP subliniază că activitatea şi acţionariatul OMV AG sunt probleme care ţin de securitatea naţională a României. Grupul aminteşte că, în noiembrie 2006, de exemplu, preşedintele Traian Băsescu declara că a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să analizeze acţionariatul OMV, deoarece "avem riscul de a nu şti, de fapt, cine este acţionarul majoritar al OMV Petrom". Preşedintele Băsescu se declara îngrijorat de faptul că compania rusă Gazprom "cumpăra masiv acţiuni OMV". Potrivit lui Traian Băsescu, "nu am vândut OMV-ului nici producţia de ace, nici producţia de bricege, ci am vândut, pur şi simplu, exploatarea resurselor energetice".
La un an de la aceste declaraţii, presedintele Traian Băsescu l-a numit în funcţia de director al SIE pe Mihai Răzvan Ungureanu. Ulterior, soţia directorului SIE a început să primească sume foarte mari de bani de la o companie care face obiectul activităţii instituţiei conduse de soţul ei. Acest fapt poate crea probleme care ţin de securitatea naţională, mai arată GIP.
În opinia GIP, Comisia de control a SIE trebuie să explice de ce nu l-a audiat pe Mihai Răzvan Ungureanu referitor la problemele pe care le implica relaţia dintre familia Ungureanu şi OMV, respectiv să răspundă la următoarele întrebări:
1) Cum este posibil ca soţia directorului SIE să primească bani de la o companie străină cu interese strategice în România?
2) Ce servicii a prestat Daniela Ungureanu firmei din Austria în schimbul unei sume de aproximativ 7.000 de euro pe lună?
3) Cum se explică faptul că soţia directorului SIE este cel mai bine plătit medic din România (spre comparaţie, Irinel Popescu, la acea vreme director medical al Institutului Fundeni, a avut în 2009 un salariu de 81.825 RON pe an, adică de 4 ori mai puţin decât suma încasată de Daniela Ungureanu de la OMV)?
4) Ce fel de "consultanţă medicală" poate acorda un medic anestezist, cum este Daniela Ungureanu, unei firme austriece?
5) În ce ţară şi-a desfăşurat Daniela Ungureanu activitatea de consultanţă medicală pentru firma austriacă OMV?
(29.02.2012)
IMPUSCAT IN PLINA ZI, PE STRADA, DE UN PARTENER DE AFACERI ITALIAN
EXECUTIE IN STIL SICILIAN LA ORADEA
Un bărbat de 35 de ani a murit din Oradea, Nemes Attila Laszlo (foto), a fost împuşcat de mai multe ori cu o armă de vânătoare, în cap şi în piept, în plina strada, de un partener italian de afaceri care se pare ca are legaturi cu Mafia siciliana. Medicii SMURD sosiţi la faţa locului au încercat să resusciteze timp de 50 de minute victima, după care au transportat-o la spital. Din nefericire, tanarul a intrat în stop cardio-respirator, iar rănile la cap şi la piept i-au fost fatale. Victima urma sa se casatoreasca in acest an si avea un copil.
Principalul suspect în cazul asasinatului, cetăţeanul italian Zappa Aldisio Andrea, este stabilit în judeţul Arad şi este patron al SC AZ Impex SRL, companie care se ocupa de comerţul cu material lemnos şi alte materiale de construcţie. Bărbatul împuşcat, Nemes Attila Laszlo, era asociat şi administrator la o firmă de prelucrare a lemnului cu sediul în Oradea, SC Ferati Lemn SRL care are ca principal obiect de activitate este "tăierea si rindeluirea lemnului". Victima, Nemes Attila Laszlo, era partener de afaceri cu Zappa Aldisio Andrea, italianul aprovizionând cu lemn firma acestuia.
Italianul a fost audiat, într-o primă fază, la postul de poliţie din Tinca, localitate aflata la 40 de kilometri de Oradea, unde a fost prins. Acesta a descris în detaliu modul în care a comis crima si a spus politistilor ca s-a răzbunat pentru o datorie, refuzând însă să precizeze despre ce sumă este vorba. Cetăţeanul italian a dezvaluit ca astazi dimineaţă a venit la Oradea din localitatea Hodiş, aflata la aproximativ 80 de kilometri de Arad (n.n. - unde locuia cu concubina sa) şi l-a aşteptat pe Nemes în faţa blocului, iar când acesta a ieşit din imobil i-a cerut să îi dea banii. Italianul sustine că orădeanul ar fi început să râdă de el, că între ei a urmat un schimb de replici, după care el s-a întors la maşină, strigând că se va răzbuna, a scos arma, s-a întors şi a tras în roman cu o arma de vanatoare apartinand concubinei sale, el avand autorizaţie de port-arma emisă de Serviciul de Arme al Poliţiei Arad pentru un pistol cu gaze.
Arma de vânătoare cu care italianul si-a asasinat partenerul de afaceri avea autorizaţie port-armă emisă de poliţie în 2006 care expirase. Ea figura în prezent în baza de date a Poliţiei ca fiind una de colecţie.
ASASINUL SI-A SUNAT CONCUBINA DUPA CRIMA, IAR ACEASTA A ANUNTAT POLITIA
Concubina italianului a declarat că aflase de crimă încă de dimineaţă, chiar de la asasin, însă nu l-a crezut iniţial şi a sunat la Poliţie pentru a se interesa dacă există vreo persoană împuşcată: "M-a întrebat dacă m-am trezit, iar eu am crezut că e acasă (la Hodiş) şi dă mâncare animalelor, cum face dimineaţa. Apoi m-a sunat peste vreo zece minute şi a spus că m-a minţit, că nu este acasă. L-am întrebat unde este şi a spus: - Imi pare rău, nu vreau să îţi fac niciun fel de probleme, dar ţi-am furat arma, am tăiat ţevile şi am omorât un om. Am crezut că zice în glumă". Femeia a vorbit ulterior la telefon cu un vecin din Hodiş, care i-a confirmat că italianul nu este acasă şi că maşina lipseşte din curte. "Atunci mi-am dat seama că e adevărat. L-am sunat şi a zis că e în maşină şi se întoarce de la Oradea. Nu am întrebat pe cine a omorât", a declarat femeia. Ea a mai sustinut ca ştia că italianul are datorii, dar nu ştia ce sumă: "O dată spunea că datorează o sumă, apoi altă sumă, eu nu am înţeles exact ce datorii are". Ea l-a descris pe Zappa Aldisio Andrea ca fiind un om liniştit, care nu se enerva: "Mai zicea el, când lătra mult câinele, că iese şi îl omoară". De asemenea, localnicii din Hodiş afirmă că îl ştiau pe Zappa Aldisio Andrea ca un om "serviabil", care îi ajuta cu lemne de foc iarna.
Principalul suspect în cazul asasinatului, cetăţeanul italian Zappa Aldisio Andrea, este stabilit în judeţul Arad şi este patron al SC AZ Impex SRL, companie care se ocupa de comerţul cu material lemnos şi alte materiale de construcţie. Bărbatul împuşcat, Nemes Attila Laszlo, era asociat şi administrator la o firmă de prelucrare a lemnului cu sediul în Oradea, SC Ferati Lemn SRL care are ca principal obiect de activitate este "tăierea si rindeluirea lemnului". Victima, Nemes Attila Laszlo, era partener de afaceri cu Zappa Aldisio Andrea, italianul aprovizionând cu lemn firma acestuia.
Italianul a fost audiat, într-o primă fază, la postul de poliţie din Tinca, localitate aflata la 40 de kilometri de Oradea, unde a fost prins. Acesta a descris în detaliu modul în care a comis crima si a spus politistilor ca s-a răzbunat pentru o datorie, refuzând însă să precizeze despre ce sumă este vorba. Cetăţeanul italian a dezvaluit ca astazi dimineaţă a venit la Oradea din localitatea Hodiş, aflata la aproximativ 80 de kilometri de Arad (n.n. - unde locuia cu concubina sa) şi l-a aşteptat pe Nemes în faţa blocului, iar când acesta a ieşit din imobil i-a cerut să îi dea banii. Italianul sustine că orădeanul ar fi început să râdă de el, că între ei a urmat un schimb de replici, după care el s-a întors la maşină, strigând că se va răzbuna, a scos arma, s-a întors şi a tras în roman cu o arma de vanatoare apartinand concubinei sale, el avand autorizaţie de port-arma emisă de Serviciul de Arme al Poliţiei Arad pentru un pistol cu gaze.
Arma de vânătoare cu care italianul si-a asasinat partenerul de afaceri avea autorizaţie port-armă emisă de poliţie în 2006 care expirase. Ea figura în prezent în baza de date a Poliţiei ca fiind una de colecţie.
ASASINUL SI-A SUNAT CONCUBINA DUPA CRIMA, IAR ACEASTA A ANUNTAT POLITIA
Concubina italianului a declarat că aflase de crimă încă de dimineaţă, chiar de la asasin, însă nu l-a crezut iniţial şi a sunat la Poliţie pentru a se interesa dacă există vreo persoană împuşcată: "M-a întrebat dacă m-am trezit, iar eu am crezut că e acasă (la Hodiş) şi dă mâncare animalelor, cum face dimineaţa. Apoi m-a sunat peste vreo zece minute şi a spus că m-a minţit, că nu este acasă. L-am întrebat unde este şi a spus: - Imi pare rău, nu vreau să îţi fac niciun fel de probleme, dar ţi-am furat arma, am tăiat ţevile şi am omorât un om. Am crezut că zice în glumă". Femeia a vorbit ulterior la telefon cu un vecin din Hodiş, care i-a confirmat că italianul nu este acasă şi că maşina lipseşte din curte. "Atunci mi-am dat seama că e adevărat. L-am sunat şi a zis că e în maşină şi se întoarce de la Oradea. Nu am întrebat pe cine a omorât", a declarat femeia. Ea a mai sustinut ca ştia că italianul are datorii, dar nu ştia ce sumă: "O dată spunea că datorează o sumă, apoi altă sumă, eu nu am înţeles exact ce datorii are". Ea l-a descris pe Zappa Aldisio Andrea ca fiind un om liniştit, care nu se enerva: "Mai zicea el, când lătra mult câinele, că iese şi îl omoară". De asemenea, localnicii din Hodiş afirmă că îl ştiau pe Zappa Aldisio Andrea ca un om "serviabil", care îi ajuta cu lemne de foc iarna.
ESALONUL DOI, INCA LA PUTEREA LA NOI!
BASESCU L-A RECUPERAT PE "SECURISTUL" MELESCANU DIN PNL LA SEFIA SIE
Freamat mare astazi in Parlament: birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca plenul reunit să constate vacantarea postului de director al SIE, în urma demisiei lui Mihai Răzvan Ungureanu. Conform unor surse, inca de dimineata erau vehiculate doua nume pentru a-i lua locul lui Mihai Razvan Ungureanu: liberalul Teodor Melescanu si consilierul de stat la Departamentul Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale, Daniel Andrei Moldoveanu (n.n. - nasul de cununie al sefului ANAF, Sorin Blejnar). Intrebat cum comenteaza informatia ca Melescanu ar putea fi nonimalizat de Basescu la sefia SIE, preşedintele PNL, Crin Antonescu, s-a declarat surprins si a spus ca nu are nicio informaţie în acest sens si nu crede că senatorul liberal ar putea fi numit şef la SIE. Peste doar cateva ore, presedintele Senatului, Vasile Blaga (PDL), a anuntat ca persoana nominalizata de Basescu la sefia SIE este... Teodor Melescanu.
In mod surprinzator, Melescanu a avut si o intrevedere cu Basescu, fara a-l anunta pe Crin Antonescu, si a acceptat propunerea de a prelua sefia SIE. Mai mult, el a comunicat presei, nu sefilor sai, ca s-a autosuspendat din PNL.
De subliniat ca atat generalii Mihai Pacepa si Mircea Raceanu, cat si Traian Basescu, l-au acuzat pe Melescanu ca a fost ofiter acoperit al Securitatii.
MELESCANU S-A LEPADAT DE PNL INTR-UN INTERVIU IN EVENIMENTUL ZILEI, ACUM OPT ZILE
Numirea lui Melescanu la sefia SIE era oarecum previzibila, dupa un interviu acordat gazetei PD, Evenimentul Zilei in data de 19 februarie a.c. In respectiva iesire publica, Melescanu isi arata nemultumirea fatisa ca nu a fost desemnat de USL pentru preluarea sefiei CJ Prahova si il ataca direct pe Crin Antonescu reporsandu-i ca nu are experienta in "managementul partidului. Mai mult, el nu excludea o coabitare cu Traian Basescu in cazul in care USL va alegerile viitoare.
Astfel, intrebat "Dacă veţi câştiga alegerile, credeţi că veţi putea coabita cu Traian Băsescu?", Melescanu a raspuns jurnalistilor: "Eu personal am coabitat cu domnul Băsescu. Au făcut-o şi alţi colegi de-ai mei, care au fost miniştri desigur cu bune, cu rele. Nu sunt unul dintre cei care consideră că este o coabitare imposibilă. Cred că acest lucru s-a dovedit chiar în perioada guvernului Tăriceanu, când, cu toate relaţiile extrem de proaste, pe problemele importante se ajungea la o înţelegere. Depinde doar de capacitatea pe care o avem cei care suntem în politică de a ne asuma nişte responsabilităţi.
Cat il priveste pe Crin Antonescu, Teodor Melescanu ii reprosa public acestuia ca are "incapacitatea de de a strânge oamenii chiar dacă nu eşti de acord cu ei, chiar dacă au idei diferite şi de a crea o echipă care să însumeze calităţile, sigur şi defectele fiecăruia".
PORTOCALIII L-AU UMILIT PE MELESCANU. ACUM EL BATE PALMA CU SEFUL LOR, BASESCU
In urma cu un an, Teodor Meleşcanu a fost umilit de PDL, fiind dat afara de la Facultatea de Ştiinţe Politice, institutie la care predase 16 ani, pe motiv de culoare politica. Artizanii execuţiei lui Meleşcanu au fost grupul de profesori portocalii din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti: Iulia Motoc - judecător la Curtea Constituţională (propusă de UNPR), Cristian Preda - europarlamentar PDL, Ioan Stanomir - şeful comisiei prezidenţiale pentru modificarea Constituţiei, Cătălin Avramescu - consilier prezidenţial... Acum, Melescanu a uitat incidentul si a batut palma cu Basescu. De ce oare? Raspunsul poate fi regasit atat in declaratiile generalilor Mihai Pacepa si Mihai Raceanu, cat sin in cele ale lui Traian Basescu.
PACEPA, RACEANU SI BASESCU: MELESCANU ESTE OFITER ACOPERIT AL SECURITATII
"Dupa decembrie 1989, ofiteri conspirati ai Securitatii au reusit sa preia atat conducerea noilor servicii secrete ale tarii, cat si pe cea a MAE. Virgil Magureanu a devenit sef al SRI. Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Melescanu a devenit ministru de externe si a pastrat 80% din ambasadorii lui Ceausescu - majoritatea celor care imi fusesera subalterni in DIE", sustine Ioan Mihai Pacepa. La vremea respectiva ministru de externe in guvernul Vacaroiu, cel de-al treilea guvern de dupa Revolutie, Melescanu neaga ca ar fi fost agent acoperit al Securitatii: "Domnul Pacepa, ca orice cetatean, are dreptul sa isi exprime puncte de vedere si opinii care nu-l obliga decat pe dansul. E o opinie total falsa, dar pe care are dreptul sa si-o exprime". Teodor Melescanu a insinuat atunci ca Securitatea nu ar fi avut niciun motiv sa-l recruteze deoarece in 1978, anul defectarii lui Pacepa, era un "amarat de secretar III in cadrul Departamentului Organizatii Internationale - Sectiunea Tratate de dezarmare, in Ministerul Afacerilor Externe".
Prima referire publica despre o posibila apartenenta a lui Teodor Melescanu la fosta Securitate ca ofiter acoperit a fost facuta de Mircea Raceanu, fost diplomat in perioada regimului Ceausescu si ultimul condamnat la moarte in Romania. In cartea "Infern ‘89" aparuta in anul 2000, Raceanu il indica pe Melescanu ca ofiter conspirat al fostei Securitati. Si atunci Melescanu a respins destul de timid acuzatiile facute de diplomatul acuzat de spionaj: "E problema domnului Raceanu si se aplica exact ceea ce am spus si in legatura cu domnul Pacepa. Dar domnul Raceanu era chiar asa o persoana importanta in serviciile secrete din Romania ca sa aiba acces la asemenea informatii?".
Interesant este ca si Traian Basescu l-a acuzat, la un moment dat, pe Teodor Melescanu a fost ofiter acoperit al fostei Securitati, el declarand ca liderul PNL "vrea sa introduca Securitatea in politica".
Pana acum, in PNL singurii sanctionati pentru relatiile cu Securitatea au fost Mona Musca si Ioan Ghise, care si-au facut publice colaborarile cu aceasta institutie. Restul liberalilor cu asemenea probleme profita de faptul ca dosarele lor nu sunt cunoscute.
USL NU PARTICIPA LA NUMIREA LUI MELESCANU
USL a anuntat ca nu a participat nici la Birourile reunite si nu va participa nici la plenul reunit, maine, cand ar urma să se discute despre numirea directorului SIE. "Asta nu este un motiv pentru a ne întoarce în Parlament. E un motiv al domnului Băsescu să-şi rezolve o problemă. Noi credem că trebuie să ne continuăm protestul parlamentar. Nu este o problemă de nivel naţional", a spus viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu
Conform articolului 65 alin. 2 lit. h din Constituţie, Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru numirea, la propunerea preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii. Insa potrivit Legii de organizare a SIE, conducerea Serviciului se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea preşedintelui României. Din acest motiv - neadaptarea legii SIE la reglementările constituţionale - nici Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor nu prevede întrunirea Parlamentului pentru numirea directorului acestui serviciu de informaţii şi, prin urmare, nici modalitatea de vot şi numărul de voturi necesare pentru această validare.
(27.02.2012)
In mod surprinzator, Melescanu a avut si o intrevedere cu Basescu, fara a-l anunta pe Crin Antonescu, si a acceptat propunerea de a prelua sefia SIE. Mai mult, el a comunicat presei, nu sefilor sai, ca s-a autosuspendat din PNL.
De subliniat ca atat generalii Mihai Pacepa si Mircea Raceanu, cat si Traian Basescu, l-au acuzat pe Melescanu ca a fost ofiter acoperit al Securitatii.
MELESCANU S-A LEPADAT DE PNL INTR-UN INTERVIU IN EVENIMENTUL ZILEI, ACUM OPT ZILE
Numirea lui Melescanu la sefia SIE era oarecum previzibila, dupa un interviu acordat gazetei PD, Evenimentul Zilei in data de 19 februarie a.c. In respectiva iesire publica, Melescanu isi arata nemultumirea fatisa ca nu a fost desemnat de USL pentru preluarea sefiei CJ Prahova si il ataca direct pe Crin Antonescu reporsandu-i ca nu are experienta in "managementul partidului. Mai mult, el nu excludea o coabitare cu Traian Basescu in cazul in care USL va alegerile viitoare.
Astfel, intrebat "Dacă veţi câştiga alegerile, credeţi că veţi putea coabita cu Traian Băsescu?", Melescanu a raspuns jurnalistilor: "Eu personal am coabitat cu domnul Băsescu. Au făcut-o şi alţi colegi de-ai mei, care au fost miniştri desigur cu bune, cu rele. Nu sunt unul dintre cei care consideră că este o coabitare imposibilă. Cred că acest lucru s-a dovedit chiar în perioada guvernului Tăriceanu, când, cu toate relaţiile extrem de proaste, pe problemele importante se ajungea la o înţelegere. Depinde doar de capacitatea pe care o avem cei care suntem în politică de a ne asuma nişte responsabilităţi.
Cat il priveste pe Crin Antonescu, Teodor Melescanu ii reprosa public acestuia ca are "incapacitatea de de a strânge oamenii chiar dacă nu eşti de acord cu ei, chiar dacă au idei diferite şi de a crea o echipă care să însumeze calităţile, sigur şi defectele fiecăruia".
PORTOCALIII L-AU UMILIT PE MELESCANU. ACUM EL BATE PALMA CU SEFUL LOR, BASESCU
In urma cu un an, Teodor Meleşcanu a fost umilit de PDL, fiind dat afara de la Facultatea de Ştiinţe Politice, institutie la care predase 16 ani, pe motiv de culoare politica. Artizanii execuţiei lui Meleşcanu au fost grupul de profesori portocalii din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti: Iulia Motoc - judecător la Curtea Constituţională (propusă de UNPR), Cristian Preda - europarlamentar PDL, Ioan Stanomir - şeful comisiei prezidenţiale pentru modificarea Constituţiei, Cătălin Avramescu - consilier prezidenţial... Acum, Melescanu a uitat incidentul si a batut palma cu Basescu. De ce oare? Raspunsul poate fi regasit atat in declaratiile generalilor Mihai Pacepa si Mihai Raceanu, cat sin in cele ale lui Traian Basescu.
PACEPA, RACEANU SI BASESCU: MELESCANU ESTE OFITER ACOPERIT AL SECURITATII
"Dupa decembrie 1989, ofiteri conspirati ai Securitatii au reusit sa preia atat conducerea noilor servicii secrete ale tarii, cat si pe cea a MAE. Virgil Magureanu a devenit sef al SRI. Generalul Mihai Caraman a preluat SIE. Teodor Melescanu a devenit ministru de externe si a pastrat 80% din ambasadorii lui Ceausescu - majoritatea celor care imi fusesera subalterni in DIE", sustine Ioan Mihai Pacepa. La vremea respectiva ministru de externe in guvernul Vacaroiu, cel de-al treilea guvern de dupa Revolutie, Melescanu neaga ca ar fi fost agent acoperit al Securitatii: "Domnul Pacepa, ca orice cetatean, are dreptul sa isi exprime puncte de vedere si opinii care nu-l obliga decat pe dansul. E o opinie total falsa, dar pe care are dreptul sa si-o exprime". Teodor Melescanu a insinuat atunci ca Securitatea nu ar fi avut niciun motiv sa-l recruteze deoarece in 1978, anul defectarii lui Pacepa, era un "amarat de secretar III in cadrul Departamentului Organizatii Internationale - Sectiunea Tratate de dezarmare, in Ministerul Afacerilor Externe".
Prima referire publica despre o posibila apartenenta a lui Teodor Melescanu la fosta Securitate ca ofiter acoperit a fost facuta de Mircea Raceanu, fost diplomat in perioada regimului Ceausescu si ultimul condamnat la moarte in Romania. In cartea "Infern ‘89" aparuta in anul 2000, Raceanu il indica pe Melescanu ca ofiter conspirat al fostei Securitati. Si atunci Melescanu a respins destul de timid acuzatiile facute de diplomatul acuzat de spionaj: "E problema domnului Raceanu si se aplica exact ceea ce am spus si in legatura cu domnul Pacepa. Dar domnul Raceanu era chiar asa o persoana importanta in serviciile secrete din Romania ca sa aiba acces la asemenea informatii?".
Interesant este ca si Traian Basescu l-a acuzat, la un moment dat, pe Teodor Melescanu a fost ofiter acoperit al fostei Securitati, el declarand ca liderul PNL "vrea sa introduca Securitatea in politica".
Pana acum, in PNL singurii sanctionati pentru relatiile cu Securitatea au fost Mona Musca si Ioan Ghise, care si-au facut publice colaborarile cu aceasta institutie. Restul liberalilor cu asemenea probleme profita de faptul ca dosarele lor nu sunt cunoscute.
USL NU PARTICIPA LA NUMIREA LUI MELESCANU
USL a anuntat ca nu a participat nici la Birourile reunite si nu va participa nici la plenul reunit, maine, cand ar urma să se discute despre numirea directorului SIE. "Asta nu este un motiv pentru a ne întoarce în Parlament. E un motiv al domnului Băsescu să-şi rezolve o problemă. Noi credem că trebuie să ne continuăm protestul parlamentar. Nu este o problemă de nivel naţional", a spus viceliderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu
Conform articolului 65 alin. 2 lit. h din Constituţie, Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru numirea, la propunerea preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii. Insa potrivit Legii de organizare a SIE, conducerea Serviciului se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea preşedintelui României. Din acest motiv - neadaptarea legii SIE la reglementările constituţionale - nici Regulamentul şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor nu prevede întrunirea Parlamentului pentru numirea directorului acestui serviciu de informaţii şi, prin urmare, nici modalitatea de vot şi numărul de voturi necesare pentru această validare.
(27.02.2012)
GOLDMAN SACHS A AJUTAT GRECIA SA ASCUNDA DATORIILE PENTRU A INTRA IN ZONA EURO
Ingineriile financiare făcute de banca de investitii Goldman Sachs prin care a ajutat Grecia să-si ascundă o parte din datorii revin pe agenda publică după ce scandalul s-a făcut uitat în urmă cu doi ani. În 2010, la doar câteva luni după ce a început criza din Grecia, Institutul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, a început o investigatie pentru a vedea dacă banca americană Goldman Sachs a ajutat Grecia să ascundă situaţia reală a datoriilor pentru a intra în zona euro.
BBC a publicat un reportaj intitulat "Cum a ajutat Goldman Sachs Grecia să-și ascundă datoria", pornind de la lucrarea "The Devil's Derivatives" a lui Nick Dunbar. In respectivul film, cei care au fost implicati în această "afacere" vorbesc public pentru prima dată.
"Afacerea Goldman Sachs este o poveste foarte sexy dintre doi păcătosi, însă criza datoriilor nu este copilul rezultat în urma sexului pe care l-am făcut cu Goldman Sachs", spune Christoforus Sardelis, cel care a fost la acea dată seful Agenției grecesti care se ocupă de managementul datoriei publice. Acesta spune din start că i s-a interzis să vorbească despre acest afacerea Goldman Sachs, care presupunea un swap dintre un guvern și o bancă. Acest gen de operațiuni nu sunt anunțate de nimeni, argumentează fostul oficial grec, justificând astfel că ce s-a întâmplat atunci a fost perfect legal.
EL a spus ca in anul 2001, încurajat de bancă, guvernul elen a împrumutat un miliard de euro utilizând un produs financiar complex, care ce i-a permis să nu înregistreze operaţiunea. Acest artificu a dat posibilitatea autorităţilor de la Atena să răspundă exigenţelor pactului de stabilitate pentru zona euro şi să prelungească termenele de rambursare a datoriilor. Prin această operațiune de schimb valutar, Goldman a reușit să facă în asa fel încât datoria grecilor să pară mai mică. Cât de mică? Cât să se încadreze în limitele criteriilor cerute pentru aderarea la zona euro.
Suma respectiva, in cuantum de 2,8 miliarde de euro, este una relativ mică, comparativ cu nivelul de peste 300 de miliarde de euro la care a ajuns datoria Greciei între timp. Dar problema nu este de suma de 2,8 miliarde de euro care au dispărut pur si simplu. Problema este de principiu si de faptul că "watchdog"-ul european, Eurostat, nu a văzut si nu a stiut nimic pana in anul 2010.
Urmare a publicarii filmului de catre BBC, Goldman Sachs arată că swapurile au avut loc după ce Grecia a devenit membru al zonei euro. "Grecia a realizat tranzactiile pentru a-si reduce ponderea datoriei în PIB, pentru că toate statele erau obligate de către Tratatul de la Maastricht. Schimbul de swapuri era una dintre tehnicile pe care guvernele europene le foloseau pentru a reusi să se încadreze în termenii Tratatului. Tranzactiile pe care noi le-am făcut pentru Grecia erau în concordantă cu regulile Eurostat", a comunicat oficial banca Goldman Sachs.
(24.02.2012)
BBC a publicat un reportaj intitulat "Cum a ajutat Goldman Sachs Grecia să-și ascundă datoria", pornind de la lucrarea "The Devil's Derivatives" a lui Nick Dunbar. In respectivul film, cei care au fost implicati în această "afacere" vorbesc public pentru prima dată.
"Afacerea Goldman Sachs este o poveste foarte sexy dintre doi păcătosi, însă criza datoriilor nu este copilul rezultat în urma sexului pe care l-am făcut cu Goldman Sachs", spune Christoforus Sardelis, cel care a fost la acea dată seful Agenției grecesti care se ocupă de managementul datoriei publice. Acesta spune din start că i s-a interzis să vorbească despre acest afacerea Goldman Sachs, care presupunea un swap dintre un guvern și o bancă. Acest gen de operațiuni nu sunt anunțate de nimeni, argumentează fostul oficial grec, justificând astfel că ce s-a întâmplat atunci a fost perfect legal.
EL a spus ca in anul 2001, încurajat de bancă, guvernul elen a împrumutat un miliard de euro utilizând un produs financiar complex, care ce i-a permis să nu înregistreze operaţiunea. Acest artificu a dat posibilitatea autorităţilor de la Atena să răspundă exigenţelor pactului de stabilitate pentru zona euro şi să prelungească termenele de rambursare a datoriilor. Prin această operațiune de schimb valutar, Goldman a reușit să facă în asa fel încât datoria grecilor să pară mai mică. Cât de mică? Cât să se încadreze în limitele criteriilor cerute pentru aderarea la zona euro.
Suma respectiva, in cuantum de 2,8 miliarde de euro, este una relativ mică, comparativ cu nivelul de peste 300 de miliarde de euro la care a ajuns datoria Greciei între timp. Dar problema nu este de suma de 2,8 miliarde de euro care au dispărut pur si simplu. Problema este de principiu si de faptul că "watchdog"-ul european, Eurostat, nu a văzut si nu a stiut nimic pana in anul 2010.
Urmare a publicarii filmului de catre BBC, Goldman Sachs arată că swapurile au avut loc după ce Grecia a devenit membru al zonei euro. "Grecia a realizat tranzactiile pentru a-si reduce ponderea datoriei în PIB, pentru că toate statele erau obligate de către Tratatul de la Maastricht. Schimbul de swapuri era una dintre tehnicile pe care guvernele europene le foloseau pentru a reusi să se încadreze în termenii Tratatului. Tranzactiile pe care noi le-am făcut pentru Grecia erau în concordantă cu regulile Eurostat", a comunicat oficial banca Goldman Sachs.
(24.02.2012)
GUVERNUL AMANA RATIFICAREA ACTA
România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect, a anunţat astazi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
"Astăzi a fost o decizie la nivelul Cabinetului: în urma unor discuţii cu miniştrii responsabili pe problema ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa acordului ACTA în ceea ce priveşte România", a spus Suciu.
Comisia Europeană a anuntat ca va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, dupa ce mai multe state europene contestă acordul şi au blocat ratificarea lui până la clarificarea situaţiei.
Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet.
ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet.
Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.
(23.02.2012)
"Astăzi a fost o decizie la nivelul Cabinetului: în urma unor discuţii cu miniştrii responsabili pe problema ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa acordului ACTA în ceea ce priveşte România", a spus Suciu.
Comisia Europeană a anuntat ca va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, dupa ce mai multe state europene contestă acordul şi au blocat ratificarea lui până la clarificarea situaţiei.
Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet.
ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii din cauza prevederilor privind pirateria pe internet.
Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.
(23.02.2012)
RETEAUA MIC.RO ARE DATORII DE PESTE 137 MIL. EURO
Reţeaua de Mic.ro, intrata oficial în insolvenţa inregistreaza datorii catre furnizori de peste 137 de milioane de euro. Mii de oameni, angajaţi sau furnizori nu şi-au mai primit banii de salarii sau pentru marfa livrată de la sfârşitul anului trecut. Administratorului judiciar, care se ocupă de planul de reorganizare a companiei, spune ca "oamenii sunt disperati".
"Am avut o primă discuţie cu reprezentanţii Mic.ro Retail. Ne-au pus la dispoziţie datele necesare. Reprezentanţii societăţii şi-au exprimat dorinţa pentru reorganizare", a declarat Arin Stănescu, preşedintele RVA Insolvency, administratorul judiciar al Mic.ro Retail. Următorul pas este întocmirea tabelului cu creditorii, pentru a se stabili valoarea totală a datoriilor pe baza cererilor depuse de firmele care consideră că au de primit bani. Masa credală se stabileşte în urma verificării cererilor de creanţe, care se depun până la data de 2 aprilie 2012.
Conform dateor preliminare, suma datorata de firma detinuta de patriciu este de aproximativ 600 milioane lei. Printre firmele care au cerut în acest an insolvenţa Mic.ro se numără compania de taximetre Meridian, Touring Europabus - aparţinând lui Dragoş Anastasiu, Vel Pitar, Grupul Ţiriac Auto si UniCredit Tiriac .
Reprezentanţii Coface România spun că extinderea reţelei Mic.ro, nesustenabila, s-a făcut pe banii furnizorilor şi pe baza de credite.
Patriciu deţinea în luna septembrie, prin intermediul Mercadia Holland, 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile, şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Patriciu a început în vara lui 2010 să lucreze la lansarea pe piaţă a primei francize româneşti din comerţul alimentar, propunându-şi să ajungă la o reţea de 2.000-3.000 de chioşcuri Mic.ro.
(22.02.2012)
"Am avut o primă discuţie cu reprezentanţii Mic.ro Retail. Ne-au pus la dispoziţie datele necesare. Reprezentanţii societăţii şi-au exprimat dorinţa pentru reorganizare", a declarat Arin Stănescu, preşedintele RVA Insolvency, administratorul judiciar al Mic.ro Retail. Următorul pas este întocmirea tabelului cu creditorii, pentru a se stabili valoarea totală a datoriilor pe baza cererilor depuse de firmele care consideră că au de primit bani. Masa credală se stabileşte în urma verificării cererilor de creanţe, care se depun până la data de 2 aprilie 2012.
Conform dateor preliminare, suma datorata de firma detinuta de patriciu este de aproximativ 600 milioane lei. Printre firmele care au cerut în acest an insolvenţa Mic.ro se numără compania de taximetre Meridian, Touring Europabus - aparţinând lui Dragoş Anastasiu, Vel Pitar, Grupul Ţiriac Auto si UniCredit Tiriac .
Reprezentanţii Coface România spun că extinderea reţelei Mic.ro, nesustenabila, s-a făcut pe banii furnizorilor şi pe baza de credite.
Patriciu deţinea în luna septembrie, prin intermediul Mercadia Holland, 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile, şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Patriciu a început în vara lui 2010 să lucreze la lansarea pe piaţă a primei francize româneşti din comerţul alimentar, propunându-şi să ajungă la o reţea de 2.000-3.000 de chioşcuri Mic.ro.
(22.02.2012)
SIGURANTA RUTIERA IN OPINIA GUVERNULUI: INCURAJAREA MERSULUI PE JOS SI PE BICICLETA !
Proiectul Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră 2011-2020 prevede ca permisul auto va putea fi obtinut numai de persoanele care au absolvit învăţământul minim obligatoriu, dar si faptul ca romanii care nu au carnet ar putea conduce vehicule şi fără permis, pe anumite drumuri, la ore speciale şi cu însoţitor, anterior obţinerii pentru prima dată a permisului de conducere pe baza unui "permis provizoriu de conducere" valabil numai pe teritoriul României. Procedura va fi permisă după ce şoferul va fi supus unui proces de instruire şi testare şi va impune prezenţa unui însoţitor cu experienţă, care va răspunde juridic solidar cu şoferul pentru corectitudinea cu care este condus autovehiculul. Proiectul mai prevede si majorarea taxelor pentru proprietarii de mai multe maşini şi interzicerea dispozitivelor de detectare a aparatelor radar.
Comisarul-şef Lucian Diniţă, şeful Direcţiei de Poliţie Rutieră, a declarat că la conceperea acestei strategii au participat 7 ministere, inclusiv Poliţia şi că "nu este un act normativ, nu înseamnă că gata, intră în vigoare şi se modifică legea circulaţiei". "Sunt câteva propuneri făcute de unii, luate din fel de fel de legislaţii. Sunt unele chestii la care eu cred că ar trebui să mai reflectăm asupra lor. Încerc o analiză de bun-simţ. Am impresia că, pe undeva, au sărit din normalitate", a spus Dinita, Astfel, referindu-se la posibilitatea conducerii unei maşini fără carnet, Dinita a spus ca "nu e propunerea Poliţiei Rutiere şi nici nu am achiesat vreodată la aşa ceva".
Printre soluţiile cresterii sigurantei rutiere, in document apar prevederi precum suprataxarea proprietarilor care au mai multe maşini, introducerea taxei pentru congestie, promovarea mersului pe jos şi a mersului pe bicicletă, precum şi introducerea sistemul de "car-sharing" (mai mulţi cetăţeni folosesc o singură maşină, într-un scop comun).
Documentul introduce si obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, reducerea duratei de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, dar si interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV (cu excepţia drumurilor comunale).
În acelaşi timp, proiectul introduce posibilitatea plăţii pe loc a amenzii, pe bază de chitanţă eliberată de agentul de poliţie şi cu eliminarea prescrierii proceselor verbale. O parte din încasările obţinute din amenzi vor fi vărsate la bugetul, fără ca sumele să fie cedate integral la bugetele locale, ca în prezent.
Totodată, va fi introdus "tichetul de contravenţie", anexat permisului de conducere şi care va evidenţia amenzile plătite. Lipsa acestui tichet va însemna că şoferul nu a achitat amenda şi va atrage după sine suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule până la plata sumei respective.
Pentru "creşterea gradului de intransigenţă" a legii în cazul vehiculelor care circulă cu viteză mai mare decât cea legală, vor fi majorate gradual, în funcţie de cuantumul vitezei, atât durata de suspendare a permisului, cât şi cuantumul amenzii, iar şoferii care vor să beneficieze de reducerea duratei de suspendare a permisului vor putea opta pentru programe de reabilitare consiliere psihologică, pentru cursuri de conducere defensivă/preventivă sau pentru efectuarea în spitale a unui "stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere". Procedura de examinare pentru acordarea permisului de conducere va fi si ea modificată, în sensul unei evaluări "mai ample", inclusiv medico-psihologice, a abilităţilor de conducere, nu doar cu verificarea cunoaşterii legislaţiei şi a abilităţii de a efectua anumite manevre în trafic.
Exista si o prevedere care introduce inspecţia tehnica de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere.
Conform statisticilor MAI, estimarea pierderilor economice şi sociale cauzate de accidentele rutiere indică o valoare de aproximativ 1,5% din Produsul Intern Brut. Totodata, amenzile aplicate conform regimului circulaţiei sunt estimate la peste 450 milioane lei anual, cu un grad de încasare de doar 40%( faţă de peste 90% în alte state UE).
(21.02.2012)
Comisarul-şef Lucian Diniţă, şeful Direcţiei de Poliţie Rutieră, a declarat că la conceperea acestei strategii au participat 7 ministere, inclusiv Poliţia şi că "nu este un act normativ, nu înseamnă că gata, intră în vigoare şi se modifică legea circulaţiei". "Sunt câteva propuneri făcute de unii, luate din fel de fel de legislaţii. Sunt unele chestii la care eu cred că ar trebui să mai reflectăm asupra lor. Încerc o analiză de bun-simţ. Am impresia că, pe undeva, au sărit din normalitate", a spus Dinita, Astfel, referindu-se la posibilitatea conducerii unei maşini fără carnet, Dinita a spus ca "nu e propunerea Poliţiei Rutiere şi nici nu am achiesat vreodată la aşa ceva".
Printre soluţiile cresterii sigurantei rutiere, in document apar prevederi precum suprataxarea proprietarilor care au mai multe maşini, introducerea taxei pentru congestie, promovarea mersului pe jos şi a mersului pe bicicletă, precum şi introducerea sistemul de "car-sharing" (mai mulţi cetăţeni folosesc o singură maşină, într-un scop comun).
Documentul introduce si obligativitatea permisului de conducere pentru mopede, reducerea duratei de valabilitate a permisului auto de la anumite vârste, dar si interzicerea accesului pe drumurile publice a vehiculelor de tip ATV (cu excepţia drumurilor comunale).
În acelaşi timp, proiectul introduce posibilitatea plăţii pe loc a amenzii, pe bază de chitanţă eliberată de agentul de poliţie şi cu eliminarea prescrierii proceselor verbale. O parte din încasările obţinute din amenzi vor fi vărsate la bugetul, fără ca sumele să fie cedate integral la bugetele locale, ca în prezent.
Totodată, va fi introdus "tichetul de contravenţie", anexat permisului de conducere şi care va evidenţia amenzile plătite. Lipsa acestui tichet va însemna că şoferul nu a achitat amenda şi va atrage după sine suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule până la plata sumei respective.
Pentru "creşterea gradului de intransigenţă" a legii în cazul vehiculelor care circulă cu viteză mai mare decât cea legală, vor fi majorate gradual, în funcţie de cuantumul vitezei, atât durata de suspendare a permisului, cât şi cuantumul amenzii, iar şoferii care vor să beneficieze de reducerea duratei de suspendare a permisului vor putea opta pentru programe de reabilitare consiliere psihologică, pentru cursuri de conducere defensivă/preventivă sau pentru efectuarea în spitale a unui "stagiu de asistare a victimelor accidentelor rutiere". Procedura de examinare pentru acordarea permisului de conducere va fi si ea modificată, în sensul unei evaluări "mai ample", inclusiv medico-psihologice, a abilităţilor de conducere, nu doar cu verificarea cunoaşterii legislaţiei şi a abilităţii de a efectua anumite manevre în trafic.
Exista si o prevedere care introduce inspecţia tehnica de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere.
Conform statisticilor MAI, estimarea pierderilor economice şi sociale cauzate de accidentele rutiere indică o valoare de aproximativ 1,5% din Produsul Intern Brut. Totodata, amenzile aplicate conform regimului circulaţiei sunt estimate la peste 450 milioane lei anual, cu un grad de încasare de doar 40%( faţă de peste 90% în alte state UE).
(21.02.2012)
FIRMULITA CARE DISTRIBUIE GAZE LA SIGHETUL MARMATIEI ESTE DETINUTA DE UN OFF-SHORE CIPRIOT
SI A RAPORTAT LA MFP PIERDERI DE 800.000 EURO
Compania Berg Sistem Gaz, care se ocupă de distribuirea gazelor în Sighetu Marmaţiei, şi al cărei director local a fost grav rănit în explozia de duminica dimineata, de la clubul Euphobia, este o firmă mică, cu sediul declarat în trei camere de pe bulevardul Carol, din Bucureşti. Deţinută în proporţie de 99,68% de Anumersus Co. Ltd., un offshore înregistrat la Limassol, în Cipru, şi care nu plăteşte taxe statului român, firma a fost cumpărată în 2010 de la cei trei foşti acţionari, Vasile Grigorescu, Veniamin Ionuţ Dojana şi Dan Radu Nicoară. În acţionariatul actual mai apare, cu 0,32%, Gheorghe Belean. Începând cu 18 octombrie 2011, administratorul acestei firme este Costin Berevoianu, consilier al primarului Capitalei, Sorin Oprescu, care a condus ARBAC (Administraţia Apă-Canal din Bucureşti), postură din care negocia amenzi şi contracte cu Apa Nova.
Costin Berevoianu sustine ca societatea Berg Sistem Gaz a concesionat, de la Ministerul Economiei, serviciile de distribuţie de gaz în Sighetu Marmaţiei şi a primit licenţa să procedeze la fel în două localităţi vecine - Vadu Izei şi Sarasău. Practic, firma funcţionează ca un intermediar, care în plus construieşte şi ţevile de gaz din localitate. Preia gazul de la compania EON Gaz, din reţeaua naţională de transport deţinută de Transgaz şi îl bagă în reţeaua proprie, livrându-l către consumatori la un preţ stabilit de firmă. La încheierea contractului de concesiune, reţeaua de ţevi va intra în proprietatea statului. Reţeaua de gaz construită de Berg Sistem Gaz la Sighetu Marmaţiei are aproximativ 45 de kilometri de ţevi şi deserveşte în jur de 2.500 de abonaţi. Înainte de investiţie, nu exista reţea de gaz în localitate. "Mai avem de realizat cam 25-30 de kilometri ca să încheiem obligaţiile de investiţii", a declarat Berevoianu.
În 2010, societatea Berg Sistem Gaz a declarat pierderi de aproximativ 800.000 de euro la Ministerul Finanţelor.
"ESTE POSIBIL CA O CONDUCTA SA SE FI FISURAT IDN CAUZA GERULUI"
Costin Berevoianu, care la ora aceasta se află la Sighetu Marmaţiei, pentru a participa la anchetarea exploziilor, spune că ţevile de gaz din zona deflagraţiei sunt relativ noi, pentru că reţeaua a fost construită în 2006.
Echipa de la Berg Sistem Gaz a identificat scurgerea de gaz în intersecţia străzii Corneliu Coposu (unde se află imobilul care găzduieşte clubul Euophobia) cu strada Gheorghe Şincai, după ce a decopertat asfaltul din perimetru. "Este o pierdere de gaz la o ţeavă de 90 de milimetri. În zonă nu s-a lucrat recent, dar au loc controale anuale, e un grafic regulat de lucrări. Este foarte posibil ca în urma gerului din ultima perioadă, o conductă să se fi fisurat. Nu sunt ţevi din cele vechi, de oţel, sunt din astea noi de polietilenă", a explicat Costin Berevoianu.
El a adăugat că ipoteza ca gazul să se fi acumulat pe o perioadă mai mare de timp nu este plauzibilă, pentru că "cineva ar fi sesizat mirosul. Gazul de distribuţie este odorizat special pentru a evita astfel de incidente". Cu toate acestea, unii martori la explozie au declarat că nimeni nu a simţit miros de gaz în zonă.
RANITII DE LA SIGHETUL MARMATIEI SUNT IN STARE GRAVA
Cele 17 persoane ranite sambata noaptea si duminica dimineata in exploziile de la Sighetu Marmatiei, internate la Spitalul de Arsi din Capitala vor fi operate incepand de maine. 10 dintre acestea sunt in stare stabila, iar reprezentantul firmei de gaze este in stare foarte grava, intubata, avand arsuri pe 90% din suprafata corpului si arsuri de cai respiratorii, a declarat, azi, managerul unitatii medicale, Vitalie Stan.
La Spitalul de Arsi din Capitala sunt internate sase din cele sapte tinere ranite in urma primei explozii si alti cinci pacienti adusi dupa cea de-a doua explozie, respectiv doi pompieri, doi angajati ai societatii de gaze si notarul care avea biroul deasupra discotecii unde a avut loc explozia sambata noaptea. Medicul Vitalie Stan a mai spus ca trei pacienti sunt in sectia de Terapie Intensiva, restul sunt in sectia de Arsuri. El a precizat ca toti au arsuri de diferite grade si de cai respiratorii superioare, intrucat explozia s-a produs in spatiu inchis. Cei 11 au fost reevaluati astazi dimineata, stabilindu-se un plan de interventii chirurgicale.
Astfel, cele sase fete ranite in prima explozie nu vor fi operate, intrucat sunt foarte tinere, iar pielea arsa se poate autoregenera mai usor. In celelalte cazuri vor fi prelevate portiuni de piele, de regula de pe coapse, care vor fi transplantate in zonele arse.
Impreuna cu cei 11 raniti in explozia de la Sighetu Marmatiei, la Spitalul de Arsi a fost adus si un barbat din Abrud ranit in urma exploziei unei butelii. Starea acestuia este foarte grava, nu respira singur, iar un rinichi nu ii functioneaza, a precizat Vitalie Stan.
Ministrul Administratiei si Internelor, Gabriel Berca, i-a vizitat duminica seara la Spitalul de Arsi din Bucuresti pe politistii si pompierii care au suferit arsuri in urma exploziei de la Sighetul Marmatiei.
Parchetul Tribunalului Maramures face cercetari sub aspectul comiterii infractiunilor de vatamare corporala din culpa, distrugere si la legea protectiei muncii, intrucat a doua explozie s-a produs cand erau in local angajatii de la ISU, ai Politiei, de la Gaze, care vroiau sa investigheze modul cum s-a produs deflagratia de sambata spre duminica.
Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, care a fost director Distrigaz, a declarat pentru presa locala ca a doua deflagratie de la Sighetu Marmatiei putea fi evitata daca se respectau normele de lucru si ca procedurile de interventie dupa prima explozie nu au fost respectate. Inspectorul general de stat de la Inspectia Muncii, Dantes Nicolae Bratu, a declarat ca primele date in cazul celei de-a doua explozii de la Sighetu Marmatiei arata ca ar fi fost incalcata o regula elementara, si anume nu ar fi fost intrerupta furnizarea cu gaze si electricitate in cladire (foto). Prefectul de Maramures, Alexandru Pocol, a declarat ca cea de-a doua explozie s-a produs chiar in momentul in care seful companiei de gaze din Sighetu Marmatiei a semnalat cu detectorul prezenta gazului.
(20.02.2012)
Costin Berevoianu sustine ca societatea Berg Sistem Gaz a concesionat, de la Ministerul Economiei, serviciile de distribuţie de gaz în Sighetu Marmaţiei şi a primit licenţa să procedeze la fel în două localităţi vecine - Vadu Izei şi Sarasău. Practic, firma funcţionează ca un intermediar, care în plus construieşte şi ţevile de gaz din localitate. Preia gazul de la compania EON Gaz, din reţeaua naţională de transport deţinută de Transgaz şi îl bagă în reţeaua proprie, livrându-l către consumatori la un preţ stabilit de firmă. La încheierea contractului de concesiune, reţeaua de ţevi va intra în proprietatea statului. Reţeaua de gaz construită de Berg Sistem Gaz la Sighetu Marmaţiei are aproximativ 45 de kilometri de ţevi şi deserveşte în jur de 2.500 de abonaţi. Înainte de investiţie, nu exista reţea de gaz în localitate. "Mai avem de realizat cam 25-30 de kilometri ca să încheiem obligaţiile de investiţii", a declarat Berevoianu.
În 2010, societatea Berg Sistem Gaz a declarat pierderi de aproximativ 800.000 de euro la Ministerul Finanţelor.
"ESTE POSIBIL CA O CONDUCTA SA SE FI FISURAT IDN CAUZA GERULUI"
Costin Berevoianu, care la ora aceasta se află la Sighetu Marmaţiei, pentru a participa la anchetarea exploziilor, spune că ţevile de gaz din zona deflagraţiei sunt relativ noi, pentru că reţeaua a fost construită în 2006.
Echipa de la Berg Sistem Gaz a identificat scurgerea de gaz în intersecţia străzii Corneliu Coposu (unde se află imobilul care găzduieşte clubul Euophobia) cu strada Gheorghe Şincai, după ce a decopertat asfaltul din perimetru. "Este o pierdere de gaz la o ţeavă de 90 de milimetri. În zonă nu s-a lucrat recent, dar au loc controale anuale, e un grafic regulat de lucrări. Este foarte posibil ca în urma gerului din ultima perioadă, o conductă să se fi fisurat. Nu sunt ţevi din cele vechi, de oţel, sunt din astea noi de polietilenă", a explicat Costin Berevoianu.
El a adăugat că ipoteza ca gazul să se fi acumulat pe o perioadă mai mare de timp nu este plauzibilă, pentru că "cineva ar fi sesizat mirosul. Gazul de distribuţie este odorizat special pentru a evita astfel de incidente". Cu toate acestea, unii martori la explozie au declarat că nimeni nu a simţit miros de gaz în zonă.
RANITII DE LA SIGHETUL MARMATIEI SUNT IN STARE GRAVA
Cele 17 persoane ranite sambata noaptea si duminica dimineata in exploziile de la Sighetu Marmatiei, internate la Spitalul de Arsi din Capitala vor fi operate incepand de maine. 10 dintre acestea sunt in stare stabila, iar reprezentantul firmei de gaze este in stare foarte grava, intubata, avand arsuri pe 90% din suprafata corpului si arsuri de cai respiratorii, a declarat, azi, managerul unitatii medicale, Vitalie Stan.
La Spitalul de Arsi din Capitala sunt internate sase din cele sapte tinere ranite in urma primei explozii si alti cinci pacienti adusi dupa cea de-a doua explozie, respectiv doi pompieri, doi angajati ai societatii de gaze si notarul care avea biroul deasupra discotecii unde a avut loc explozia sambata noaptea. Medicul Vitalie Stan a mai spus ca trei pacienti sunt in sectia de Terapie Intensiva, restul sunt in sectia de Arsuri. El a precizat ca toti au arsuri de diferite grade si de cai respiratorii superioare, intrucat explozia s-a produs in spatiu inchis. Cei 11 au fost reevaluati astazi dimineata, stabilindu-se un plan de interventii chirurgicale.
Astfel, cele sase fete ranite in prima explozie nu vor fi operate, intrucat sunt foarte tinere, iar pielea arsa se poate autoregenera mai usor. In celelalte cazuri vor fi prelevate portiuni de piele, de regula de pe coapse, care vor fi transplantate in zonele arse.
Impreuna cu cei 11 raniti in explozia de la Sighetu Marmatiei, la Spitalul de Arsi a fost adus si un barbat din Abrud ranit in urma exploziei unei butelii. Starea acestuia este foarte grava, nu respira singur, iar un rinichi nu ii functioneaza, a precizat Vitalie Stan.
Ministrul Administratiei si Internelor, Gabriel Berca, i-a vizitat duminica seara la Spitalul de Arsi din Bucuresti pe politistii si pompierii care au suferit arsuri in urma exploziei de la Sighetul Marmatiei.
Parchetul Tribunalului Maramures face cercetari sub aspectul comiterii infractiunilor de vatamare corporala din culpa, distrugere si la legea protectiei muncii, intrucat a doua explozie s-a produs cand erau in local angajatii de la ISU, ai Politiei, de la Gaze, care vroiau sa investigheze modul cum s-a produs deflagratia de sambata spre duminica.
Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, care a fost director Distrigaz, a declarat pentru presa locala ca a doua deflagratie de la Sighetu Marmatiei putea fi evitata daca se respectau normele de lucru si ca procedurile de interventie dupa prima explozie nu au fost respectate. Inspectorul general de stat de la Inspectia Muncii, Dantes Nicolae Bratu, a declarat ca primele date in cazul celei de-a doua explozii de la Sighetu Marmatiei arata ca ar fi fost incalcata o regula elementara, si anume nu ar fi fost intrerupta furnizarea cu gaze si electricitate in cladire (foto). Prefectul de Maramures, Alexandru Pocol, a declarat ca cea de-a doua explozie s-a produs chiar in momentul in care seful companiei de gaze din Sighetu Marmatiei a semnalat cu detectorul prezenta gazului.
(20.02.2012)
NU AVEM BANI DE MANCARE, DAR GASIM PENTRU "APARARE"
ROMANIA PLATESTE 25,9 MILIOANE EURO PENTRU SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE TERESTRA AL NATO
In timp ce Guvernul se chinuie sa faca rost finantari in vederea acoperirii deficitelor, fie din imprumuturi externe, fie din majorarea taxelor si impozitelor sau din taierea veniturilor populatiei, Romania s-a angajat sa plateasca 25,28 milioane euro la Sistemul de supraveghere terestră al NATO (Allied Ground Surveillance/AGS), destinat să monitorizeze suprafaţa terestră cu ajutorul unor sisteme radar ce vor fi instalate pe un număr de platforme aeriene. La proiect participă în prezent 13 state NATO (Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia şi SUA), care contribuie cu 1,2 miliarde euro la achiziţia sistemului respectiv. Aderarea României la acest program de inzestrare militara al NATO a fost aprobată prin HG 1498/02.12.2009, iar contribuţia ţării noaste reprezinta circa 2% din costul total al proiectului, suma de urmeaza a fi plătită eşalonat până în anul 2016.
Allied Ground Surveillance/AGS face parte din pachetul de capabilităţi prioritare pe care NATO a decis să le dezvolte cu prilejul Summit-ului de la Lisabona. Având în vedere capacităţile sale tehnice deosebit de avansate, această capabilitate este considerată la nivelul NATO un instrument vital pentru desfăşurarea operaţiilor aliate, experienţa militară din Libia demonstrând necesitatea acestui sistem pentru a impune în termen cât mai scurt superioritatea strategică a NATO în teatrul de operaţii. Semnarea contractului de achiziţie este aşteptată în cursul anului 2012, iar sistemul urmează să devină pe deplin operaţional în anul 2017.
Ministerul Afacerilor Externe considera ca prin participarea financiara la proiect, România este în măsură să integreze elementele naţionale de apărare în sistemul AGS si sa aiba acces la date şi informaţii deosebit de relevante. de remarcat faptul ca Franţa şi Marea Britanie au decis să se asocieze programului AGS, dar fără a-l finanţa, deoarece ele dezvoltă capacităţi similare.
Armatele franceză şi britanică vor contribui la acest program cu avionul britanic fără pilot Sentinel şi cu viitorul sistem francez Heron, care se bazează pe o tehnologie israeliană.
In afara participarii la acest proiect NATO, Romania va mai participa, alaturi de alte 12 state mebre ale Aliantei Nord-Atlantice (Germania, Bulgaria, Estonia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi SUA), cu suma de 3 miliarde de euro pentru a achiziţiona şi a opera în comun cinci avioane fără pilot de tip Global Hawk, fabricate de compania americană Northrop Grumman, în cadrul unui ambiţios program de supraveghere aeriană în Europa.
(17.02.2012)
Allied Ground Surveillance/AGS face parte din pachetul de capabilităţi prioritare pe care NATO a decis să le dezvolte cu prilejul Summit-ului de la Lisabona. Având în vedere capacităţile sale tehnice deosebit de avansate, această capabilitate este considerată la nivelul NATO un instrument vital pentru desfăşurarea operaţiilor aliate, experienţa militară din Libia demonstrând necesitatea acestui sistem pentru a impune în termen cât mai scurt superioritatea strategică a NATO în teatrul de operaţii. Semnarea contractului de achiziţie este aşteptată în cursul anului 2012, iar sistemul urmează să devină pe deplin operaţional în anul 2017.
Ministerul Afacerilor Externe considera ca prin participarea financiara la proiect, România este în măsură să integreze elementele naţionale de apărare în sistemul AGS si sa aiba acces la date şi informaţii deosebit de relevante. de remarcat faptul ca Franţa şi Marea Britanie au decis să se asocieze programului AGS, dar fără a-l finanţa, deoarece ele dezvoltă capacităţi similare.
Armatele franceză şi britanică vor contribui la acest program cu avionul britanic fără pilot Sentinel şi cu viitorul sistem francez Heron, care se bazează pe o tehnologie israeliană.
In afara participarii la acest proiect NATO, Romania va mai participa, alaturi de alte 12 state mebre ale Aliantei Nord-Atlantice (Germania, Bulgaria, Estonia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi SUA), cu suma de 3 miliarde de euro pentru a achiziţiona şi a opera în comun cinci avioane fără pilot de tip Global Hawk, fabricate de compania americană Northrop Grumman, în cadrul unui ambiţios program de supraveghere aeriană în Europa.
(17.02.2012)
PENTRU DATORII BUGETARE DE 1,2 MILIOANE DE EURO, FISCUL OPRESTE "BINGO METROPOLIS"
FINANTELE II LASA SOMERI PE TOCIU SI PALADE
Bingo Metropolis de duminică, transmis de Antena 1, ar putea să nu mai aibă loc, deoarece Comisia de autorizare a jocurilor de noroc din Ministerul Finanţelor Publice, prezidată de chiar ministrului Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a decis, astazi, in unanimitate de voturi (7), retragerea licentei de functionare a companiei SC Phoenix Games SRL, organizatoare a jocului, ca urmare a faptului ca aceasta are datori de peste 1,2 milioane de euro la bugetul de stat. ANAF a mai decis si poprirea conturilor şi sechestrarea bunurilor firmei. Licenta SC Phoenix Games SRL pentru organizarea jocurilor de noroc - bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune avea o perioada de valabilitate intre 1 septembrie 2009 - 31 august 2014. Organizatorii Bingo Metropolis ar putea totusi continua jocul daca vor obţine în instanţă o ordonanţa preşedinţiala, care să le ofere posibilitatea să meargă înainte până cand o instanta va decide definitiv şi irevocabil pe tema deciziei MFP de revocare licenţei de functionare.
"Am retras licenta de functionare societatii organizatoare a jocului BINGO Metropolis, dupa ce aceasta firma a inregistrat debite neachitate la bugetul de stat. Masura intra in vigoare dupa ce Secretariatul Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc o va transmite contribuabilului", a declarat presedintele ANAF Sorin Blejnar. În momentul de faţă, potrivit legislaţiei în vigoare, SC Phoenix Games SRL nu mai poate organiza acest joc. O excepţie ar fi obţinerea în instanţă a unei ordonanţe preşedinţiale, care să le ofere posibilitatea să meargă înainte cu jocul, până decide instanţa definitiv şi irevocabil revocarea licenţei. Potrivit legii, în momentul în care se va decide definitiv şi irevocabil de către instanţă revocarea licenţei, SC Phoenix Games SRL nu va mai aveadreptul să primească licenţă pentru astfel de jocuri vreme de un an.
Întrebat cum comentează decizia comisiei, Radu Chifa, unul dintre acţionarii firmei SC Phoenix Games SRL, a declarat: "Aştept să primesc oficial decizia comisiei, după care o vom ataca în instanţă. Decizia comisiei mă surprinde, pentru că noi am garantat datoria cu o serie de bunuri care depăşesc valoarea datoriei, dar lucrul ăsta nu ne-a fost luat în calcul de către membrii comisiei”. Întrebat dacă jocul de duminică, Bingo Metropolis, se va mai ţine în actualele condiţii, Chifa ne-a dat un răspuns vag: „Încă nu am primit oficial decizia comisiei”. El nu a putut preciza câte bilete au fost vândute pentru jocul de duminică, unde într-un promo se anunţau premii de două milioane de euro.
DATORII DE 1,2 MILIOANE EURO, GARANTATE CU 850 DE "PACANELE"
SC Phoenix Games SRL (firma care organizeaza Bingo Metropolis) are o colaborare cu postul de televiziune Antena1 din toamna anului 2009. Programata initial duminica seara, aceasta a fost reprogramata in cursul zilei. In 2009, audienta medie a emisiunii era de aproape 700.000 de telespectatori, in vreme ce in ianuarie 2012 audienta in mediul urban a fost de 338.000 de telespectatori.
Potrivit datelor oficiale de la Finante, SC Phoenix Games SRL (firma care organizeaza Bingo Metropolis) are 3.563 angajati si a inregistrat in anul 2010 o pierdere de 16.842.245 lei, la o cifra de afaceri de peste 84 milioane de lei. Datoriile catre stat ale organizatorilor Bingo Metropolis depasesc 1,2 milioane euro. Bunurile cu care a garantat SC Phoenix Games SRL datoria la bugetul de stat sunt 850 de aparate electronice de joc (“păcănele”), care aparţin insa SC Metropolis Group SRL, deţinută de cei doi acţionari ai SC Phoenix Games SRL.
Potrivit legislaţiei jocurilor de joroc, o firmă care înregistrează datorii la bugetul de stat şi nu le achită în 30 de zile de la termenul scadent, atunci Comisia din cadrul MFP poate decide revocarea licenţei de joc. Datoria SC Phoenix Games SRL datează din octombrie 2011, de când ANAF a decis poprirea conturilor şi sechestrarea bunurilor firmei.
(16.02.2012)
"Am retras licenta de functionare societatii organizatoare a jocului BINGO Metropolis, dupa ce aceasta firma a inregistrat debite neachitate la bugetul de stat. Masura intra in vigoare dupa ce Secretariatul Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc o va transmite contribuabilului", a declarat presedintele ANAF Sorin Blejnar. În momentul de faţă, potrivit legislaţiei în vigoare, SC Phoenix Games SRL nu mai poate organiza acest joc. O excepţie ar fi obţinerea în instanţă a unei ordonanţe preşedinţiale, care să le ofere posibilitatea să meargă înainte cu jocul, până decide instanţa definitiv şi irevocabil revocarea licenţei. Potrivit legii, în momentul în care se va decide definitiv şi irevocabil de către instanţă revocarea licenţei, SC Phoenix Games SRL nu va mai aveadreptul să primească licenţă pentru astfel de jocuri vreme de un an.
Întrebat cum comentează decizia comisiei, Radu Chifa, unul dintre acţionarii firmei SC Phoenix Games SRL, a declarat: "Aştept să primesc oficial decizia comisiei, după care o vom ataca în instanţă. Decizia comisiei mă surprinde, pentru că noi am garantat datoria cu o serie de bunuri care depăşesc valoarea datoriei, dar lucrul ăsta nu ne-a fost luat în calcul de către membrii comisiei”. Întrebat dacă jocul de duminică, Bingo Metropolis, se va mai ţine în actualele condiţii, Chifa ne-a dat un răspuns vag: „Încă nu am primit oficial decizia comisiei”. El nu a putut preciza câte bilete au fost vândute pentru jocul de duminică, unde într-un promo se anunţau premii de două milioane de euro.
DATORII DE 1,2 MILIOANE EURO, GARANTATE CU 850 DE "PACANELE"
SC Phoenix Games SRL (firma care organizeaza Bingo Metropolis) are o colaborare cu postul de televiziune Antena1 din toamna anului 2009. Programata initial duminica seara, aceasta a fost reprogramata in cursul zilei. In 2009, audienta medie a emisiunii era de aproape 700.000 de telespectatori, in vreme ce in ianuarie 2012 audienta in mediul urban a fost de 338.000 de telespectatori.
Potrivit datelor oficiale de la Finante, SC Phoenix Games SRL (firma care organizeaza Bingo Metropolis) are 3.563 angajati si a inregistrat in anul 2010 o pierdere de 16.842.245 lei, la o cifra de afaceri de peste 84 milioane de lei. Datoriile catre stat ale organizatorilor Bingo Metropolis depasesc 1,2 milioane euro. Bunurile cu care a garantat SC Phoenix Games SRL datoria la bugetul de stat sunt 850 de aparate electronice de joc (“păcănele”), care aparţin insa SC Metropolis Group SRL, deţinută de cei doi acţionari ai SC Phoenix Games SRL.
Potrivit legislaţiei jocurilor de joroc, o firmă care înregistrează datorii la bugetul de stat şi nu le achită în 30 de zile de la termenul scadent, atunci Comisia din cadrul MFP poate decide revocarea licenţei de joc. Datoria SC Phoenix Games SRL datează din octombrie 2011, de când ANAF a decis poprirea conturilor şi sechestrarea bunurilor firmei.
(16.02.2012)
GEST DE DEMNITATE, PEDEPSIT DRASTIC DE ARMATA
LOCOTENENTUL CARE A PROTESTAT IN UNIFORMA
IN PIATA UNIVERSITATII A FOST TRECUT IN REZERVA
Locotenentul Alexandru Gheorghe, care a avut curajul sa protesteze în uniformă militară în data de 23 ianuarie in Piaţa Unirii din Bucureşti, a fost trecut, astazi, în rezervă. Flotila 71 Aeriană din Câmpia Turzii a confirmat că în Consiliul de judecată al apelului, reunit azi în şedinţă, pentru soluţionarea cererii de apel formulată de locotenentul Gheorghe Alexandru, împotriva Hotărârii Consiliului de judecată al ofiţerilor, pronunţată la data de 6 februarie, a decis menţinerea hotărârii iniţiale, respectiv "vinovat, cu propunerea de trecere în rezervă". Potrivit prevederilor legale, Consiliul a fost format din trei ofiţeri, dintre care doi colegi de unitate ai locotenentului Gheorghe Alexandru şi unul de la Statul Major al Forţelor Aeriene. Decizia a fost luată în unanimitate, iar la şedinţă şi la pronunţare a fost prezent ofiţerul, care a formulat cererea de apel ce urmeaza a fi judecata în contencios, la Curtea de Apel Cluj.
"DECIZIE ILEGALA, LOVITA DE NULITATE"
Ion Panaitescu, avocatul lui Alexandru Gheorghe, a declarat că "decizia este ilegală şi că va fi atacată în contencios, la Curtea de Apel Cluj". "Hotărârile acestor fantomatice colegii de judecată sunt lovite de nulitate, pentru că aceste consilii şi complete s-au întrunit în mod ilegal", a mai spus Panaitescu.
Conform rezultatelor Consiliului de judecata, locotenentul a incalcat prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare si a altor prevederi ale regulamentelor militare. Faptele pentru care locotenentul Gheorghe Alexandru a fost gasit vinovat de catre Consiliul de judecata al ofiterilor din Flotila 71 Aeriana sunt urmatoarele:
- participarea in data de 23.01.2012 la mitingul din Piata Universitatii-Municipiul Bucuresti, fapta interzisa
- purtarea uniformei militare pe timpul participarii la miting
- neinstiintarea comandantului despre deplasarea si in alte localitati pe timpul parasirii garnizoanei
REVOLTAT CA "OMUL SIMPLU SI MUNCITOR ESTE BATJOCORITI DE NULITATI ABSOLUTE"
Alexandru Gheorghe (27 ani) lucrează de 8 ani în armată. In data de 23 ianuarie 2012, el s-a alaturat protestului din Piata Universitatii "din respect pentru această naţiune" şi pentru a demonstra protestatarilor că "Armata nu i-a părăsit". El afirma ca are 3100 de lei leafa, se afla pe functie de maior in cadrul unitatii din care face parte, si a declarat atunci ca stie foarte clar ce repercursiuni are gest sau.
"Am un salariu foarte bun, 31 de miloane de lei vechi pe lună. Deci nu banii m-au adus aici, ci dorinţa de demnitate. Aici sunt părinţii mei, sunt fraţii mei sunt rudele mele. Nu mai suport să fim călcaţi în picioare. Am lăsat un document de 12 pagini, pe un stick, unor apropiaţi. El este manifestul meu. Nu mi-e frică, eu aş fi putut fi în Afganistan acum, dar îmi iau măsuri de precauţie pentru a se afla adevărul. Am venit aici din acelaşi motiv pentru care oamenii sunt aici. Raed Arafat este pentru mine un erou. (...) Colegii mei nu au curaj să vorbească. Au familii, copii şi credite în bănci. Eu am depus jurământul în faţa cetăţenilor, nu în faţa actualei puteri. Eu îmi asum răspunderea pentru ceea ce fac acum! Am venit cu trenul si m-am hotarat in urma a ceea ce se intampla in toata tara. Ceea ce fac eu nu e un protest, e o luare de atitudine. Vreau sa arat ca mai exista patrioti care sunt dispusi sa riste totul pentru tara. Ce risc? Asta se va vedea din momentul in care voi primi urmatoarele ordine. Ei sunt in continuare sefii mei directi, atata timp cand nu primesc alte dispozitii. Din acel moment nu voi mai fi ofiter. Am considerat ca ecoul cel mai mare al gestului meu va fi de aici, din Bucuresti.
Eu nu scandez împotriva lui Traian Băsescu. Legal, el este comandantul suprem, dar deasupra lui este poporul", a declarat in Piata Universitatii tanarul locotenent. El s-a mai aratat revoltat că omul simplu şi muncitor este batjocorit, iar "deasupra lui s-au ridicat nulităţi absolute" . "Dincolo de reducerea salariilor românii au nevoie de demnitate !", a mai spus ofiterul Alexandru Gheorghe.
(15.02.2012)
"DECIZIE ILEGALA, LOVITA DE NULITATE"
Ion Panaitescu, avocatul lui Alexandru Gheorghe, a declarat că "decizia este ilegală şi că va fi atacată în contencios, la Curtea de Apel Cluj". "Hotărârile acestor fantomatice colegii de judecată sunt lovite de nulitate, pentru că aceste consilii şi complete s-au întrunit în mod ilegal", a mai spus Panaitescu.
Conform rezultatelor Consiliului de judecata, locotenentul a incalcat prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare si a altor prevederi ale regulamentelor militare. Faptele pentru care locotenentul Gheorghe Alexandru a fost gasit vinovat de catre Consiliul de judecata al ofiterilor din Flotila 71 Aeriana sunt urmatoarele:
- participarea in data de 23.01.2012 la mitingul din Piata Universitatii-Municipiul Bucuresti, fapta interzisa
- purtarea uniformei militare pe timpul participarii la miting
- neinstiintarea comandantului despre deplasarea si in alte localitati pe timpul parasirii garnizoanei
REVOLTAT CA "OMUL SIMPLU SI MUNCITOR ESTE BATJOCORITI DE NULITATI ABSOLUTE"
Alexandru Gheorghe (27 ani) lucrează de 8 ani în armată. In data de 23 ianuarie 2012, el s-a alaturat protestului din Piata Universitatii "din respect pentru această naţiune" şi pentru a demonstra protestatarilor că "Armata nu i-a părăsit". El afirma ca are 3100 de lei leafa, se afla pe functie de maior in cadrul unitatii din care face parte, si a declarat atunci ca stie foarte clar ce repercursiuni are gest sau.
"Am un salariu foarte bun, 31 de miloane de lei vechi pe lună. Deci nu banii m-au adus aici, ci dorinţa de demnitate. Aici sunt părinţii mei, sunt fraţii mei sunt rudele mele. Nu mai suport să fim călcaţi în picioare. Am lăsat un document de 12 pagini, pe un stick, unor apropiaţi. El este manifestul meu. Nu mi-e frică, eu aş fi putut fi în Afganistan acum, dar îmi iau măsuri de precauţie pentru a se afla adevărul. Am venit aici din acelaşi motiv pentru care oamenii sunt aici. Raed Arafat este pentru mine un erou. (...) Colegii mei nu au curaj să vorbească. Au familii, copii şi credite în bănci. Eu am depus jurământul în faţa cetăţenilor, nu în faţa actualei puteri. Eu îmi asum răspunderea pentru ceea ce fac acum! Am venit cu trenul si m-am hotarat in urma a ceea ce se intampla in toata tara. Ceea ce fac eu nu e un protest, e o luare de atitudine. Vreau sa arat ca mai exista patrioti care sunt dispusi sa riste totul pentru tara. Ce risc? Asta se va vedea din momentul in care voi primi urmatoarele ordine. Ei sunt in continuare sefii mei directi, atata timp cand nu primesc alte dispozitii. Din acel moment nu voi mai fi ofiter. Am considerat ca ecoul cel mai mare al gestului meu va fi de aici, din Bucuresti.
Eu nu scandez împotriva lui Traian Băsescu. Legal, el este comandantul suprem, dar deasupra lui este poporul", a declarat in Piata Universitatii tanarul locotenent. El s-a mai aratat revoltat că omul simplu şi muncitor este batjocorit, iar "deasupra lui s-au ridicat nulităţi absolute" . "Dincolo de reducerea salariilor românii au nevoie de demnitate !", a mai spus ofiterul Alexandru Gheorghe.
(15.02.2012)
REMES SI MURESAN, CONDAMNATI LA 3 ANI DE PUSCARIE CU EXECUTARE IN DOSARUL "CALTABOSUL"
Fostii ministri ai Agriculturii Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan au fost condamnati, astăzi, de către Înalta Curte de Casatie si Justitie, la câte trei ani de închisoare, cu executare, în Dosarul Caltabosul. In plus, Traian Remes a fost obligat sa restituie suma de 1.500 de lei si 1.500 euro. Afaceristul Gheorghe Ciorbă a fost, de asemenea, condamnat la executarea a un an si sase luni de închisoare. Instanta a mentinut sechestrul asupra casei lui Remes, din Baia Mare. Decizia nu este insa definitivă si poate fi atacată la completul de cinci judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Judecati pentru trafic, respectiv cumpărare de influentă, Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan au fost acuzati de procurorii DNA ca ar fi primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei si alti 15.000 euro de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, care vroia să câstige două contracte în valoare de 35 de miliarde de lei vechi. Conform procurorilor, intermediarul in aceasta afacere a fost Ioan Avram Muresan. Rechizitoriul mentioneaza ca pe lângă anumite produse traditionale pe care le-ar fi primit de la Ciorba, la Remes ar mai fi ajuns si un autoturism de lux, marca Audi, în valoare de 65.000 euro. În dosar au existat si înregistrări ambientale care au circulat si în mass-media, din care reiese că Decebal Traian Remes primea tuică si caltabosi.
În 6 octombrie 2007, procurorii l-au retinut pe Ioan Muresan, pentru 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucuresti cu propunerea arestării preventive. Instanta a dispus înlocuirea arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea. La 3 ianuarie 2008, aceasta masura a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi tara, valabilă până la 1 iulie 2008.
REMES SE CONSIDERA VICTIMA UNEI COMENZI POLITICE
Remes a declarat că se consideră victima unei comenzi politice, iar dosarul său a fost instrumentat în acest sens. Totodată, Remes a arătat că acesta este si motivul pentru care nu a dat o declaratie în faza urmăririi penale, în fata procurorilor DNA. Remes le-a spus magistratilor instantei supreme că va actiona in judecata Presedintia, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Televiziunea Româna, pentru a se stabili cine se face vinovat pentru scurgerea în mass-media a probelor audio si video, si care este scopul acestor scurgeri. Pe 10 martie 2008, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, apartinând lui Remes, în vederea confiscării sumelor care au reprezentat obiectul infractiunii de trafic de influentă.
De subliniat ca Ioan Avram Muresan a mai fost condamnat, în aprilie 2011, la sapte ani de închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri, dar nici această decizie nu este definitivă si irevocabilă.
(14.02.2012)
Judecati pentru trafic, respectiv cumpărare de influentă, Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan au fost acuzati de procurorii DNA ca ar fi primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei si alti 15.000 euro de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, care vroia să câstige două contracte în valoare de 35 de miliarde de lei vechi. Conform procurorilor, intermediarul in aceasta afacere a fost Ioan Avram Muresan. Rechizitoriul mentioneaza ca pe lângă anumite produse traditionale pe care le-ar fi primit de la Ciorba, la Remes ar mai fi ajuns si un autoturism de lux, marca Audi, în valoare de 65.000 euro. În dosar au existat si înregistrări ambientale care au circulat si în mass-media, din care reiese că Decebal Traian Remes primea tuică si caltabosi.
În 6 octombrie 2007, procurorii l-au retinut pe Ioan Muresan, pentru 24 de ore, acesta fiind prezentat Tribunalului Bucuresti cu propunerea arestării preventive. Instanta a dispus înlocuirea arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea. La 3 ianuarie 2008, aceasta masura a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi tara, valabilă până la 1 iulie 2008.
REMES SE CONSIDERA VICTIMA UNEI COMENZI POLITICE
Remes a declarat că se consideră victima unei comenzi politice, iar dosarul său a fost instrumentat în acest sens. Totodată, Remes a arătat că acesta este si motivul pentru care nu a dat o declaratie în faza urmăririi penale, în fata procurorilor DNA. Remes le-a spus magistratilor instantei supreme că va actiona in judecata Presedintia, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Televiziunea Româna, pentru a se stabili cine se face vinovat pentru scurgerea în mass-media a probelor audio si video, si care este scopul acestor scurgeri. Pe 10 martie 2008, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în municipiul Baia Mare, apartinând lui Remes, în vederea confiscării sumelor care au reprezentat obiectul infractiunii de trafic de influentă.
De subliniat ca Ioan Avram Muresan a mai fost condamnat, în aprilie 2011, la sapte ani de închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri, dar nici această decizie nu este definitivă si irevocabilă.
(14.02.2012)
VRANCEA SI BUZAU AU FOST INGROPATE SUB ZAPADA
20 DE JUDETE SI BUCURESTI, SUB COD PORTOCALIU
România se confruntă cu al treilea val de ninsori din acest an. Începând cu ora 12:00, toate judeţele din jumătatea sudică a ţării şi Dobrogea se vor afla sub avertizare cod portocaliu de ninsori abundente, valabilă până mâine la ora 14:00. Astfel, vor fi afectate municipiul Bucureşti şi judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Argeş, Olt, Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Prahova, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi, Brăila, Constanţa, Tulcea. În intervalul menţionat judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara şi Timis vor fi sub avertizare Cod galben de ninsori. Toate drumurile naţionale din judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Brăila, Vrancea, Tulcea şi Călăraşi au fost închise, astazi, începând cu ora 12.00, din cauza ninsorilor. Şase linii feroviare sunt închise în această dimineaţă din cauza ninsorii şi a viscolului, iar 214 trenuri sunt anulate. Pe alte 12 linii se circulă restricţionat.
Secretarul de stat al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru relaţia cu prefecturile, Mihai Capră, a declarat că 54 de localităţi sunt izolate, dintre care 21 în Vrancea, şi 94 de drumuri judeţene sunt blocate. Numărul oamenilor afectaţi de fenomenele meteorologice este estimat în aceste localităţi la 5.431. Pana acum au murit în total 74 de oameni prin hipotermie severă de la avertizarea de Cod galben de ger, emisă de meteorologi, până azi, majoritatea vicimelor fiind găsite în spaţii libere. Şase dintre cazuri au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.
Ministrul de Interne, Gabriel Berca, a declarat că nu a mai fost solicitată până la acest moment starea de alertă în alt judeţ decât Vrancea şi a reiterat apelul către preşedinţii consiliilor judeţene şi prefecţi să aibă o colaborare în teritoriu pentru a nu avea probleme.
Traficul pe drumul Naţional 7 Râmnicu Vâlcea-Sibiu este întrerupt între Brezoi şi Călimăneşti, la kilometrul 200, din cauza unei avalanşe de zăpadă de pe versanţi, precum şi la Călimăneşti, după ce un tir a derapat şi a blocat în totalitate şoseaua.
Zeci de tir-uri care au intrat în ţară prin vămile din Arad şi se îndreptau spre Capitală sau spre judeţe din sud au fost oprite de poliţişti, dimineaţă, în parcări din judeţul Hunedoara, în condiţiile în care ar fi trebuit să treacă prin zone unde drumurile sunt închise din cauza zăpezii. Si traficul rutier prin Vama Albiţa, cea mai importantă de pe graniţa de est a României, a fost închis pentru toate categoriile de autovehicule, din cauza ninsorilor puternice.
Peste 3.800 de unităţi de învăţământ sunt închise din cauza condiţiilor meteorologice. Numărul lor va creşte marţi când Prefectura Dolj şi ISMB au anunţat deja suspendarea cursurilor în respectivul judeţ şi în Capitală. Şcolile din judeţul Dolj, unde cursurile sunt întrerupte din cauza ninsorilor abundente, vor rămâne închise şi marţi. Cursurile din învăţământul preuniversitar sunt suspendate astazi şi maine în toate şcolile din judeţele Gorj, Giurgiu, Mehedinţi şi Vrancea, iar doar luni în unităţile de învăţământ din Olt, în timp ce în Buzău vor fi închise luni doar şcolile din mediul rural.
Primăria Capitalei a facut apel la bucureşteni să renunţe, pe cât posibil, să mai circule cu autoturismele proprii, să nu parcheze pe prima bandă de circulaţie şi să nu blocheze căile de acces pentru a facilita intervenţia operatorilor de deszăpezire.
Un avion care trebuia să plece de la Craiova înspre Timişoara a ieşit de pe pistă din cauza vizibilităţii reduse din timpul ninsorii. "Nu a mai văzut direcţia şi s-a dus uşor pe dreapta", a declarat directorul aeroportului, Mircea Dumitru. O pasageră a aeronavei a fost rănită la un picior, ea susţinând că pasagerii au fost nevoiţi să sară din avion, de teama unei explozii, existând miros de gaz.
De subliniat ca 15 maşini au fost suprinse de avalanşă pe DN 6, în zona Hidrocentralei Porţile de Fier 1, astfel ca traficul este în prezent blocat între Drobeta Turnu Severin şi Orşova.
(13.02.2012)
Secretarul de stat al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru relaţia cu prefecturile, Mihai Capră, a declarat că 54 de localităţi sunt izolate, dintre care 21 în Vrancea, şi 94 de drumuri judeţene sunt blocate. Numărul oamenilor afectaţi de fenomenele meteorologice este estimat în aceste localităţi la 5.431. Pana acum au murit în total 74 de oameni prin hipotermie severă de la avertizarea de Cod galben de ger, emisă de meteorologi, până azi, majoritatea vicimelor fiind găsite în spaţii libere. Şase dintre cazuri au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.
Ministrul de Interne, Gabriel Berca, a declarat că nu a mai fost solicitată până la acest moment starea de alertă în alt judeţ decât Vrancea şi a reiterat apelul către preşedinţii consiliilor judeţene şi prefecţi să aibă o colaborare în teritoriu pentru a nu avea probleme.
Traficul pe drumul Naţional 7 Râmnicu Vâlcea-Sibiu este întrerupt între Brezoi şi Călimăneşti, la kilometrul 200, din cauza unei avalanşe de zăpadă de pe versanţi, precum şi la Călimăneşti, după ce un tir a derapat şi a blocat în totalitate şoseaua.
Zeci de tir-uri care au intrat în ţară prin vămile din Arad şi se îndreptau spre Capitală sau spre judeţe din sud au fost oprite de poliţişti, dimineaţă, în parcări din judeţul Hunedoara, în condiţiile în care ar fi trebuit să treacă prin zone unde drumurile sunt închise din cauza zăpezii. Si traficul rutier prin Vama Albiţa, cea mai importantă de pe graniţa de est a României, a fost închis pentru toate categoriile de autovehicule, din cauza ninsorilor puternice.
Peste 3.800 de unităţi de învăţământ sunt închise din cauza condiţiilor meteorologice. Numărul lor va creşte marţi când Prefectura Dolj şi ISMB au anunţat deja suspendarea cursurilor în respectivul judeţ şi în Capitală. Şcolile din judeţul Dolj, unde cursurile sunt întrerupte din cauza ninsorilor abundente, vor rămâne închise şi marţi. Cursurile din învăţământul preuniversitar sunt suspendate astazi şi maine în toate şcolile din judeţele Gorj, Giurgiu, Mehedinţi şi Vrancea, iar doar luni în unităţile de învăţământ din Olt, în timp ce în Buzău vor fi închise luni doar şcolile din mediul rural.
Primăria Capitalei a facut apel la bucureşteni să renunţe, pe cât posibil, să mai circule cu autoturismele proprii, să nu parcheze pe prima bandă de circulaţie şi să nu blocheze căile de acces pentru a facilita intervenţia operatorilor de deszăpezire.
Un avion care trebuia să plece de la Craiova înspre Timişoara a ieşit de pe pistă din cauza vizibilităţii reduse din timpul ninsorii. "Nu a mai văzut direcţia şi s-a dus uşor pe dreapta", a declarat directorul aeroportului, Mircea Dumitru. O pasageră a aeronavei a fost rănită la un picior, ea susţinând că pasagerii au fost nevoiţi să sară din avion, de teama unei explozii, existând miros de gaz.
De subliniat ca 15 maşini au fost suprinse de avalanşă pe DN 6, în zona Hidrocentralei Porţile de Fier 1, astfel ca traficul este în prezent blocat între Drobeta Turnu Severin şi Orşova.
(13.02.2012)
BASESCU L-A RECUPERAT PE FUNERIU LA COTROCENI
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, astazi, decretul de numire a fosului ministru al Educaţiei Daniel Funeriu în funcţia de consilier prezidenţial. "Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat vineri, 10 februarie a.c., Decretul pentru numirea domnului Daniel Petru Funeriu în funcţia de consilier prezidenţial, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.
Funeriu a fost considerat "victimă colaterală" a schimbării echipei guvernamentale de către fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, într-un comentariu postat miercuri pe pagina sa de Facebook. "Chiar îmi pare rău de Funeriu. Dar aşa e la Revoluţie. Mai sunt şi victime colaterale!", este mesajul pe care l-a postat Lăzăroiu pe Facebook. Funeriu a mai lucrat la Cotroceni. Înainte de a deţine postul de ministru al Educaţiei, el a fost vicepreşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici în educaţie şi cercetare şi a participat la elaborarea noii legi a Educatiei, act normativ adoptat de guvernul Boc.
(10.02.2012)
Funeriu a fost considerat "victimă colaterală" a schimbării echipei guvernamentale de către fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, într-un comentariu postat miercuri pe pagina sa de Facebook. "Chiar îmi pare rău de Funeriu. Dar aşa e la Revoluţie. Mai sunt şi victime colaterale!", este mesajul pe care l-a postat Lăzăroiu pe Facebook. Funeriu a mai lucrat la Cotroceni. Înainte de a deţine postul de ministru al Educaţiei, el a fost vicepreşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici în educaţie şi cercetare şi a participat la elaborarea noii legi a Educatiei, act normativ adoptat de guvernul Boc.
(10.02.2012)
SENATORUL VOICU, OBLIGAT SA-I RAMBURSEZE
250.000 EURO LUI CASUNEANU
Tribunalul Bucureşti a constatat, printr-o decizie, existenţa unui împrumut între senatorul Cătălin Voicu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, de peste 250.000 de euro, sumă pe care Voicu a recunoscut-o şi este obligat să o restituie. La acest moment, decizia trebunalului poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la comunicare ei către părţile din dosar. Căşuneanu a introdus
la Tribunalul Bucureşti cererea prin care solicita returnarea banilor împrumutaţi senatorului Cătălin Voicu în luna februarie 2011, ea fiind judecată încă de la primul termen stabilit la 31 ianuarie 2012.
Tribunalul Bucureşti a decis ca senatorul Cătălin Voicu să-i restituie omului de afaceri Costel Căşuneanu sumele de 250.000 de lei şi 200.000 de euro, bani recunoscuţi ca fiind împrumutaţi de către demnitar de la Costel Căşuneanu.Cătălin Voicu şi Costel Căşuneanu, alături de fostul preşedinte al Secţiei Civile şi de Proprietate Intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Florin Costiniu, şi omul de afaceri Marius Locic sunt judecaţi într-un dosar de corupţie, de către instanţa supremă, acuzaţiile având legătură tocmai cu împrumutul constatat de Secţia civilă a Tribunalului Bucureşti.
Unul dintre avocaţii lui Cătălin Voicu, a declarat că Tribunalul Bucureşti a judecat cererea omului de afaceri Costel Căşuneanu prin prisma recunoaşterii tacite de către clientul său a împrumutului reclamat. Concret, senatorul Cătălin Voicu a recunoscut la tribunal banii pretinşi de către omul de afaceri. Întrebat cum se poate proba restituirea efectivă a acestor bani de către senator omului de afaceri, apărătorul lui Voicu a precizat că "nu se prea poate", dar că la acest moment există o decizie a unei instanţe civile, ce nu va fi contestată de către demnitar, astfel că ea va putea fi învestită cu formulă executorie de către Căşuneanu, care "dacă vrea o execută, sau poate nu". Avocatul nu a precizat dacă va folosi ca probă această decizie în dosarul de corupţie în care este judecat clientul său, arătând doar că "ea s-ar putea adăuga altor probe depuse de ei, care să probeze apărarea referitoare la aceste împrumuturi frecvente făcute de senator de la omul de afaceri".
CE SPUNE DNA IN DOSARUL VOICU
Senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Florin Costiniu, fost preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală a ICCJ, este judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, Costel Căşuneanu, asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacău, pentru cumpărare de influenţă, iar Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie. Aceştia au fost şi ei arestaţi preventiv, dar în 13 aprilie 2010 au fost puşi în libertate.
Procurorii afirmă că, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, "prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator", ar fi primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat. De asemenea, în luna august 2009, Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă
poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale. In acest dosar, senatorul Cătălin Voicu (PSD) a stat în arest preventiv din 30 martie 2010 până în 18 iulie 2011.
(09.02.2012)
la Tribunalul Bucureşti cererea prin care solicita returnarea banilor împrumutaţi senatorului Cătălin Voicu în luna februarie 2011, ea fiind judecată încă de la primul termen stabilit la 31 ianuarie 2012.
Tribunalul Bucureşti a decis ca senatorul Cătălin Voicu să-i restituie omului de afaceri Costel Căşuneanu sumele de 250.000 de lei şi 200.000 de euro, bani recunoscuţi ca fiind împrumutaţi de către demnitar de la Costel Căşuneanu.Cătălin Voicu şi Costel Căşuneanu, alături de fostul preşedinte al Secţiei Civile şi de Proprietate Intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Florin Costiniu, şi omul de afaceri Marius Locic sunt judecaţi într-un dosar de corupţie, de către instanţa supremă, acuzaţiile având legătură tocmai cu împrumutul constatat de Secţia civilă a Tribunalului Bucureşti.
Unul dintre avocaţii lui Cătălin Voicu, a declarat că Tribunalul Bucureşti a judecat cererea omului de afaceri Costel Căşuneanu prin prisma recunoaşterii tacite de către clientul său a împrumutului reclamat. Concret, senatorul Cătălin Voicu a recunoscut la tribunal banii pretinşi de către omul de afaceri. Întrebat cum se poate proba restituirea efectivă a acestor bani de către senator omului de afaceri, apărătorul lui Voicu a precizat că "nu se prea poate", dar că la acest moment există o decizie a unei instanţe civile, ce nu va fi contestată de către demnitar, astfel că ea va putea fi învestită cu formulă executorie de către Căşuneanu, care "dacă vrea o execută, sau poate nu". Avocatul nu a precizat dacă va folosi ca probă această decizie în dosarul de corupţie în care este judecat clientul său, arătând doar că "ea s-ar putea adăuga altor probe depuse de ei, care să probeze apărarea referitoare la aceste împrumuturi frecvente făcute de senator de la omul de afaceri".
CE SPUNE DNA IN DOSARUL VOICU
Senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Florin Costiniu, fost preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală a ICCJ, este judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, Costel Căşuneanu, asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacău, pentru cumpărare de influenţă, iar Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie. Aceştia au fost şi ei arestaţi preventiv, dar în 13 aprilie 2010 au fost puşi în libertate.
Procurorii afirmă că, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, "prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator", ar fi primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat. De asemenea, în luna august 2009, Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă
poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale. In acest dosar, senatorul Cătălin Voicu (PSD) a stat în arest preventiv din 30 martie 2010 până în 18 iulie 2011.
(09.02.2012)
INCOMPATIBILITATEA SI CONFLICTUL DE INTERESE NU SE VAD
CAND SUNT PORTOCALII
PROFU' DE SPORT CU DIPLOMA DE LA ECOLOGISTI
A PRIMIT AVIZUL PENTRU MINISTERUL LUI UDREA
Deputatul PDL Cristian Petrescu, absolventul de Educatie Fizica si Sport de la Universitatea Ecologica, a primit recomandarea comisiilor parlamentare pentru a deveni noul ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deşi Asociaţia Profesioniştilor de Turism din România, pe care o conduce, a primit aproximativ 1,7 milioane de euro de la ministerul pe care Petrescu urmează să îl preia de la Elena Udrea, pentru 7 proiecte de promovare a turismului românesc.
"Cu siguranţă îmi voi da demisia, nu doar din calitatea de preşedinte, ci şi din cea de membru. Contractele rămân, sunt nişte contracte în derulare, nu au de ce să nu continue. Pentru altele, Ministerul Finanţelor nu a alocat încă banii", a declarat Cristian Petrescu, la încheierea audierii în comisii, menţionând că demisia va avea loc "astăzi sau mâine".
Cu toate acestea, viitorul ministru nu consideră că se află într-un conflict de interese, deşi banii alocaţi de ministerul pe care îl va conduce vor curge în continuare pentru finanţarea proiectelor respective.
"Nu am eu contracte, ci Asociaţia Profesioniştilor de Turism, al cărei preşedinte sunt, până astăzi sau mâine, are aceste contracte pe programul operaţional regional. Contractele pe fonduri europene ştim foarte bine cu toţii cât de transparente sunt, cum se fac acele licitaţii. Nu am de ce să fiu într-un conflict de interese, vorbim de o asociaţie cu zeci de profesionişti recunoscuţi pe plan intern şi internaţional, eu sunt doar preşedintele. Nu eu derulez vreo procedură de achiziţie sau lucruri de genul acesta", a explicat Petrescu.
Mai mult, în apărarea sa şi a asociaţiei, viitorul ministru spune că Asociaţia "vine cu bani de acasă": "Asociaţia respectivă vine chiar cu o contribuţie proprie de 2% în acele programe. Nu e vorba că ar avea cineva un contract, ci din contră, se vine şi cu bani de acasă".
Şeful Comisiei de Administraţie Publică din Senat: "Sper să nu existe băieţi deştepţi şi în turism"
Colegii de Coaliţie care i-au dat votul de încredere lui Cristian Petrescu, în Comisiile reunite, spun fie că habar nu aveau de contractele de 1,7 milioane de euro ale Asociaţiei conduse de Petrescu, fie că nu consideră că acesta se află în conflict de interese, pentru că îşi va da demisia din Asociaţie.
Senatorul PDL Marius Necula, preşedintele Comisiei de Administraţie Publică, a declarat că nu ştia de contractele Asociaţiei conduse de Cristian Petrescu: "Sper să nu existe băieţi deştepţi şi în turism".
Deputatul PDL Clement Negruţ, din Comisia de Industrii şi Servicii, spune că a aflat abia acum, din presă, despre proiectele de turism ale lui Petrescu, desfăşurate pe finanţarea ministerului: "Partea cu incompatibilitatea o va stabili ANI (Agenţia Naţională de Integritate). Nu l-am întrebat nimic pentru că nu am considerat necesar să fac asta".
Vasile Gherasim: "Dacă sunt nişte obiective care nu se răsfrâng în buzunarul lui, atunci nu văd care ar fi conflictul de interese"
Deputatul PDL Vasile Gherasim, fostul primar al sectorului 1, spune că Petrescu nu are altă soluţie, decât să se retragă din funcţie. Totuşi, el nu este convins că există un conflict de interese. "Dacă există un conflict de interese, el are posibilitatea să se retragă din Asociaţie şi să dea libertate celor care se ocupă de continuarea proiectelor. Trebuie să se retragă, altă soluţie nu există. Depinde foarte mult, într-un conflict de interese, în ce măsură el este un beneficiar material al proiectelor respective. El poate face parte din Asociaţie şi beneficiul său să fie zero", a declarat Gherasim. "Dacă sunt nişte obiective care nu se răsfrâng în buzunarul lui, atunci nu văd care ar fi conflictul de interese. Personal, eu nu cred că ar face aşa ceva, e un tip destul de sobru", mai spune Vasile Gherasim.
Deputatul PDL Alin Trăşculescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, nu crede nici el că viitorul ministru are vreo problemă: "Nu poate fi vorba de conflict de interese. El deja a anunţat că renunţă (la preşedinţia Asociaţiei). Procedura de acordare a fondurilor europene este transparentă".
Deputatul Aurel Vainer, din partea minorităţilor, spune că e normal ca Petrescu să deruleze astfel de proiecte. "El vine din sectorul privat. Este normal să aibă experienţă în atragerea fondurilor europene. Nu cred că este în conflict de interese, probabil deja a renunţat la firmă. Sau va renunţa. Legea nu-i permite", a declarat Vainer.
Petrescu: "Voi fi un continuator a tot ce a făcut Elena Udrea"
Cristian Petrescu a explicat Comisiilor că nu are prea mult spaţiu de manevră la minister, pentru că bugetul a fost deja aprobat, iar proiectele majore sunt deja în derulare: "Eu voi fi un continuator a tot ce a făcut Elena Udrea şi a investiţiilor făcute de dânsa. Vom continua procesul de branding. România are nevoie de acest brand".
(08.02.2012)
"Cu siguranţă îmi voi da demisia, nu doar din calitatea de preşedinte, ci şi din cea de membru. Contractele rămân, sunt nişte contracte în derulare, nu au de ce să nu continue. Pentru altele, Ministerul Finanţelor nu a alocat încă banii", a declarat Cristian Petrescu, la încheierea audierii în comisii, menţionând că demisia va avea loc "astăzi sau mâine".
Cu toate acestea, viitorul ministru nu consideră că se află într-un conflict de interese, deşi banii alocaţi de ministerul pe care îl va conduce vor curge în continuare pentru finanţarea proiectelor respective.
"Nu am eu contracte, ci Asociaţia Profesioniştilor de Turism, al cărei preşedinte sunt, până astăzi sau mâine, are aceste contracte pe programul operaţional regional. Contractele pe fonduri europene ştim foarte bine cu toţii cât de transparente sunt, cum se fac acele licitaţii. Nu am de ce să fiu într-un conflict de interese, vorbim de o asociaţie cu zeci de profesionişti recunoscuţi pe plan intern şi internaţional, eu sunt doar preşedintele. Nu eu derulez vreo procedură de achiziţie sau lucruri de genul acesta", a explicat Petrescu.
Mai mult, în apărarea sa şi a asociaţiei, viitorul ministru spune că Asociaţia "vine cu bani de acasă": "Asociaţia respectivă vine chiar cu o contribuţie proprie de 2% în acele programe. Nu e vorba că ar avea cineva un contract, ci din contră, se vine şi cu bani de acasă".
Şeful Comisiei de Administraţie Publică din Senat: "Sper să nu existe băieţi deştepţi şi în turism"
Colegii de Coaliţie care i-au dat votul de încredere lui Cristian Petrescu, în Comisiile reunite, spun fie că habar nu aveau de contractele de 1,7 milioane de euro ale Asociaţiei conduse de Petrescu, fie că nu consideră că acesta se află în conflict de interese, pentru că îşi va da demisia din Asociaţie.
Senatorul PDL Marius Necula, preşedintele Comisiei de Administraţie Publică, a declarat că nu ştia de contractele Asociaţiei conduse de Cristian Petrescu: "Sper să nu existe băieţi deştepţi şi în turism".
Deputatul PDL Clement Negruţ, din Comisia de Industrii şi Servicii, spune că a aflat abia acum, din presă, despre proiectele de turism ale lui Petrescu, desfăşurate pe finanţarea ministerului: "Partea cu incompatibilitatea o va stabili ANI (Agenţia Naţională de Integritate). Nu l-am întrebat nimic pentru că nu am considerat necesar să fac asta".
Vasile Gherasim: "Dacă sunt nişte obiective care nu se răsfrâng în buzunarul lui, atunci nu văd care ar fi conflictul de interese"
Deputatul PDL Vasile Gherasim, fostul primar al sectorului 1, spune că Petrescu nu are altă soluţie, decât să se retragă din funcţie. Totuşi, el nu este convins că există un conflict de interese. "Dacă există un conflict de interese, el are posibilitatea să se retragă din Asociaţie şi să dea libertate celor care se ocupă de continuarea proiectelor. Trebuie să se retragă, altă soluţie nu există. Depinde foarte mult, într-un conflict de interese, în ce măsură el este un beneficiar material al proiectelor respective. El poate face parte din Asociaţie şi beneficiul său să fie zero", a declarat Gherasim. "Dacă sunt nişte obiective care nu se răsfrâng în buzunarul lui, atunci nu văd care ar fi conflictul de interese. Personal, eu nu cred că ar face aşa ceva, e un tip destul de sobru", mai spune Vasile Gherasim.
Deputatul PDL Alin Trăşculescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii, nu crede nici el că viitorul ministru are vreo problemă: "Nu poate fi vorba de conflict de interese. El deja a anunţat că renunţă (la preşedinţia Asociaţiei). Procedura de acordare a fondurilor europene este transparentă".
Deputatul Aurel Vainer, din partea minorităţilor, spune că e normal ca Petrescu să deruleze astfel de proiecte. "El vine din sectorul privat. Este normal să aibă experienţă în atragerea fondurilor europene. Nu cred că este în conflict de interese, probabil deja a renunţat la firmă. Sau va renunţa. Legea nu-i permite", a declarat Vainer.
Petrescu: "Voi fi un continuator a tot ce a făcut Elena Udrea"
Cristian Petrescu a explicat Comisiilor că nu are prea mult spaţiu de manevră la minister, pentru că bugetul a fost deja aprobat, iar proiectele majore sunt deja în derulare: "Eu voi fi un continuator a tot ce a făcut Elena Udrea şi a investiţiilor făcute de dânsa. Vom continua procesul de branding. România are nevoie de acest brand".
(08.02.2012)
ELODIA GHINESCU ARE CERTIFICAT. DE DECES.
Certificatul de deces al avocatei Elodia Ghinescu a fost eliberat, azi, de Primăria Câmpulung Muscel, după ce decizia de declarare a morţii acesteia a devenit definitivă şi irevocabilă, certificatul urmând să fie depus la dosarul în care poliţistul Cristian Cioacă este cercetat pentru omor.
Potrivit avocatei familiei Ghinescu, Crina Marinela Radu, decizia Judecătoriei Braşov de declarare a morţii Elodiei Ghinescu a devenit definitivă şi irevocabilă, nefiind atacată cu recurs. Ca urmare a acestui fapt, avocata a putut solicita emiterea certificatului de deces de la Primăria Câmpulung Muscel, localitatea natală a Elodiei Ghinescu.
"A fost eliberat certificatul. L-am ridicat de la Primăria Câmpulung Muscel astăzi (marţi - n.r.). Având sentinţa definitivă şi irevocabilă şi azi fiind termenul la care puteam solicita eliberarea certificatului, am obţinut documentul pe care urmează să îl depun la dosarul de omor. Fiind o situaţie în care declararea morţii a fost făcută pe cale judecătorească, certificatul de deces a fost emis de localitatea unde s-a născut Elodia Ghinescu", a spus avocata Radu.
Pe baza sentinţei de declarare a morţii Elodiei Ghinescu şi a certificatului de deces, poliţistul Cristian Cioacă poate fi trimis în judecată pentru omor.
Avocata Elodia Ghinescu a fost declarată moartă, la începutul lunii noiembrie 2011, printr-o sentinţă a Judecătoriei Braşov, data morţii acesteia fiind stabilită pentru 30 august 2007, iar sentinţa urma să fie comunicată familiei Ghinescu. În timpul redactării însă s-a strecurat o greşeală la numărul sentinţei, astfel că a fost nevoie ca sentinţa să fie redactată din nou şi comunicată în forma corectă. După corectură, s-a descoperit o altă greşeală, la data anunţării dispariţiei Elodiei. În document se arată în mod eronat că poliţistul Cristian Cioacă a anunţat dispariţia soţiei sale în 30 august 2007 şi nu în 5 septembrie. Eroarea a fost corectată, iar săptămâna aceasta decizia a devenit definitivă şi irevocabilă, deoarece nu a fost atacată prin recurs.
Avocata a depus în luna august la Judecătoria Braşov o solicitare prin care cerea ca avocata Elodia Ghinescu, dispărută în noaptea de 29/30 august 2007, să fie declarată moartă.
Elodia Marilena Ghinescu (38 de ani) din Braşov a dispărut de acasă la sfârşitul lunii august 2007. Soţul acesteia, poliţistul Cristian Cioacă, a anunţat Poliţia despre dispariţia femeii abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea şefei acesteia, timp în care bărbatul a apelat la cunoştinţe pentru a intra în corespondenţa electronică a avocatei, scopul fiind - potrivit acestuia - acela de a vedea cu ce bărbat se conversa.
Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind Cristian Cioacă, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului. De altfel, instanţa supremă a reţinut infracţiunea de omor atunci când anchetatorii au propus arestarea poliţistului, însă, în lipsa cadavrului, judecătorii l-au eliberat.
Ulteriror, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)-Biroul Teritorial Braşov au dispus începerea urmăririi penale în cauza constituită ca urmare a plângerilor formulate de familia avocatei dispărute şi a Baroului de Avocaţi din Braşov faţă de Cioacă - pentru instigare la acces fără drept la sisteme informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, fapte aflate în concurs real, precum şi faţă de Marius Sebastian Breazu şi Marius Adrian Niţu - pentru acces fără drept la sisteme informatice, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transfer neautorizat de date informatice, fapte aflate, de asemenea, în concurs real.
În acest caz, pe numele lui Cristian Cioacă a fost emis mandat de arestare preventivă, în 24 ianuarie 2008, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, el stând doar câteva zile încarcerat, întrucât instanţa de recurs a admis cererea poliţistului de a fi eliberat sub control judiciar.
Cioacă a motivat sarcastic, în faţa instanţei supreme, că doar a căutat indicii cu privire la locul unde ar putea fi, el negând faptul că soţia sa ar fi moartă.
În 27 septembrie 2010, Cristian Cioacă a fost condamnat, de către Curtea de Apel Braşov, la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în procesul în care este acuzat de violarea corespondenţei electronice a avocatei Elodia Ghinescu.
De asemenea, în 5 august 2010, poliţistul Cristian Cioacă a fost trimis în judecată pentru furt, de către procurorii Parchetului Tribunalului Braşov, fiind acuzat că şi-a însuşit bunuri ale soţiei sale dispărute, valoarea totală a bunurilor fiind evaluată la 700.000 de lei.
În 18 septembrie 2008, părinţii Elodiei Ghinescu au solicitat autorităţilor punerea sub sechestru asiguratoriu a apartamentului din Braşov al cuplului, pentru ca Cioacă să nu îl poată vinde, aşa cum intenţiona.
(07.02.2012)
Potrivit avocatei familiei Ghinescu, Crina Marinela Radu, decizia Judecătoriei Braşov de declarare a morţii Elodiei Ghinescu a devenit definitivă şi irevocabilă, nefiind atacată cu recurs. Ca urmare a acestui fapt, avocata a putut solicita emiterea certificatului de deces de la Primăria Câmpulung Muscel, localitatea natală a Elodiei Ghinescu.
"A fost eliberat certificatul. L-am ridicat de la Primăria Câmpulung Muscel astăzi (marţi - n.r.). Având sentinţa definitivă şi irevocabilă şi azi fiind termenul la care puteam solicita eliberarea certificatului, am obţinut documentul pe care urmează să îl depun la dosarul de omor. Fiind o situaţie în care declararea morţii a fost făcută pe cale judecătorească, certificatul de deces a fost emis de localitatea unde s-a născut Elodia Ghinescu", a spus avocata Radu.
Pe baza sentinţei de declarare a morţii Elodiei Ghinescu şi a certificatului de deces, poliţistul Cristian Cioacă poate fi trimis în judecată pentru omor.
Avocata Elodia Ghinescu a fost declarată moartă, la începutul lunii noiembrie 2011, printr-o sentinţă a Judecătoriei Braşov, data morţii acesteia fiind stabilită pentru 30 august 2007, iar sentinţa urma să fie comunicată familiei Ghinescu. În timpul redactării însă s-a strecurat o greşeală la numărul sentinţei, astfel că a fost nevoie ca sentinţa să fie redactată din nou şi comunicată în forma corectă. După corectură, s-a descoperit o altă greşeală, la data anunţării dispariţiei Elodiei. În document se arată în mod eronat că poliţistul Cristian Cioacă a anunţat dispariţia soţiei sale în 30 august 2007 şi nu în 5 septembrie. Eroarea a fost corectată, iar săptămâna aceasta decizia a devenit definitivă şi irevocabilă, deoarece nu a fost atacată prin recurs.
Avocata a depus în luna august la Judecătoria Braşov o solicitare prin care cerea ca avocata Elodia Ghinescu, dispărută în noaptea de 29/30 august 2007, să fie declarată moartă.
Elodia Marilena Ghinescu (38 de ani) din Braşov a dispărut de acasă la sfârşitul lunii august 2007. Soţul acesteia, poliţistul Cristian Cioacă, a anunţat Poliţia despre dispariţia femeii abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea şefei acesteia, timp în care bărbatul a apelat la cunoştinţe pentru a intra în corespondenţa electronică a avocatei, scopul fiind - potrivit acestuia - acela de a vedea cu ce bărbat se conversa.
Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind Cristian Cioacă, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului. De altfel, instanţa supremă a reţinut infracţiunea de omor atunci când anchetatorii au propus arestarea poliţistului, însă, în lipsa cadavrului, judecătorii l-au eliberat.
Ulteriror, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)-Biroul Teritorial Braşov au dispus începerea urmăririi penale în cauza constituită ca urmare a plângerilor formulate de familia avocatei dispărute şi a Baroului de Avocaţi din Braşov faţă de Cioacă - pentru instigare la acces fără drept la sisteme informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, fapte aflate în concurs real, precum şi faţă de Marius Sebastian Breazu şi Marius Adrian Niţu - pentru acces fără drept la sisteme informatice, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transfer neautorizat de date informatice, fapte aflate, de asemenea, în concurs real.
În acest caz, pe numele lui Cristian Cioacă a fost emis mandat de arestare preventivă, în 24 ianuarie 2008, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, el stând doar câteva zile încarcerat, întrucât instanţa de recurs a admis cererea poliţistului de a fi eliberat sub control judiciar.
Cioacă a motivat sarcastic, în faţa instanţei supreme, că doar a căutat indicii cu privire la locul unde ar putea fi, el negând faptul că soţia sa ar fi moartă.
În 27 septembrie 2010, Cristian Cioacă a fost condamnat, de către Curtea de Apel Braşov, la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în procesul în care este acuzat de violarea corespondenţei electronice a avocatei Elodia Ghinescu.
De asemenea, în 5 august 2010, poliţistul Cristian Cioacă a fost trimis în judecată pentru furt, de către procurorii Parchetului Tribunalului Braşov, fiind acuzat că şi-a însuşit bunuri ale soţiei sale dispărute, valoarea totală a bunurilor fiind evaluată la 700.000 de lei.
În 18 septembrie 2008, părinţii Elodiei Ghinescu au solicitat autorităţilor punerea sub sechestru asiguratoriu a apartamentului din Braşov al cuplului, pentru ca Cioacă să nu îl poată vinde, aşa cum intenţiona.
(07.02.2012)
BLEJNAR ANCHETAT DE DNA IN MAFIA PETROLIERA
Şeful ANAF, Sorin Blejnar, este cercetat penal, alături de fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, pentru instigare la evaziune fiscală. Ştirea nu a fost dezminţită până în prezent de oficialitati. Intrebat de jurnalişti, premierul a declarat că nu este la curent cu această situaţie şi s-a abţinut de la comentarii. Seful ANAF ar fi acuzat că percepea mită pentru fiecare cisternă cu motorină care intra în tară, cerând 25, 30 de euro pentru fiecare tonă.
Sorin Blejnar apare în acest dosar, potrivit surselor citate, ca protector al celei mai mari reţele de contrabandă cu motorină şi benzină. Capul reţelei este Attila Peter Racz, unul dintre cei mai prolifici importatori de petrol la negru din România, care are legături şi cu mafia italiană. Afacerile suspecte ale lui Racz au intrat încă de anul trecut în atenţia procurorilor anticorupţie. DNA a dispus în decembrie 2011 trimiterea în judecată a petrolistului orădean, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la evaziune fiscală şi trafic de influenţă.
Potrivit comunicatului DNA, alături de Racz au mai fost trimise în judecată la 20 decembrie 2010 alte 14 persoane, printre care şi bihoreanca Stroie Carmen, şef laborator la Ecodiesel, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi complicitate la favorizarea infractorului.
Potrivit rechizitoriului Racz Peter Attila (şeful grupării), fraţii Livadariu Ion şi Stelian şi Costache Dumitru au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere, ce au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu peste 20 de milioane de euro. În demersul lor, aceştia au folosit antrepozitul fiscal al TEXAS GRUP Slobozia, întreaga activitate fiind realizată prin persoane interpuse (cum ar fi inculpatul Ciocoi Florin – administratorul de drept), cu un nivel de şcolarizare redus şi fără pregătire în elaborarea unor operaţiuni comerciale în care sunt rulate sume de ordinul milioanelor de euro. Mecanismul viza, în esenţă, comercializarea de motorină tip Euro 5 fără plata accizelor.
Un dosar îngropat...
Sorin Blejnar şi Atilla Racz au mai fost anchetaţi de DNA în 2008, în urma unui denunţ al unui om de afaceri prahovean, Vlad Constantin. Blejnar a fost acuzat atunci că prin Racz Atilla percepea mită pentru fiecare cisternă cu motorină care intra în ţară, legal sau ilegal. La acea vreme, Blejnar era adjunctul şefului de la Garda Financiară, structura centrală. În denunţul de la DNA, Constantin a povestit cum Racz Peter a încercat să îi cumpere firma. Compania prahoveanului era importantă pentru reţeaua de contrabandişti, pentru că avea autorizaţie de import şi comercializare combustibili în România. După refuzul omului de afaceri de a-şi vinde compania, a fost năpădit de controale. Într-un singur an, Garda Financiară i-ar fi călcat pragul de 73 de ori.
… şi apoi dezgropat
În vara lui 2011, şeful secţiei de combatere a corupţiei, Lucian Papici, a infirmat ordonanţa de neîncepere a urmării penale din 2009 şi a deschis un nou dosar. "Disjungerea cauzei cu privire la denunţurile din dosar în legătură cu săvârşirea infracţiunii de instigare la evaziune fiscală, alături de Racz Peter Attila şi de către funcţionari foşti sau actuali din instituţiile statului, Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin şi cercetarea în acelaşi dosar ce va fi înregistrat la DNA – Secţia de combatere a corupţiei. Am constatat că este necesară reaprecierea probaţiunii obţinute prin aceste mijloace de probă, întrucât sunt date şi indicii serioase ale săvârşirii unor fapte de corupţie. (…) Dispun infirmarea din oficiu a rezoluţiei emise de procurorul de caz la data de 5.10.2009 (…) în vederea continuării cercetărilor penale", se menţionează în dosarul cauzei.
Stenograma convorbirii Racz şi Constantin
Racz: Măi, tată, tu ai făcut o greşeală, nu ştiu ce ai vorbit de el.
Vlad Constantin: De cine?
Racz: De omu’ de cine vorbim. N-are, nu mai vorbim numele lui...
Vlad Constantin: ă... de Sorin? Aşa.
Racz: Ai vorbit prostii. Că-l termini tu, că-l dai tu jos.
Vlad Constantin: Bă, m-au enervat ăia la control atunci, mă.
Racz: Ştiu, tată, da’ ai zis, ai vorbit prostii şi s-a enervat lumea (...)
Vlad Constantin: Şi nu putem să cădem la pace, aşa cum ai zis cu el?
Racz: Ba da, mă, putem, da’ ...ă ... Deci, ca să te lase el în pace, da, asta se poate. (...)
Vlad Constantin: Păi, şi cum facem cu ăsta, cu Sorin, să ne lase?
Racz: Păi, vorbesc eu (...) la tonă se plăteşte (...) 25 de euro la tona de motorină.
Dialoguri care nu lasă loc de îndoială
SMS, 24.09.2010, ora 17:34, Marta Codruţ Alexandru către A. Racz: "Nu mai scoate maşinile până după 1 octombrie. Decât cu marfă bună. Aruncă orice hârtiuţe şi agende ai. Schimbă telefoanele. Aşa e mai bine. Nu ai probleme, acum, dar nu se ştie".
Convorbire 4.03.2011
Livadariu Stelian: Tu nu înţelegi, firma e luată la ochi, e în filaj! Firma e în filaj. Nu poţi face nimic cu ea. Da’ nu mi-o z... mi-o zis oameni ăi de sus! Aia e terminată (...) Vor să ajungă la Sorin (în şoaptă) Blejnar.
Harasim Cornel: Blejnar?
(Sorin Florea şi Sorin Blejnar sunt cei doi Sorin care se regăsesc în interceptările procurorilor DNA. Florea este comisar general adjunct al Gărzii Financiare. Potrivit DNA, este şi unul dintre prietenii apropiaţi ai fraţilor Livadariu Ion şi Stelian, acoliţii lui Racz Peter Atilla, capul reţelei de contrabandă.)
Convorbire 21.02.2011
Marta Codruţ Alexandru: Bine, atunci, mă cauţi joi să-mi aduci aparat nou.
Racz Peter Attila: Da, da, păi, aşa fac.
Marta Codruţ Alexandru: Ok, nu-i o... nu-i o problemă de asta şi poate nu vii cu mâna în buzunar, aşa...
Convorbire 25.03.2011
Harasim: Nu ţi-am mai zis o dată că l-o chemat? Tu nu m-ai crezut...
Livadariu Stelian: Aicea şi pe urmă şi la DNA? Pentru Sorin şi cu Sorin ălă? DNA-ul te ia când cu anticorupţie! Ai înţeles? (...)
Livadariu: Dacă ăştialalţi! Sorin ăla acuma...
Harasim: Cum?
Livadariu: Sorin de la ... (neinteligibil)
Harasim: Da’ ăsta ce mai zice, Sorin? Ce?
Livadariu: Sorin e urmărit pas cu pas!
Harasim: Care din ei? Amândoi! (...)
Harasim: Şi cu cine ai vorbit? Cu Florea sau cu...
Livadariu: Nu, Sorin.
(...)
Livadariu Stelian: Tu nu ai văzut ce l-au vrut să-l... tocat prin televiziune? O ieşit bine, a fost deştept aici. L-o luat pe "nu" în braţe: Nu, nu, nu! Ai văzut cum? Îl ţin ăia. Îţi dai seama că pe urmă a fost la Parchet.
(06.02.2012)
Sorin Blejnar apare în acest dosar, potrivit surselor citate, ca protector al celei mai mari reţele de contrabandă cu motorină şi benzină. Capul reţelei este Attila Peter Racz, unul dintre cei mai prolifici importatori de petrol la negru din România, care are legături şi cu mafia italiană. Afacerile suspecte ale lui Racz au intrat încă de anul trecut în atenţia procurorilor anticorupţie. DNA a dispus în decembrie 2011 trimiterea în judecată a petrolistului orădean, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la evaziune fiscală şi trafic de influenţă.
Potrivit comunicatului DNA, alături de Racz au mai fost trimise în judecată la 20 decembrie 2010 alte 14 persoane, printre care şi bihoreanca Stroie Carmen, şef laborator la Ecodiesel, în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi complicitate la favorizarea infractorului.
Potrivit rechizitoriului Racz Peter Attila (şeful grupării), fraţii Livadariu Ion şi Stelian şi Costache Dumitru au constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere, ce au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu peste 20 de milioane de euro. În demersul lor, aceştia au folosit antrepozitul fiscal al TEXAS GRUP Slobozia, întreaga activitate fiind realizată prin persoane interpuse (cum ar fi inculpatul Ciocoi Florin – administratorul de drept), cu un nivel de şcolarizare redus şi fără pregătire în elaborarea unor operaţiuni comerciale în care sunt rulate sume de ordinul milioanelor de euro. Mecanismul viza, în esenţă, comercializarea de motorină tip Euro 5 fără plata accizelor.
Un dosar îngropat...
Sorin Blejnar şi Atilla Racz au mai fost anchetaţi de DNA în 2008, în urma unui denunţ al unui om de afaceri prahovean, Vlad Constantin. Blejnar a fost acuzat atunci că prin Racz Atilla percepea mită pentru fiecare cisternă cu motorină care intra în ţară, legal sau ilegal. La acea vreme, Blejnar era adjunctul şefului de la Garda Financiară, structura centrală. În denunţul de la DNA, Constantin a povestit cum Racz Peter a încercat să îi cumpere firma. Compania prahoveanului era importantă pentru reţeaua de contrabandişti, pentru că avea autorizaţie de import şi comercializare combustibili în România. După refuzul omului de afaceri de a-şi vinde compania, a fost năpădit de controale. Într-un singur an, Garda Financiară i-ar fi călcat pragul de 73 de ori.
… şi apoi dezgropat
În vara lui 2011, şeful secţiei de combatere a corupţiei, Lucian Papici, a infirmat ordonanţa de neîncepere a urmării penale din 2009 şi a deschis un nou dosar. "Disjungerea cauzei cu privire la denunţurile din dosar în legătură cu săvârşirea infracţiunii de instigare la evaziune fiscală, alături de Racz Peter Attila şi de către funcţionari foşti sau actuali din instituţiile statului, Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin şi cercetarea în acelaşi dosar ce va fi înregistrat la DNA – Secţia de combatere a corupţiei. Am constatat că este necesară reaprecierea probaţiunii obţinute prin aceste mijloace de probă, întrucât sunt date şi indicii serioase ale săvârşirii unor fapte de corupţie. (…) Dispun infirmarea din oficiu a rezoluţiei emise de procurorul de caz la data de 5.10.2009 (…) în vederea continuării cercetărilor penale", se menţionează în dosarul cauzei.
Stenograma convorbirii Racz şi Constantin
Racz: Măi, tată, tu ai făcut o greşeală, nu ştiu ce ai vorbit de el.
Vlad Constantin: De cine?
Racz: De omu’ de cine vorbim. N-are, nu mai vorbim numele lui...
Vlad Constantin: ă... de Sorin? Aşa.
Racz: Ai vorbit prostii. Că-l termini tu, că-l dai tu jos.
Vlad Constantin: Bă, m-au enervat ăia la control atunci, mă.
Racz: Ştiu, tată, da’ ai zis, ai vorbit prostii şi s-a enervat lumea (...)
Vlad Constantin: Şi nu putem să cădem la pace, aşa cum ai zis cu el?
Racz: Ba da, mă, putem, da’ ...ă ... Deci, ca să te lase el în pace, da, asta se poate. (...)
Vlad Constantin: Păi, şi cum facem cu ăsta, cu Sorin, să ne lase?
Racz: Păi, vorbesc eu (...) la tonă se plăteşte (...) 25 de euro la tona de motorină.
Dialoguri care nu lasă loc de îndoială
SMS, 24.09.2010, ora 17:34, Marta Codruţ Alexandru către A. Racz: "Nu mai scoate maşinile până după 1 octombrie. Decât cu marfă bună. Aruncă orice hârtiuţe şi agende ai. Schimbă telefoanele. Aşa e mai bine. Nu ai probleme, acum, dar nu se ştie".
Convorbire 4.03.2011
Livadariu Stelian: Tu nu înţelegi, firma e luată la ochi, e în filaj! Firma e în filaj. Nu poţi face nimic cu ea. Da’ nu mi-o z... mi-o zis oameni ăi de sus! Aia e terminată (...) Vor să ajungă la Sorin (în şoaptă) Blejnar.
Harasim Cornel: Blejnar?
(Sorin Florea şi Sorin Blejnar sunt cei doi Sorin care se regăsesc în interceptările procurorilor DNA. Florea este comisar general adjunct al Gărzii Financiare. Potrivit DNA, este şi unul dintre prietenii apropiaţi ai fraţilor Livadariu Ion şi Stelian, acoliţii lui Racz Peter Atilla, capul reţelei de contrabandă.)
Convorbire 21.02.2011
Marta Codruţ Alexandru: Bine, atunci, mă cauţi joi să-mi aduci aparat nou.
Racz Peter Attila: Da, da, păi, aşa fac.
Marta Codruţ Alexandru: Ok, nu-i o... nu-i o problemă de asta şi poate nu vii cu mâna în buzunar, aşa...
Convorbire 25.03.2011
Harasim: Nu ţi-am mai zis o dată că l-o chemat? Tu nu m-ai crezut...
Livadariu Stelian: Aicea şi pe urmă şi la DNA? Pentru Sorin şi cu Sorin ălă? DNA-ul te ia când cu anticorupţie! Ai înţeles? (...)
Livadariu: Dacă ăştialalţi! Sorin ăla acuma...
Harasim: Cum?
Livadariu: Sorin de la ... (neinteligibil)
Harasim: Da’ ăsta ce mai zice, Sorin? Ce?
Livadariu: Sorin e urmărit pas cu pas!
Harasim: Care din ei? Amândoi! (...)
Harasim: Şi cu cine ai vorbit? Cu Florea sau cu...
Livadariu: Nu, Sorin.
(...)
Livadariu Stelian: Tu nu ai văzut ce l-au vrut să-l... tocat prin televiziune? O ieşit bine, a fost deştept aici. L-o luat pe "nu" în braţe: Nu, nu, nu! Ai văzut cum? Îl ţin ăia. Îţi dai seama că pe urmă a fost la Parchet.
(06.02.2012)
MINIMAXUL LUI PATRICIU SI-A CERUT INSOLVENTA
SI A PUS LACATE PE MAGAZINE
Magazinele Minimax Discount şi Macro, primul pariu al omului de afaceri Dinu Patriciu în retail, şi-au cerut insolvenţa, într-un dosar depus la Tribunalul Ilfov la 1 februarie, care are termen de judecata la 19 iunie. Acum, toate cele 58 de unităţi ale lanţului (54 Minimax Discount şi 4 Macro) sunt închise la doar un an şi jumătate din momentul în care Patriciu a intrat în acţionariat. Patriciu a refuzat sa faca declaratii, el afirmand ca "nu e vorba de insolventa ci de reorganizare judiciara". El a dat asigurari ca "businessul va fi repornit".
Dosarul înaintat de companie la Tribunalul Iflov prin care îşi cere insolvenţa lungeşte cu unu şirul de circa 40 de dosare de insolvenţă depuse împotriva Minimax Discount, companie cu afaceri de 277 mil. lei (66 mil. euro) în 2010, în creştere de la 191 mil. lei (45 mil. euro) în anul anterior. Printre creditorii care au mai depus dosare împotriva Minimax Discount se numără Dorna Lactate, Covalact, Vel Pitar, Scandia, Romaqua Group (Borsec), Transilvania General Import-Export, Ocean Fish, DR. Oetker, Herlitz sau Cafea Fortuna. O parte dintre aceste companii şi-au retras cererea de intrare în insolvenţă, însă altele (n.n. - Herlitz Romania) merg înainte cu procesele pentru că nu şi-au primit banii.
Conform Ministerului Finantelor, lanţul de magazine Minimax nu are date publicate pentru 2011, insa in anul 2010 a avut pierderi de 14,5 mil. lei (3,5 mil. euro) si datorii de 127 mil. lei, aproape jumătate din cifra de afaceri.
AFACERILE ALIMENTARE AU FOST DE FAPT IMOBILIARE
Omul de afaceri Dinu Patriciu a achiziţionat în august 2010, de la grupul austriac din imobiliare Real4You şi alţi doi investitori străini,prin intermediul companiei Mercadia - cel mai mic retailer alimentar cu discount de pe piaţă - lantul de magazine MiniMax, cu afaceri de 45 mil. euro şi 31 de unităţi . Tranzacţia a fost estimată la acel moment la câteva milioane de euro. Dinu Patriciu şi-a marcat exit-ul din acest business după doar doi ani de la deschiderea primelor magazine, în 2006. Construcţia de magazine MiniMax s-a numărat printre primele investiţii ale miliardarului pe piaţa imobiliară din România, acestea fiind derulate împreună cu fratele său.
Prin închiderea reţelei de magazine Minimax Discount, piaţa rămâne cu 13 jucători, toţi străini. Pe segmentul de discount rămân să ducă războiul preţurilor mici Lidl şi Penny Market, cele mai extinse reţele de pe piaţa locală, fiecare cu circa 130 de magazine.
SI LANTUL DE MAGAZINE MIC.RO S-A INCHIS
Reţeaua de magazine de proximitate Mic.ro, deţinută tot de Dinu Patriciu, a închis la rândul său mai multe unităţi. Nu se ştie în prezent dacă mai există vreun magazin deschis, iar dacă există, nu se ştie numărul acestora. Alimentarea cu marfă a magazinelor Mic.ro a încetat acum mai multe luni, însă Patriciu a susţinut în urmă cu o lună că reţeaua nu se închide, ci va fi refinanţată. De atunci însă nu au fost furnizate noi informaţii
(03.02.2012)
Dosarul înaintat de companie la Tribunalul Iflov prin care îşi cere insolvenţa lungeşte cu unu şirul de circa 40 de dosare de insolvenţă depuse împotriva Minimax Discount, companie cu afaceri de 277 mil. lei (66 mil. euro) în 2010, în creştere de la 191 mil. lei (45 mil. euro) în anul anterior. Printre creditorii care au mai depus dosare împotriva Minimax Discount se numără Dorna Lactate, Covalact, Vel Pitar, Scandia, Romaqua Group (Borsec), Transilvania General Import-Export, Ocean Fish, DR. Oetker, Herlitz sau Cafea Fortuna. O parte dintre aceste companii şi-au retras cererea de intrare în insolvenţă, însă altele (n.n. - Herlitz Romania) merg înainte cu procesele pentru că nu şi-au primit banii.
Conform Ministerului Finantelor, lanţul de magazine Minimax nu are date publicate pentru 2011, insa in anul 2010 a avut pierderi de 14,5 mil. lei (3,5 mil. euro) si datorii de 127 mil. lei, aproape jumătate din cifra de afaceri.
AFACERILE ALIMENTARE AU FOST DE FAPT IMOBILIARE
Omul de afaceri Dinu Patriciu a achiziţionat în august 2010, de la grupul austriac din imobiliare Real4You şi alţi doi investitori străini,prin intermediul companiei Mercadia - cel mai mic retailer alimentar cu discount de pe piaţă - lantul de magazine MiniMax, cu afaceri de 45 mil. euro şi 31 de unităţi . Tranzacţia a fost estimată la acel moment la câteva milioane de euro. Dinu Patriciu şi-a marcat exit-ul din acest business după doar doi ani de la deschiderea primelor magazine, în 2006. Construcţia de magazine MiniMax s-a numărat printre primele investiţii ale miliardarului pe piaţa imobiliară din România, acestea fiind derulate împreună cu fratele său.
Prin închiderea reţelei de magazine Minimax Discount, piaţa rămâne cu 13 jucători, toţi străini. Pe segmentul de discount rămân să ducă războiul preţurilor mici Lidl şi Penny Market, cele mai extinse reţele de pe piaţa locală, fiecare cu circa 130 de magazine.
SI LANTUL DE MAGAZINE MIC.RO S-A INCHIS
Reţeaua de magazine de proximitate Mic.ro, deţinută tot de Dinu Patriciu, a închis la rândul său mai multe unităţi. Nu se ştie în prezent dacă mai există vreun magazin deschis, iar dacă există, nu se ştie numărul acestora. Alimentarea cu marfă a magazinelor Mic.ro a încetat acum mai multe luni, însă Patriciu a susţinut în urmă cu o lună că reţeaua nu se închide, ci va fi refinanţată. De atunci însă nu au fost furnizate noi informaţii
(03.02.2012)
PONDEREA MAGHIARILOR SI A RROMILOR ESTE IN CRESTERE
POPULATIA ROMANIEI A SCAZUT CU 2,6 MIL. LOCUITORI FATA DE 2002
Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane locuitori, la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, anunţate astazi de Institutul Naţional de Statistică. La recensamantul anterior, desfasurat in 2002 numarul populatiei erau 21.680.974 locuitori. Ultima oara cand numarul de locuitori ai Romaniei a fost de aproape 19,1 milioane a fost in 1966. Ponderea romilor a crescut de la 2,5% la 3,2%, iar proportia maghiarilor de la 6,5% la 6.6% fata de recensamantul din 2002. Procentajul locuintelor in care nu s-a putut realiza recenzarea reprezinta 2,8% din totalul locuintelor, adica circa un million de persoane (cuprinzand populatia plecata in strainatate - intreaga familie - pentru care nu a avut cine sa ii declare in tara; populatia necontactata). Ponderi mai ridicate s-au inregistrat la nivelul oraselor mari: Bucuresti (6,0%), Timisoara (5,8%), Iasi (3,0%), Constanta (2,9%) etc.
Interesant este ca populaţia din statisticile INS era de 21.354.396 la data de 1 iulie 2011. Ca atare, se presupune ca din iulie 2011 si pana acum populatia Romaniei a scazut cu 2.311.460 persoane, fapt greu de crezut. Acest lucru ridica, inca o data, mari semne de intrebare referitor la numarul real al romanilor care au votat atat la alegerile parlamentare din 2008, la alegerile prezidentiale din 2009 si la alegerile parlamentare partiale organizate ulterior, toate castigate de PDL.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.042.936 persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).
Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400.000 locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, Astfel, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400.000 şi 700.000 de locuitori concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locuitori, reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.042.936 de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).
Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii).
Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).
În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (74,1%), Braşov (71,2%), Constanţa (67,9%), Cluj (65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (27,9%), Dâmboviţa (28,3%), Teleorman (31,3%), Neamţ şi Călăraşi (35,0%).
Procentajul locuintelor in care nu s-a putut realiza recenzarea reprezinta 2,8% din totalul locuintelor, adica circa 1 million de persoane (cuprinzand populatia plecata in strainatate - intreaga familie - pentru care nu a avut cine sa ii declare in tara; populatia necontactata). Ponderi mai ridicate s-au inregistrat la nivelul oraselor mari: Bucuresti (6,0%), Timisoara (5,8%), Iasi (3,0%), Constanta (2,9%) etc
1.230.000 MAGHIARI, 619.000 RROMI SI DOAR 36.900 GERMANI
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).
Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş–Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane). Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane). O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).
REZULTATELE PROVIZORII
Rezultatele obtinute si prelucrate pana la aceasta etapa au caracter provizoriu si pot suferi modificari pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de inregistrare a persoanelor din gospodarii si locuinte.
Populatia stabila: 19.042.936 persoane
Gospodarii: 7.086.717
Locuinte (inclusiv alte unitati de locuit): 8.450.607 locuinte conventionale si 8.149 alte unitati de locuit
Cladiri: 5.117.940 cladiri din care 5.103.013 cladiri cu locuinte si 14.927 cladiri cu spatii colective de locuit
(02.02.2012)
Interesant este ca populaţia din statisticile INS era de 21.354.396 la data de 1 iulie 2011. Ca atare, se presupune ca din iulie 2011 si pana acum populatia Romaniei a scazut cu 2.311.460 persoane, fapt greu de crezut. Acest lucru ridica, inca o data, mari semne de intrebare referitor la numarul real al romanilor care au votat atat la alegerile parlamentare din 2008, la alegerile prezidentiale din 2009 si la alegerile parlamentare partiale organizate ulterior, toate castigate de PDL.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.042.936 persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).
Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400.000 locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, Astfel, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400.000 şi 700.000 de locuitori concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locuitori, reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.042.936 de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).
Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii).
Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).
În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (74,1%), Braşov (71,2%), Constanţa (67,9%), Cluj (65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (27,9%), Dâmboviţa (28,3%), Teleorman (31,3%), Neamţ şi Călăraşi (35,0%).
Procentajul locuintelor in care nu s-a putut realiza recenzarea reprezinta 2,8% din totalul locuintelor, adica circa 1 million de persoane (cuprinzand populatia plecata in strainatate - intreaga familie - pentru care nu a avut cine sa ii declare in tara; populatia necontactata). Ponderi mai ridicate s-au inregistrat la nivelul oraselor mari: Bucuresti (6,0%), Timisoara (5,8%), Iasi (3,0%), Constanta (2,9%) etc
1.230.000 MAGHIARI, 619.000 RROMI SI DOAR 36.900 GERMANI
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).
Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).
Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).
Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş–Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane). Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane). O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).
REZULTATELE PROVIZORII
Rezultatele obtinute si prelucrate pana la aceasta etapa au caracter provizoriu si pot suferi modificari pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de inregistrare a persoanelor din gospodarii si locuinte.
Populatia stabila: 19.042.936 persoane
Gospodarii: 7.086.717
Locuinte (inclusiv alte unitati de locuit): 8.450.607 locuinte conventionale si 8.149 alte unitati de locuit
Cladiri: 5.117.940 cladiri din care 5.103.013 cladiri cu locuinte si 14.927 cladiri cu spatii colective de locuit
(02.02.2012)
PROCURORUL CARE LE-A ANCHETAT PE VRAJITOARELE ZAVORANCEI, RETINUT DE DNA PENTRU LUARE DE MITA
Procurorul Maximilian Bălăşescu (FOTO STANGA) de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA, pentru că ar fi pretins o mită de 300.000 de euro, în două tranşe, de la persoanele implicate în dosarul vrăjitoarelor Vanessa şi Melisa, in care era procuror de caz, pentru ca în schimb să dispună ridicarea măsurărilor asiguratorii luate faţă de denunţător, într-un dosar în care acesta era cercetat, alături de alte persoane, pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Anchetatorii sustin ca Bălăşescu ar fi fost prins în flagrant în timp ce primea 80.000 de euro şi 90.000 de lei, el urmând să scoată de sub urmărire penală pe una dintre părţile inculpate în dosarul vrăjitoarelor. În 21 decembrie 2011, în urma sesizării Oanei Zăvoranu, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea vrăjitoarele Roxana Lider (Vanessa) şi Rada Mincă (Melisa), precum şi a lui Ion Constantin şi Sava Craiff Buzea pentru înşelăciune şi şantaj, respectiv complicitate la aceste două infracţiuni. DNA mai cercetează alte două persoane în acest dosar, tot pentru luare de mită.
Bălăşescu era urmărit de SRI pentru că ar fi favorizat nişte hoţi de maşini
În dosarul în care şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, procurorul Mihai Betelie, a fost reţinut pentru corupţie şi trafic de influenţă, apare informaţia că acesta l-a scăpat pe Maximilian Bălăşescu de tehnica de urmărire cu care era ascultat de procurorii anticorupţie, divulgând aceast informaţie în public.
Ar fi intervenit în timpul acţiunii tehnicienilor de la SRI şi le-a compromis operaţiunea.
"Cu privire la acuzaţia de favorizare a infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, Curtea reţine, de asemenea, că există date din care rezultă că inculpatul Betelie Mihai, în baza informaţiei cu caracter clasificat «Strict Secret» privind luarea unor măsuri specifice punerii în executare a autorizaţiei din 26 mai 2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în ce priveşte convorbirile purtate în mediul ambiental în biroul procurorului B.M.I. (Bălăşescu Maximilian Ion) " ar fi intervenit peste oamenii serviciilor secrete care montau tehnică şi ulterior ar fi divulgat presei aceste momente", notează Curtea de Apel Bucureşti, în decizia sa referitoare la propunerea DNA de arestare a lui Mihai Betelie.
Potrivit Curţii de Apel, procurorul Bălăşescu era vizat "în dosarul 120/P/2011, având ca obiect traficul de influenţă în favoarea unor hoţi de autoturisme".
Maximilian Bălăşescu a lucrat în dosarele penale ale mai multor clanuri mafiote din Capitală, printre care Duduianu, Caran sau Sile Pietroi. El a lucrat pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind delegat anul trecut către nou înfiinţatul Parchet de pe lângă Tribunalul Ilfov.
(01.02.2012)
Anchetatorii sustin ca Bălăşescu ar fi fost prins în flagrant în timp ce primea 80.000 de euro şi 90.000 de lei, el urmând să scoată de sub urmărire penală pe una dintre părţile inculpate în dosarul vrăjitoarelor. În 21 decembrie 2011, în urma sesizării Oanei Zăvoranu, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea vrăjitoarele Roxana Lider (Vanessa) şi Rada Mincă (Melisa), precum şi a lui Ion Constantin şi Sava Craiff Buzea pentru înşelăciune şi şantaj, respectiv complicitate la aceste două infracţiuni. DNA mai cercetează alte două persoane în acest dosar, tot pentru luare de mită.
Bălăşescu era urmărit de SRI pentru că ar fi favorizat nişte hoţi de maşini
În dosarul în care şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, procurorul Mihai Betelie, a fost reţinut pentru corupţie şi trafic de influenţă, apare informaţia că acesta l-a scăpat pe Maximilian Bălăşescu de tehnica de urmărire cu care era ascultat de procurorii anticorupţie, divulgând aceast informaţie în public.
Ar fi intervenit în timpul acţiunii tehnicienilor de la SRI şi le-a compromis operaţiunea.
"Cu privire la acuzaţia de favorizare a infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, Curtea reţine, de asemenea, că există date din care rezultă că inculpatul Betelie Mihai, în baza informaţiei cu caracter clasificat «Strict Secret» privind luarea unor măsuri specifice punerii în executare a autorizaţiei din 26 mai 2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în ce priveşte convorbirile purtate în mediul ambiental în biroul procurorului B.M.I. (Bălăşescu Maximilian Ion) " ar fi intervenit peste oamenii serviciilor secrete care montau tehnică şi ulterior ar fi divulgat presei aceste momente", notează Curtea de Apel Bucureşti, în decizia sa referitoare la propunerea DNA de arestare a lui Mihai Betelie.
Potrivit Curţii de Apel, procurorul Bălăşescu era vizat "în dosarul 120/P/2011, având ca obiect traficul de influenţă în favoarea unor hoţi de autoturisme".
Maximilian Bălăşescu a lucrat în dosarele penale ale mai multor clanuri mafiote din Capitală, printre care Duduianu, Caran sau Sile Pietroi. El a lucrat pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind delegat anul trecut către nou înfiinţatul Parchet de pe lângă Tribunalul Ilfov.
(01.02.2012)
BANCHER PRINS IN FLAGRANT CA A INTRAT IN HORA CU FISCUL
CORINA CRETU CERE SEFULUI FMI RETRAGEREA
LUI JEFFREY FRANKS DIN ROMANIA
Jeffrey Franks, reprezentantul FMI pentru Romania a fost inregistrat video de un telespectator Romania TV, la sfârşitul săptămânii trecute, dansand o hora intr-un restaurant, la o petrecere în staţiunea Buşteni, alaturi de seful ANAF, Sorin Blejnar. Imediat, oficialul FMI a primit critici dure atat din partea politicienilor romani, cat si din partea mass-media, multe voci cerand retragerea sa de la post de catre conducerea institutiei pe care o reprezinta.
"Jeffrey Franks nu mai are credibilitate pentru ca nu mai poate reprezenta FMI-ul", a spus Barna Tanczos, secretar de stat la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Si mass- media a relatat faptul ca Franks "si-a incalcat statutul petrecand noapte cu cei care ar trebui sa-i controleze". Astazi, vicepreşedintele PSD Corina Creţu a trimis o scrisoare deschisă directorului general al FMI, Christine Lagarde, în care solicită retragerea lui Jeffrey Franks din funcţia de negociator-şef cu România.
Creţu scrie, în mesajul transmis către Lagarde, că România este într-un moment extrem de delicat, în care neliniştea socială a crescut până aproape de limita exploziei: "Nu cred că FMI îşi doreşte să fie detonatorul acestei explozii. Consider că este momentul unui gest radical din partea dumneavoastră: numirea altui reprezentant al Fondului în relaţia cu România, capabil să fie neutru şi echidistant, dar mai ales să manifeste un minim de empatie cu românii atinşi de criză". Creţu a apreciat că este de neacceptat ca reprezentantul FMI să participe la petreceri fastuoase, alături de funcţionari ai statului: "Este inadmisibil ca - în ţara căreia domnul Franks îi impune austeritate maximă, unde se moare de foame şi de frig la propriu, unde sunt oameni care protestează în ger pentru că nu mai pot trăi cu salariile şi pensiile pe care le au, o ţară care nu mai poate oferi servicii decente de educaţie şi de sănătate - reprezentantul FMI să participe la petreceri fastuoase, alături de funcţionari ai statului român, în restaurante de lux, din staţiuni pe care puţini români şi le pot permite". Ea a apreciat că Jeffrey Franks nu mai are autoritatea de a-şi exercita atribuţiile, pentru că, "prin participarea la acea petrecere, organizată şi finanţată de oameni care aparţin PDL, nu mai este, în ochii opiniei publice, un observator neutru al evoluţiilor din România".
(31.01.2012)
"Jeffrey Franks nu mai are credibilitate pentru ca nu mai poate reprezenta FMI-ul", a spus Barna Tanczos, secretar de stat la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Si mass- media a relatat faptul ca Franks "si-a incalcat statutul petrecand noapte cu cei care ar trebui sa-i controleze". Astazi, vicepreşedintele PSD Corina Creţu a trimis o scrisoare deschisă directorului general al FMI, Christine Lagarde, în care solicită retragerea lui Jeffrey Franks din funcţia de negociator-şef cu România.
Creţu scrie, în mesajul transmis către Lagarde, că România este într-un moment extrem de delicat, în care neliniştea socială a crescut până aproape de limita exploziei: "Nu cred că FMI îşi doreşte să fie detonatorul acestei explozii. Consider că este momentul unui gest radical din partea dumneavoastră: numirea altui reprezentant al Fondului în relaţia cu România, capabil să fie neutru şi echidistant, dar mai ales să manifeste un minim de empatie cu românii atinşi de criză". Creţu a apreciat că este de neacceptat ca reprezentantul FMI să participe la petreceri fastuoase, alături de funcţionari ai statului: "Este inadmisibil ca - în ţara căreia domnul Franks îi impune austeritate maximă, unde se moare de foame şi de frig la propriu, unde sunt oameni care protestează în ger pentru că nu mai pot trăi cu salariile şi pensiile pe care le au, o ţară care nu mai poate oferi servicii decente de educaţie şi de sănătate - reprezentantul FMI să participe la petreceri fastuoase, alături de funcţionari ai statului român, în restaurante de lux, din staţiuni pe care puţini români şi le pot permite". Ea a apreciat că Jeffrey Franks nu mai are autoritatea de a-şi exercita atribuţiile, pentru că, "prin participarea la acea petrecere, organizată şi finanţată de oameni care aparţin PDL, nu mai este, în ochii opiniei publice, un observator neutru al evoluţiilor din România".
(31.01.2012)
IMIXTIUNE IN VIATA PRIVATA A UTILIZATORILOR DE INTERNET
ROMANIA A SEMNAT IN SECRET ACTA
Semnarea în secret la Tokyo de către România a Tratatului Comercial pentru combaterea Contrafacerilor (ACTA) ridică mari semne de întrebare asupra modului în care s-a negociat acest document şi ce repercusiuni va avea el asupra utilizatorilor de Internet dacă va fi adoptat de Parlamentul European.
"Nu am datele să mă pot pronunţa în acest moment cu privire la întrebarea dumneavoastră, nu am o asemenea informaţie", a fost declaraţia-surpriză a premierului după ce România a semnat pe 26 ianuarie la Tokyo, alături de alte 21 de state europene, documentul ACTA. În fapt, afirmaţia lui Emil Boc dezvăluie mecanismele prin care s-a ajuns la semnarea acestui Tratat global. Comisia Europeană a fost cea care a purtat negocierile pentru acest acord, fără ca în ţările semnatare să existe o dezbatere publică asupra documentului final. În afară de statele din zona europeană şi-au mai pus semnătura pe Tratat SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Coreea de Sud. De remarcat că printre ţările care NU au semnat Acordul se numără Rusia, China, ţările africane şi cele din America Latină.
Documentul urmează să ajungă în luna mai în Parlamentul European unde va fi supus votului. În afara grupului popularilor europeni, din care face parte şi PDL, celelalte grupuri parlamentare şi-au exprimat reticienţa în a vota acest tratat.
Principalul semn de întrebare asupra ACTA este reprezentat de cât de mult protejează acest tratat drepturile de proprietate intelectuală în raport cu imixtiunea pe care o presupune în viaţa privată a utilizatorilor de internet. Lipsa de transparenţă în negocierea acordului l-a determinat pe raportorul Parlamentului European al Acordului Internaţional pentru Combaterea Contrafacerilor (ACTA), Kader Arif, să-şi dea demisia din această funcţie. "Condamn întregul proces care a condus la semnarea acestui acord, şi anume lipsa consultării societăţii civile, lipsa transparenţei încă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului fără nicio explicaţie, respingerea recomandărilor Parlamentului aşa cum au fost formulate într-o serie de rezoluţii", scrie Arif, motivându-şi demisia.
Renate Weber, europarlamentar PNL: "Mă îndoiesc că guvernanţii au ştiut ce semnează"
Europarlamentarul PNL, Renate Weber, a declarat că negocierile pentru ACTA au fost ţinute în secret şi că se îndoieşte că "guvernanţii români au ştiut ce semnează". "Fiecare guvern, în fiecare ţară trebuiau să aibă loc dezbateri publice pentru că prevederile din ACTA sunt foarte importante. Nimeni nu sprijină contrafacerea sau pirateria. Internetul şi pirateria pe Internet sunt doar o parte a acestui tratat", a afirmat Weber. Europarlamentarul PNL a precizat că tratatul urmează să ajungă în Parlamentul European în câteva luni şi va fi supus votului plenului pentru a intra în vigoare. Ea a spus că se opune ca, în numele luptei împotriva pirateriei, să se treacă în extrema cealaltă prin impunerea cenzurii pentru un număr uriaş de utilizatori.
"Dacă vă uitaţi la ţările care au semnat tratatul, veţi vedea că nu sunt neapărat ţările care contrafac produse sau piratează. Marii beneficiari ai contrafacerii şi ai pirateriei, de la China la Rusia, la Africa şi toată America Latină lipsesc din tratat, ei nu au semnat tratatul. De ce cer eu mai mult de la cetăţenii europeni decât cer de la restul lumii?!", a atras atenţia liberala.
Renate Weber a spus că prevederea prin care providerii de Internet au obligaţia să vadă ce fac utilizatorii reprezintă o intruziune în viaţa privată. "Sunt o persoană care apără dreptul de proprietate intelectuală, dar trebuie să vedem între ce limite apărăm, nu trebuie să vorbim de două lumi diferite una cu obligaţii, iar alta una face ce vrea ea", a subliniat europarlamentarul PNL.
Potrivit acesteia, în Parlamentul European nu se mai pot depune amendamente, eurodeputaţii trebuind să decidă dacă resping sau aprobă acest document.
Varujan Pambuccian: "Mi-e teamă că seamănă cu chestia aia cu lupta împotriva terorismului"
Rezerve în privinţa ACTA are şi liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian. "Este o foarte mare greşeală, pe partea de Internet. Sigur că pirateria şi contrafacerile trebuie eliminate cât se poate de mult. Dacă observaţi, ţările în care se face cea mai mare contrafacere nu sunt cuprinse în acest Tratat, şi mă refer la China. Ideea de a introduce o a doua, a treia poliţie în Internet mi se pare extrem de periculoasă. Nu mai are legătură cu obiectivul documentului, ci cu diminuarea masivă a libertăţii în Internet, ceea ce nu este în ordine deloc", a declarat pentru deputatul. Pambuccian susţine că a stat de vorbă cu ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, care nu este nici el de acord cu reglementările privind Internetul.
"Guvernul nu avea cum să pună subiectul în dezbatare publică, atât timp cât Comisia Europeană nu l-a pus în dezbatere publică. Este o porcărie de diminuare a suveranităţii statului. Nu suntem stat federal. Comisarii europeni pentru cine reprezintă?!", susţine Pambuccian. Deputatul, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a declarat că în România există o lege antipiraterie şi o lege malware.
"Noi nu avem nevoie nebunii în plus, iar pentru antipiraterie există şi legislaţie. Mi-e teamă că seamănă cu chestia aia cu lupta împotriva terorismului. Dacă ştim că un grup de hoţi locuieşte într-un apartament asta ne dă dreptul să percheziţionăm toate apartamentele?", este raţionamentul prezentat de Pambuccian pentru respingerea ACTA.
Ponta: Nu am spus că nu vom aplica sau ratifica ACTA, dar trebuie o dezbatere publică
Preşedintele PSD Victor Ponta a atras atenţia asupra faptului că ţări precum Germania sau Olanda nu au semnat Tratatul. "România, dacă este o ţară europeană, are obligaţia, înainte de a-şi asuma prin Guvern adoptarea acestui acord, să îl prezinte. Eu îmi doresc ca cei care semnează în numele României să prezinte ceva ce li se va aplica. Nici măcar nu s-a anunţat că se va semna acest acord. Nici măcar primul-ministru nu ştia ce a semnat România", a declarat Ponta.
El a adăugat că astfel de acorduri nu pot fi semnate decât după consultarea cetăţenilor, pentru ca aceştia să nu rămână cu impresia că sub un anumit pretext lise accesează datele cu caracter personal şi lucrurile care ţin de viaţa privată.
"Un principiu corect cum este protecţia drepturilor de autor poate duce la încălcare altor principii la fel de corecte cum ar protecţia datelor personale şi intruziunea în viaţa privată. Întotdeauna trebuie să păstrezi un echilibru, dar trebuie să ştii despre ce e vorba. Guvernul şi ministrul de resort nu ştiu despre ce este vorba şi nu au consultat populaţia. Trebuie să existe un echilibru între protejarea unui drept şi apărarea unor drepturi la fel de legitime cum ar fi securitatea datelor cu caracter personal şi la viaţa privată", a afirmat liderul PSD. El a precizat că, dacă va ajunge la guvernare, va suspenda ACTA până nu există o dezbatere publică.
"Nu am spus că nu vom aplica sau ratifica ACTA, ci termenul folosit de mine este un termen special pe care l-am ales să transmit că nu se aplică acest acord în România până nu există o dezbatere publică şi până când nu îşi spune toată lumea părerea. De aceea am folosit termenul de suspendare, şi nu de retragere a României din acest acord sau de neaplicare", a subliniat Victor Ponta.
Reacţii antiACTA
În timp ce în Polonia s-a ajuns la manifestaţii de stradă anti-ACTA, în România grupul Anonymous a postat câteva mesaje pe youtube.
"Salutări, cetăţeni ai României, noi suntem Anonymous! În timp ce protestele voastre pierd din intensitate din cauza vremii nefavorabile şi politicienii voştri îşi continuă circul pe ecranele televizoarelor, Parlamentul European a semnat ACTA, care impune o dictatură pe Internet: fiecare aspect al vieţii activităţii voastre pe Internet va fi monitorizat. Ar trebui să ştiţi că dincolo de jocuri video, filme şi divertisment în general, există lucruri importante care îi aduc pe oameni împreună: comunicarea. Dreptul de a furniza şi primi informaţie este luat odată ce ACTA a fost semnat", se arată în mesajul hackerilor.
Argumentele împotriva Tratatului
Pe site-ul www.accessnow.org au fost postate argumentele împotriva ACTA.
- ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale presupuşilor făptuitori.
- ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţă privată.
- Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este "dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent."
- ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie, "Comisia ACTA", fără să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism sa funcţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permită exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale.
(30.01.2012)
"Nu am datele să mă pot pronunţa în acest moment cu privire la întrebarea dumneavoastră, nu am o asemenea informaţie", a fost declaraţia-surpriză a premierului după ce România a semnat pe 26 ianuarie la Tokyo, alături de alte 21 de state europene, documentul ACTA. În fapt, afirmaţia lui Emil Boc dezvăluie mecanismele prin care s-a ajuns la semnarea acestui Tratat global. Comisia Europeană a fost cea care a purtat negocierile pentru acest acord, fără ca în ţările semnatare să existe o dezbatere publică asupra documentului final. În afară de statele din zona europeană şi-au mai pus semnătura pe Tratat SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Coreea de Sud. De remarcat că printre ţările care NU au semnat Acordul se numără Rusia, China, ţările africane şi cele din America Latină.
Documentul urmează să ajungă în luna mai în Parlamentul European unde va fi supus votului. În afara grupului popularilor europeni, din care face parte şi PDL, celelalte grupuri parlamentare şi-au exprimat reticienţa în a vota acest tratat.
Principalul semn de întrebare asupra ACTA este reprezentat de cât de mult protejează acest tratat drepturile de proprietate intelectuală în raport cu imixtiunea pe care o presupune în viaţa privată a utilizatorilor de internet. Lipsa de transparenţă în negocierea acordului l-a determinat pe raportorul Parlamentului European al Acordului Internaţional pentru Combaterea Contrafacerilor (ACTA), Kader Arif, să-şi dea demisia din această funcţie. "Condamn întregul proces care a condus la semnarea acestui acord, şi anume lipsa consultării societăţii civile, lipsa transparenţei încă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului fără nicio explicaţie, respingerea recomandărilor Parlamentului aşa cum au fost formulate într-o serie de rezoluţii", scrie Arif, motivându-şi demisia.
Renate Weber, europarlamentar PNL: "Mă îndoiesc că guvernanţii au ştiut ce semnează"
Europarlamentarul PNL, Renate Weber, a declarat că negocierile pentru ACTA au fost ţinute în secret şi că se îndoieşte că "guvernanţii români au ştiut ce semnează". "Fiecare guvern, în fiecare ţară trebuiau să aibă loc dezbateri publice pentru că prevederile din ACTA sunt foarte importante. Nimeni nu sprijină contrafacerea sau pirateria. Internetul şi pirateria pe Internet sunt doar o parte a acestui tratat", a afirmat Weber. Europarlamentarul PNL a precizat că tratatul urmează să ajungă în Parlamentul European în câteva luni şi va fi supus votului plenului pentru a intra în vigoare. Ea a spus că se opune ca, în numele luptei împotriva pirateriei, să se treacă în extrema cealaltă prin impunerea cenzurii pentru un număr uriaş de utilizatori.
"Dacă vă uitaţi la ţările care au semnat tratatul, veţi vedea că nu sunt neapărat ţările care contrafac produse sau piratează. Marii beneficiari ai contrafacerii şi ai pirateriei, de la China la Rusia, la Africa şi toată America Latină lipsesc din tratat, ei nu au semnat tratatul. De ce cer eu mai mult de la cetăţenii europeni decât cer de la restul lumii?!", a atras atenţia liberala.
Renate Weber a spus că prevederea prin care providerii de Internet au obligaţia să vadă ce fac utilizatorii reprezintă o intruziune în viaţa privată. "Sunt o persoană care apără dreptul de proprietate intelectuală, dar trebuie să vedem între ce limite apărăm, nu trebuie să vorbim de două lumi diferite una cu obligaţii, iar alta una face ce vrea ea", a subliniat europarlamentarul PNL.
Potrivit acesteia, în Parlamentul European nu se mai pot depune amendamente, eurodeputaţii trebuind să decidă dacă resping sau aprobă acest document.
Varujan Pambuccian: "Mi-e teamă că seamănă cu chestia aia cu lupta împotriva terorismului"
Rezerve în privinţa ACTA are şi liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian. "Este o foarte mare greşeală, pe partea de Internet. Sigur că pirateria şi contrafacerile trebuie eliminate cât se poate de mult. Dacă observaţi, ţările în care se face cea mai mare contrafacere nu sunt cuprinse în acest Tratat, şi mă refer la China. Ideea de a introduce o a doua, a treia poliţie în Internet mi se pare extrem de periculoasă. Nu mai are legătură cu obiectivul documentului, ci cu diminuarea masivă a libertăţii în Internet, ceea ce nu este în ordine deloc", a declarat pentru deputatul. Pambuccian susţine că a stat de vorbă cu ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, care nu este nici el de acord cu reglementările privind Internetul.
"Guvernul nu avea cum să pună subiectul în dezbatare publică, atât timp cât Comisia Europeană nu l-a pus în dezbatere publică. Este o porcărie de diminuare a suveranităţii statului. Nu suntem stat federal. Comisarii europeni pentru cine reprezintă?!", susţine Pambuccian. Deputatul, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a declarat că în România există o lege antipiraterie şi o lege malware.
"Noi nu avem nevoie nebunii în plus, iar pentru antipiraterie există şi legislaţie. Mi-e teamă că seamănă cu chestia aia cu lupta împotriva terorismului. Dacă ştim că un grup de hoţi locuieşte într-un apartament asta ne dă dreptul să percheziţionăm toate apartamentele?", este raţionamentul prezentat de Pambuccian pentru respingerea ACTA.
Ponta: Nu am spus că nu vom aplica sau ratifica ACTA, dar trebuie o dezbatere publică
Preşedintele PSD Victor Ponta a atras atenţia asupra faptului că ţări precum Germania sau Olanda nu au semnat Tratatul. "România, dacă este o ţară europeană, are obligaţia, înainte de a-şi asuma prin Guvern adoptarea acestui acord, să îl prezinte. Eu îmi doresc ca cei care semnează în numele României să prezinte ceva ce li se va aplica. Nici măcar nu s-a anunţat că se va semna acest acord. Nici măcar primul-ministru nu ştia ce a semnat România", a declarat Ponta.
El a adăugat că astfel de acorduri nu pot fi semnate decât după consultarea cetăţenilor, pentru ca aceştia să nu rămână cu impresia că sub un anumit pretext lise accesează datele cu caracter personal şi lucrurile care ţin de viaţa privată.
"Un principiu corect cum este protecţia drepturilor de autor poate duce la încălcare altor principii la fel de corecte cum ar protecţia datelor personale şi intruziunea în viaţa privată. Întotdeauna trebuie să păstrezi un echilibru, dar trebuie să ştii despre ce e vorba. Guvernul şi ministrul de resort nu ştiu despre ce este vorba şi nu au consultat populaţia. Trebuie să existe un echilibru între protejarea unui drept şi apărarea unor drepturi la fel de legitime cum ar fi securitatea datelor cu caracter personal şi la viaţa privată", a afirmat liderul PSD. El a precizat că, dacă va ajunge la guvernare, va suspenda ACTA până nu există o dezbatere publică.
"Nu am spus că nu vom aplica sau ratifica ACTA, ci termenul folosit de mine este un termen special pe care l-am ales să transmit că nu se aplică acest acord în România până nu există o dezbatere publică şi până când nu îşi spune toată lumea părerea. De aceea am folosit termenul de suspendare, şi nu de retragere a României din acest acord sau de neaplicare", a subliniat Victor Ponta.
Reacţii antiACTA
În timp ce în Polonia s-a ajuns la manifestaţii de stradă anti-ACTA, în România grupul Anonymous a postat câteva mesaje pe youtube.
"Salutări, cetăţeni ai României, noi suntem Anonymous! În timp ce protestele voastre pierd din intensitate din cauza vremii nefavorabile şi politicienii voştri îşi continuă circul pe ecranele televizoarelor, Parlamentul European a semnat ACTA, care impune o dictatură pe Internet: fiecare aspect al vieţii activităţii voastre pe Internet va fi monitorizat. Ar trebui să ştiţi că dincolo de jocuri video, filme şi divertisment în general, există lucruri importante care îi aduc pe oameni împreună: comunicarea. Dreptul de a furniza şi primi informaţie este luat odată ce ACTA a fost semnat", se arată în mesajul hackerilor.
Argumentele împotriva Tratatului
Pe site-ul www.accessnow.org au fost postate argumentele împotriva ACTA.
- ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale presupuşilor făptuitori.
- ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţă privată.
- Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este "dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent."
- ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie, "Comisia ACTA", fără să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism sa funcţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permită exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale.
(30.01.2012)
UTI VA FURNIZA PMB UN SISTEM DE MANAGEMENT
AL SITUATIILOR DE URGEENTA CU PMB
Primăria Capitalei va plăti asocierii formate din TeamNet International, UTI Systems, UTI Construction&Facility Management şi Top Ram Project suma de 126,8 milioane de lei (TVA inclusă, 29,2 milioane de euro) pentru furnizarea unui sistem de management al situaţiilor de urgenţă.
UTI Systems şi UTI Construction&Facility Management sunt parte a grupului UTI, condus de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. TeamNet International este asociată în presă cu omul de afaceri Ghiţă Sebastian, care controlează 50% din grupul de firme Asesoft. Pe pagina web a firmei se menţionează că TeamNet este "partener strategic al Asesoft".
"Procedura de achiziţie publică pentru «Sistem de management al situatiilor de urgenţă la nivelul Municipiului Bucureşti» a fost finalizată în decembrie 2011 (...). În valoare de 102,29 milioane de lei, exclusiv TVA, contractul a fost încheiat cu ofertantul declarat câştigător, respectiv asocierea Teamnet International, UTI Systems, UTI Construction&Facility Management şi Top Ram Project ", potrivit datelor furnizate de PMB. La licitaţie a mai participat asocierea Romanian Soft Company şi Construzioni Dondi (Italia). Cu o durată de un an şi jumătate, contractul va fi finanţat din surse de la bugetul local şi fonduri de la Banca Mondială, potrivit datelor din anunţul de participare publicat în august pe www.e-licitatie.ro.
Potrivit caietului de sarcini, sistemul de management va selecta şi organiza diverse tipuri de date colectate şi diseminate de la toate instituţiile implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, pe care le va procesa astfel încât să permită dezvoltarea şi implementarea unor planuri clare de acţiune ca răspuns la aceste situaţii.
TeamNet International a fost înfiinţată în 2001 şi are ca acţionari Fintech Investment Ltd (Marea Britanie) - 49,91% şi alte 18 persoane fizice, potrivit dtelor Registrului Comerţului.
Printre cei mai importanţi acţionari persoane fizice se numără George Mihail Stan - 8,75%, Bogdan Padiu - 15,81% (care ocupă funcţia de director general), Ion Ovidiu Trascu - 8,75% şi Radu Bogdan Nedelcu - 8,75%.
Societatea are peste 300 de angajaţi şi este un furnizor de soluţii IT şi sisteme informatice pentru companii. Pentru 2011, managementul companiei a estimat afaceri de peste 32 milioane de euro.
În 2010, UTI Systems şi UTI Construction&Facility Management au avut cumulat o cifră de afaceri de circa 400 milioane de lei (92 milioane de euro).
Top Ram Project SRL activează în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management şi are asociat unic pe Ramona Cleopatra Nacea. În ultimii doi ani, TeamNet a câştigat, fie singură, fie într-o asociere, mai multe contracte cu entităţi ale statului.
Astfel, TeamNet International şi Asseco SEE vor furniza Casei Naţionale de Pensii Publice aplicaţii software prin intermediul cărora instituţia va introduce servicii publice online destinate cetăţenilor, contractul ridicându-se la 26,7 milioane de lei (6,1 milioane euro).
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va achita TeamNet International suma de 49,7 milioane de lei (circa 11,6 milioane de euro) pentru un sistem IT destinat managementului zonelor naturale protejate. Licitaţia a avut loc în 2011.
Instituţia a mai semnat un contract de 87,7 milioane de lei (20,2 milioane de euro) cu Asesoft International, TeamNet International şi Star Storage pentru furnizarea unui sistem informatic de gestionare a datelor despre mediul ambiant la nivel naţional.
În 2010, TeamNet a câştigat o licitaţie oganizată de Ministerul Muncii pentru un sistem informatic de management al unui program de dezvoltare a resurselor umane (POSDRU), contractul ridicându-se la 26,1 milioane de lei (6 milioane euro).
Împreună cu Siveco România, oferta TeamNet a fost desemnată câştigătoare anul trecut în urma unei licitaţii organizată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pentru dezvoltarea unui sistem informatic, valoarea contractului fiind de 23,4 milioane de lei (5,4 milioane euro).
Tot în 2010, Teamnet International şi Asesoft International au furnizat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale aplicaţii software de 9,99 milioane de lei (2,3 milioane euro) pentru asigurarea interoperabilităţii agenţiilor de urgenţă (Poliţie, Ambulanţă etc) conectate la serviciul de urgenţă 112.
În perioada 2006-2010, afacerile Teamnet International au crescut de la 3,9 milioane de lei la 88,8 milioane de lei, evoluţie care a plasat-o pe locul 64 în ediţia 2011 a topului Deloitte Technology FAST 500 EMEA.
În cazul grupului UTI, Administraţia Străzilor Bucureşti a încheiat cu UTI Traffic Managament un contract de 17,7 milioane lei (fără TVA) pentru servicii de mentenanţă a automatelor de dirijare a circulaţiei şi modernizare a instalaţiilor de semaforizare din Capitală.
În 2010, consorţiul format din Novensys Corporation şi UTI Systems au câştigat licitaţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru un sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei. Contractul s-a ridicat la 35,96 milioane de lei, fără TVA.
De asemenea, UTI Systems a furnizat Administraţiei Canalelor Navigabile Constanţa un sistem de management al traficului de nave pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi de informare asupra transportului pe ape interioare, valoarea contractului fiind de 13,6 milioane lei, fără TVA. Contractul s-a încheiat în 2010.
(27.01.2012)
UTI Systems şi UTI Construction&Facility Management sunt parte a grupului UTI, condus de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. TeamNet International este asociată în presă cu omul de afaceri Ghiţă Sebastian, care controlează 50% din grupul de firme Asesoft. Pe pagina web a firmei se menţionează că TeamNet este "partener strategic al Asesoft".
"Procedura de achiziţie publică pentru «Sistem de management al situatiilor de urgenţă la nivelul Municipiului Bucureşti» a fost finalizată în decembrie 2011 (...). În valoare de 102,29 milioane de lei, exclusiv TVA, contractul a fost încheiat cu ofertantul declarat câştigător, respectiv asocierea Teamnet International, UTI Systems, UTI Construction&Facility Management şi Top Ram Project ", potrivit datelor furnizate de PMB. La licitaţie a mai participat asocierea Romanian Soft Company şi Construzioni Dondi (Italia). Cu o durată de un an şi jumătate, contractul va fi finanţat din surse de la bugetul local şi fonduri de la Banca Mondială, potrivit datelor din anunţul de participare publicat în august pe www.e-licitatie.ro.
Potrivit caietului de sarcini, sistemul de management va selecta şi organiza diverse tipuri de date colectate şi diseminate de la toate instituţiile implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, pe care le va procesa astfel încât să permită dezvoltarea şi implementarea unor planuri clare de acţiune ca răspuns la aceste situaţii.
TeamNet International a fost înfiinţată în 2001 şi are ca acţionari Fintech Investment Ltd (Marea Britanie) - 49,91% şi alte 18 persoane fizice, potrivit dtelor Registrului Comerţului.
Printre cei mai importanţi acţionari persoane fizice se numără George Mihail Stan - 8,75%, Bogdan Padiu - 15,81% (care ocupă funcţia de director general), Ion Ovidiu Trascu - 8,75% şi Radu Bogdan Nedelcu - 8,75%.
Societatea are peste 300 de angajaţi şi este un furnizor de soluţii IT şi sisteme informatice pentru companii. Pentru 2011, managementul companiei a estimat afaceri de peste 32 milioane de euro.
În 2010, UTI Systems şi UTI Construction&Facility Management au avut cumulat o cifră de afaceri de circa 400 milioane de lei (92 milioane de euro).
Top Ram Project SRL activează în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management şi are asociat unic pe Ramona Cleopatra Nacea. În ultimii doi ani, TeamNet a câştigat, fie singură, fie într-o asociere, mai multe contracte cu entităţi ale statului.
Astfel, TeamNet International şi Asseco SEE vor furniza Casei Naţionale de Pensii Publice aplicaţii software prin intermediul cărora instituţia va introduce servicii publice online destinate cetăţenilor, contractul ridicându-se la 26,7 milioane de lei (6,1 milioane euro).
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va achita TeamNet International suma de 49,7 milioane de lei (circa 11,6 milioane de euro) pentru un sistem IT destinat managementului zonelor naturale protejate. Licitaţia a avut loc în 2011.
Instituţia a mai semnat un contract de 87,7 milioane de lei (20,2 milioane de euro) cu Asesoft International, TeamNet International şi Star Storage pentru furnizarea unui sistem informatic de gestionare a datelor despre mediul ambiant la nivel naţional.
În 2010, TeamNet a câştigat o licitaţie oganizată de Ministerul Muncii pentru un sistem informatic de management al unui program de dezvoltare a resurselor umane (POSDRU), contractul ridicându-se la 26,1 milioane de lei (6 milioane euro).
Împreună cu Siveco România, oferta TeamNet a fost desemnată câştigătoare anul trecut în urma unei licitaţii organizată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pentru dezvoltarea unui sistem informatic, valoarea contractului fiind de 23,4 milioane de lei (5,4 milioane euro).
Tot în 2010, Teamnet International şi Asesoft International au furnizat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale aplicaţii software de 9,99 milioane de lei (2,3 milioane euro) pentru asigurarea interoperabilităţii agenţiilor de urgenţă (Poliţie, Ambulanţă etc) conectate la serviciul de urgenţă 112.
În perioada 2006-2010, afacerile Teamnet International au crescut de la 3,9 milioane de lei la 88,8 milioane de lei, evoluţie care a plasat-o pe locul 64 în ediţia 2011 a topului Deloitte Technology FAST 500 EMEA.
În cazul grupului UTI, Administraţia Străzilor Bucureşti a încheiat cu UTI Traffic Managament un contract de 17,7 milioane lei (fără TVA) pentru servicii de mentenanţă a automatelor de dirijare a circulaţiei şi modernizare a instalaţiilor de semaforizare din Capitală.
În 2010, consorţiul format din Novensys Corporation şi UTI Systems au câştigat licitaţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru un sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei. Contractul s-a ridicat la 35,96 milioane de lei, fără TVA.
De asemenea, UTI Systems a furnizat Administraţiei Canalelor Navigabile Constanţa un sistem de management al traficului de nave pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi de informare asupra transportului pe ape interioare, valoarea contractului fiind de 13,6 milioane lei, fără TVA. Contractul s-a încheiat în 2010.
(27.01.2012)
VISCOLUL SI ZAPADA AU PARALIZAT ROMANIA
Din cauza ninsorii şi a viscolului circulaţia rutieră este întreruptă pe 28 de drumuri naţionale şi pe zeci de drumuri judeţene, cele mai importante rute blocate fiind A1 Bucureşti - Piteşti şi A2 Bucureşti - Lehliu. Premierul Emil Boc a anunţat că se va prelungi codul portocaliu şi după ora 18:00, din cauza condiţiilor meteo dificile. Boc a mai anunţat că de la Rezervele Statului au fost scoase apă minerală, apă plată şi conserve pentru a fi distribuite persoanelor blocate în trafic sau în adăposturi. Turiştii aflaţi în situaţii de urgenţă pot apela nonstop şi gratuit linia telverde 0800.86.82.82, iar operatorii îi vor îndruma spre cea mai apropiată structură de primire turistică, unde li se va acorda ajutor, a anunţat MDRT.
Emil Boc a cerut intervenţia Armatei pentru operaţiunile de deszăpezire, inclusiv folosirea tancurilor cu şenile pentru situaţiile de urgenţă. Şeful guvernului, însoţit de miniştrii Transporturilor şi Apărării, Anca Boagiu şi Gabriel Oprea, a mers pe autostrada 1 pentru a vedea care este situaţia. Ajuns la faţa locului, Boc a pus mâna pe o lopată şi a dat zăpada din jurul unei maşini de teren blocate.
Armata acţionează pe drumurile din Giurgiu, la Şindriliţa, în Ilfov, pe E85, între Buzău şi Râmnicu Sărat, şi la Mihăileşti, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN, maiorul Constantin Spânu.
Autostrăzile A1 şi A2, 25 de drumuri naţionale şi alte 80 de drumuri judeţene sunt blocate, traficul aerian şi cel feroviar sunt aproape paralizate. 100 maşini au rămas izolate din cauza zăpezii, iar aproape 200 de localităţi au rămas fără curent electric. 718 şcoli sunt închise. Conform datelor oficiale numărul maşinilor blocate în prezent în zăpadă in mai multe judete se ridică la 650 autovehicule, în principal în judeţele Giurgiu, Ilfov, Buzău, Ialomiţa şi Călăraşi.
MAI a anunţat că situaţia cea mai dificilă este în zona Afumaţi-Şindriliţa, unde în anumite zone înălţimea stratului de zăpadă atinge 3 metri. Un număr de 28 de localităţi din judeţele Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi nu au energie electrică, din cauza viscolului, iar pentru remedierea avariilor au fost trimise pe teren 90 de echipe, intervenţia fiind îngreunată de accesul dificil şi de vizibilitatea redusă.
PORTURI INCHISE, TRENURI SI CURSE AERIENE ANULATE
Din cauza vantului puternic căile navigabile Bara şi Canalul Sulina si porturile Constanţa Nord şi Sud maritim şi fluvial, Mangalia şi Midia au fost inchise.
Aeroportul Otopeni din Bucureşti este deschis, dar 28 de curse sunt anulate, atât pentru destinaţii interne, cât şi pentru călătorii în afara ţării, potrivit celor mai recente date. Ministerul Transporturilor a anuntat ca un tren dinspre Constanţa spre Bucureşti a deraiat.
Pe raza Sucursalei Teritoriale CF Bucureşti, traficul feroviar este îngreunat de zăpada viscolită care se depune într-un strat foarte gros peste macaze, iar funcţionarea acestora în zona Complexului Bucureşti Nord este posibilă doar prin manevrare manuală, a comunicat Compania Naţionala de Căi Ferate "CFR" SA. Din această cauză, anumite trenuri care urmează să intre şi să plece din Gara de Nord sunt temporizate în staţii sau aşteaptă în parcurs.
Astfel, şase trenuri vor intra în staţia Bucureşti Nord cu întârzieri, respectiv IR 382 Sofia- Bucureşti Nord, IR 1790 Piteşti - Bucureşti Nord, R 9342 Giurgiu - Bucureşti Nord, IR 1644 Salva - Bucureşti Nord, IR 1644 Salva - Bucureşti Nord şi R 3002 Braşov - Bucureşti Nord. De asemenea, alte şase trenuri vor pleaca din Bucureşti Nord cu întârzieri, respectiv IR 382-1 Bucureşti Nord - Sofia, IR 1781 Bucureşti Nord - Curtea de Argeş, IR 1655 Bucureşti Nord - Bacău, IR 1632-1 Bucureşti Nord - Constanţa, IR 1582 Bucureşti Nord - Braşov, IR 1571 Bucureşti Nord - Galaţi şi IR 14001 Bucureşti Nord - Braşov.
În prezent se intervine şi cu pluguri de zăpadă pe anumite sectoare aflate pe secţiile CF Bucureşti - Videle - Giurgiu şi Bucureşti - Urziceni, unde din cauza zăpezii viscolite se formează suluri de zăpadă de aproximativ un metru. Liniile Dridu - Armăşeti şi Ciorani - Ialomiţa sunt închise, echipajele intervenind cu utilaje de deszăpezire pentru redeschidere.
Din cauza închiderii circulaţiei pe linia Dridu - Armăşeşti şi a condiţiilor meteo severe de pe secţia Armăşeşti - Ploieşti, trenul Intercity 572 Galaţi - Bucureşti Nord circulă pe ruta ocolitoare Urziceni - Făurei - Buzău - Ploieşti Sud - Bucureşti Nord.
Totodată, din cauza ninsorii viscolite şi pentru fluidizarea traficului feroviar, joi au fost anulate zeci de trenuri. Călătorii vor fi preluaţi cu alte trenuri aflate în circulaţie, în direcţiile respective. Trenurile rămase în circulaţie vor fi suplimentate astfel încât să poată prelua cât mai mulţi călători.
CODUL PORTOCALIU SE PRELUNGESTE
Codul portocaliu va fi prelungit joi şi după ora 18.00, deoarece condiţiile meteorologice vor continua să fie dificile, a anunţat premierul Emil Boc. El a precizat că alerta va fi menţinută în unele judeţele, precum Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Tulcea.
"Şi după ora 18.00 se va menţine codul portocaliu. Nu se opreşte viscolul în întreaga ţară după ora 18.00, aşa cum era anunţat iniţial, deci rămânem în situaţie de urgenţă", a spus Boc.
Reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor au arătat că misiunile de intervenţie sunt îndeplinite cu mare dificultate din cauza vântului puternic şi au exemplificat situaţia prin faptul că, în unele zone, a putut fi asigurată asistenţă pentru 54 oameni, aflaţi pe o distanţă de 200 metri, doar într-un interval de 4-5 ore.
718 SCOLI DIN 19 JUDETE SUNT INCHISE
Potrivit informaţiilor transmite de inspectoratele şcolare judeţene până la ora 10.00, în 718 de unităţi de învăţământ preuniversitar din 19 judeţe s-au inchis din cauza condiţiilor meteorologice. Astfel, în judeţul Călăraşi au fost închise toate cele 105 unităţi de învăţământ, în judeţul Gorj cursurile au fost suspendate în 55 de unităţi, în Dolj - 35, în Buzău - 28, în Prahova - 23, în Ilfov şi Ialomiţa - câte 21, în Constanţa - 17, în Argeş - 16, în Dâmboviţa - 14.
RISC MAJOR DE AVALANSA LA BALEA LAC. ZAPADA ARE 3 METRI INALTIME
Riscul de avalanşe în Masivul Făgăraş a crescut la gradul 5, fiind maxim, la altitudini de peste 1.800 metri, în urma viscolului şi a căderilor de zăpadă din ultimele zile stratul de zăpadă la statia meteo Bâlea Lac având peste un metru şi jumătate, în zonele cu viscol fiind chiar mai mare. Potrivit şefului Serviciului Salvamont Public Judeţean Argeş, Ion Sănduloiu, în zonele viscolite sunt deja formate plăci de vânt şi cornişe, iar riscul de avalanşă a fost clasificat de către Centrul Regional de Prognoză Meteo Transilvania-Sud la gradul 5 pentru altitudini de peste 1.800 de metri, limita climatului subpolar, şi gradul 3 la altitudini inferioare acesteia.
"Apreciem că există o foarte mare probabilitate de declanşare a unor avalanşe de dimensiuni mari pe versanţii acoperiţi cu zăpadă abundentă, ceea ce poate duce la accidente fatale. În aceste condiţii, nu recomandăm încercarea de a parcurge poteca principală de creastă sau potecile de acces către creasta principală, iar în zonele mai joase, împădurite, încă accesibile, pentru parcurgerea potecilor este obligatoriu echipamentul de iarnă - colţari, pioleţi, beţe de schi şi îmbrăcăminte de protecţie", a declarat şeful Serviciului Salvamont Public Judeţean Argeş, Ion Sănduloiu.
(26.01.2012)
Emil Boc a cerut intervenţia Armatei pentru operaţiunile de deszăpezire, inclusiv folosirea tancurilor cu şenile pentru situaţiile de urgenţă. Şeful guvernului, însoţit de miniştrii Transporturilor şi Apărării, Anca Boagiu şi Gabriel Oprea, a mers pe autostrada 1 pentru a vedea care este situaţia. Ajuns la faţa locului, Boc a pus mâna pe o lopată şi a dat zăpada din jurul unei maşini de teren blocate.
Armata acţionează pe drumurile din Giurgiu, la Şindriliţa, în Ilfov, pe E85, între Buzău şi Râmnicu Sărat, şi la Mihăileşti, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN, maiorul Constantin Spânu.
Autostrăzile A1 şi A2, 25 de drumuri naţionale şi alte 80 de drumuri judeţene sunt blocate, traficul aerian şi cel feroviar sunt aproape paralizate. 100 maşini au rămas izolate din cauza zăpezii, iar aproape 200 de localităţi au rămas fără curent electric. 718 şcoli sunt închise. Conform datelor oficiale numărul maşinilor blocate în prezent în zăpadă in mai multe judete se ridică la 650 autovehicule, în principal în judeţele Giurgiu, Ilfov, Buzău, Ialomiţa şi Călăraşi.
MAI a anunţat că situaţia cea mai dificilă este în zona Afumaţi-Şindriliţa, unde în anumite zone înălţimea stratului de zăpadă atinge 3 metri. Un număr de 28 de localităţi din judeţele Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi nu au energie electrică, din cauza viscolului, iar pentru remedierea avariilor au fost trimise pe teren 90 de echipe, intervenţia fiind îngreunată de accesul dificil şi de vizibilitatea redusă.
PORTURI INCHISE, TRENURI SI CURSE AERIENE ANULATE
Din cauza vantului puternic căile navigabile Bara şi Canalul Sulina si porturile Constanţa Nord şi Sud maritim şi fluvial, Mangalia şi Midia au fost inchise.
Aeroportul Otopeni din Bucureşti este deschis, dar 28 de curse sunt anulate, atât pentru destinaţii interne, cât şi pentru călătorii în afara ţării, potrivit celor mai recente date. Ministerul Transporturilor a anuntat ca un tren dinspre Constanţa spre Bucureşti a deraiat.
Pe raza Sucursalei Teritoriale CF Bucureşti, traficul feroviar este îngreunat de zăpada viscolită care se depune într-un strat foarte gros peste macaze, iar funcţionarea acestora în zona Complexului Bucureşti Nord este posibilă doar prin manevrare manuală, a comunicat Compania Naţionala de Căi Ferate "CFR" SA. Din această cauză, anumite trenuri care urmează să intre şi să plece din Gara de Nord sunt temporizate în staţii sau aşteaptă în parcurs.
Astfel, şase trenuri vor intra în staţia Bucureşti Nord cu întârzieri, respectiv IR 382 Sofia- Bucureşti Nord, IR 1790 Piteşti - Bucureşti Nord, R 9342 Giurgiu - Bucureşti Nord, IR 1644 Salva - Bucureşti Nord, IR 1644 Salva - Bucureşti Nord şi R 3002 Braşov - Bucureşti Nord. De asemenea, alte şase trenuri vor pleaca din Bucureşti Nord cu întârzieri, respectiv IR 382-1 Bucureşti Nord - Sofia, IR 1781 Bucureşti Nord - Curtea de Argeş, IR 1655 Bucureşti Nord - Bacău, IR 1632-1 Bucureşti Nord - Constanţa, IR 1582 Bucureşti Nord - Braşov, IR 1571 Bucureşti Nord - Galaţi şi IR 14001 Bucureşti Nord - Braşov.
În prezent se intervine şi cu pluguri de zăpadă pe anumite sectoare aflate pe secţiile CF Bucureşti - Videle - Giurgiu şi Bucureşti - Urziceni, unde din cauza zăpezii viscolite se formează suluri de zăpadă de aproximativ un metru. Liniile Dridu - Armăşeti şi Ciorani - Ialomiţa sunt închise, echipajele intervenind cu utilaje de deszăpezire pentru redeschidere.
Din cauza închiderii circulaţiei pe linia Dridu - Armăşeşti şi a condiţiilor meteo severe de pe secţia Armăşeşti - Ploieşti, trenul Intercity 572 Galaţi - Bucureşti Nord circulă pe ruta ocolitoare Urziceni - Făurei - Buzău - Ploieşti Sud - Bucureşti Nord.
Totodată, din cauza ninsorii viscolite şi pentru fluidizarea traficului feroviar, joi au fost anulate zeci de trenuri. Călătorii vor fi preluaţi cu alte trenuri aflate în circulaţie, în direcţiile respective. Trenurile rămase în circulaţie vor fi suplimentate astfel încât să poată prelua cât mai mulţi călători.
CODUL PORTOCALIU SE PRELUNGESTE
Codul portocaliu va fi prelungit joi şi după ora 18.00, deoarece condiţiile meteorologice vor continua să fie dificile, a anunţat premierul Emil Boc. El a precizat că alerta va fi menţinută în unele judeţele, precum Călăraşi, Brăila, Galaţi şi Tulcea.
"Şi după ora 18.00 se va menţine codul portocaliu. Nu se opreşte viscolul în întreaga ţară după ora 18.00, aşa cum era anunţat iniţial, deci rămânem în situaţie de urgenţă", a spus Boc.
Reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor au arătat că misiunile de intervenţie sunt îndeplinite cu mare dificultate din cauza vântului puternic şi au exemplificat situaţia prin faptul că, în unele zone, a putut fi asigurată asistenţă pentru 54 oameni, aflaţi pe o distanţă de 200 metri, doar într-un interval de 4-5 ore.
718 SCOLI DIN 19 JUDETE SUNT INCHISE
Potrivit informaţiilor transmite de inspectoratele şcolare judeţene până la ora 10.00, în 718 de unităţi de învăţământ preuniversitar din 19 judeţe s-au inchis din cauza condiţiilor meteorologice. Astfel, în judeţul Călăraşi au fost închise toate cele 105 unităţi de învăţământ, în judeţul Gorj cursurile au fost suspendate în 55 de unităţi, în Dolj - 35, în Buzău - 28, în Prahova - 23, în Ilfov şi Ialomiţa - câte 21, în Constanţa - 17, în Argeş - 16, în Dâmboviţa - 14.
RISC MAJOR DE AVALANSA LA BALEA LAC. ZAPADA ARE 3 METRI INALTIME
Riscul de avalanşe în Masivul Făgăraş a crescut la gradul 5, fiind maxim, la altitudini de peste 1.800 metri, în urma viscolului şi a căderilor de zăpadă din ultimele zile stratul de zăpadă la statia meteo Bâlea Lac având peste un metru şi jumătate, în zonele cu viscol fiind chiar mai mare. Potrivit şefului Serviciului Salvamont Public Judeţean Argeş, Ion Sănduloiu, în zonele viscolite sunt deja formate plăci de vânt şi cornişe, iar riscul de avalanşă a fost clasificat de către Centrul Regional de Prognoză Meteo Transilvania-Sud la gradul 5 pentru altitudini de peste 1.800 de metri, limita climatului subpolar, şi gradul 3 la altitudini inferioare acesteia.
"Apreciem că există o foarte mare probabilitate de declanşare a unor avalanşe de dimensiuni mari pe versanţii acoperiţi cu zăpadă abundentă, ceea ce poate duce la accidente fatale. În aceste condiţii, nu recomandăm încercarea de a parcurge poteca principală de creastă sau potecile de acces către creasta principală, iar în zonele mai joase, împădurite, încă accesibile, pentru parcurgerea potecilor este obligatoriu echipamentul de iarnă - colţari, pioleţi, beţe de schi şi îmbrăcăminte de protecţie", a declarat şeful Serviciului Salvamont Public Judeţean Argeş, Ion Sănduloiu.
(26.01.2012)
CCR A DAT O GREA LOVITURA GUVERNULUI BOC
ALEGERILE COMASATE, NECONSTITUTIONALA
Comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare este neconstituţională, a decis, astazi, Curtea Constituţională, admiţând astfel sesizarea USL. Legea nu a fost declarată neconstituţională în integralitate, ci doar câteva articole, urmând să se întoarcă în Parlament. Motivaţia Curţii este aşteptată să apară săptămâna viitoare, în acest moment nefiind clar care articole au fost declarate neconstituţionale. Cu toate acestea, politicienii de la putere şi din opoziţie declară că nu vom mai avea alegeri comasate. Judecătorul constituţional Ion Predescu a declarat că motivele de neconstituţionalitate "au fost numeroase". "Toate aceste motive, care sunt numeroase, vor fi precizate în decizia care apare săptămâna viitoare. Vreau să fie foarte clar: minuta se referă la neconstituţionalitatea legii". Întrebat de ce a fost nevoie de două amânări până la luarea unei decizii, Predescu a precizat că CCR a avut nevoie de "noi studii şi informaţii" ca să dea o decizie în sensul neconstituţionalităţii legii. Decizia judecătorilor vine după ce săptămâna trecută aceştia au amânat un verdict, motivând că au nevoie de la guvern de informaţii referitoare la impactul financiar al măsurii asumate de executiv. Decizia de amânare a fost luată pentru aflarea impactului financiar asupra Guvernului. "Motivul amânării îl constituie analizarea informaţiilor suplimentare solicitate Guvernului cu privire la impactul financiar al adoptării legii supuse controlului de constituţionalitate, respectiv a studiului comparativ referitor la cheltuielile bugetare pe care le implică organizarea şi desfăşurarea simultană, respectiv separată, a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului", au precizat magistraţii Curţii.
În sesizarea adresată CC, USL solicita să se constate "neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Uniunea Social Liberală avertiza, in 22 decembrie, că respingerea moţiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor puterii să nu participe la vot, nu face decât să menţină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani. Potrivit USL, în 22 decembrie, prin respingerea moţiunii de cenzură "actuala putere a călcat în picioarele principiile şi idealurile pentru care s-a luptat la Revoluţia din 1989
.
PDL LUATA PE NEPREGATITE, DAR PROMITE CA RESPECTA DECIZIA CCR
Dupa decizie, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat că decizia CCR "este o soluţie totalmente neaşteptată"pentru PDL, dar că democrat-liberalii o vor respecta "fără niciun fel de reţineri". "Este o soluţie totalmente neaşteptată pentru noi. Este soluţia Curţii Constituţionale şi o vom respecta fără niciun fel de reţineri". El a arătat că democrat-liberalii vor aştepta motivaţia Curţii pentru a vedea "ce elemente" i-au determinat pe judecători să dea o asemenea soluţie şi în funcţie de această motivaţie PDL îşi va stabili "următorii paşi, care va fi strategia partidului". La rândul său, prim-vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a subliniat că PDL "respectă" decizia Curţii.
La randul sau, prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a declarat că decizia Curţii privind neconstituţionalitatea comasării alegerilor "determină foarte clar că alegerile locale vor avea loc în prima duminică a lunii iunie", iar parlamentarele vor fi "la timp".
Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat că Guvernul Boc trebuie să demisioneze pentru că şi-a asumat o lege neconstituţională şi nedemocratică. Ponta a spus că decizia CC a fost "ultima lovitură" pe care Guvernul o aştepta.
BOC A INTRERUPT SEDINTA DE GUVERN
Potrivit unor unor surse oficiale, citate de Mediafax, miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale privind comasarea alegerilor.
"După ce anterior miniştrii au luat o pauză obişnuită şi au reluat şedinţa de guvern, după anunţul privind decizia Curţii Constituţionale membrii Cabinetului au luat o nouă pauză, pentru a discuta despre acest subiect şi implicaţiile deciziei", au arătat sursele citate.
(25.01.2012)
În sesizarea adresată CC, USL solicita să se constate "neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Uniunea Social Liberală avertiza, in 22 decembrie, că respingerea moţiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor puterii să nu participe la vot, nu face decât să menţină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani. Potrivit USL, în 22 decembrie, prin respingerea moţiunii de cenzură "actuala putere a călcat în picioarele principiile şi idealurile pentru care s-a luptat la Revoluţia din 1989
.
PDL LUATA PE NEPREGATITE, DAR PROMITE CA RESPECTA DECIZIA CCR
Dupa decizie, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat că decizia CCR "este o soluţie totalmente neaşteptată"pentru PDL, dar că democrat-liberalii o vor respecta "fără niciun fel de reţineri". "Este o soluţie totalmente neaşteptată pentru noi. Este soluţia Curţii Constituţionale şi o vom respecta fără niciun fel de reţineri". El a arătat că democrat-liberalii vor aştepta motivaţia Curţii pentru a vedea "ce elemente" i-au determinat pe judecători să dea o asemenea soluţie şi în funcţie de această motivaţie PDL îşi va stabili "următorii paşi, care va fi strategia partidului". La rândul său, prim-vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a subliniat că PDL "respectă" decizia Curţii.
La randul sau, prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a declarat că decizia Curţii privind neconstituţionalitatea comasării alegerilor "determină foarte clar că alegerile locale vor avea loc în prima duminică a lunii iunie", iar parlamentarele vor fi "la timp".
Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat că Guvernul Boc trebuie să demisioneze pentru că şi-a asumat o lege neconstituţională şi nedemocratică. Ponta a spus că decizia CC a fost "ultima lovitură" pe care Guvernul o aştepta.
BOC A INTRERUPT SEDINTA DE GUVERN
Potrivit unor unor surse oficiale, citate de Mediafax, miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale privind comasarea alegerilor.
"După ce anterior miniştrii au luat o pauză obişnuită şi au reluat şedinţa de guvern, după anunţul privind decizia Curţii Constituţionale membrii Cabinetului au luat o nouă pauză, pentru a discuta despre acest subiect şi implicaţiile deciziei", au arătat sursele citate.
(25.01.2012)
A 12-A ZI DE PROTESTE
MILITARII IN REZERVA AU IESIT IN STRADA
Manifestanţii au început să se adune, astazi, pentru a 12-a zi, încă de la orele prânzului, în faţa Teatrului Naţional, scandând în continuare sloganuri împotriva clasei politice. Concomitent cu protestul spontan din Piaţa Universităţii, în Piaţa Victoriei a avut loc un miting organizat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere, urmat de un marş de protest până la sediul TVR, la care au participat peste 5000 de persoane. La ora 16, unii dintre participanţii la mitingul din Piaţa Victoriei au plecat, la finalul protestului, de la sediul TVR spre Piaţa Universităţii. Grupul de protestatari a mers spre Piaţa Universităţii pe prima bandă de pe Bulevardul Magheru. Si in mai multe oraşe din ţară, mii de manifestanţi au ieşit în stradă cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu, a întregului Guvern şi alegeri anticipate.
Spre seara, numarul protestatarilor din PIata Universitatii a ajuns la peste 1.000 de oameni, aproape jumătate dintre ei, cei mai vizibili şi mai vocali, fiind un grup de suporteri ai echipelor de fotbal. Ca şi în serile anterioare, protestatarii s-au împărţiţi în două grupuri, unii la fântâna de la Arhitectură şi alţii pe treptele Teatrului Naţional. Cele două grupuri distincte de la fântână nu s-au amestecat, ele fiind clar delimitate.
În jurul orei 19.00, grupul de aproximativ 300 - 400 de suporteri a ajuns în piaţă, aşezându-se în apropierea intrării în Facultatea de Geologie. Ajunşi în piaţă, suporterii şi-au desfăşurat bannerele şi au pornit câteva portavoci mai puternice decât cele folosite de protestatarii din imediata lor apropiere. Pe bannerele suporterilor se puteau citi mesaje precum "Suporteri, nu infractori", "Paşnici, apolitici, uniţi" sau "România pentru România". Pe lângă bannere, suporterii, care s-au urcat rapid pe chioşcurile de ziare din zonă, au adus şi drapele naţionale pe care le-au fluturat pe fondul scandărilor în ritm de peluză la adresa clasei politice în general şi a actualei conduceri în special. Suporterii au scandat însă şi mesaje prin care condamnau adoptarea legii privind combaterea violenţei în sport, dar şi unele mesaje împotriva Jandarmeriei.
Până la sosirea suporterilor în Piaţa Universităţii, prezenţa jandarmilor a fost una discretă. La apariţia acestora însă câteva grupe de jandarmi echipaţi cu protecţii de corp, căşti, bastoane, scuturi sau tuburi de gaze lacrimongene au apărut în zona fântânii, rămânând totuşi la o distanţă rezonabilă faţă de grupul de ultraşi.
La ora 21.30, aproximativ 30 de tineri au blocat pentru câteva minute trecerea de pietoni de la Sala Dalles, perturbând pentru scurt timp traficul pe Bulevardul Magheru. Tinerii au venit din zona fântânii de la Universitate si aveau un banner pe care scria "Mesaj către Curtea Constituţională: Anticipate, nu comasate; Nu fiţi asasinii democraţiei". Jandarmii i-au împins pe trotuar pe protestatarii care strigau "Libertate" şi "Anticipate, nu comasate", astfel ca traficul rutier a fost perturbat pentru scurt timp.
Protestul de astazi s-a încheiat astfel mai devreme decât în zilele precedente, cauza fiind vremea nefavorabila.
(24.01.2012)
Spre seara, numarul protestatarilor din PIata Universitatii a ajuns la peste 1.000 de oameni, aproape jumătate dintre ei, cei mai vizibili şi mai vocali, fiind un grup de suporteri ai echipelor de fotbal. Ca şi în serile anterioare, protestatarii s-au împărţiţi în două grupuri, unii la fântâna de la Arhitectură şi alţii pe treptele Teatrului Naţional. Cele două grupuri distincte de la fântână nu s-au amestecat, ele fiind clar delimitate.
În jurul orei 19.00, grupul de aproximativ 300 - 400 de suporteri a ajuns în piaţă, aşezându-se în apropierea intrării în Facultatea de Geologie. Ajunşi în piaţă, suporterii şi-au desfăşurat bannerele şi au pornit câteva portavoci mai puternice decât cele folosite de protestatarii din imediata lor apropiere. Pe bannerele suporterilor se puteau citi mesaje precum "Suporteri, nu infractori", "Paşnici, apolitici, uniţi" sau "România pentru România". Pe lângă bannere, suporterii, care s-au urcat rapid pe chioşcurile de ziare din zonă, au adus şi drapele naţionale pe care le-au fluturat pe fondul scandărilor în ritm de peluză la adresa clasei politice în general şi a actualei conduceri în special. Suporterii au scandat însă şi mesaje prin care condamnau adoptarea legii privind combaterea violenţei în sport, dar şi unele mesaje împotriva Jandarmeriei.
Până la sosirea suporterilor în Piaţa Universităţii, prezenţa jandarmilor a fost una discretă. La apariţia acestora însă câteva grupe de jandarmi echipaţi cu protecţii de corp, căşti, bastoane, scuturi sau tuburi de gaze lacrimongene au apărut în zona fântânii, rămânând totuşi la o distanţă rezonabilă faţă de grupul de ultraşi.
La ora 21.30, aproximativ 30 de tineri au blocat pentru câteva minute trecerea de pietoni de la Sala Dalles, perturbând pentru scurt timp traficul pe Bulevardul Magheru. Tinerii au venit din zona fântânii de la Universitate si aveau un banner pe care scria "Mesaj către Curtea Constituţională: Anticipate, nu comasate; Nu fiţi asasinii democraţiei". Jandarmii i-au împins pe trotuar pe protestatarii care strigau "Libertate" şi "Anticipate, nu comasate", astfel ca traficul rutier a fost perturbat pentru scurt timp.
Protestul de astazi s-a încheiat astfel mai devreme decât în zilele precedente, cauza fiind vremea nefavorabila.
(24.01.2012)
DOUA TREIMI DIN ROMANI SUNT DE ACORD
CU PROTESTELE DE STRADA
Două treimi dintre români sunt de acord cu protestele şi majoritatea românilor (50%) consideră că Traian Băsescu şi Guvernul sunt principalele motive pentru care oamenii au ieşit în stradă, potrivit unui sondaj realizat de Grupul de Studii Socio Comportamentale Avangarde în perioada 19-21 ianuarie, pe un eşantion de 900 de persoane. Sondajul are o marjă de eroare de plus minus 3 la sută.
27% dintre participanţii la sondaj îl indică pe Băsescu drept catalizator al protestelor românilor, 23% consideră responsabil Guvernul, în timp de doar 4% dintre români cred că mişcările de protest sunt împotriva opoziţiei, iar 18%, împotriva clasei politice. Sondajul Avangarde contrazice astfel discursul vehiculat de reprezentanţii puterii şi analiştii afiliaţi, potrivit căruia românii protestează împotriva întregii clase politice.
Demisia preşedintelui este identificată de 37% dintre români ca soluţie pentru încetarea protestelor, alegerile anticipate sunt menţionate de 12% dintre români, în timp ce 5% dintre români cred că demisia premierului va potoli spritele. În acelaşi timp, 21% au identificat ca soluţie schimbarea clasei politice. Chiar dacă la început protestele au fost strâns corelate cu demisia subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, doar 4% dintre cei care au protestat spun că motivul care i-a scos în stradă a fost legat de demisia lui Raed Arafat. Pe de altă parte, 23% dintre românii care au răspuns studiului susţin că sărăcia a fost cea care i-a scos afară din case. Surprinzător, românii, aproape jumătate dintre cei intervievaţi, consideră că utilizarea violenţei de către jandarmi a fost justificată, în timp ce o treime nu sunt de acord cu acest lucru.
(23.01.2012)
27% dintre participanţii la sondaj îl indică pe Băsescu drept catalizator al protestelor românilor, 23% consideră responsabil Guvernul, în timp de doar 4% dintre români cred că mişcările de protest sunt împotriva opoziţiei, iar 18%, împotriva clasei politice. Sondajul Avangarde contrazice astfel discursul vehiculat de reprezentanţii puterii şi analiştii afiliaţi, potrivit căruia românii protestează împotriva întregii clase politice.
Demisia preşedintelui este identificată de 37% dintre români ca soluţie pentru încetarea protestelor, alegerile anticipate sunt menţionate de 12% dintre români, în timp ce 5% dintre români cred că demisia premierului va potoli spritele. În acelaşi timp, 21% au identificat ca soluţie schimbarea clasei politice. Chiar dacă la început protestele au fost strâns corelate cu demisia subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, doar 4% dintre cei care au protestat spun că motivul care i-a scos în stradă a fost legat de demisia lui Raed Arafat. Pe de altă parte, 23% dintre românii care au răspuns studiului susţin că sărăcia a fost cea care i-a scos afară din case. Surprinzător, românii, aproape jumătate dintre cei intervievaţi, consideră că utilizarea violenţei de către jandarmi a fost justificată, în timp ce o treime nu sunt de acord cu acest lucru.
(23.01.2012)
GOGU DE LA JANDARMERIE, IN VIZITA LA PD-L!
Conform postului de televiziune Antena 3, maiorul Iulian Gogu Claudiu, şeful Serviciului cercetare-documentare din cadrul Direcţiei Cercetare documentare şi combaterea faptelor antisociale, a fost surprins, azi, intrând în sediul central al PDL. Surse din Jandarmerie au declarat că în cadrul serviciului condus de maiorul Iulian Gogu Claudiu este angajat personal civil cu sarcina de a culege informaţii din zona publică: stadioane, baruri, cluburi, mitinguri, proteste. Direcţia are indicativul UM 0575 şi are sediul în Judeţul Ilfov, pe Centura Capitalei.
Aceleaşi surse relatează că maiorul Iulian Gogu Claudiu a avut o ascensiune fulminantă, în zece ani trecând de la statutul de simplu bucătar, la cel de şef de Compartiment în cadrul Direcţiei Jandarmeriei Municipiului Bucureşti.
Comentând intervenţia de la Antena 3 a purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, care la solicitarea moderatoarei Dana Grecu de a realiza identificarea persoanei prezentă în imagini, nu l-a recunoscut pe maiorul Iulian Gogu Claudiu, sursele noastre au precizat că acest lucru este aproape imposibil, birourile celor doi fiind situate pe acelaşi palier în clădirea Jandarmeriei.
(20.01.2012)
Aceleaşi surse relatează că maiorul Iulian Gogu Claudiu a avut o ascensiune fulminantă, în zece ani trecând de la statutul de simplu bucătar, la cel de şef de Compartiment în cadrul Direcţiei Jandarmeriei Municipiului Bucureşti.
Comentând intervenţia de la Antena 3 a purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, care la solicitarea moderatoarei Dana Grecu de a realiza identificarea persoanei prezentă în imagini, nu l-a recunoscut pe maiorul Iulian Gogu Claudiu, sursele noastre au precizat că acest lucru este aproape imposibil, birourile celor doi fiind situate pe acelaşi palier în clădirea Jandarmeriei.
(20.01.2012)
DESPRE PROTESTE, NUMAI DE RAU
EBA MANIPULEAZA PE TWITTER
Pentru a arunca discredita manifestatiile populare care au loc de sase zile in Romania, fiica cea mica a lui Traian Basescu, europarlamentarul Elena Basescu, a postat pe contul sau de Twitter linkuri spre mai multe articole de presa in care se vorbea despre protestatari platiti sa vina la mitinguri. Printre stirile despre Parlamentul European si Traian Basescu, Elena Basescu a pus linkul spre un articol in care un protestatar era scos in palme de mama sa, care il intreba daca i s-au dat bani sa participe, iar el confirma. Elena Basescu da si un link spre Ziare.com, la un articol in care era descrisa aparitia la protestul de la Cluj a unui tanar, Gabriel Oniga, seful PSD Cluj, intr-o limuzina marca Mercedes, proprietate personala. (19.01.2012)
IMPERIUL LUI PATRICIU ARE PROBLEME FINANCIARE
MIC.RO SI-A TRAS OBLOANELE. URMEAZA ADEVARUL?
Reteaua de magazine Mic.ro si-a tras ieri, 17 ianuarie 2012, obloanele. Cotidianele Adevarul si Click au mari probeleme financiare si de scadere de tiraj. Fundatia Patriciu a sistat bursele elevilor si studentilor in plin an scolar.
Imediat dupa vanzarea Petromidia catre kazahii de la KazMunaiGaz in 2008, omul de afaceri Dinu Patriciu, considerat atunci cel mai bogat om din Romania, a investit masiv in retail si mass-media iar brandurile sale Mic.ro si Adevarul Holding au avut o expansiune furibunda. Dupa numai cativa ani de impanzire a tarii cu asa-zisele "bacanii", Mic.ro precum si reteaua Minimax si Macro aratau ca alimentarele de dinainte de 1990.
Furnizorii au ramas neplatiti mai mult de 90 de zile, iar procesele declansate impotriva Mercadia Holland, firma din Olanda care opereaza Mic.ro, si companiei autohtone care opereaza Minimax si Macro s-au inmultit cu zecile. Managerii lui Patriciu sunt doi oameni de incredere ai sai, Dan Ionescu si Dorin Gherman, fosti directori la Petromidia.
O expansiune fulminanta a avut-o si in presa, prin preluarea cotidianului Adevarul si prin rebranduirea unui tabloid. Bazandu-se pe o intreaga campanie de vanzare de carti, filme si alte inserturi, titlurile Adevarul Holding au avansat in topul celor mai vandute cotidiane insa aceasta situatie s-a estompat in ultima perioada.
Situatia financiara a holdingului media a ramas foarte delicata, investitiile masive nu au fost recuperate iar furnizorii au cerut insolventa. Jurnalistii s-au confruntat cu intarzieri la plata salariilor in ultimele luni, iar numarul acestora s-a redus in urma unor concedieri. Adevarul Holding in era lui Patriciu a pornit la drum cu Razvan Cornateanu si in prezent este manageriat de Peter Imre. Gurile rele, in frunte cu Sorin Ovidiu Vantu, sustin ca in 2012 Adevarul va fi falimentul anului in mass-media romaneasca.
O alta afacere care nu a dat roade este cea legata de namolul sapropelic din Marea Neagra. Dupa ce a renuntat la afacerile cu petrol, Patriciu a infiintat o companie, Marexin, care avea rolul de a explora potentialul energetic al platoului continental al Marii Negre si l-a cooptat in conducere pe Dorin Marian, fostul sef al cancelariei guvernului PNL.
In urma cu cativa ani Fundatia lui Dinu Patriciu a facut o intreaga campanie in mass-media cu privire a sprijinul pe care urma sa il acorde mintilor luminate din randul elevilor si studentilor prin acordarea de burse. Acum, aceste burse au fost retrase chiar daca suntem in plin an scolar.
(18.01.2012)
Imediat dupa vanzarea Petromidia catre kazahii de la KazMunaiGaz in 2008, omul de afaceri Dinu Patriciu, considerat atunci cel mai bogat om din Romania, a investit masiv in retail si mass-media iar brandurile sale Mic.ro si Adevarul Holding au avut o expansiune furibunda. Dupa numai cativa ani de impanzire a tarii cu asa-zisele "bacanii", Mic.ro precum si reteaua Minimax si Macro aratau ca alimentarele de dinainte de 1990.
Furnizorii au ramas neplatiti mai mult de 90 de zile, iar procesele declansate impotriva Mercadia Holland, firma din Olanda care opereaza Mic.ro, si companiei autohtone care opereaza Minimax si Macro s-au inmultit cu zecile. Managerii lui Patriciu sunt doi oameni de incredere ai sai, Dan Ionescu si Dorin Gherman, fosti directori la Petromidia.
O expansiune fulminanta a avut-o si in presa, prin preluarea cotidianului Adevarul si prin rebranduirea unui tabloid. Bazandu-se pe o intreaga campanie de vanzare de carti, filme si alte inserturi, titlurile Adevarul Holding au avansat in topul celor mai vandute cotidiane insa aceasta situatie s-a estompat in ultima perioada.
Situatia financiara a holdingului media a ramas foarte delicata, investitiile masive nu au fost recuperate iar furnizorii au cerut insolventa. Jurnalistii s-au confruntat cu intarzieri la plata salariilor in ultimele luni, iar numarul acestora s-a redus in urma unor concedieri. Adevarul Holding in era lui Patriciu a pornit la drum cu Razvan Cornateanu si in prezent este manageriat de Peter Imre. Gurile rele, in frunte cu Sorin Ovidiu Vantu, sustin ca in 2012 Adevarul va fi falimentul anului in mass-media romaneasca.
O alta afacere care nu a dat roade este cea legata de namolul sapropelic din Marea Neagra. Dupa ce a renuntat la afacerile cu petrol, Patriciu a infiintat o companie, Marexin, care avea rolul de a explora potentialul energetic al platoului continental al Marii Negre si l-a cooptat in conducere pe Dorin Marian, fostul sef al cancelariei guvernului PNL.
In urma cu cativa ani Fundatia lui Dinu Patriciu a facut o intreaga campanie in mass-media cu privire a sprijinul pe care urma sa il acorde mintilor luminate din randul elevilor si studentilor prin acordarea de burse. Acum, aceste burse au fost retrase chiar daca suntem in plin an scolar.
(18.01.2012)
ARAFAT SE REINTOARCE LA SANATATE,
LA CHEMAREA LUI BASESCU
Raed Arafat îsi va relua functia pe care a avut-o în Ministerul Sănătății si va lucra la noua lege, dupa ce acesta a avut o întrevedere în acestă dimineață cu presedintele Traian Băsescu si cu ministrul Sănătătii. Anuntul a fost facut de Emil Boc, astazi, care a declarat ca „reforma Sănătății trebuie să meargă mai departe și este bine să lăsăm profesioniștii să se ocupe de acest lucru”. Medicul Andrei Georgescu, care fusese numit subsecretar în locul lui Arafat, își va relua postul de la Spitalul Universitar.
La ora 15,30, Raed Arafat a organizat o conferință de presă, la care a declarat: "Acum câteva zile mi-am dat demisia dintr-un motiv clar, am zis de atunci că sunt dispus să revin. Motivul pentru care am plecat nu mai există. Este normal ca în urma unei discuții de azi, la invitația domnului președinte și a primului-ministru, să accept să revin la activitatea de dinainte. Am fost șocat de susținerea și încrederea populației față de doctorul Arafat. Lumea are încredere în ce s-a făcut în sistemului de urgență în ultimii șase ani. Consider că mă întorc într-o poziție mai dificilă, așteptările sunt mari. Mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, care au avut încredere în dr. Arafat. Nu am să ies în discuții nicăieri în această săptămână, pentru că nu vreau să duc la alte interpretări. Am plecat dintr-un motiv, acest motiv nu mai există. Nu există niciun alt motiv. Planurile pentru sistemul de urgență vor fi continuate, vom dezvolta tot sistemul public de urgență, sper ca aceste rezultate să le simțiți în următoarea perioadă. Despre participarea mea la comisia care va lucra pe noua lege, fiind si la MS, o să mă implic în domeniul de expertiză pe care-l am. O să am păreri, opinii si pe alte domenii, dar mă concentrez pe urgență". Chestionat cu privire la protestele populatiei, care au inceput prin a-l sustine, Arafat a declarat: "Protestele nu mai au legătură cu doctorul Arafat, este o situație politico-socială. Poate un sociolog poate să explice mai bine ce se întâmplă. Populatia a început pentru dr. Arafat, acum este pentru ceva mai complex".
(17.01.2012)
La ora 15,30, Raed Arafat a organizat o conferință de presă, la care a declarat: "Acum câteva zile mi-am dat demisia dintr-un motiv clar, am zis de atunci că sunt dispus să revin. Motivul pentru care am plecat nu mai există. Este normal ca în urma unei discuții de azi, la invitația domnului președinte și a primului-ministru, să accept să revin la activitatea de dinainte. Am fost șocat de susținerea și încrederea populației față de doctorul Arafat. Lumea are încredere în ce s-a făcut în sistemului de urgență în ultimii șase ani. Consider că mă întorc într-o poziție mai dificilă, așteptările sunt mari. Mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, care au avut încredere în dr. Arafat. Nu am să ies în discuții nicăieri în această săptămână, pentru că nu vreau să duc la alte interpretări. Am plecat dintr-un motiv, acest motiv nu mai există. Nu există niciun alt motiv. Planurile pentru sistemul de urgență vor fi continuate, vom dezvolta tot sistemul public de urgență, sper ca aceste rezultate să le simțiți în următoarea perioadă. Despre participarea mea la comisia care va lucra pe noua lege, fiind si la MS, o să mă implic în domeniul de expertiză pe care-l am. O să am păreri, opinii si pe alte domenii, dar mă concentrez pe urgență". Chestionat cu privire la protestele populatiei, care au inceput prin a-l sustine, Arafat a declarat: "Protestele nu mai au legătură cu doctorul Arafat, este o situație politico-socială. Poate un sociolog poate să explice mai bine ce se întâmplă. Populatia a început pentru dr. Arafat, acum este pentru ceva mai complex".
(17.01.2012)
ILIESCU, OPERAT LA COLON
Fostul presedinte Ion Iliescu a fost operat, astazi dimineata, pentru un polip la colon, la Spitalul Elias din Bucuresti. Fostului presedinte i-a fost cauterizat un polip la colon. Azi. la ora 11.30, medicii urmeaza sa sustina o conferinta de presa pentru a oferi detalii despre cum a decurs interventia si care este starea pacientului.
Analizele facute in luna decembrie arata nu nu este vorba despre o suferinta oncologica. Spitalul Elias a informat, duminica, intr-un comunicat, ca Ion Iliescu este internat la unitatea sanitara "pentru continuarea investigatiilor de control in sfera digestiva incepute la sfarsitul anului trecut". Ion Iliescu a mai fost internat la Spitalul Elias din Capitală, în 24 noiembrie 2011, unde i-au fost făcute analize, medicii constatând că nu are probleme majore de sănătate. Fostul preşedinte a fost externat în ziua următoare, el scriind pe blog că se simte bine. Iliescu preciza că a avut "o indispoziţie digestivă", dar "cauza acestei crize de moment s-a rezolvat".
(16.01.2012)
Analizele facute in luna decembrie arata nu nu este vorba despre o suferinta oncologica. Spitalul Elias a informat, duminica, intr-un comunicat, ca Ion Iliescu este internat la unitatea sanitara "pentru continuarea investigatiilor de control in sfera digestiva incepute la sfarsitul anului trecut". Ion Iliescu a mai fost internat la Spitalul Elias din Capitală, în 24 noiembrie 2011, unde i-au fost făcute analize, medicii constatând că nu are probleme majore de sănătate. Fostul preşedinte a fost externat în ziua următoare, el scriind pe blog că se simte bine. Iliescu preciza că a avut "o indispoziţie digestivă", dar "cauza acestei crize de moment s-a rezolvat".
(16.01.2012)
SEFUL OBSERVATORULUI SEISMOLOGIC DIN TIMISOARA:
NE PUTEM ASTEPTA LA UN CUTREMUR DEVASTATOR
IN VRANCEA
Şeful Observatorului Seismologic din Timişoara, seismologul Dan Rău, avertizează că ne putem aştepta la un nou cutremur devastator în Vrancea. "Dacă locuim într-o zonă activă din punct de vedere seismic, cu o perioadă de revenire de 33 de ani, pentru nimeni nu ar trebui să fie o surpriză dacă ne-am confrunta cu un seism. Dacă urmărim activitatea seismică pe ultimii 600 de ani, putem observa că în medie ne confruntăm cu trei seisme distrugătoare la 100 de ani. Deci asta înseamnă o perioadă de revenire de 30 - 33 de ani. Asta spun specialiştii, însă în seismologie nu operăm cu certitudini, ci doar cu probabilităţi", a declarat Dan Rău. El sustine că cea de-a doua zonă activă din punct de vedere seismic, Banatul, va fi ferită de cutremure mari.
"În Banat avem o linişte totală. Nu putem compara magnitudinile care pot să apară în Vrancea cu cele din Banat. Banatul nu va putea niciodată să dea un seim distrugător. În zona Vrancea e cu totul altceva. Acolo există o activitate seismică de 1.000 de ani", a spus Dan Rău.
"Un seism nu poate fi prezis, anticipat. Există o teorie cu 21 de secunde, dar aceasta poate crea mai multe victime din cauza panicii şi poate fi de fapt o alarmă falsă. Cel mai important este disciplina în construcţii", a mai spus Dan Rau.
În ultima săptămână, în zona Vrancea au avut loc cinci cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,8 si 4,3 pe scara Richter.
(13.01.2012)
"În Banat avem o linişte totală. Nu putem compara magnitudinile care pot să apară în Vrancea cu cele din Banat. Banatul nu va putea niciodată să dea un seim distrugător. În zona Vrancea e cu totul altceva. Acolo există o activitate seismică de 1.000 de ani", a spus Dan Rău.
"Un seism nu poate fi prezis, anticipat. Există o teorie cu 21 de secunde, dar aceasta poate crea mai multe victime din cauza panicii şi poate fi de fapt o alarmă falsă. Cel mai important este disciplina în construcţii", a mai spus Dan Rau.
În ultima săptămână, în zona Vrancea au avut loc cinci cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,8 si 4,3 pe scara Richter.
(13.01.2012)
DOSARUL "1.000.000 EURO PENTRU CAMPANIA LUI GEOANA" FACE VICTIME
HREBENCIUC, NEGOITA SI GHITA CERCETATI
PENTRU SPALARE DE BANI
Deputaţii PSD Viorel Hrebenciuc şi Robert Negoiţă, precum şi Sebastian Ghiţă, patronul Asesoft şi al televiziunii RTV, sunt cercetaţi de DNA pentru spălare de bani, într-un dosar disjuns din cel în care Ioan Niculae a fost trimis în judecată în urmă cu o zi, pentru finanţarea campaniei electorale a PSD, din 2009.
În dosarul privind trimiterea în judecată a preşedintelui grupului InterAgro, procurorii arată în rechizitoriu că a fost constituit un nou dosar, în care urmează să fie cercetate infracţiunile de folosire a influenţei sau a autorităţii politice, fals în înscrisuri şi spălare de bani, fapte comise de Gheorghe Teodorescu, de la INSOMAR, alături de Viorel Hrebenciuc, Robert Negoiţă, dar şi oameni de afaceri precum Sebastian Ghiţă şi Emilian Dinescu.
NEGOITA SI GHITA SPUN CA DNA NU I-A INTREBAT NIMIC, NICIODATA
Potrivit aceluiaşi document, a fost făcută şi o a doua disjungere, în acest nou dosar urmând să fie cercetaţi Ioan Niculae, angajaţi ai APIA şi angajaţi ai InterAgro, pentru fraudarea unor fonduri europene.
Robert Negoiţă a declarat că nu a fost citat niciodată la DNA în acest caz. "Sunt ridicoli cei de la DNA. Ce spălare de bani? Sunt aberanţi", a comentat el. "Niciodată nu m-au întrebat nimic, nu mi-au comunicat nimic. Vă asigur că nu există acest dosar, cel puţin nu am nicio implicare eu. Categoric nu poate fi vorba de spălare de bani în cazul lui Robert Negoiţă. Am sponsorizat campania din 2009, dar am făcut-o în mod oficial, este pe site-ul Camerei Deputaţilor în declaraţia mea de avere. Aceste acuzaţii vin de la nişte disperaţi, Traian Băsescu şi PDL, nu au legătură cu realitatea. Vi se pare normal să aflu din presă că există un dosar pe numele meu? Nimeni nu m-a întrebat nimic, să mă cheme vreodată să zică ", a susţinut vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă.
Patronul RTV, Sebastian Ghiţă a declarat că nu a fost chemat la DNA, dar este prieten cu "nea Hrebe" şi cu cei din dosar.
"Am aflat şi eu din presă. Nu am fost chemat niciodată la DNA în dosarul acesta, nu m-a întrebat nimeni nimic, nu am dat nicio declaraţie Am înţeles că este un dosar disjuns din cel al lui Niculae, dar nu văd ce legătură am eu cu el. Probabil, este vreo interceptare, pentru că eu am mai vorbit nea Hrebe, mă cunosc şi cu el şi Geoană, şi este posibil ca un ziarist să vadă numele meu în dosar şi au dat că sunt cercetat. În afară de sponsorizările legale pe care le-am făcut şi care apar în Monitorul Oficial, altceva nu am mai făcut. Poate că am făcut o dată un sondaj la INSOMAR, dar nu mai ţin minte. Sunt prieten cu cei care apar în dosar, dar la momentul acesta eu nu ştiu nimic", a afirmat Ghiţă.
STENOGRAMA INCRIMINATOARE
Procurorii DNA redau, în referatul înaintat judecătorilor, o discuţie dintre miliardarul Ioan Niculae şi liderul PSD Gheorghe Bunea Stancu, în care afaceristul insistă să fier numit un om al PSD în fruntea companiei naţionale Transgaz. În discuţie, Niculae îl laudă pe ministrul "Ionuţ", referindu-se cel mai probabil la fostul ministru al Sănătăţii Ioan Bazac.
Niculae: Auzi mă, PSD-ul nu a pus nici acum director la Transgaz.
Stancu: O sa punem măi, ai rabdare, ce dracu...
Niculae: Puneţi, măi! Când dracu ne vedem? Pune-l, mă. pe ăla al tău...
Stancu: Nu, măi, am ANRM, am Rezervele Statului, am la CEC, am la Eximbank, am o grămadă de posturi. Şi la Bucureşti, şi la Brăila am pus la Agenţia de Mediu vicepreşedinte. La Agenţia Naţională a Proprietatii - preşedinte. La rezervele statului - preşedinte. La RAPPS... Peste tot, o grămadă. Am vreo opt funcţii naţionale.
Niculae: Ai făcut o treabă bună cu prietenul nostru, domnu ministru. Ai mână bună.
Stancu: Ionuţ? Dacă el o strâmbează cu mine, îi retrag sprijinul politic.
(12.01.2012)
În dosarul privind trimiterea în judecată a preşedintelui grupului InterAgro, procurorii arată în rechizitoriu că a fost constituit un nou dosar, în care urmează să fie cercetate infracţiunile de folosire a influenţei sau a autorităţii politice, fals în înscrisuri şi spălare de bani, fapte comise de Gheorghe Teodorescu, de la INSOMAR, alături de Viorel Hrebenciuc, Robert Negoiţă, dar şi oameni de afaceri precum Sebastian Ghiţă şi Emilian Dinescu.
NEGOITA SI GHITA SPUN CA DNA NU I-A INTREBAT NIMIC, NICIODATA
Potrivit aceluiaşi document, a fost făcută şi o a doua disjungere, în acest nou dosar urmând să fie cercetaţi Ioan Niculae, angajaţi ai APIA şi angajaţi ai InterAgro, pentru fraudarea unor fonduri europene.
Robert Negoiţă a declarat că nu a fost citat niciodată la DNA în acest caz. "Sunt ridicoli cei de la DNA. Ce spălare de bani? Sunt aberanţi", a comentat el. "Niciodată nu m-au întrebat nimic, nu mi-au comunicat nimic. Vă asigur că nu există acest dosar, cel puţin nu am nicio implicare eu. Categoric nu poate fi vorba de spălare de bani în cazul lui Robert Negoiţă. Am sponsorizat campania din 2009, dar am făcut-o în mod oficial, este pe site-ul Camerei Deputaţilor în declaraţia mea de avere. Aceste acuzaţii vin de la nişte disperaţi, Traian Băsescu şi PDL, nu au legătură cu realitatea. Vi se pare normal să aflu din presă că există un dosar pe numele meu? Nimeni nu m-a întrebat nimic, să mă cheme vreodată să zică ", a susţinut vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă.
Patronul RTV, Sebastian Ghiţă a declarat că nu a fost chemat la DNA, dar este prieten cu "nea Hrebe" şi cu cei din dosar.
"Am aflat şi eu din presă. Nu am fost chemat niciodată la DNA în dosarul acesta, nu m-a întrebat nimeni nimic, nu am dat nicio declaraţie Am înţeles că este un dosar disjuns din cel al lui Niculae, dar nu văd ce legătură am eu cu el. Probabil, este vreo interceptare, pentru că eu am mai vorbit nea Hrebe, mă cunosc şi cu el şi Geoană, şi este posibil ca un ziarist să vadă numele meu în dosar şi au dat că sunt cercetat. În afară de sponsorizările legale pe care le-am făcut şi care apar în Monitorul Oficial, altceva nu am mai făcut. Poate că am făcut o dată un sondaj la INSOMAR, dar nu mai ţin minte. Sunt prieten cu cei care apar în dosar, dar la momentul acesta eu nu ştiu nimic", a afirmat Ghiţă.
STENOGRAMA INCRIMINATOARE
Procurorii DNA redau, în referatul înaintat judecătorilor, o discuţie dintre miliardarul Ioan Niculae şi liderul PSD Gheorghe Bunea Stancu, în care afaceristul insistă să fier numit un om al PSD în fruntea companiei naţionale Transgaz. În discuţie, Niculae îl laudă pe ministrul "Ionuţ", referindu-se cel mai probabil la fostul ministru al Sănătăţii Ioan Bazac.
Niculae: Auzi mă, PSD-ul nu a pus nici acum director la Transgaz.
Stancu: O sa punem măi, ai rabdare, ce dracu...
Niculae: Puneţi, măi! Când dracu ne vedem? Pune-l, mă. pe ăla al tău...
Stancu: Nu, măi, am ANRM, am Rezervele Statului, am la CEC, am la Eximbank, am o grămadă de posturi. Şi la Bucureşti, şi la Brăila am pus la Agenţia de Mediu vicepreşedinte. La Agenţia Naţională a Proprietatii - preşedinte. La rezervele statului - preşedinte. La RAPPS... Peste tot, o grămadă. Am vreo opt funcţii naţionale.
Niculae: Ai făcut o treabă bună cu prietenul nostru, domnu ministru. Ai mână bună.
Stancu: Ionuţ? Dacă el o strâmbează cu mine, îi retrag sprijinul politic.
(12.01.2012)
DEPUTATI AU CHELTUIT 470.000 RON, IN OCTOMBRIE 2010, CA SA PLECE IN STRAINATATE
Senatul şi Camera Deputaţilor au cheltuit, doar în luna octombrie 2011, 470.000 de lei pentru deplasările în străinătate ale parlamentarilor, vizita cea mai scumpă fiind cea a lui Cristian Diaconescu (FOTO), în SUA, pentru care a fost alocată suma de 22.464 lei. Vizitele în străinătate ale deputaţilor din luna octombrie 2011 au costat bugetul Camerei 280.379 lei, adică peste 65.000 de euro, pentru 32 de acţiuni în afara ţării. Suma cea mai mare alocată a fost de 37.816 lei, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la Strasbourg, la care au participat cinci deputaţi. (11.01.2012)
OMAR HAYSSAM, LIBER IN SIRIA
Omar Hayssam a fost pus oficial liber, din 9 ianuarie 2012, de către autorităţile siriene, care au informat că pedeapsa dată acestuia în 2008, de patru ani de închisoare pentru infracţiuni la legea siguranţei statului, a fost executată. Avocatul care l-a apărat pe Hayssam, Ion Cazacu, a declarat, astazi, că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arată că există o deciziei de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducţie, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată. Avocatul a menţionat că nu are cunoştinţă dacă în Siria pe numele lui Omar Hayssam există şi alte decizii de condamnare sau de executare a unor pedepse. "Nu ştiu unde este Omar Hayssam, nu m-a informat familia lui nimic", a spus avocatul Cazacu.
Romania nu-l poate recupera pe Hayssam spre a fi judecat pentru terrorism, deoarece ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată, din august 2011, la comisiile Parlamentului, care au considerat că, în contextul actual, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii tarii noastre. Ministerul Justiţiei informa, în 12 noiembrie 2010, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, MJ precizând că instituţia transferării condamnaţilor nu trebuie confundată cu cea a extrădării.
În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma să înlocuiască prevederile Convenţiei din 1978.
La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adiţional la aceasta (Strasbourg, 1997).
Preşedintele sirian Bashar al-Assad explica, în 11 noiembrie 2010, într-un interviu acordat unui ziar romanesc ce se poate întâmpla în acest caz după semnarea acordului cu România :"Atât timp cât o persoană se află deja în închisoare, atunci pentru ce trebuie să fie transferată în altă închisoare, într-o altă ţară? Important e să vedem ce se va face după ce se va termina condamnarea. Deci, după ce îşi ispăşeşte condamnarea în Siria, vom discuta ce se face mai departe. Dacă va exista o altă condamnare în ţara respectivă, pentru a-şi ispăşi şi condamnarea respectivă, atunci se va discuta pe acest caz. Discuţia nu e politică, e la nivelul instituţiilor abilitate". Întrebat dacă lui Omar Hayssam îi va rămâne de ispăşit în România doar diferenţa de pedeapsă, preşedintele sirian a răspuns: "Asta nu scrie în acord".
Omar Hayssam - cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 - a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România. Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informaţii române, dar şi a procurorului general al României. Autorităţile române au iniţiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa la închisoare.
(10.01.2012)
Romania nu-l poate recupera pe Hayssam spre a fi judecat pentru terrorism, deoarece ratificarea acordurilor cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate este blocată, din august 2011, la comisiile Parlamentului, care au considerat că, în contextul actual, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii tarii noastre. Ministerul Justiţiei informa, în 12 noiembrie 2010, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, MJ precizând că instituţia transferării condamnaţilor nu trebuie confundată cu cea a extrădării.
În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma să înlocuiască prevederile Convenţiei din 1978.
La nivel european, în materia transferării persoanelor condamnate se aplică prevederile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul adiţional la aceasta (Strasbourg, 1997).
Preşedintele sirian Bashar al-Assad explica, în 11 noiembrie 2010, într-un interviu acordat unui ziar romanesc ce se poate întâmpla în acest caz după semnarea acordului cu România :"Atât timp cât o persoană se află deja în închisoare, atunci pentru ce trebuie să fie transferată în altă închisoare, într-o altă ţară? Important e să vedem ce se va face după ce se va termina condamnarea. Deci, după ce îşi ispăşeşte condamnarea în Siria, vom discuta ce se face mai departe. Dacă va exista o altă condamnare în ţara respectivă, pentru a-şi ispăşi şi condamnarea respectivă, atunci se va discuta pe acest caz. Discuţia nu e politică, e la nivelul instituţiilor abilitate". Întrebat dacă lui Omar Hayssam îi va rămâne de ispăşit în România doar diferenţa de pedeapsă, preşedintele sirian a răspuns: "Asta nu scrie în acord".
Omar Hayssam - cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 - a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România. Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informaţii române, dar şi a procurorului general al României. Autorităţile române au iniţiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa la închisoare.
(10.01.2012)
INMAMATRICULARILE AUTO DIN 2011 AU AJUNS
LA UN SFERT FATA DE CELE DIN 2007
Inmatricularile de masini noi in Romania au scazut anul trecut cu 13,5% si nu au depasit valoarea de 82.000 de unitati, piata ajungand sa fie de aproape patru ori mai mica fata de acum patru ani cand se depasea pragul de 310.000 unitati. Pentru second-hand anul a fost si mai dur, piata scazand cu 56%, la sub 100.000 de unitati, iar cea mai cautata marca nu a mai fost Volkswagen, ci Opel, arata datele DRPCIV.
Piata masinilor noi a scazut an de an din 2008 incoace, iar in anul recent incheiat au fost inscrise in circulatie 81.709 autoturisme noi, fata de 94.541 in 2010. Lucrurile s-au schimbat mult in patru ani: in 2007 piata trecea de 310.000 masini noi, Dacia isi gasise peste 93.000 de clienti, iar marci precum Volkswagen, Renault si Skoda treceau fiecare lejer de pragul de 20.000 de unitati in acel an.
In 2011 vorbim de cifre mult mult mai mici: s-au inmatriculat 23.585 de masini Dacia, 8.743 Volkswagen, 7.568 de masini Skoda si 6.872 de masini Renault. Opel si Ford au trecut fiecare de 4.500 de unitati, in timp ce Chevrolet, Toyota si Hyundai au depasit fiecare circa 2.500 de unitati, arata datele Politiei.
2011 a fost un an extrem de slab si pentru inmatricularile de masini second-hand: 94.488 fata de 214.606 unitati in 2010. La acest capitol s-a petrecut o rocada interesanta fiindca dupa ce ani buni Volkswaagen a fost lider la volume, anul acesta Opel a preluat sefia, datele aratand ca s-au inmatriculat 22.254 masini, iar Volkswagen a avut 21.475 unitati. In 2010 VW avusese aproape 60.000 de masini SH inmatriculate, iar Opel are in jurul valorii de 55.000 unitati.
Ford a ramas pe trei in topul marcilor de SH, cu 11.583 de masini inscrise in circulatie anul trecut, in timp ce Audi a avut 5.267 de unitati, iar BMW, 4.679. Skoda a trecut de 4.200 de unitati, iar trei marci au avut intre 3.000 si 4.000: Fiat, Renault si Mercedes.
Adunand atat masinile noi, cat si cele second-hand, anul trecut s-au inmatricultat in tara 176.100 unitati, scadere de 43% fata de 2010 cand totalul a fost de aproape 310.000 unitati
(09.01.2012)
Piata masinilor noi a scazut an de an din 2008 incoace, iar in anul recent incheiat au fost inscrise in circulatie 81.709 autoturisme noi, fata de 94.541 in 2010. Lucrurile s-au schimbat mult in patru ani: in 2007 piata trecea de 310.000 masini noi, Dacia isi gasise peste 93.000 de clienti, iar marci precum Volkswagen, Renault si Skoda treceau fiecare lejer de pragul de 20.000 de unitati in acel an.
In 2011 vorbim de cifre mult mult mai mici: s-au inmatriculat 23.585 de masini Dacia, 8.743 Volkswagen, 7.568 de masini Skoda si 6.872 de masini Renault. Opel si Ford au trecut fiecare de 4.500 de unitati, in timp ce Chevrolet, Toyota si Hyundai au depasit fiecare circa 2.500 de unitati, arata datele Politiei.
2011 a fost un an extrem de slab si pentru inmatricularile de masini second-hand: 94.488 fata de 214.606 unitati in 2010. La acest capitol s-a petrecut o rocada interesanta fiindca dupa ce ani buni Volkswaagen a fost lider la volume, anul acesta Opel a preluat sefia, datele aratand ca s-au inmatriculat 22.254 masini, iar Volkswagen a avut 21.475 unitati. In 2010 VW avusese aproape 60.000 de masini SH inmatriculate, iar Opel are in jurul valorii de 55.000 unitati.
Ford a ramas pe trei in topul marcilor de SH, cu 11.583 de masini inscrise in circulatie anul trecut, in timp ce Audi a avut 5.267 de unitati, iar BMW, 4.679. Skoda a trecut de 4.200 de unitati, iar trei marci au avut intre 3.000 si 4.000: Fiat, Renault si Mercedes.
Adunand atat masinile noi, cat si cele second-hand, anul trecut s-au inmatricultat in tara 176.100 unitati, scadere de 43% fata de 2010 cand totalul a fost de aproape 310.000 unitati
(09.01.2012)
CURTEA DE CONTURI DESPRE SUMELE CHELTUITE DE STAT
PE INFORMATIZARE:
"SISTEME PARALELE SI INEFICIENTE, STRATEGII INCOERENTE SI SUPERFICIALE, NERESPECTAREA LEGII"
Bani aruncati pe fereastra. Asa s-ar putea rezuma raportul Curtii de Conturi pe 2010 privitor la utilizarea fondurilor pentru infrastructura IT in administratia publica centrala. Raportul confirma zecile de anchete publicate de mass-media in ultimii ani: ministerele si agentiile au facut risipa de bani publici si europeni pentru sisteme informatice inutile, nefunctionale sau care pur si simplu nu comunica intre ele. Cercetarea Curtii de Conturi consfinteste practic o noua moda pentru delapidarea bugetului de stat: infrastructura de IT.
"Exceptand ordonatorii de credite unde aceste aspecte sunt puternic reglementate (MApN, MAI, AR), aceste strategii prezinta idei disparate, nu sunt suficient de coerente, sunt lipsite de viziune, nu sunt aliniate la realitatea imediata, sunt superficiale sau nu sunt formalizate (MADR, MCPN)" (Raportul Curtii de Conturi).
"Nu exista o coordonare suficienta in ceea ce priveste alocarea si cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor" (Raportul Curtii de Conturi)
"Cele mai multe baze de date şi aplicatii software se regasesc la ordonatorii secundari şi tertiari, iar la nivelul multor ordonatori principali de credite (de ex. MMFPS, MCPN, MADR, MS) accesul la aceste informatii nu se realizeaza direct, prin mecanisme informatice, ci off-line, pe suport optic, magnetic sau chiar pe hartie" (Raportul Curtii de Conturi)
Principalele observatii:
Lipsa reglementarilor legale privind sumele cheltuite:
In timp ce pentru investitii din alte domenii aprobarea acestora este reglementata, in functie de importanta, volumul şi amploarea lor, de catre Guvern, acelasi lucru nu se intampla si pentru ordonatorii de credite care actioneaza in domeniu TIC, deşi acestora le sunt alocate fonduri a caror volum depaşeste pragurile valorice pentru care ar fi necesara aprobarea Guvernului.
Consecinta acestui fapt consta in aceea ca nu se respecta prevederile legale in vigoare, respectiv art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, care stabileste limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice, la pragul de 28 milioane lei de la care este necesara aprobarea Guvernului.
In felul acesta, ordonatorii de credite modifica cu o mai mare usurinta indicatorii proiectelor de investitii, acest fapt conducand de cele mai multe ori fie la prelungirea duratei de executie a proiectelor, fie la suplimentarea volumului de fonduri necesar realizarii acestora, asa cum s-a constatat ca s-a intamplat in cazul Sistemului Informatic Unic Integrat, implementat la CNAS, sau chiar la schimbarea parametrilor/indicatorilor de performanta initiali.
Lipsa standardelor de cost
In ceea ce priveşte costurile proiectelor de investitii nu exista normative de cheltuieli aşa cum se intampla in alte domenii de activitate. Astfel, pentru obiective similare de investitii din domeniul TIC cheltuielile difera semnificativ atat in ceea ce priveşte dotarea tehnica cu echipamente hardware, cat şi in ceea ce priveşte aplicatiile software şi infrastructura de comunicatii.
(06.01.2012)
"Exceptand ordonatorii de credite unde aceste aspecte sunt puternic reglementate (MApN, MAI, AR), aceste strategii prezinta idei disparate, nu sunt suficient de coerente, sunt lipsite de viziune, nu sunt aliniate la realitatea imediata, sunt superficiale sau nu sunt formalizate (MADR, MCPN)" (Raportul Curtii de Conturi).
"Nu exista o coordonare suficienta in ceea ce priveste alocarea si cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor" (Raportul Curtii de Conturi)
"Cele mai multe baze de date şi aplicatii software se regasesc la ordonatorii secundari şi tertiari, iar la nivelul multor ordonatori principali de credite (de ex. MMFPS, MCPN, MADR, MS) accesul la aceste informatii nu se realizeaza direct, prin mecanisme informatice, ci off-line, pe suport optic, magnetic sau chiar pe hartie" (Raportul Curtii de Conturi)
Principalele observatii:
Lipsa reglementarilor legale privind sumele cheltuite:
In timp ce pentru investitii din alte domenii aprobarea acestora este reglementata, in functie de importanta, volumul şi amploarea lor, de catre Guvern, acelasi lucru nu se intampla si pentru ordonatorii de credite care actioneaza in domeniu TIC, deşi acestora le sunt alocate fonduri a caror volum depaşeste pragurile valorice pentru care ar fi necesara aprobarea Guvernului.
Consecinta acestui fapt consta in aceea ca nu se respecta prevederile legale in vigoare, respectiv art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, care stabileste limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice, la pragul de 28 milioane lei de la care este necesara aprobarea Guvernului.
In felul acesta, ordonatorii de credite modifica cu o mai mare usurinta indicatorii proiectelor de investitii, acest fapt conducand de cele mai multe ori fie la prelungirea duratei de executie a proiectelor, fie la suplimentarea volumului de fonduri necesar realizarii acestora, asa cum s-a constatat ca s-a intamplat in cazul Sistemului Informatic Unic Integrat, implementat la CNAS, sau chiar la schimbarea parametrilor/indicatorilor de performanta initiali.
Lipsa standardelor de cost
In ceea ce priveşte costurile proiectelor de investitii nu exista normative de cheltuieli aşa cum se intampla in alte domenii de activitate. Astfel, pentru obiective similare de investitii din domeniul TIC cheltuielile difera semnificativ atat in ceea ce priveşte dotarea tehnica cu echipamente hardware, cat şi in ceea ce priveşte aplicatiile software şi infrastructura de comunicatii.
(06.01.2012)
SRI COMBATE TERORISTII CU PREZERVATIVE
UMPLUTE CU APA
O unitate a Serviciului Român de Informaţii din Bucureşti a achiziţionat de curând câteva zeci de prezervative. Am fost curioşi să vedem de ce au nevoie, în prag de Sărbători, ofiţerii SRI de aceste ,,accesorii” tipic bărbăteşti şi am aflat că sunt folosite în lupta împotriva teroriştilor.
Dacă nu eşti un specialist în tehnică militară, faptul că o unitate a SRI, precum 0466 din sectorul 3 al Capitalei, a cumpărat 50 de prezervative poate părea foarte ciudat sau de-a dreptul comic. Marius Bercaru, purtatorul de cuvant al SRI ne-a explicat că folosirea prezervativelor în cadrul acestei unităţi nu are nicio legătură cu modul în care acesta este utilizat de către civili. ,,Prezervativele se folosesc la disruptor. Această maşinărie trage în dispozitive explozive improvizate, iar proiectilul este de obicei compus din apă sau gel balistic, nisip sau bile, care se introduc cel mai bine în prezervativ. Acesta se bagă pe ţeavă şi se trage. Principalul avantaj al acestor proiectile este că merg cu o viteză mai mare decât viteza de declanşare a bombei”, a declarat Marius Bercaru“
Latexul, cel mai indicat în cazul coletelor explozive
Potrivit unei lucrări de specialitate a maiorului Vasile Voicu, cele mai eficiente proiectile folosite pentru anihilarea explozivilor din coletele teroriste cu înveliş de carton sunt acelea din apă introdusă într-un balon de cauciuc. Dacă însă vorbim de dispozitive explozive improvizate cu înveliş metalic, proiectilul folosit constă în bile de plumb sau nisip introduse de asemenea în baloane de cauciuc. Şi pentru că proprietăţile elastice şi, totodată, de rezistenţă ale prezervativelor sunt cunoscute, probabil că este şi motivul pentru care unitatea SRI a hotărât să le folosească în locul baloanelor clasice.
(05.01.2012)
Dacă nu eşti un specialist în tehnică militară, faptul că o unitate a SRI, precum 0466 din sectorul 3 al Capitalei, a cumpărat 50 de prezervative poate părea foarte ciudat sau de-a dreptul comic. Marius Bercaru, purtatorul de cuvant al SRI ne-a explicat că folosirea prezervativelor în cadrul acestei unităţi nu are nicio legătură cu modul în care acesta este utilizat de către civili. ,,Prezervativele se folosesc la disruptor. Această maşinărie trage în dispozitive explozive improvizate, iar proiectilul este de obicei compus din apă sau gel balistic, nisip sau bile, care se introduc cel mai bine în prezervativ. Acesta se bagă pe ţeavă şi se trage. Principalul avantaj al acestor proiectile este că merg cu o viteză mai mare decât viteza de declanşare a bombei”, a declarat Marius Bercaru“
Latexul, cel mai indicat în cazul coletelor explozive
Potrivit unei lucrări de specialitate a maiorului Vasile Voicu, cele mai eficiente proiectile folosite pentru anihilarea explozivilor din coletele teroriste cu înveliş de carton sunt acelea din apă introdusă într-un balon de cauciuc. Dacă însă vorbim de dispozitive explozive improvizate cu înveliş metalic, proiectilul folosit constă în bile de plumb sau nisip introduse de asemenea în baloane de cauciuc. Şi pentru că proprietăţile elastice şi, totodată, de rezistenţă ale prezervativelor sunt cunoscute, probabil că este şi motivul pentru care unitatea SRI a hotărât să le folosească în locul baloanelor clasice.
(05.01.2012)
DSP COVASNA FACE PROPAGANDA CA MAGHIARA
SA FIE IMPUSA CA LIMBA OFICIALA IN ARDEAL !
Conform lui Dan Tanasa, pagina oficială de internet a Directiei de Sănătate Publică Covasna, condusă de UDMR-istul Ágoston László, găzduieste un link către un portal care militează pentru oficializarea limbii maghiare ca si limbă oficială în Ardeal. Portalul este înregistrat în România, dar este este găzduit în Ungaria.
Portalul nyelvijogok.ro îi îndeamnă pe etnicii maghiari din Ardeal să forteze impunerea limbii maghiare ca si limbă oficială de stat în Ardeal prin refuzul de a se adresa în limba română institutiilor statului român si prin folosirea exclusiv a corespondentei în limba maghiară atunci când au de-a face cu institutii publice din România.
La fel ca si în cazul discursurilor publice ale liderilor comunităti maghiare din România, portalul cu pricina promovează o interpretare perversă a legislatiei în vigoare din România. De la dreptul de a te adresa unei institutii publice în limba maternă, propaganda nationalist-sovină maghiară a ajuns la impunerea fortată a limbii maghiare ca si limbă oficială de stat în judetele din Ardeal cu populatie majoritară maghiară.
Pagina oficială de internet a Directiei de Sănătate Publică Covasna găzduieste de asemenea mai multe documente redactate exclusiv în limba maghiară. Mai mult, desi este vorba de pagina de internet a unei institutii din România, pagina Directiei de Sănătate Publică Covasna se deschide automat pe versiunea în limba maghiară la accesare, utilizatorii fiind obligati mai apoi să schimbe limba paginii în limba română. Si pe Google pagina oficială de internet a DSP Covasna apare ca fiind în limba maghiară.
PCM vrea ca politistii din Covasna sa vorbeasca limba maghiara
Interesant este ca si presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat deseori că PCM doreste ca angajatii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna să poată folosi limba maghiară în relatiile cu cetătenii, drept pentru care a discutat în acest sens cu seful IJP Covasna. Potrivit lui Kulcsar, legea dă dreptul maghiarilor de a-si folosi limba maternă în relatiile cu autoritătile, însă există încă deficiente în acest sens atunci când este vorba despre Politia din judetul Covasna.
UPDATE: Ieri, imediat dupa publicarea stirii de catre Dana Tanasa, portalul DSP Covasna (www,dspcovasna.ro) nu a mai putut fi accesat.
(04.01.2012)
Portalul nyelvijogok.ro îi îndeamnă pe etnicii maghiari din Ardeal să forteze impunerea limbii maghiare ca si limbă oficială de stat în Ardeal prin refuzul de a se adresa în limba română institutiilor statului român si prin folosirea exclusiv a corespondentei în limba maghiară atunci când au de-a face cu institutii publice din România.
La fel ca si în cazul discursurilor publice ale liderilor comunităti maghiare din România, portalul cu pricina promovează o interpretare perversă a legislatiei în vigoare din România. De la dreptul de a te adresa unei institutii publice în limba maternă, propaganda nationalist-sovină maghiară a ajuns la impunerea fortată a limbii maghiare ca si limbă oficială de stat în judetele din Ardeal cu populatie majoritară maghiară.
Pagina oficială de internet a Directiei de Sănătate Publică Covasna găzduieste de asemenea mai multe documente redactate exclusiv în limba maghiară. Mai mult, desi este vorba de pagina de internet a unei institutii din România, pagina Directiei de Sănătate Publică Covasna se deschide automat pe versiunea în limba maghiară la accesare, utilizatorii fiind obligati mai apoi să schimbe limba paginii în limba română. Si pe Google pagina oficială de internet a DSP Covasna apare ca fiind în limba maghiară.
PCM vrea ca politistii din Covasna sa vorbeasca limba maghiara
Interesant este ca si presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat deseori că PCM doreste ca angajatii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna să poată folosi limba maghiară în relatiile cu cetătenii, drept pentru care a discutat în acest sens cu seful IJP Covasna. Potrivit lui Kulcsar, legea dă dreptul maghiarilor de a-si folosi limba maternă în relatiile cu autoritătile, însă există încă deficiente în acest sens atunci când este vorba despre Politia din judetul Covasna.
UPDATE: Ieri, imediat dupa publicarea stirii de catre Dana Tanasa, portalul DSP Covasna (www,dspcovasna.ro) nu a mai putut fi accesat.
(04.01.2012)
AU CRESCUT AMENZILE RUTIERE
Anul 2012 a venit cu amenzi usturătoare pentru orice abatere în trafic. Viteza excesivă sau nerespectarea barierei la trecerile de cale ferată ii va lasa pe automobilisti fără permis timp de patru luni, în timp ce şoferii băuţi se vor alege cu dosar penal mult mai uşor. Amenzile au început să curgă deja în toată ţara, spre surprinderea unor şoferi care nu ştiau nimic despre aceste modificări.
Pentru depăşirea vitezei legale, şoferii vor plăti amenzi cuprinse între 140 lei şi 1.400 de lei, iar dacă circulaţi fără centură veţi scoate din buzunar până la 220 de lei. Dacă treceţi pe culoarea roşie a semaforului, veţi primi o amendă cuprinsă între 295 şi 370 de lei.
În plus, şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc fără a avea hands-free vor fi sancţionaţi cu amenzi de până la 220 de lei. Noile amenzi majorate sunt aplicabile tuturor contravenţiilor din trafic. Primul roman care a aflat de majorarea amenzilor a fost un iesean. Pentru că a traversat neregulamentar, omul a fost amendat cu 70 de lei.
NOILE AMENZI MAJORATE DE LA 1 IANUARIE 2012
Folosirea telefonului mobil
- 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei
Amenda veche 134 - 201 lei
Lipsa centurii de siguranţă
- 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei
Amenda veche 134 - 201 lei
Depăşirea vitezei legale cu 40-50 km/h
- 6 puncte de penalizare şi amendă între 665 şi 1.474 lei
Amenda veche 603 -1.340 lei
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului
- permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei
Amenda veche 268-335 lei
Neacordarea de prioritate pietonilor
- permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei
Amenda veche 268-335 lei
Conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice
- permis reţinut şi amendă între 660 şi 1.475 lei
Amenda veche 603-1.340 lei
(03.01.2012)
Pentru depăşirea vitezei legale, şoferii vor plăti amenzi cuprinse între 140 lei şi 1.400 de lei, iar dacă circulaţi fără centură veţi scoate din buzunar până la 220 de lei. Dacă treceţi pe culoarea roşie a semaforului, veţi primi o amendă cuprinsă între 295 şi 370 de lei.
În plus, şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc fără a avea hands-free vor fi sancţionaţi cu amenzi de până la 220 de lei. Noile amenzi majorate sunt aplicabile tuturor contravenţiilor din trafic. Primul roman care a aflat de majorarea amenzilor a fost un iesean. Pentru că a traversat neregulamentar, omul a fost amendat cu 70 de lei.
NOILE AMENZI MAJORATE DE LA 1 IANUARIE 2012
Folosirea telefonului mobil
- 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei
Amenda veche 134 - 201 lei
Lipsa centurii de siguranţă
- 2 puncte de penalizare şi amendă între 147 şi 220 lei
Amenda veche 134 - 201 lei
Depăşirea vitezei legale cu 40-50 km/h
- 6 puncte de penalizare şi amendă între 665 şi 1.474 lei
Amenda veche 603 -1.340 lei
Trecerea pe culoarea roşie a semaforului
- permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei
Amenda veche 268-335 lei
Neacordarea de prioritate pietonilor
- permis reţinut şi amendă între 295 şi 370 lei
Amenda veche 268-335 lei
Conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice
- permis reţinut şi amendă între 660 şi 1.475 lei
Amenda veche 603-1.340 lei
(03.01.2012)
RAMNICU VALCEA, "HACKERVILLE"
SAU CENTRUL MONDIAL AL FRAUDELOR INFORMATICE
Cotidianul "LE MONDE" a publicat, astazi, un amplu articol referitor la criminalitatea cibernetica din Romania, materialul axandu-se pe retelele de hackeri din Ramnicu Valcea. Tinand cont de numarul mare de infractori din acest municipiu care au intrat in lumea cybercriminalităţii, Râmnicu Vâlcea a fost denumit de jurnalistii francezi ”Hackerville”. Anchete.weebly.com va prezinta textul intergral al acestui articol.
"N-avem nici un motiv să fim mândri, declară Stelian Petrescu, un profesor de geografie. Râmnicu Vâlcea este fără îndoială cel mai cunoscut oraş românesc în Statele Unite. Americanii n-aveau nici o idee despre ţara mea, în afara legendei lui Dracula. Dar acum, oraşul meu adevenit celebru graţie tinerilor care fură pe Internet. Ei au transformat Râmnicu Vâlcea în Hackerville.
Frauda pe net a devenit sport local în acest oraş prezentat de presa americană drept "Sillicon Valley-ul furturilor electronice”. Potrivvit poliţiei române, 80% dintre cyber-fraudele româneşti au ca victime cetăţeni americani. Acesta e motivul pentru care, miercuri 7 decembrie, directorul FBI Robert Mueller a venit la Bucureşti. După ce a schimbat câteva cuvinte cu preşedintele Băsescu, la palatul prezidenţial, Mueller şi-a concentrat vizita asupra întâlnirilor cu reprezentanţi ai Poliţiei, ai Parchetului, ai serviciilor de informaţii.
Ameninţările cele mai grave cu care ne confruntăm noi – avea el să declare - sunt transnaţionale. Nicio ţară şi nicio agenţie nu poate lupta singură contra acestor ameninţări, fie că e vorba de terorism, de traficul de droguri ori de criminalitate informatică.
In cartierul ostroveni, fief-ul hackerilor, situat în sudul oraşului, vestea acestei vizite nu provoacă nici o îngrijorare specială. Descinderile poliţieneşti, arestările şI vizitele jurnaliştilordin lumea întreagă sunt la ordinea zilei în acest cartier.
Ce pot face altceva, spune George, titularul unei diplome in management! Nu ai unde munci aici. Guvernul nu vorbeşte decât despre criză, despre diminuarea salariilor, despre strângerea curelei. Am 24 de ani şi nu am făcut altceva decât să strâng cureaua şi iar s-o strâng. Am în cartier amici care câştigă zeci de mii de euro. E drept, îi fură pe internet, dar măcar se descurcă. În vreme ce eu muncesc o viaţăîntreaga degeaba. În locul meu ce aţi face?
În pofida numeroaselor arestări din ultimii ani, Râmnicu Vâlcea rămâne o placă turnantă a criminalităţii informatice, ale cărei tentacule se întind pe mai multecontinente. laînceputul anilor 2000, tinerii din "Hackerville” erau suficient de naivi pentru a comunica victimelor numerele conturilor pe care le deţineau în România, si asta permitea poliţiei să-i depisteze rapid. Acum, însă, discreţia şi arta ştergerii urmelor au făcut ca prinderea lorsă devină multmai complicată.
Hackerii au creat reţele transnaţionale foarte bine organizate şI utilizează adesea ceea ce se numeşte, îndeobşte, "săgeţi”. O "săgeată” este un intermediar a cărui misiune este dă deschidă un cont în ţara sa. El primeşte în contul său banii pe care victimele îi plătesc prin transfer electronic ca să cumpere produse sau servicii inexistente, îşi păstrează procentul său şI îi trimite în contul unei alte "săgeţi”, dintr-o altă ţară. ŞI tot aşa, până la destinaţie, până când banii ajung la creierul operaţiunii.
În centrul oraşului Râmnicu Vâlcea pot fi văzute zeci de birouri ale societăţii Western Union, specializată în transfer de bani. Un vânt de prosperitate adie peste oraş. Cluburile şi barurile în care hackerii îşi petrec nopţile cresc ca ciupercile. În 2010, la Budeşti, un târguşor aflat la intrarea în Râmnicu Vâlcea, mercedes a deschis un salon auto ultimul răcnet pe 2.700 de mp. Hakerilor le place să tureze Audi şi BMW.
Aparent, descinderile regulate ale brigăzii speciale a jandarmeriei "Vlad Ţepeş” n-au niciun efect. Ultima, pe 22 noiembrie, a vizat mai multe oraşe, între care şI Râmnicu Vâlcea. "23 de persoane, între 18 şI 35 de ani, au fost arestate pentru un prejudiciu de 120.000 de euro creat unor cetăţeni americani, duedezi, francezi, austrieci şI germani, afirmă procurorul Danusia Boicean. Ei au utilizat site-uleBay pentru a vinde produse inexistente, precum electronice, maşini şI chiar tractoare”.
În iulie, poliţia română şI ofiţerii FBI sosiţi în sprijin au arestat 23 de hackeri care au reuşit să excrocheze o mie de americani cu sume ce totalizează 20 milioane de dolari.
În fine, pe vremurile astea decriză, putem admite că tipii ăştia au introdus valută multăîn România. Putem chiar acepta că este un oarecare aspect pozitiv al acţiunilor lor, zice George. Încă un pic şi tinerii ăştia vor trece de patrioţi. George nu a intrat în rândurile lor, însă pare a-i simpatiza sincer.
Influenţa hackerilor se resimte până la Drăgăşani, orăşel aflat la o sută de km la sud de Râmnicu Vâlcea. ŞI aici, ca şI în Hackerville, maşinile de lux s-au înmulţit simţitor. FBI a format deja mai bine de 600 de poliţişti români pentru a stârpi acest flagel. George se amuză şi-mi citează din Seneca: Nu indraznim nu pentru ca lucrurile sunt dificile, ci pentru ca nu indraznim lucrurile sunt dificile. Să fie asta deviza viitorului hacker?"
(30.12.2011)
"N-avem nici un motiv să fim mândri, declară Stelian Petrescu, un profesor de geografie. Râmnicu Vâlcea este fără îndoială cel mai cunoscut oraş românesc în Statele Unite. Americanii n-aveau nici o idee despre ţara mea, în afara legendei lui Dracula. Dar acum, oraşul meu adevenit celebru graţie tinerilor care fură pe Internet. Ei au transformat Râmnicu Vâlcea în Hackerville.
Frauda pe net a devenit sport local în acest oraş prezentat de presa americană drept "Sillicon Valley-ul furturilor electronice”. Potrivvit poliţiei române, 80% dintre cyber-fraudele româneşti au ca victime cetăţeni americani. Acesta e motivul pentru care, miercuri 7 decembrie, directorul FBI Robert Mueller a venit la Bucureşti. După ce a schimbat câteva cuvinte cu preşedintele Băsescu, la palatul prezidenţial, Mueller şi-a concentrat vizita asupra întâlnirilor cu reprezentanţi ai Poliţiei, ai Parchetului, ai serviciilor de informaţii.
Ameninţările cele mai grave cu care ne confruntăm noi – avea el să declare - sunt transnaţionale. Nicio ţară şi nicio agenţie nu poate lupta singură contra acestor ameninţări, fie că e vorba de terorism, de traficul de droguri ori de criminalitate informatică.
In cartierul ostroveni, fief-ul hackerilor, situat în sudul oraşului, vestea acestei vizite nu provoacă nici o îngrijorare specială. Descinderile poliţieneşti, arestările şI vizitele jurnaliştilordin lumea întreagă sunt la ordinea zilei în acest cartier.
Ce pot face altceva, spune George, titularul unei diplome in management! Nu ai unde munci aici. Guvernul nu vorbeşte decât despre criză, despre diminuarea salariilor, despre strângerea curelei. Am 24 de ani şi nu am făcut altceva decât să strâng cureaua şi iar s-o strâng. Am în cartier amici care câştigă zeci de mii de euro. E drept, îi fură pe internet, dar măcar se descurcă. În vreme ce eu muncesc o viaţăîntreaga degeaba. În locul meu ce aţi face?
În pofida numeroaselor arestări din ultimii ani, Râmnicu Vâlcea rămâne o placă turnantă a criminalităţii informatice, ale cărei tentacule se întind pe mai multecontinente. laînceputul anilor 2000, tinerii din "Hackerville” erau suficient de naivi pentru a comunica victimelor numerele conturilor pe care le deţineau în România, si asta permitea poliţiei să-i depisteze rapid. Acum, însă, discreţia şi arta ştergerii urmelor au făcut ca prinderea lorsă devină multmai complicată.
Hackerii au creat reţele transnaţionale foarte bine organizate şI utilizează adesea ceea ce se numeşte, îndeobşte, "săgeţi”. O "săgeată” este un intermediar a cărui misiune este dă deschidă un cont în ţara sa. El primeşte în contul său banii pe care victimele îi plătesc prin transfer electronic ca să cumpere produse sau servicii inexistente, îşi păstrează procentul său şI îi trimite în contul unei alte "săgeţi”, dintr-o altă ţară. ŞI tot aşa, până la destinaţie, până când banii ajung la creierul operaţiunii.
În centrul oraşului Râmnicu Vâlcea pot fi văzute zeci de birouri ale societăţii Western Union, specializată în transfer de bani. Un vânt de prosperitate adie peste oraş. Cluburile şi barurile în care hackerii îşi petrec nopţile cresc ca ciupercile. În 2010, la Budeşti, un târguşor aflat la intrarea în Râmnicu Vâlcea, mercedes a deschis un salon auto ultimul răcnet pe 2.700 de mp. Hakerilor le place să tureze Audi şi BMW.
Aparent, descinderile regulate ale brigăzii speciale a jandarmeriei "Vlad Ţepeş” n-au niciun efect. Ultima, pe 22 noiembrie, a vizat mai multe oraşe, între care şI Râmnicu Vâlcea. "23 de persoane, între 18 şI 35 de ani, au fost arestate pentru un prejudiciu de 120.000 de euro creat unor cetăţeni americani, duedezi, francezi, austrieci şI germani, afirmă procurorul Danusia Boicean. Ei au utilizat site-uleBay pentru a vinde produse inexistente, precum electronice, maşini şI chiar tractoare”.
În iulie, poliţia română şI ofiţerii FBI sosiţi în sprijin au arestat 23 de hackeri care au reuşit să excrocheze o mie de americani cu sume ce totalizează 20 milioane de dolari.
În fine, pe vremurile astea decriză, putem admite că tipii ăştia au introdus valută multăîn România. Putem chiar acepta că este un oarecare aspect pozitiv al acţiunilor lor, zice George. Încă un pic şi tinerii ăştia vor trece de patrioţi. George nu a intrat în rândurile lor, însă pare a-i simpatiza sincer.
Influenţa hackerilor se resimte până la Drăgăşani, orăşel aflat la o sută de km la sud de Râmnicu Vâlcea. ŞI aici, ca şI în Hackerville, maşinile de lux s-au înmulţit simţitor. FBI a format deja mai bine de 600 de poliţişti români pentru a stârpi acest flagel. George se amuză şi-mi citează din Seneca: Nu indraznim nu pentru ca lucrurile sunt dificile, ci pentru ca nu indraznim lucrurile sunt dificile. Să fie asta deviza viitorului hacker?"
(30.12.2011)
ZINA DUMITRESCU, PARASITA INTR-UN AZIL
Zina Dumitrescu, cel mai rezonant nume al modei autohtone, nu a mai fost văzută de vecini de multă vreme, fapt ce a creat multe controverse. Mai mult, asociaţia de locatari din blocul său, situat în apropierea Casei Poporului, a somat-o prin instanţă, la începutul acestei luni, din cauza datoriilor la întreţinere.
Cunoscutii Zinei spun ca aceasta a trăit în izolare în ultimii trei ani, fiind profund afectată de moartea soţului său, profesorul Costin Dumitrescu.
Recent însă, fiul ei a dus-o la un azil, promiţându-i că dacă nu-i va plăcea acolo, o va readuce acasă. Totuşi, Cătălin a plecat de Sărbători în Elveţia, considerând că mama lui se află în siguranţă, sub supraveghere specializată.
Aurora Ionescu, o bună prietenă a Zinei, a refuzat să dezvăluie prea multe amănunte despre situaţia designerului. “Zina e într-un loc care nu este pe placul ei şi de unde nu poate să plece fără consimţământul copilului său. Mi-aş fi dorit să petreacă Sărbătorile ca în fiecare an, alături de familia mea, la Râmnicu Vâlcea. Pentru ceea ce a făcut în cariera sa şi la câţi oameni a ridicat profesional, ar trebui să se intereseze multă lume de soarta ei, nu doar presa”.
(29.12.2011)
Cunoscutii Zinei spun ca aceasta a trăit în izolare în ultimii trei ani, fiind profund afectată de moartea soţului său, profesorul Costin Dumitrescu.
Recent însă, fiul ei a dus-o la un azil, promiţându-i că dacă nu-i va plăcea acolo, o va readuce acasă. Totuşi, Cătălin a plecat de Sărbători în Elveţia, considerând că mama lui se află în siguranţă, sub supraveghere specializată.
Aurora Ionescu, o bună prietenă a Zinei, a refuzat să dezvăluie prea multe amănunte despre situaţia designerului. “Zina e într-un loc care nu este pe placul ei şi de unde nu poate să plece fără consimţământul copilului său. Mi-aş fi dorit să petreacă Sărbătorile ca în fiecare an, alături de familia mea, la Râmnicu Vâlcea. Pentru ceea ce a făcut în cariera sa şi la câţi oameni a ridicat profesional, ar trebui să se intereseze multă lume de soarta ei, nu doar presa”.
(29.12.2011)
BENEFICIILE SOCIALE, SUSPENDATE 5 LUNI PENTRU PERSOANELE
CARE NU PLATESC TAXELE SI IMPOZITELE LOCALE
Persoanele care primesc beneficii sociale, precum alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de creştere a copilului, venitul minim garantat şi alocaţia pentru susţinerea familiei, vor rămâne fără aceste drepturi pe o perioadă de cinci luni dacă nu îşi achită taxele şi impozitele locale. Suspendarea beneficiilor sociale pentru neplata taxelor locale a fost decisă prin ordonanţă de urgenţă şi este argumentată de Guvern prin necesitatea aplicării prevederilor Legii asistenţei sociale.
Actul normativ prevede unele modalităţi de penalizare pentru persoanele care primesc beneficii sociale şi nu plătesc taxele şi impozitele locale, astfel încât să fie implementate prevederile Legii asistenţei sociale. Astfel, se suspendă pe o perioadă de 5 luni beneficiul de asistenţă socială acelor persoane care nu îşi vor achita taxele şi impozitele locale.
În baza Legii asistenţei sociale, autorităţile administraţiei publice locale constituie un fond de asistenţă pentru plata beneficiilor sociale acordate din bugetul local. Sumele necesare pentru acest fond sunt asigurate inclusiv din bugetele locale. De asemenea, serviciile sociale sunt finanţate şi din bugetul local.
Prin aceeaşi ordonanţă, Guvernul a decis să introducă şi sancţiunea de suspendare a alocaţiei pentru susţinerea familiei în situaţia în care titularul nu depune în termen declaraţia pe propria răspundere în vederea menţinerii acordării acestui drept.
Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern mai stabileşte că alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de creştere a copilului, venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei vor fi raportate la indicatorul social de referinţă, care are valoarea de 500 lei.
Ordonanţa stabileşte că toate beneficiile sociale vor fi raportate la indicatorul social de referinţă, care are valoarea de 500 lei, Guvernul susţinând că nu vor fi modificate cuantumurile beneficiilor şi indemnizaţiilor sociale şi că acestea rămân la acelaşi nivel exprimat în lei şi reglementat în prezent.
Actele normative modificate în acest sens sunt Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Legea 416/2001 privind venitul minim garantat (ajutor care va fi acordat pe baza unei liste a bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale, similară celei utilizate în prezent pentru ajutorul de încălzire a locuinţei), OU 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi. Legea 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.
La finalul anului trecut, Guvernul a decis ca indemnizaţia de şomaj să reprezinte 75% din valoarea indicatorului social de referinţă, de 500 lei, şi să nu mai fie raportată la salariul minim, cuantumul indemnizaţiei scăzând ca urmare a modificării sistemului de raportare.
Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti - cu excepţia indemnizaţiei de şomaj - suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.
Ministerul Muncii: Alocaţiile de stat pentru copii nu se suspendă în cazul neachitării taxelor şi impozitelor
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) precizează, într-un comunicat de presă, că ordonanţa de urgenţă care modifică şi completează unele acte normative ce reglementează acordarea de prestaţii sociale, aprobată de Guvern nu prevede suspendarea plăţii alocaţiei de stat pentru copii în cazul în care nu sunt plătite taxele şi impozitele. "Beneficiarii de venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului care nu îşi plătesc taxele şi impozitele locale pot fi suspendaţi din plată pe perioadă de până la cinci luni. Reintră în plată în momentul în care fac dovada achitării taxelor şi impozitelor locale, urmând să primească şi suma cuvenită pe perioada suspendării. Precizăm că nu sunt vizaţi beneficiarii de alocaţii de stat pentru copii", se arată în comunicat.
MMFPS mai arată că raportarea la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) nu scade cuantumul prestaţiilor, ci aduce ordine în sistem, precizând că până acum prestaţiile sociale erau stabilite prin hotărâri de guvern: "Această ordonanţă de urgenţă aduce o modalitate de calcul unitară şi stabileşte ca toate prestaţiile sociale să se raporteze la un indicator social de referinţă. ISR reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat. Pentru anul 2012, ISR a fost stabilit la o valoare de 500 de lei, prin Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi prin Legea cadru a Asistenţei Sociale 292/2011".
MMFPS mai precizează că ISR este o practică europeană şi este prima oară când prestaţiile sociale sunt raportate la un astfel de indicator, iar pe masură ce legile subsecvente ale noului Cod al Asistenţei Sociale intră în vigoare, cele 54 de prestaţii din prezent vor fi reduse la nouă tipuri de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi. Astfel, se va institui venitul minim de inserţie prin unificarea actualului venit minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, acesta urmând să se aplice din 2013, alocaţia de stat pentru copii şi alocaţia de plasament vor fi menţinute la cuantumul actual, iar indemnizaţiile, stimulente şi ajutoarele pentru creşterea copilului se vor menţine din prestaţiile actuale care privesc indemnizaţia pentru creşterea copiilor şi stimulentul lunar (OUG 111/2010) şi cele şapte tipuri de indemnizaţii şi ajutoare care se acordă persoanelor care au în îngrijire copii cu handicap.
Tot din 2013 se instituie indemnizaţii pentru persoane cu nevoi speciale, prin modificarea Legii 448/2006, iar indemnizaţia lunară de hrană HIV/SIDA, ajutorul pentru persoane refugiate şi ajutorul de urgenţă vot fi menţinute la cuantumurile actuale.
La aceeaşi nivel se menţin şi facilităţile, respectiv contribuţiile de asigurări de sănătate (beneficiari ai venitului minim garantat şi ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului), transportul pentru persoane cu dizabilităţi, subvenţionarea dobânzilor la creditele pentru persoane cu dizabilităţi.
"Noua modalitate de calcul nu duce la scăderea prestaţiilor sociale. Acestea rămân la acelaşi nivel reglementat în prezent. În schimb, de acum încolo, prestaţiile nu vor putea fi modificate decât printr-o schimbare a Indicatorului Social de Referinţă. Orice modificare a Indicatorului Social de Referinţă va duce, implicit, la modificarea în cascadă a tuturor prestaţiilor sociale. În acest fel, vom avea o imagine corectă şi de ansamblu asupra tuturor modificărilor", a mai precizat MMFPS.
(28.12.2011)
Actul normativ prevede unele modalităţi de penalizare pentru persoanele care primesc beneficii sociale şi nu plătesc taxele şi impozitele locale, astfel încât să fie implementate prevederile Legii asistenţei sociale. Astfel, se suspendă pe o perioadă de 5 luni beneficiul de asistenţă socială acelor persoane care nu îşi vor achita taxele şi impozitele locale.
În baza Legii asistenţei sociale, autorităţile administraţiei publice locale constituie un fond de asistenţă pentru plata beneficiilor sociale acordate din bugetul local. Sumele necesare pentru acest fond sunt asigurate inclusiv din bugetele locale. De asemenea, serviciile sociale sunt finanţate şi din bugetul local.
Prin aceeaşi ordonanţă, Guvernul a decis să introducă şi sancţiunea de suspendare a alocaţiei pentru susţinerea familiei în situaţia în care titularul nu depune în termen declaraţia pe propria răspundere în vederea menţinerii acordării acestui drept.
Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern mai stabileşte că alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de creştere a copilului, venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei vor fi raportate la indicatorul social de referinţă, care are valoarea de 500 lei.
Ordonanţa stabileşte că toate beneficiile sociale vor fi raportate la indicatorul social de referinţă, care are valoarea de 500 lei, Guvernul susţinând că nu vor fi modificate cuantumurile beneficiilor şi indemnizaţiilor sociale şi că acestea rămân la acelaşi nivel exprimat în lei şi reglementat în prezent.
Actele normative modificate în acest sens sunt Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Legea 416/2001 privind venitul minim garantat (ajutor care va fi acordat pe baza unei liste a bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale, similară celei utilizate în prezent pentru ajutorul de încălzire a locuinţei), OU 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi. Legea 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.
La finalul anului trecut, Guvernul a decis ca indemnizaţia de şomaj să reprezinte 75% din valoarea indicatorului social de referinţă, de 500 lei, şi să nu mai fie raportată la salariul minim, cuantumul indemnizaţiei scăzând ca urmare a modificării sistemului de raportare.
Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti - cu excepţia indemnizaţiei de şomaj - suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.
Ministerul Muncii: Alocaţiile de stat pentru copii nu se suspendă în cazul neachitării taxelor şi impozitelor
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) precizează, într-un comunicat de presă, că ordonanţa de urgenţă care modifică şi completează unele acte normative ce reglementează acordarea de prestaţii sociale, aprobată de Guvern nu prevede suspendarea plăţii alocaţiei de stat pentru copii în cazul în care nu sunt plătite taxele şi impozitele. "Beneficiarii de venit minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi indemnizaţia de creştere a copilului care nu îşi plătesc taxele şi impozitele locale pot fi suspendaţi din plată pe perioadă de până la cinci luni. Reintră în plată în momentul în care fac dovada achitării taxelor şi impozitelor locale, urmând să primească şi suma cuvenită pe perioada suspendării. Precizăm că nu sunt vizaţi beneficiarii de alocaţii de stat pentru copii", se arată în comunicat.
MMFPS mai arată că raportarea la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) nu scade cuantumul prestaţiilor, ci aduce ordine în sistem, precizând că până acum prestaţiile sociale erau stabilite prin hotărâri de guvern: "Această ordonanţă de urgenţă aduce o modalitate de calcul unitară şi stabileşte ca toate prestaţiile sociale să se raporteze la un indicator social de referinţă. ISR reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat. Pentru anul 2012, ISR a fost stabilit la o valoare de 500 de lei, prin Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi prin Legea cadru a Asistenţei Sociale 292/2011".
MMFPS mai precizează că ISR este o practică europeană şi este prima oară când prestaţiile sociale sunt raportate la un astfel de indicator, iar pe masură ce legile subsecvente ale noului Cod al Asistenţei Sociale intră în vigoare, cele 54 de prestaţii din prezent vor fi reduse la nouă tipuri de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi. Astfel, se va institui venitul minim de inserţie prin unificarea actualului venit minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, acesta urmând să se aplice din 2013, alocaţia de stat pentru copii şi alocaţia de plasament vor fi menţinute la cuantumul actual, iar indemnizaţiile, stimulente şi ajutoarele pentru creşterea copilului se vor menţine din prestaţiile actuale care privesc indemnizaţia pentru creşterea copiilor şi stimulentul lunar (OUG 111/2010) şi cele şapte tipuri de indemnizaţii şi ajutoare care se acordă persoanelor care au în îngrijire copii cu handicap.
Tot din 2013 se instituie indemnizaţii pentru persoane cu nevoi speciale, prin modificarea Legii 448/2006, iar indemnizaţia lunară de hrană HIV/SIDA, ajutorul pentru persoane refugiate şi ajutorul de urgenţă vot fi menţinute la cuantumurile actuale.
La aceeaşi nivel se menţin şi facilităţile, respectiv contribuţiile de asigurări de sănătate (beneficiari ai venitului minim garantat şi ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului), transportul pentru persoane cu dizabilităţi, subvenţionarea dobânzilor la creditele pentru persoane cu dizabilităţi.
"Noua modalitate de calcul nu duce la scăderea prestaţiilor sociale. Acestea rămân la acelaşi nivel reglementat în prezent. În schimb, de acum încolo, prestaţiile nu vor putea fi modificate decât printr-o schimbare a Indicatorului Social de Referinţă. Orice modificare a Indicatorului Social de Referinţă va duce, implicit, la modificarea în cascadă a tuturor prestaţiilor sociale. În acest fel, vom avea o imagine corectă şi de ansamblu asupra tuturor modificărilor", a mai precizat MMFPS.
(28.12.2011)
COMOARA LUI GADDAFI, DESCOPERITA
IN DESERTUL LIBIAN
O adevărată comoară, despre care se spune că ar apartine fostului lider libian Muammar GaddafI, a fost găsită de soldatii libieni în desertul libian. Este vorba despre 20 de tone de aur si aproximativ 80 de milioane de euro, descoperite într-un loc foarte izolat din sudul desertului libian, o gradina din apropierea orasului Sirte, locul de bastina al fostului dictator.
Potrivit agentiei Novinite, această comoară i-a apartinut lui Muammar Gaddafi, care ar fi îngropat-o aici după ce a fugit din orasul Tripoli, asediat, în octombrie, de rebelii libieni. Există voci care spun că aceasta este doar o parte din averea detinută de fostul lider de la Tripoli. Deocamdată nu se stie ce s-a întâmplat cu alte 4 tone de aur, dar si cu cele 500 de milioane de euro pe care acesta le-ar fi retras, înainte de intrarea rebelilor în capitală, din Banca Natională a Libiei.
Ascunzătoarea din desert a fost găsită în momentul în care autoritătile libiene au interceptat doi vanători de comori din zonă care încercau să ia legătura cu fortele loiale lui Gaddafi. Muammar Gaddafi a fost capturat și ucis de rebeli, la 20 octombrie, după ce, mai multe săptămâni a stat ascuns în orasul său natal, Sirte.
(27.12.2011)
Potrivit agentiei Novinite, această comoară i-a apartinut lui Muammar Gaddafi, care ar fi îngropat-o aici după ce a fugit din orasul Tripoli, asediat, în octombrie, de rebelii libieni. Există voci care spun că aceasta este doar o parte din averea detinută de fostul lider de la Tripoli. Deocamdată nu se stie ce s-a întâmplat cu alte 4 tone de aur, dar si cu cele 500 de milioane de euro pe care acesta le-ar fi retras, înainte de intrarea rebelilor în capitală, din Banca Natională a Libiei.
Ascunzătoarea din desert a fost găsită în momentul în care autoritătile libiene au interceptat doi vanători de comori din zonă care încercau să ia legătura cu fortele loiale lui Gaddafi. Muammar Gaddafi a fost capturat și ucis de rebeli, la 20 octombrie, după ce, mai multe săptămâni a stat ascuns în orasul său natal, Sirte.
(27.12.2011)
UN ITALIAN SI TREI ROMANI, PRINSI CAND RIDICAU
DE LA O BANCA 5 MILIOANE DE EURO CU ACTE FALSE
Un italian si trei romani au fost ridicati de DIICOT pentru fraudarea unor banci din Uniunea Europeana cu 5 milioane de euro, pentru prinderea lor anchetatorii colaborand cu autoritatile judiciare din Bulgaria, Italia si din Ulaanbaatar, Mongolia. Cei patru sunt audiati acum de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Structura Centrala, fiind acuzati de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si spalare de bani.
"George Petrescu (56 de ani), Tiberiu Tutu (26 de ani), Allesio Pierluigi (49 de ani), cetatean italian, si Vladimir Cojoc (53 de ani), au constituit un grup infractional organizat, actionand transfrontalier, in scopul obtinerii de beneficii financiare substantiale din fraudarea unor unitati bancare din Uniunea Europeana", precizeaza DIICOT.
Membrii gruparii identificau banci din diverse state europene si utilizand instrumente financiare de plata in care erau consemnate date fictive, le depuneau spre decontare, urmarind incasarea in mod fraudulos a unor sume de bani.
In aceasta modalitate, invinuitii au fraudat o unitate bancara din Romania, folosind un bilet la ordin (promissory note) avand inscrise date nereale si dispozitia de plata a sumei de 5.000.000 de euro in favoarea invinuitului George Petrescu.
Pentru a ingreuna verificarile de conformitate, invinuitii au utilizat date apartinand unor societati comerciale si financiare din Bulgaria, Ucraina, Mongolia sau Brazilia. Invinuitii au fost depistati joi, in flagrant delict, in timp ce incasau in aceasta maniera suma de 5.000.000 euro. Procurorii DIICOT au colaborat cu autoritatile judiciare din Bulgaria, Italia si din Ulaanbaatar, Mongolia. Cauza a fost instrumentata impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul DCCO, suportul tehnic si informativ fiind asigurat de catre DOS si SRI.
(23.12.2011)
"George Petrescu (56 de ani), Tiberiu Tutu (26 de ani), Allesio Pierluigi (49 de ani), cetatean italian, si Vladimir Cojoc (53 de ani), au constituit un grup infractional organizat, actionand transfrontalier, in scopul obtinerii de beneficii financiare substantiale din fraudarea unor unitati bancare din Uniunea Europeana", precizeaza DIICOT.
Membrii gruparii identificau banci din diverse state europene si utilizand instrumente financiare de plata in care erau consemnate date fictive, le depuneau spre decontare, urmarind incasarea in mod fraudulos a unor sume de bani.
In aceasta modalitate, invinuitii au fraudat o unitate bancara din Romania, folosind un bilet la ordin (promissory note) avand inscrise date nereale si dispozitia de plata a sumei de 5.000.000 de euro in favoarea invinuitului George Petrescu.
Pentru a ingreuna verificarile de conformitate, invinuitii au utilizat date apartinand unor societati comerciale si financiare din Bulgaria, Ucraina, Mongolia sau Brazilia. Invinuitii au fost depistati joi, in flagrant delict, in timp ce incasau in aceasta maniera suma de 5.000.000 euro. Procurorii DIICOT au colaborat cu autoritatile judiciare din Bulgaria, Italia si din Ulaanbaatar, Mongolia. Cauza a fost instrumentata impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul DCCO, suportul tehnic si informativ fiind asigurat de catre DOS si SRI.
(23.12.2011)
PRESEDINTELE CJ BUZAU A POMPAT BANI PUBLICI
IN FIRMA GINERELUI SAU
Preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, va fi cercetat de procurori pentru conflict de interese la cererea Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF), care a constatat că acesta a schimbat furnizorul anumitor materiale de construcţii pentru "Drumul Vinului" cu firma ginerelui său, SC Baum Construct.
Controlul DLAF a fost cerut de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), după ce verificatorii ministerului, care s-au autosesizat din presă, au descoperit un posibil conflict de interese între preşedintele Consiliului Judeţean şi o firmă locală, Nikost, aparţinând lui Neculai Cojocaru, un om de afaceri descris de presa locală din Buzău drept "un om de casă" al preşedintelui CJ, Victor Mocanu. Firma Nikost se afla printre furnizorii de materiale de construcţie pentru "Drumul Vinului", proiect finanţat din fonduri europene al cărui beneficiar era Consiliul Judeţean condus de Victor Mocanu.
Legătura bănuită de inspectorii Direcţiei de Control şi Verificare a Utilizării Fondurilor Comunitare din MDRT consta în aceea că o cumnată a lui Neculai Cojocaru, Cristina Dragomir, este asociată cu ginerele lui Victor Mocanu, Daniel Drăgan, într-o altă firmă numită Baum Construct SRL, tot din Buzău.
Sesizaţi de Ministerul Dezvoltării, inspectorii DLAF au descoperit că nu doar Nikost SRL figurează printre furnizorii de materiale, ci şi că SC Baum Construct, firma soţului fiicei lui Victor Mocanu, a intrat în proiect, obţinând peste 1,6 milioane de lei.
Mai mult, pentru ca Baum Construct SRL să poată furniza materiale de construcţii pentru "Drumul Vinului" a fost necesară modificarea proiectului tehnic, adică înlocuirea pietrei de carieră, prevăzută iniţial a se folosi, cu piatra de balastieră produsă de firma ginerelui.
Inspectorii DLAF au constatat însă că înlocuirea furnizorului anunţat iniţial cu Baum Construct SRL s-a făcut în 19 octombrie 2009, la doar cinci zile după ce beneficiarul, Consiliul Judeţean Buzău, a semnat contractul cu câştigătorul licitaţiei pentru "Drumul Vinului", consorţiul SOROCAM SRL- Grup Colas SA. Mai mult, înlocuirea furnizorului de materiale luat în calcul iniţial, Şerbănică Petrotrans SRL din Buzău, cu firma ginerelui lui Victor Mocanu, Baum Construct SRL, s-a făcut pe baza unor rapoarte de încercare pentru produsele de balastieră ale Baum Construct. Probele pentru aceste teste fuseseră însă recoltate, conform documentelor, chiar în ziua semnării contractului de execuţie a lucrării, în 14 octombrie.
Schimbarea furnizorului de materiale de construcţii a presupus modificarea indicatorilor tehnici ai proiectului. Modificarea a fost adoptată de preşedintele beneficiarului, Victor Mocanu, în 16 noiembrie 2009, la trei zile după ce solicitarea în acest sens a constructorului SOROCAM a fost acceptată de proiectantul întregii lucrări, SC Consilier Construct SRL.
Conform DLAF, odată cu schimbarea soluţiei tehnice, preţul total al lucrării a scăzut şi el, însă doar de la 44.672.884 de lei la 44.462725,42 de lei.
Referatul de înlocuire a furnizorului de balast şi cel de înnlocuire a agregatelor de carieră cu cele de balastieră au fost semnate de coordonatorul proiectului şi aprobate de preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, susţin cei de la DLAF.
Pentru inspectorii DLAF, fapta lui Mocanu de a semna mai multe documente în baza cărora firma ginerelui său, SC BAUM Construct SRL, a câştigat 1.645.976,86 de lei într-un proiect finanţat şi din fonduri europene "poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de articolul 253, alineat 1, din Codul Penal". Articolul respectiv reglementează conflictul de interese în materie penală, pedepsit cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.
"În consecinţă, Nota de control a fost transmisă pentru valorificare organului judiciar competent, respectiv Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti", precizează DLAF într-un răspuns transmis Agenţiei MEDIAFAX.
Şeful CJ Buzău, Victor Mocanu, anunţa, la sfârşitul lunii iunie, că verificările ANRMAP privind licitaţiile pentru "Drumul Vinului" s-au încheiat fără să fie găsite nereguli, în timp ce reprezentanţii agenţiei spuneau că afirmaţia acestuia este "total hazardată", controlul nefiind terminat.
Presa locală din Buzău a relatat de-a lungul ultimilor ani despre firma BAUM Construct SRL, jurnaliştii afirmând că este "firma de casă" a familiei Mocanu, pe care au botezat-o "Famiglia Cash". Jurnaliştii susţin că mai multe dintre maşinile luxoase pe care le folosesc atât Victor Mocanu cât şi fiul său, deputatul Adrian Mocanu, ar fi cumpărate pe acea firmă, "una dintre abonatele la banii publici din judeţ".
Neregulile la construirea "Drumului Vinului" au fost unul dintre motivele pentru care România a fost în pragul de a pierde finanţările UE pentru infrastructură, preşedintele Băsescu şi premierul Boc atrăgând atenţia asupra investiţiei din Buzău în repetate rânduri.
(22.12.2011)
Controlul DLAF a fost cerut de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), după ce verificatorii ministerului, care s-au autosesizat din presă, au descoperit un posibil conflict de interese între preşedintele Consiliului Judeţean şi o firmă locală, Nikost, aparţinând lui Neculai Cojocaru, un om de afaceri descris de presa locală din Buzău drept "un om de casă" al preşedintelui CJ, Victor Mocanu. Firma Nikost se afla printre furnizorii de materiale de construcţie pentru "Drumul Vinului", proiect finanţat din fonduri europene al cărui beneficiar era Consiliul Judeţean condus de Victor Mocanu.
Legătura bănuită de inspectorii Direcţiei de Control şi Verificare a Utilizării Fondurilor Comunitare din MDRT consta în aceea că o cumnată a lui Neculai Cojocaru, Cristina Dragomir, este asociată cu ginerele lui Victor Mocanu, Daniel Drăgan, într-o altă firmă numită Baum Construct SRL, tot din Buzău.
Sesizaţi de Ministerul Dezvoltării, inspectorii DLAF au descoperit că nu doar Nikost SRL figurează printre furnizorii de materiale, ci şi că SC Baum Construct, firma soţului fiicei lui Victor Mocanu, a intrat în proiect, obţinând peste 1,6 milioane de lei.
Mai mult, pentru ca Baum Construct SRL să poată furniza materiale de construcţii pentru "Drumul Vinului" a fost necesară modificarea proiectului tehnic, adică înlocuirea pietrei de carieră, prevăzută iniţial a se folosi, cu piatra de balastieră produsă de firma ginerelui.
Inspectorii DLAF au constatat însă că înlocuirea furnizorului anunţat iniţial cu Baum Construct SRL s-a făcut în 19 octombrie 2009, la doar cinci zile după ce beneficiarul, Consiliul Judeţean Buzău, a semnat contractul cu câştigătorul licitaţiei pentru "Drumul Vinului", consorţiul SOROCAM SRL- Grup Colas SA. Mai mult, înlocuirea furnizorului de materiale luat în calcul iniţial, Şerbănică Petrotrans SRL din Buzău, cu firma ginerelui lui Victor Mocanu, Baum Construct SRL, s-a făcut pe baza unor rapoarte de încercare pentru produsele de balastieră ale Baum Construct. Probele pentru aceste teste fuseseră însă recoltate, conform documentelor, chiar în ziua semnării contractului de execuţie a lucrării, în 14 octombrie.
Schimbarea furnizorului de materiale de construcţii a presupus modificarea indicatorilor tehnici ai proiectului. Modificarea a fost adoptată de preşedintele beneficiarului, Victor Mocanu, în 16 noiembrie 2009, la trei zile după ce solicitarea în acest sens a constructorului SOROCAM a fost acceptată de proiectantul întregii lucrări, SC Consilier Construct SRL.
Conform DLAF, odată cu schimbarea soluţiei tehnice, preţul total al lucrării a scăzut şi el, însă doar de la 44.672.884 de lei la 44.462725,42 de lei.
Referatul de înlocuire a furnizorului de balast şi cel de înnlocuire a agregatelor de carieră cu cele de balastieră au fost semnate de coordonatorul proiectului şi aprobate de preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu, susţin cei de la DLAF.
Pentru inspectorii DLAF, fapta lui Mocanu de a semna mai multe documente în baza cărora firma ginerelui său, SC BAUM Construct SRL, a câştigat 1.645.976,86 de lei într-un proiect finanţat şi din fonduri europene "poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de articolul 253, alineat 1, din Codul Penal". Articolul respectiv reglementează conflictul de interese în materie penală, pedepsit cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.
"În consecinţă, Nota de control a fost transmisă pentru valorificare organului judiciar competent, respectiv Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti", precizează DLAF într-un răspuns transmis Agenţiei MEDIAFAX.
Şeful CJ Buzău, Victor Mocanu, anunţa, la sfârşitul lunii iunie, că verificările ANRMAP privind licitaţiile pentru "Drumul Vinului" s-au încheiat fără să fie găsite nereguli, în timp ce reprezentanţii agenţiei spuneau că afirmaţia acestuia este "total hazardată", controlul nefiind terminat.
Presa locală din Buzău a relatat de-a lungul ultimilor ani despre firma BAUM Construct SRL, jurnaliştii afirmând că este "firma de casă" a familiei Mocanu, pe care au botezat-o "Famiglia Cash". Jurnaliştii susţin că mai multe dintre maşinile luxoase pe care le folosesc atât Victor Mocanu cât şi fiul său, deputatul Adrian Mocanu, ar fi cumpărate pe acea firmă, "una dintre abonatele la banii publici din judeţ".
Neregulile la construirea "Drumului Vinului" au fost unul dintre motivele pentru care România a fost în pragul de a pierde finanţările UE pentru infrastructură, preşedintele Băsescu şi premierul Boc atrăgând atenţia asupra investiţiei din Buzău în repetate rânduri.
(22.12.2011)
SPAGA DE 3,7 MILIOANE DE EURO
VICELE CJ ILFOV, PRIMARII DIN SNAGOV SI JILAVA SI DOI NOTARI, RETINUTI DE DNA PENTRU O INGINERIE FUNCIARA
Vicepresedintele Consiliului Judetean Ilfov, Gheorghe Roman, a fost retinut azi de procurorii DNA, pentru 24 de ore, la o zi dupa ce procurorii anticoruptie ii retinusera pe primarul comunei ilfovene Jilava, Adrian Mladin (FOTO STANGA) si cel al Snagovului, Apostol Musat (FOTO DREAPTA), sub acuzatia de luare de mită si de trafic de influentă. Procurorii spun ca cei trei ar fi primit mita 3,7 milioane de euro. In acelasi dosar mai sunt cercetati si propusi pentru arestare preventiva Ovidiu Szasz - finul lui Adrian Mladin, doi notari publici (Cutaru Eugenia, Curpene Roxana) si Ion Scaeteanu - persoana din anturajul primarului comunei Snagov. In acest dosar, procurorii anticoruptie au colaborat cu ofiteri din cadrul Directiei Generale Anticoruptie. DNA anuntă că cercetările se vor extinde si la alte persoane.
Procurorii DNA sustin ca in perioada martie - noiembrie 2011, inculpatii Mladin Adrian, Musat Apostol, Szasz Ovidiu, Roman Gheorghe si invinuitul Scaeteanu Ion, in calitatile mentionate, in schimbul unor sume de bani cerute drept mita de la o persoana denuntatoare, au actionat in vederea intocmirii unui plan parcelar, avizarii acestuia si emiterii documentelor cadastrale, astfel incat sa fie intabulate terenurile pe care denuntatorul le achizitionase anterior.
Terenurile respective, in suprafata totala de 23,8 hectare, situate in extravilanul comunei Jilava, jud. Ilfov, erau amplasate intr-o zona in care nu exista un plan parcelar si, deci, nu puteau fi intabulate. Interesul denuntatorului era ca aceste terenuri sa fie invecinate unul cu celalalt, pentru ca, dupa intocmirea planului parcelar si eliberarea documentelor cadastrale, acestea sa poata fi alipite / unite intr-un singur lot in evidentele funciare si apoi vandute unei societati comerciale.
Astfel, in calitate de primar al comunei Jilava, Mladin Adrian i-a pretins denuntatorului suma de 500.000 euro din care, la data de 19 septembrie 2011, a primit 50.000 euro, pentru ca, abuzand de prerogativele functiei, sa dispuna intocmirea, de catre Comisia Locala de Fond Funciar, a unui plan parcelar in care sa fie incluse toate terenurile denuntatorului in suprafata totala de 23,8 ha, iar loturile sa fie alipite. De asemenea, procurorii spun ca Mladin s-a angajat sa isi exercite influenta pe care a lasat sa se creada ca o are asupra directoarei Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov pentru a o determina sa avizeze planul parcelar si sa emita documentele cadastrale in vederea alipirii terenurilor in cauza.
Ulterior, la 28 iulie 2011, Mladin l-a determinat pe finul sau, Szasz Ovidiu, sa incheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denuntatorul prin care acesta din urma sa ii cedeze drepturile asupra a doua terenuri. In realitate, acest contract a fost incheiat doar pentru a garanta si a ascunde savarsirea infractiunii de luare de mita.
In contextul in care intocmirea planului parcelar trena, a intervenit si inculpatul Musat Apostol care, in calitate de primar al comunei Snagov, a lasat sa se creada ca are influenta asupra lui Mladin si asupra directorului Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliare Ilfov si ca, in virtutea acestei influente, ar putea sa grabeasca demersurile de obtinere a documentelor cadastrale pentru denuntator. In schimb, i-a pretins acestuia, direct si prin intermediar, suma de 1.100.000 euro. Pentru a ascunde si garanta obtinerea mitei, primarul Musat Apostol l-a determinat pe prietenul sau, Scaeteanu Ion, sa intocmeasca, la notariat, la 6 iulie 2011, un contract de imprumut fictiv cu denuntatorul, din care sa rezulte ca Scaeteanu l-ar fi imprumutat pe denuntator cu suma pretinsa drept mita (1.100.000 euro), iar imprumutul sa fie garantat cu terenurile denuntatorului. In cele din urma insa, Scaeteanu Ion a incheiat contractul de imprumut pe suma de 2.500.000 euro.
Procurorii mai spun spun ca in perioada iulie-septembrie 2011, notarul public Curpene Roxana l-a sprijinit si ajutat pe Scaeteanu Ion in toate demersurile acestuia facute in vederea obtinerii sumei de 2.500.000 euro drept mita de la denuntator, inclusiv sa incheie un contract de imprumut fictiv cu denuntatorul.
La randul sau, prin intermediul primarul comunei Snagov Musat Apostol, inculpatul Roman Gheorghe, in calitate de vicepresedinte al Consiliului judetean Ilfov, a pretins de la denuntator suma de 100.000 euro, lasand sa se creada ca are influenta asupra directoarei Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov, astfel incat sa o determine sa avizeze planul parcelar intocmit de Comisia Locala de Fond Funciar a comunei Jilava, in care erau incluse toate terenurile denuntatorului si a emite, cat mai urgent posibil, documentele cadastrale pentru aceste terenuri.
In ceea ce o priveste pe Cutaru Eugenia, notar public, procurorii spun ca aceasta l-a sprijinit si ajutat pe denuntator sa intocmeasca acte autentice, cunoscand ca prin acestea se atesta imprejurari necorespunzatoare adevarului, intrucat ascund si totodata garanteaza darea unor sume mari de bani cu titlul de mita primarilor comunelor Jilava si Snagov.
Conform rechizitoriului, Ovidiu Szasz este acuzat de complicitate la luare de mita si fals intelectual, in forma participatiei improprii si asociere pentru savarsirea de infractiuni, iar Ion Scaeteanu de infractiunile de trafic de influenta fals intelectual, in forma participatiei improprii si asociere pentru savarsirea de infractiuni.
Trebuie spus ca dupa toate aceste aranjamente, in cursul anului 2011, planul parcelar a fost intocmit, iar Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov a emis documentele cadastrale respective pentru denuntator.
(21.12.2011)
Procurorii DNA sustin ca in perioada martie - noiembrie 2011, inculpatii Mladin Adrian, Musat Apostol, Szasz Ovidiu, Roman Gheorghe si invinuitul Scaeteanu Ion, in calitatile mentionate, in schimbul unor sume de bani cerute drept mita de la o persoana denuntatoare, au actionat in vederea intocmirii unui plan parcelar, avizarii acestuia si emiterii documentelor cadastrale, astfel incat sa fie intabulate terenurile pe care denuntatorul le achizitionase anterior.
Terenurile respective, in suprafata totala de 23,8 hectare, situate in extravilanul comunei Jilava, jud. Ilfov, erau amplasate intr-o zona in care nu exista un plan parcelar si, deci, nu puteau fi intabulate. Interesul denuntatorului era ca aceste terenuri sa fie invecinate unul cu celalalt, pentru ca, dupa intocmirea planului parcelar si eliberarea documentelor cadastrale, acestea sa poata fi alipite / unite intr-un singur lot in evidentele funciare si apoi vandute unei societati comerciale.
Astfel, in calitate de primar al comunei Jilava, Mladin Adrian i-a pretins denuntatorului suma de 500.000 euro din care, la data de 19 septembrie 2011, a primit 50.000 euro, pentru ca, abuzand de prerogativele functiei, sa dispuna intocmirea, de catre Comisia Locala de Fond Funciar, a unui plan parcelar in care sa fie incluse toate terenurile denuntatorului in suprafata totala de 23,8 ha, iar loturile sa fie alipite. De asemenea, procurorii spun ca Mladin s-a angajat sa isi exercite influenta pe care a lasat sa se creada ca o are asupra directoarei Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov pentru a o determina sa avizeze planul parcelar si sa emita documentele cadastrale in vederea alipirii terenurilor in cauza.
Ulterior, la 28 iulie 2011, Mladin l-a determinat pe finul sau, Szasz Ovidiu, sa incheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denuntatorul prin care acesta din urma sa ii cedeze drepturile asupra a doua terenuri. In realitate, acest contract a fost incheiat doar pentru a garanta si a ascunde savarsirea infractiunii de luare de mita.
In contextul in care intocmirea planului parcelar trena, a intervenit si inculpatul Musat Apostol care, in calitate de primar al comunei Snagov, a lasat sa se creada ca are influenta asupra lui Mladin si asupra directorului Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliare Ilfov si ca, in virtutea acestei influente, ar putea sa grabeasca demersurile de obtinere a documentelor cadastrale pentru denuntator. In schimb, i-a pretins acestuia, direct si prin intermediar, suma de 1.100.000 euro. Pentru a ascunde si garanta obtinerea mitei, primarul Musat Apostol l-a determinat pe prietenul sau, Scaeteanu Ion, sa intocmeasca, la notariat, la 6 iulie 2011, un contract de imprumut fictiv cu denuntatorul, din care sa rezulte ca Scaeteanu l-ar fi imprumutat pe denuntator cu suma pretinsa drept mita (1.100.000 euro), iar imprumutul sa fie garantat cu terenurile denuntatorului. In cele din urma insa, Scaeteanu Ion a incheiat contractul de imprumut pe suma de 2.500.000 euro.
Procurorii mai spun spun ca in perioada iulie-septembrie 2011, notarul public Curpene Roxana l-a sprijinit si ajutat pe Scaeteanu Ion in toate demersurile acestuia facute in vederea obtinerii sumei de 2.500.000 euro drept mita de la denuntator, inclusiv sa incheie un contract de imprumut fictiv cu denuntatorul.
La randul sau, prin intermediul primarul comunei Snagov Musat Apostol, inculpatul Roman Gheorghe, in calitate de vicepresedinte al Consiliului judetean Ilfov, a pretins de la denuntator suma de 100.000 euro, lasand sa se creada ca are influenta asupra directoarei Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov, astfel incat sa o determine sa avizeze planul parcelar intocmit de Comisia Locala de Fond Funciar a comunei Jilava, in care erau incluse toate terenurile denuntatorului si a emite, cat mai urgent posibil, documentele cadastrale pentru aceste terenuri.
In ceea ce o priveste pe Cutaru Eugenia, notar public, procurorii spun ca aceasta l-a sprijinit si ajutat pe denuntator sa intocmeasca acte autentice, cunoscand ca prin acestea se atesta imprejurari necorespunzatoare adevarului, intrucat ascund si totodata garanteaza darea unor sume mari de bani cu titlul de mita primarilor comunelor Jilava si Snagov.
Conform rechizitoriului, Ovidiu Szasz este acuzat de complicitate la luare de mita si fals intelectual, in forma participatiei improprii si asociere pentru savarsirea de infractiuni, iar Ion Scaeteanu de infractiunile de trafic de influenta fals intelectual, in forma participatiei improprii si asociere pentru savarsirea de infractiuni.
Trebuie spus ca dupa toate aceste aranjamente, in cursul anului 2011, planul parcelar a fost intocmit, iar Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ilfov a emis documentele cadastrale respective pentru denuntator.
(21.12.2011)
CELE MAI MARI 10 CONTRACTE DE INFRASTRUCTURA RUTIERA DIN 2011 COSTA 1,1 MILIARDE EURO
Contractele pentru construcţia autostrăzii Lugoj - Dumbravă, Orăştie - Sibiu şi Cernavodă - Medgidia sunt cele mai importante proiecte atribuite anul acesta de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Spre deosebire de anii anteriori, când instituţia semna contracte în special pentru reabilitări de drumuri naţionale sau întreţineri de şosele, în 2011 autostrăzile au dominat clasamentul. Cum s-au schimbat priorităţile companiei de autostrăzi anul acesta?
Topul celor mai mari zece contracte de infrastructură atribuite anul acesta de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) însumează circa 1,1 miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât clasamentul similar de anul trecut.
Explicaţia majorării acestei sume vine şi din faptul că cea mai mare parte a proiectelor de construcţie de autostrăzi sunt finanţate în proporţie de 85% din bani europeni. CNADNR a publicat o listă cu cele mai mari zece contracte pe care le-a atribuit în 2011. Principala diferenţă faţă de ierarhiile din anii anteriori, 2007-2010, este faptul că anul acesta cele mai importante contracte atribuite de CNADNR sunt cele pentru construcţia de autostrăzi, în condiţiile în care în anii anteriori dominau proiectele de reabilitări de drumuri naţionale sau de întreţineri multianuale ale şoselelor, potrivit unei analize.
"Este un lucru bun faptul că în acest clasament apar în special contracte de autostrăzi. Consider că la capitolul reabilitări de drumuri naţionale am făcut deja destule şi astfel de şosele se află la un nivel care le permite să fie utilizate în condiţii relativ bune. Trebuie să ne focalizăm pe autostrăzi acum", spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul Delta ACM 93, cu afaceri de 93 de milioane de euro anul trecut.
Compania nu are deocamdată niciun contract de execuţie de autostrăzi, "pentru că nu am avut experienţa necesară" la momentul licitaţiei, potrivit lui Diaconu.
Italienii au luat "grosul" contractelor
În 2007, primele zece contracte ale CNADNR contabilizau aproape 300 mil. euro, conform datelor elicitaţie.ro, iar în topul câştigătorilor apăreau atunci majoritar nume româneşti, precum Spedition UMB sau Romstrade.
Începând cu 2008, constructorii străini au început să-şi facă simţită prezenţa pe contractele de dimensiuni mari, culminând anul acesta, când clasamentul este dominat de firme străine, în special italieneşti.
De altfel, cel mai mare contract din punctul de vedere al valorii, cel de construcţie a autostrăzii Lugoj-Nod Dumbravă (27,4 kilometri), a ajuns pe mâinile unor constructori din Peninsulă, Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte d'Acqua şi Cossi Construzioni, care vor încasa puţin peste 160 de milioane de euro pentru lucrări.
Al doilea cel mai mare contract licitat şi atribuit anul acesta de CNADNR, cel de construcţie a lotului al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu (22,1 kilometri), a mers către o altă companie italienească, Impregilo, valoarea proiectului ridicându-se la 144 de milioane de euro.
Fimele austriece au reuşit să adjudece anul acesta contracte importante de autostrăzi, astfel că Strabag şi Alpine au câştigat fiecare construcţii de autostrăzi de cel puţin 100 de milioane de euro. În top sunt prezente şi firme româneşti, care în asociere cu constructori străini au primit contracte cu greutate.
Romstrade, companie controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, construieşte primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, cu o lungime de 22,2 kilometri, alături de portughezii de la Monteadriano şi de firma românească Donrep Construct (Dragoş Niculae), pentru circa 91 de milioane de euro. Pe de altă parte, Straco Grup (controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos) construieşte alături de italienii de la Studio Corona lotul al doilea din autostrada Orăştie-Sibiu (19,7 kilometri) pentru 90 de milioane de euro.
Cine lipseşte din top?
Din topul celor mai mari contracte atribuite anul acesta lipseşte unul dintre cei mai importanţi regi ai asfaltului, Dorinel Umbrărescu, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade.
Cele două firme au câştigat în ultimul an şi jumătate contracte cu statul în valoare de cel puţin 530 de milioane de euro, numărându-se printre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii, potrivit estimărilor realizate pe baza informaţiilor publice şi a celor de la CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Cele două firme au reuşit anul acesta să câştige şi un contract de construcţie de autostrăzi, şi anume primul lot de pe Timişoara-Lugoj (9,5 kilometri), care are o valoare de circa 50 de milioane de euro. Astfel, firmele lui Umbrărescu se află imediat sub linie, ocupând cu acest proiect poziţia a 11-a în topul celor mai mari contracte atribuite de CNADNR anul acesta.
Contracte de reabilitări şi modernizări de drumuri naţionale apar şi în topul de anul acesta, însă abia pe ultimele două poziţii. Este vorba de reabilitarea DN 18 Moisei-Iacobeni (nord-vestul ţării) şi a DN 73 Piteşti-Câmpulung-Braşov, cele două proiecte având o valoare cumulată de 145,7 milioane de euro.
Autostrăzile atribuite anul acesta, care fac parte din Coridorul IV paneuropean, ar urma să fie gata în 2013, potrivit Ministerului Transporturilor.
Lucrările au demarat pe cea mai mare parte din şantiere, în contextul în care şi finanţările sunt sigure: Comisia Europeană a aprobat până acum acordarea de finanţări de circa 900 de milioane de euro pentru autostrăzile Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu şi Lugoj-Dumbravă.
De altfel, în continuare infrastructura rutieră va beneficia de cei mai mulţi bani de investiţii de la Transporturi (peste 1,8 miliarde de euro anul viitor).
366 km de autostrăzi şi promisiuni pentru anii viitori
România are în prezent 366 de kilometri de autostradă după ce la finalul săptămânii trecute a fost inaugurat tronsonul Arad-Timişoara, cu o lungime de 32 de kilometri.
Una dintre autostrăzile ce ar trebui să fie gata în prima parte a anului viitor este Bucureşti-Ploieşti, care trebuia inaugurată în această lună, însă termenul a fost decalat pentru că lucrările nu sunt gata. CNADNR a anunţat că îi va penaliza pentru întârzieri pe doi dintre constructorii tronsonului Moara Vlăsiei-Ploieşti, Euroconstruct Trading 98 (controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu). Pe de altă parte, cel de-al treilea constructor, Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu) şi-a finalizat lucrările care îi reveneau, pe sectorul dintre kilometrii 48,2 şi 62, astfel că în cazul său nu se vor aplica aceste penalităţi.
În anii 2009 şi 2010 Ministerul Transporturilor a finalizat proiecte de infrastructură rutieră în valoare totală de 3,5 mld. euro, cu bani de la bugetul de stat, însă numărul de noi kilometri de autostradă a fost de doar 52 în aceeaşi perioadă (tronsonul Câmpia Turzii - Turda - Gilău), potrivit unor calcule. Cu toate acestea, instituţia promite că în următorii ani vor fi finalizate câteva sute de kilometri de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean.
(20.12.2011)
Topul celor mai mari zece contracte de infrastructură atribuite anul acesta de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) însumează circa 1,1 miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât clasamentul similar de anul trecut.
Explicaţia majorării acestei sume vine şi din faptul că cea mai mare parte a proiectelor de construcţie de autostrăzi sunt finanţate în proporţie de 85% din bani europeni. CNADNR a publicat o listă cu cele mai mari zece contracte pe care le-a atribuit în 2011. Principala diferenţă faţă de ierarhiile din anii anteriori, 2007-2010, este faptul că anul acesta cele mai importante contracte atribuite de CNADNR sunt cele pentru construcţia de autostrăzi, în condiţiile în care în anii anteriori dominau proiectele de reabilitări de drumuri naţionale sau de întreţineri multianuale ale şoselelor, potrivit unei analize.
"Este un lucru bun faptul că în acest clasament apar în special contracte de autostrăzi. Consider că la capitolul reabilitări de drumuri naţionale am făcut deja destule şi astfel de şosele se află la un nivel care le permite să fie utilizate în condiţii relativ bune. Trebuie să ne focalizăm pe autostrăzi acum", spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul Delta ACM 93, cu afaceri de 93 de milioane de euro anul trecut.
Compania nu are deocamdată niciun contract de execuţie de autostrăzi, "pentru că nu am avut experienţa necesară" la momentul licitaţiei, potrivit lui Diaconu.
Italienii au luat "grosul" contractelor
În 2007, primele zece contracte ale CNADNR contabilizau aproape 300 mil. euro, conform datelor elicitaţie.ro, iar în topul câştigătorilor apăreau atunci majoritar nume româneşti, precum Spedition UMB sau Romstrade.
Începând cu 2008, constructorii străini au început să-şi facă simţită prezenţa pe contractele de dimensiuni mari, culminând anul acesta, când clasamentul este dominat de firme străine, în special italieneşti.
De altfel, cel mai mare contract din punctul de vedere al valorii, cel de construcţie a autostrăzii Lugoj-Nod Dumbravă (27,4 kilometri), a ajuns pe mâinile unor constructori din Peninsulă, Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte d'Acqua şi Cossi Construzioni, care vor încasa puţin peste 160 de milioane de euro pentru lucrări.
Al doilea cel mai mare contract licitat şi atribuit anul acesta de CNADNR, cel de construcţie a lotului al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu (22,1 kilometri), a mers către o altă companie italienească, Impregilo, valoarea proiectului ridicându-se la 144 de milioane de euro.
Fimele austriece au reuşit să adjudece anul acesta contracte importante de autostrăzi, astfel că Strabag şi Alpine au câştigat fiecare construcţii de autostrăzi de cel puţin 100 de milioane de euro. În top sunt prezente şi firme româneşti, care în asociere cu constructori străini au primit contracte cu greutate.
Romstrade, companie controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, construieşte primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, cu o lungime de 22,2 kilometri, alături de portughezii de la Monteadriano şi de firma românească Donrep Construct (Dragoş Niculae), pentru circa 91 de milioane de euro. Pe de altă parte, Straco Grup (controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos) construieşte alături de italienii de la Studio Corona lotul al doilea din autostrada Orăştie-Sibiu (19,7 kilometri) pentru 90 de milioane de euro.
Cine lipseşte din top?
Din topul celor mai mari contracte atribuite anul acesta lipseşte unul dintre cei mai importanţi regi ai asfaltului, Dorinel Umbrărescu, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade.
Cele două firme au câştigat în ultimul an şi jumătate contracte cu statul în valoare de cel puţin 530 de milioane de euro, numărându-se printre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii, potrivit estimărilor realizate pe baza informaţiilor publice şi a celor de la CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Cele două firme au reuşit anul acesta să câştige şi un contract de construcţie de autostrăzi, şi anume primul lot de pe Timişoara-Lugoj (9,5 kilometri), care are o valoare de circa 50 de milioane de euro. Astfel, firmele lui Umbrărescu se află imediat sub linie, ocupând cu acest proiect poziţia a 11-a în topul celor mai mari contracte atribuite de CNADNR anul acesta.
Contracte de reabilitări şi modernizări de drumuri naţionale apar şi în topul de anul acesta, însă abia pe ultimele două poziţii. Este vorba de reabilitarea DN 18 Moisei-Iacobeni (nord-vestul ţării) şi a DN 73 Piteşti-Câmpulung-Braşov, cele două proiecte având o valoare cumulată de 145,7 milioane de euro.
Autostrăzile atribuite anul acesta, care fac parte din Coridorul IV paneuropean, ar urma să fie gata în 2013, potrivit Ministerului Transporturilor.
Lucrările au demarat pe cea mai mare parte din şantiere, în contextul în care şi finanţările sunt sigure: Comisia Europeană a aprobat până acum acordarea de finanţări de circa 900 de milioane de euro pentru autostrăzile Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu şi Lugoj-Dumbravă.
De altfel, în continuare infrastructura rutieră va beneficia de cei mai mulţi bani de investiţii de la Transporturi (peste 1,8 miliarde de euro anul viitor).
366 km de autostrăzi şi promisiuni pentru anii viitori
România are în prezent 366 de kilometri de autostradă după ce la finalul săptămânii trecute a fost inaugurat tronsonul Arad-Timişoara, cu o lungime de 32 de kilometri.
Una dintre autostrăzile ce ar trebui să fie gata în prima parte a anului viitor este Bucureşti-Ploieşti, care trebuia inaugurată în această lună, însă termenul a fost decalat pentru că lucrările nu sunt gata. CNADNR a anunţat că îi va penaliza pentru întârzieri pe doi dintre constructorii tronsonului Moara Vlăsiei-Ploieşti, Euroconstruct Trading 98 (controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu). Pe de altă parte, cel de-al treilea constructor, Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu) şi-a finalizat lucrările care îi reveneau, pe sectorul dintre kilometrii 48,2 şi 62, astfel că în cazul său nu se vor aplica aceste penalităţi.
În anii 2009 şi 2010 Ministerul Transporturilor a finalizat proiecte de infrastructură rutieră în valoare totală de 3,5 mld. euro, cu bani de la bugetul de stat, însă numărul de noi kilometri de autostradă a fost de doar 52 în aceeaşi perioadă (tronsonul Câmpia Turzii - Turda - Gilău), potrivit unor calcule. Cu toate acestea, instituţia promite că în următorii ani vor fi finalizate câteva sute de kilometri de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean.
(20.12.2011)
DICTATORUL NORD-COREEAN KIM JONG-IL A MURIT
Liderul nord-coreean Kim Jong-il, care avea probleme de sănătate de mai mulţi ani, a murit sâmbătă, iar fiul său Kim Jong-un a fost desemnat pentru a-i succede, a anunţat astazi presa oficială a regimului comunist. Liderul nord-coreean, în vârstă de 69 de ani, a decedat din cauza unei "mari epuizări mentale şi fizice" la 17 decembrie, la ora locală 8.30 (1.30, ora României), a anunţat Agenţia centrală de presă coreeană (KCNA), agenţia oficială nord-coreeană. Funeraliile sale au fost fixate pentru 28 decembrie la Phenian. Autorităţile statului comunist au decretat doliu în perioada 17-29 decembrie.
Kim, a cărui mobilitate era redusă din 2008 când a suferit un accident cerebral, a decedat din cauza unui "infarct miocardic sever şi a unei crize cardiace", în trenul său, în timpul uneia dintre deplasările sale tradiţionale pe teren, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene, care a adăugat că o autopsie a fost realizată duminică.
Fiul său Kim Jong-un, născut în 1983 sau 1984, a fost desemnat pentru a-i succede la conducerea singurei dinastii comuniste din Istorie, potrivit agenţiei oficiale, care le cere nord-coreenilor să-l recunoască de acum ca lider al lor.
"Toţi membrii Partidului (Muncitorilor-n.r.), militarii şi publicul trebuie să respecte fidel autoritatea camaradului Kim Jong-un şi să protejeze şi să consolideze frontul unit al partidului, armatei şi publicului", a subliniat KCNA.
Armata sud-coreeană, în stare de alertă
La Seul, Guvernul sud-coreean a fost plasat în stare de alertă, după anunţul morţii lui Kim Jong-il, cele două ţări fiind din punct de vedere tehnic încă în stare de conflict armat, de la armistiţiul precar semnat la finalul Războiului din Coreea (1950-1953).
Coreea de Sud şi-a plasat armata în stare de alertă şi a consolidat supravegherea frontierei sale ultrasecurizate cu Coreea de Nord, după anunţul decesului liderului nord-coreean Kim Jong-il, au declarat surse oficiale.
Preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak şi-a anulat toate întâlnirile şi a convocat un Consiliu de Securitate Naţională la "Casa Albastră", numele reşedinţei prezidenţiale. "Toţi funcţionarii Casei Albastre sunt plasaţi în stare de alertă", a precizat purtătorul său de cuvânt.
"Monitorizarea şi securitatea zonelor frontaliere au fost consolidate. Suntem foarte atenţi la orice mişcare a armatei din Nord", a subliniat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
"Toţi comandanţii sunt în alertă, iar Coreea de Sud şi Statele Unite accentuează împărtăşirea de informaţii militare", a adăugat el.
Portret de dictator
Kim Jong-il a condus Coreea de Nord cu o mână de fier din 1994 şi îi lasă fiului său Kim Jong-un, succesorul său deja desemnat, o economie muribundă într-o ţară marcată de o foamete mortală şi de grave penurii alimentare repetate. Kim Jong-il a utilizat propaganda, un cult exacerbat al personalităţii, o armată docilă şi lagărele de muncă pentru a-şi păstra puterea, aşa cum a făcut şi tatăl său înaintea lui. El le-a dovedit că se înşeală tuturor celor care prevedeau o prăbuşire a regimului său după terminarea ajutorului sovietic la începutul anilor '90. La finalul acestui deceniu, o foamete a ucis până la un milion de persoane.
Dar el a rămas "Liderul iubit" şi a continuat un program de fabricare a armelor nucleare, marcat de două teste, în octombrie 2006 şi mai 2009.
Kim Jong-il a fost victima unui atac cerebral în august 2008. El ar fi avut de asemenea probleme renale, diabet şi hipertensiune.
Kim, a cărui mobilitate era redusă din 2008 când a suferit un accident cerebral, a decedat din cauza unui "infarct miocardic sever şi a unei crize cardiace", în trenul său, în timpul uneia dintre deplasările sale tradiţionale pe teren, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene, care a adăugat că o autopsie a fost realizată duminică.
Analiştii apreciau de mai mulţi ani că deciziile sale erau din ce în ce mai eratice, cum a fost cea de a distruge cu torpile în martie 2010 o corvetă sud-coreeană, provocând moartea a 46 de marinari şi antrenând un val de sancţiuni. În pofida unei anchete internaţionale, Coreea de Nord a dezminţit orice responsabilitate.
Unii analişti vedeau în aceste acţiuni efectele secundare ale atacului cerebral. Alţii evocau voinţa sa de a-l aşeza pe tron pe fiul său cel mai tânăr.
Starea sa de sănătate şi biografia au fost întotdeauna secret de stat
Moştenitor crescut în nomenclatura comunistă, propaganda îl prezintă ca fiind născut la 16 februarie 1942. O stea şi un dublu curcubeu ar fi apărut în acea zi. Conform altor informaţii, el s-a născut în 1941.
Muntele unde s-ar fi născut el, Paekdu, cel mai înalt din ţară (2.744 de metri), la frontiera chineză, este sfânt. Se spune că acolo s-a născut Coreea. În realitate, majoritatea istoricilor consideră că Kim s-a născut în Rusia, într-o tabără de antrenament a partizanilor comunişti, de unde tatăl său Kim Il-sung a condus războiul de rezistenţă împotriva invadatorului japonez până în 1945.
Licenţiat în economie politică, tânărul Kim urcă treptele nomenclaturii Partidului Muncitorilor din Coreea aflat la putere. El se ocupă în principal de propagandă. Desemnat succesor al tatălui său, el preia oficial frâiele puterii la trei ani după moartea lui Kim Il-sung în 1994.
El a fost acuzat că a organizat atentatul care a ucis 17 sud-coreeni la Rangoon, în Myanmar, în 1983, precum şi de distrugerea în zbor a unui avion al Korean Airlines (KAL) în 1987 (115 morţi), cu câteva luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Seul.
"Liderul iubit" ştia foarte bine să crească miza în negocierile internaţionale demarate în 2003 pentru a convinge Phenianul să renunţe la ambiţiile sale atomice.
El a părăsit în mod regulat aceste discuţii în şase ţări (cele două Corei, China, Statele Unite, Japonia şi Rusia) şi a sfidat comunitatea internaţională procedând la primul test nuclear, la 9 octombrie 2006.
În această partidă de poker, Kim Jong-il ştia bine că arma supremă este o inestimabilă monedă de schimb. Dosarul a rămas acum în mâinile fiului său Kim Jong-un.
(19.12.2011)
Kim, a cărui mobilitate era redusă din 2008 când a suferit un accident cerebral, a decedat din cauza unui "infarct miocardic sever şi a unei crize cardiace", în trenul său, în timpul uneia dintre deplasările sale tradiţionale pe teren, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene, care a adăugat că o autopsie a fost realizată duminică.
Fiul său Kim Jong-un, născut în 1983 sau 1984, a fost desemnat pentru a-i succede la conducerea singurei dinastii comuniste din Istorie, potrivit agenţiei oficiale, care le cere nord-coreenilor să-l recunoască de acum ca lider al lor.
"Toţi membrii Partidului (Muncitorilor-n.r.), militarii şi publicul trebuie să respecte fidel autoritatea camaradului Kim Jong-un şi să protejeze şi să consolideze frontul unit al partidului, armatei şi publicului", a subliniat KCNA.
Armata sud-coreeană, în stare de alertă
La Seul, Guvernul sud-coreean a fost plasat în stare de alertă, după anunţul morţii lui Kim Jong-il, cele două ţări fiind din punct de vedere tehnic încă în stare de conflict armat, de la armistiţiul precar semnat la finalul Războiului din Coreea (1950-1953).
Coreea de Sud şi-a plasat armata în stare de alertă şi a consolidat supravegherea frontierei sale ultrasecurizate cu Coreea de Nord, după anunţul decesului liderului nord-coreean Kim Jong-il, au declarat surse oficiale.
Preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak şi-a anulat toate întâlnirile şi a convocat un Consiliu de Securitate Naţională la "Casa Albastră", numele reşedinţei prezidenţiale. "Toţi funcţionarii Casei Albastre sunt plasaţi în stare de alertă", a precizat purtătorul său de cuvânt.
"Monitorizarea şi securitatea zonelor frontaliere au fost consolidate. Suntem foarte atenţi la orice mişcare a armatei din Nord", a subliniat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
"Toţi comandanţii sunt în alertă, iar Coreea de Sud şi Statele Unite accentuează împărtăşirea de informaţii militare", a adăugat el.
Portret de dictator
Kim Jong-il a condus Coreea de Nord cu o mână de fier din 1994 şi îi lasă fiului său Kim Jong-un, succesorul său deja desemnat, o economie muribundă într-o ţară marcată de o foamete mortală şi de grave penurii alimentare repetate. Kim Jong-il a utilizat propaganda, un cult exacerbat al personalităţii, o armată docilă şi lagărele de muncă pentru a-şi păstra puterea, aşa cum a făcut şi tatăl său înaintea lui. El le-a dovedit că se înşeală tuturor celor care prevedeau o prăbuşire a regimului său după terminarea ajutorului sovietic la începutul anilor '90. La finalul acestui deceniu, o foamete a ucis până la un milion de persoane.
Dar el a rămas "Liderul iubit" şi a continuat un program de fabricare a armelor nucleare, marcat de două teste, în octombrie 2006 şi mai 2009.
Kim Jong-il a fost victima unui atac cerebral în august 2008. El ar fi avut de asemenea probleme renale, diabet şi hipertensiune.
Kim, a cărui mobilitate era redusă din 2008 când a suferit un accident cerebral, a decedat din cauza unui "infarct miocardic sever şi a unei crize cardiace", în trenul său, în timpul uneia dintre deplasările sale tradiţionale pe teren, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene, care a adăugat că o autopsie a fost realizată duminică.
Analiştii apreciau de mai mulţi ani că deciziile sale erau din ce în ce mai eratice, cum a fost cea de a distruge cu torpile în martie 2010 o corvetă sud-coreeană, provocând moartea a 46 de marinari şi antrenând un val de sancţiuni. În pofida unei anchete internaţionale, Coreea de Nord a dezminţit orice responsabilitate.
Unii analişti vedeau în aceste acţiuni efectele secundare ale atacului cerebral. Alţii evocau voinţa sa de a-l aşeza pe tron pe fiul său cel mai tânăr.
Starea sa de sănătate şi biografia au fost întotdeauna secret de stat
Moştenitor crescut în nomenclatura comunistă, propaganda îl prezintă ca fiind născut la 16 februarie 1942. O stea şi un dublu curcubeu ar fi apărut în acea zi. Conform altor informaţii, el s-a născut în 1941.
Muntele unde s-ar fi născut el, Paekdu, cel mai înalt din ţară (2.744 de metri), la frontiera chineză, este sfânt. Se spune că acolo s-a născut Coreea. În realitate, majoritatea istoricilor consideră că Kim s-a născut în Rusia, într-o tabără de antrenament a partizanilor comunişti, de unde tatăl său Kim Il-sung a condus războiul de rezistenţă împotriva invadatorului japonez până în 1945.
Licenţiat în economie politică, tânărul Kim urcă treptele nomenclaturii Partidului Muncitorilor din Coreea aflat la putere. El se ocupă în principal de propagandă. Desemnat succesor al tatălui său, el preia oficial frâiele puterii la trei ani după moartea lui Kim Il-sung în 1994.
El a fost acuzat că a organizat atentatul care a ucis 17 sud-coreeni la Rangoon, în Myanmar, în 1983, precum şi de distrugerea în zbor a unui avion al Korean Airlines (KAL) în 1987 (115 morţi), cu câteva luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Seul.
"Liderul iubit" ştia foarte bine să crească miza în negocierile internaţionale demarate în 2003 pentru a convinge Phenianul să renunţe la ambiţiile sale atomice.
El a părăsit în mod regulat aceste discuţii în şase ţări (cele două Corei, China, Statele Unite, Japonia şi Rusia) şi a sfidat comunitatea internaţională procedând la primul test nuclear, la 9 octombrie 2006.
În această partidă de poker, Kim Jong-il ştia bine că arma supremă este o inestimabilă monedă de schimb. Dosarul a rămas acum în mâinile fiului său Kim Jong-un.
(19.12.2011)
TATAL LUI BOC A FACUT UN NOU ATAC CEREBRAL
Premierul Emil Boc a plecat, aseara, de urgenta la Cluj-Napoca, deoarece tatăl său, în vârstă de 87 de ani, a fost internat, cu diagnosticul de accident vascular. Tatăl premierului a mai suferit, anii trecuti, alte două accidente vasculare cerebrale.
Tatăl premierului Emil Boc a fost internat de urgentă, în cursul serii de joi, la Spitalul de Recuperare din Cluj Napoca. Medicii sustin că Ioan Boc a suferit o comotie cerebrală usoară si a fost internat de urgentă. Potrivit unor surse din anturajul familiei, Ioan Boc, în vârstă de 87 de ani, nu s-a simtit bine încă din cursul zilei de joi. „A avut probleme de respiratie si a fost chemată repede o ambulantă. Medicii au luat decizia să îl ducă la spital pentru că au stabilit că sunt semne că a suferit un atac cerebral minor”, sustine sursa respectivă.Ioan Boc a mai fost internat în urmă cu o lună la Spitalul de Pneumologie din Cluj Napoca pentru că a avut dificultăti în respiratie. Emil Boc locuieste într-un bloc din apropierea spitalului de recuperare si a fost deja în vizită la tatăl său.
In noiembrie a fost internat la Spitalul de Pneumologie din Cluj
La finele lunii noiembrie, Ioan Boc a fost internat la Spitalul de Pneumologie din Cluj cu o afecţiune pulmonară. El a stat o săptămână într-o rezervă specială a spitalului, supravegheat îndeaproape de medici şi de fiica sa. Tatăl premierului a ajuns în spital chiar de ziua lui, pe 17 noiembrie. „Pacientul a fost spitalizat câteva zile. A fost externat luni de pe secţia de Pneumologie 1 cu stare generală relativ bună, stabil hemodinamic, conştient, nu a venit prin serviciul de urgenţă. I s-au făcut câteva investigaţii urmând ca acestea să fie continuate prin serviciul ambulatoriu a spitalului nostru zilele în perioada următoare”, a explicat managerul Spitalului de Pneumologie, Vasile Mureşan. Cât a stat internat în spital, tatăl primului ministru a beneficiat de tratament special. De asemenea, familia acestuia i-a rugat pe medici să păstreze discreţie totală. O singură zi de spitalizare la Clinica de Pneumologie, într-una din rezerve, costă peste 200 de lei, spun medicii de aici. Tariful include pe lângă cazare şi tratamentul pacientului.
(16.12.2011)
Tatăl premierului Emil Boc a fost internat de urgentă, în cursul serii de joi, la Spitalul de Recuperare din Cluj Napoca. Medicii sustin că Ioan Boc a suferit o comotie cerebrală usoară si a fost internat de urgentă. Potrivit unor surse din anturajul familiei, Ioan Boc, în vârstă de 87 de ani, nu s-a simtit bine încă din cursul zilei de joi. „A avut probleme de respiratie si a fost chemată repede o ambulantă. Medicii au luat decizia să îl ducă la spital pentru că au stabilit că sunt semne că a suferit un atac cerebral minor”, sustine sursa respectivă.Ioan Boc a mai fost internat în urmă cu o lună la Spitalul de Pneumologie din Cluj Napoca pentru că a avut dificultăti în respiratie. Emil Boc locuieste într-un bloc din apropierea spitalului de recuperare si a fost deja în vizită la tatăl său.
In noiembrie a fost internat la Spitalul de Pneumologie din Cluj
La finele lunii noiembrie, Ioan Boc a fost internat la Spitalul de Pneumologie din Cluj cu o afecţiune pulmonară. El a stat o săptămână într-o rezervă specială a spitalului, supravegheat îndeaproape de medici şi de fiica sa. Tatăl premierului a ajuns în spital chiar de ziua lui, pe 17 noiembrie. „Pacientul a fost spitalizat câteva zile. A fost externat luni de pe secţia de Pneumologie 1 cu stare generală relativ bună, stabil hemodinamic, conştient, nu a venit prin serviciul de urgenţă. I s-au făcut câteva investigaţii urmând ca acestea să fie continuate prin serviciul ambulatoriu a spitalului nostru zilele în perioada următoare”, a explicat managerul Spitalului de Pneumologie, Vasile Mureşan. Cât a stat internat în spital, tatăl primului ministru a beneficiat de tratament special. De asemenea, familia acestuia i-a rugat pe medici să păstreze discreţie totală. O singură zi de spitalizare la Clinica de Pneumologie, într-una din rezerve, costă peste 200 de lei, spun medicii de aici. Tariful include pe lângă cazare şi tratamentul pacientului.
(16.12.2011)
SOTIA LUI SORIN APOSTU PRIMEA HAINE DREPT SPAGA
Portretul lui Sorin Apostu, ex-primarul Clujului, desprins din probele adunate de procurorii DNA în celebrul dosar 60/P/2009, este al unui individ corupt până în măduva oaselor, care lua mită si atunci când respira. Edilul îsi lua măsuri draconice pentru a nu fi depistat, procurorii mentionând obsesia acestuia de a-si securiza întâlnirile si convorbirile telefonice. Acest fapt reiese din noile stenograme cu interceptări telefonice adaugate la dosar de catre procurori. În acest dosar sunt cercetati penal Sorin Apostu, Monica Apostu, Călin Stoia, arhitectul clujean Bogdan Petrina, Mustaffa Bekar (om de afaceri turc, asociat la KIAT SRL); Marin Stancu – liderul cultivatorilor de pepeni din Dăbuleni, Marin Lucian Pop – patron al SC Terra Structures si Ioan Ploscar – angajat al Primăriei Cluj Napoca pe functia de sofer al primarului arestat. Cei în cauză sunt cercetati penal pentru infractiunile de luare de mită în formă continuată, complicitate la luare de mită si dare de mită.
Petrina, arhitectul de casă
Dacă despre multi din dosar se mai stie câte ceva, despre arhitectul Bogdan Petrina nu se stie mai nimic. Bogdan Petrina este prieten de familie cu Sorin Apostu si este fiul prorectorului de la Univesitatea Tehnică, profesorul Mircea Petrina. Tată si fiu sunt asociati la firma de arhitectură Bogart Constructii, considerată de procurorii DNA ca firma agreată de primarul Sorin Apostu pentru realizarea proiectelor de arhitectură la marile proiecte imobiliare din oras, stadionul Cluj Arena, constructia unor hypermaket-uri sau ansambluri imobiliare: "În mediul societătilor de arhitectură si a celor de constructii este cunoscută împrejurarea că societatea agreată de primar este Bogart Construct reprezentată de numitul Petrina Bogdan".
Doar în anul 2010, societatea lui Bogdan Petrina a derulat mai multe contracte, “agreate" de primar, care au fost monitorizare de SRI si DNA. Acestea au fost încheiate cu societătile ACI SA, care a construit stadionul Cluj Arena, contract în valoare de 800.000 de lei. Un alt contract a fost încheiat cu SC Grup 4 Instalatii, condusă de omul de afaceri Gicu Gâscă, trimis în judecată de DIICOT Cluj într-un alt dosar penal, fiind acuzat de manipularea bursei. Acest contract are o valoare de 115.072 lei si se referă la proiectarea si obtinerea autorizatiei de constructie pentru depozitul de materiale de constructii Baumax. Autorizatia era eliberată de Primăria condusă de Sorin Apostu.
Nici americanii de la Emerson nu au scăpat de cotizat la “Bogart Cosntruct". Emerson a construit în parcul Tetarom 2 mai multe fabrici si un centru de cercetare si a angajat peste 2.000 de oameni. Suma achitată de Emerson a fost de 64.345 lei.
Mare parte din onorariul lui Petrina a ajuns la Apostu
Între familia lui Apostu si cea a lui Petrina exista o puternică prietenie. Atât de mare, încât, în perioada 1 februarie 2010-9 martie 2011, între cele două familii au existat 312 convorbiri telefonice.
La început, Bogdan Petrina a precizat că, de mai bine de doi ani, cele două familii nu prea îsi mai vorbesc. Apoi, pus în fata evidentei, Petrina a precizat că poate sotiile îsi vorbesc mai mult. "Este exclus ca să vorbesc în 13 luni de atâtea ori la telefon. Asta însemna un telefon pe zi. Firma noastră este una mare si are foarte multe proiecte. La Cluj Napoca mai putine. În 2011, am avut 21 de proiecte, deci sub 5% din mumărul total al acestora", a spus Petrina, care a negat că i-ar fi dat mită lui Apostu.
Cei care au condus ancheta sustin că Petrina îi dădea mita direct lui Apostu. Fără intermediari si cu măsuri foarte mari de sigurantă, ca să nu fie prinsi. "Există suspiciunea că sumele de bani sunt remise în numerar de către Petrina Bogdan direct la Monica Apostu", sustin procurorii.
KIAT SRL, preferată la contractele primăriei
Între cei anchetati pentru complicitate la luare de mită este si soferul lui Apostu, Ioan Ploscar. Despre acesta, în celebrul dosar de coruptie se vorbeste că era omul trimis de primar la Mustafa Bekar, om de afaceri turc si actionar la KIAT SRL, pentru a luat mita direct în numerar. "S-a mai stabilit că, pentru primirea foloaselor necuvenite, în mod uzual Apostu Sorin se folosea de serviciile soferului său, Ploscar Ioan, cel care este trimis să se întâlnească cu reprezentantul KIAT si să ridice coletele si să le ducă la locul unde dispunea primarul".
Despre actionarul turc, Mustafa Bekar, procurorii notează că acesta se comporta în relatia cu Apostu ca un om umil. Firma lui a câstigat, în ultimii doi ani, în relatia cu Primăria Cluj Napoca si Consiliul Judetean Cluj, două contracte pentru repararea de drumuri, unul în valoare de 140 milioane de euro si altul în valoare de 281 milioane de lei.
Umilinta turcului de la KIAT
Un exemplu de umilintă pe care o îndura turcul în fata lui Apostu este dat de DNA. În data de 2 septembrie 2011, KIAT trebuia să înceapă lucrările de reparatie a străzii Vidraru din Cluj Napoca. Cum Apostu a refuzat să semneze ordinul de începere a lucrărilor, turcul a căutat în permanentă să ajungă în preajma acestuia. A luat legătura telefonic cu Virgil Porutiu, director tehnic la Primăria Cluj Napoca, care i-a comunicat că nu poate face nimic până când "primarul nu semnează".
Apoi, în aceeasi zi, la ora 11.42, Bekar îsi ia inima în dinti si îi trimite un SMS lui Apostu. “Vă rog, Vidraru, pot începe start echipă 2 zile asteaptă". La acest SMS, primarul nu a răspuns.
Foarte insistent, la ora 14.40 Bekar îl sună la telefon pe primar, sătul să astepte un răspuns care nu mai venea. Răspunul lui Apostu a fost să îl cheme acasă la el pentru a discuta alte chestiuni, cel mai probabil de plata unui mic comision.
Bekar: Mă scuzati că am insistat. Mii de scuze.
Apostu: Da, unde esti?
Bekar: Am ajuns la Cluj.
Apostu: Hai acum, acuma la patru fix.
Bekar: Bun, la ...
Apostu: La mine.
Bekar: Ok, ok, la dv.
Turcul Bekar întelege gresit unde trebuie să se prezinte si ajunge la Primăria Cluj Napoca, fapt ce îl enervează la culme pe Apostu.
Bekar: Mă scuzati că am deranjat.
Apostu: Eu acasă am spus, nu acolo.
Bekar: Mii de scuze, imediat ajung.
KIAT a pus ochii pe investitiile Primăriei Cluj Napoca
În dosar, procurorii DNA se referă direct si la Liliana Călin, director general al firmei KIAT. Despre Liliana Călin s-a spus că este o cunostintă apropiată a premierului Emil Boc. Liliana Călin a câstigat licitatii mari la Primăria condusă atât de Emil Boc, cât si de Sorin Apostu.
DNA developează într-o singură frază, interesul manifestat de KIAT pentru primăria clujeană. "Contactele sustinute dintre reprezentantii KIAT, Bekar Mustafa si Călin Liliana si Apostu Monica, au continuat si în perioada decembrie 2010-mai 2011 în contextul în care societatea era interesată să obtină prin subcontractare lucrări la alte obiective aflate în derulare de municipalitate - Parcul Central, reabilitarea cazinoului sau reabilitarea liniei de tramvai". Toate aceste lucrări sunt efectuate din fonduri europene.
Hainele pentru Monica Apostu, achitate de Liliana Călin de la KIAT
În dosarul de coruptie, Liliana Călin era cea care achita cumpărăturile efectuate de sotia primarului prin mall-urile clujene. Filajul SRI a stabilit si modul de operare a celor două femei, care niciodată nu se aflau în acelasi loc, în acelasi timp. De fiecare dată când Monica Apostu umbla prin magazine, aceasta îsi alegea hainele si le lăsa la casa de marcat. Apoi o suna pe Liliana Călin care mergea si le achita. Apoi, Monica Apostu mergea si ridica hainele.
Asa s-a întâmplat si în data de 9 octombrie la Iulius Mall.
Monica Apostu: Bun, o să-i pun lângă casă deoparte. Ok?
Liliana Călin: A, esti acolo, ok?
Apostu: Îs fix aicea, acum i-am probat si-i pun deoparte la casă, bine?
Călin: Auzi, si ăla micu?
Apostu: Nu stiu. Auzi Tudor, o zis Lili să-ti alegi si tu ceva, ce vrei tu.
Călin: Hai, te rog.
Apostu: I-am spus, i-am transmis ...
Călin: Da? Bine si le lăsati acolo.
Apostu: Bun. Atuncea jai că îi las la casă.
(15.12.2011)
Petrina, arhitectul de casă
Dacă despre multi din dosar se mai stie câte ceva, despre arhitectul Bogdan Petrina nu se stie mai nimic. Bogdan Petrina este prieten de familie cu Sorin Apostu si este fiul prorectorului de la Univesitatea Tehnică, profesorul Mircea Petrina. Tată si fiu sunt asociati la firma de arhitectură Bogart Constructii, considerată de procurorii DNA ca firma agreată de primarul Sorin Apostu pentru realizarea proiectelor de arhitectură la marile proiecte imobiliare din oras, stadionul Cluj Arena, constructia unor hypermaket-uri sau ansambluri imobiliare: "În mediul societătilor de arhitectură si a celor de constructii este cunoscută împrejurarea că societatea agreată de primar este Bogart Construct reprezentată de numitul Petrina Bogdan".
Doar în anul 2010, societatea lui Bogdan Petrina a derulat mai multe contracte, “agreate" de primar, care au fost monitorizare de SRI si DNA. Acestea au fost încheiate cu societătile ACI SA, care a construit stadionul Cluj Arena, contract în valoare de 800.000 de lei. Un alt contract a fost încheiat cu SC Grup 4 Instalatii, condusă de omul de afaceri Gicu Gâscă, trimis în judecată de DIICOT Cluj într-un alt dosar penal, fiind acuzat de manipularea bursei. Acest contract are o valoare de 115.072 lei si se referă la proiectarea si obtinerea autorizatiei de constructie pentru depozitul de materiale de constructii Baumax. Autorizatia era eliberată de Primăria condusă de Sorin Apostu.
Nici americanii de la Emerson nu au scăpat de cotizat la “Bogart Cosntruct". Emerson a construit în parcul Tetarom 2 mai multe fabrici si un centru de cercetare si a angajat peste 2.000 de oameni. Suma achitată de Emerson a fost de 64.345 lei.
Mare parte din onorariul lui Petrina a ajuns la Apostu
Între familia lui Apostu si cea a lui Petrina exista o puternică prietenie. Atât de mare, încât, în perioada 1 februarie 2010-9 martie 2011, între cele două familii au existat 312 convorbiri telefonice.
La început, Bogdan Petrina a precizat că, de mai bine de doi ani, cele două familii nu prea îsi mai vorbesc. Apoi, pus în fata evidentei, Petrina a precizat că poate sotiile îsi vorbesc mai mult. "Este exclus ca să vorbesc în 13 luni de atâtea ori la telefon. Asta însemna un telefon pe zi. Firma noastră este una mare si are foarte multe proiecte. La Cluj Napoca mai putine. În 2011, am avut 21 de proiecte, deci sub 5% din mumărul total al acestora", a spus Petrina, care a negat că i-ar fi dat mită lui Apostu.
Cei care au condus ancheta sustin că Petrina îi dădea mita direct lui Apostu. Fără intermediari si cu măsuri foarte mari de sigurantă, ca să nu fie prinsi. "Există suspiciunea că sumele de bani sunt remise în numerar de către Petrina Bogdan direct la Monica Apostu", sustin procurorii.
KIAT SRL, preferată la contractele primăriei
Între cei anchetati pentru complicitate la luare de mită este si soferul lui Apostu, Ioan Ploscar. Despre acesta, în celebrul dosar de coruptie se vorbeste că era omul trimis de primar la Mustafa Bekar, om de afaceri turc si actionar la KIAT SRL, pentru a luat mita direct în numerar. "S-a mai stabilit că, pentru primirea foloaselor necuvenite, în mod uzual Apostu Sorin se folosea de serviciile soferului său, Ploscar Ioan, cel care este trimis să se întâlnească cu reprezentantul KIAT si să ridice coletele si să le ducă la locul unde dispunea primarul".
Despre actionarul turc, Mustafa Bekar, procurorii notează că acesta se comporta în relatia cu Apostu ca un om umil. Firma lui a câstigat, în ultimii doi ani, în relatia cu Primăria Cluj Napoca si Consiliul Judetean Cluj, două contracte pentru repararea de drumuri, unul în valoare de 140 milioane de euro si altul în valoare de 281 milioane de lei.
Umilinta turcului de la KIAT
Un exemplu de umilintă pe care o îndura turcul în fata lui Apostu este dat de DNA. În data de 2 septembrie 2011, KIAT trebuia să înceapă lucrările de reparatie a străzii Vidraru din Cluj Napoca. Cum Apostu a refuzat să semneze ordinul de începere a lucrărilor, turcul a căutat în permanentă să ajungă în preajma acestuia. A luat legătura telefonic cu Virgil Porutiu, director tehnic la Primăria Cluj Napoca, care i-a comunicat că nu poate face nimic până când "primarul nu semnează".
Apoi, în aceeasi zi, la ora 11.42, Bekar îsi ia inima în dinti si îi trimite un SMS lui Apostu. “Vă rog, Vidraru, pot începe start echipă 2 zile asteaptă". La acest SMS, primarul nu a răspuns.
Foarte insistent, la ora 14.40 Bekar îl sună la telefon pe primar, sătul să astepte un răspuns care nu mai venea. Răspunul lui Apostu a fost să îl cheme acasă la el pentru a discuta alte chestiuni, cel mai probabil de plata unui mic comision.
Bekar: Mă scuzati că am insistat. Mii de scuze.
Apostu: Da, unde esti?
Bekar: Am ajuns la Cluj.
Apostu: Hai acum, acuma la patru fix.
Bekar: Bun, la ...
Apostu: La mine.
Bekar: Ok, ok, la dv.
Turcul Bekar întelege gresit unde trebuie să se prezinte si ajunge la Primăria Cluj Napoca, fapt ce îl enervează la culme pe Apostu.
Bekar: Mă scuzati că am deranjat.
Apostu: Eu acasă am spus, nu acolo.
Bekar: Mii de scuze, imediat ajung.
KIAT a pus ochii pe investitiile Primăriei Cluj Napoca
În dosar, procurorii DNA se referă direct si la Liliana Călin, director general al firmei KIAT. Despre Liliana Călin s-a spus că este o cunostintă apropiată a premierului Emil Boc. Liliana Călin a câstigat licitatii mari la Primăria condusă atât de Emil Boc, cât si de Sorin Apostu.
DNA developează într-o singură frază, interesul manifestat de KIAT pentru primăria clujeană. "Contactele sustinute dintre reprezentantii KIAT, Bekar Mustafa si Călin Liliana si Apostu Monica, au continuat si în perioada decembrie 2010-mai 2011 în contextul în care societatea era interesată să obtină prin subcontractare lucrări la alte obiective aflate în derulare de municipalitate - Parcul Central, reabilitarea cazinoului sau reabilitarea liniei de tramvai". Toate aceste lucrări sunt efectuate din fonduri europene.
Hainele pentru Monica Apostu, achitate de Liliana Călin de la KIAT
În dosarul de coruptie, Liliana Călin era cea care achita cumpărăturile efectuate de sotia primarului prin mall-urile clujene. Filajul SRI a stabilit si modul de operare a celor două femei, care niciodată nu se aflau în acelasi loc, în acelasi timp. De fiecare dată când Monica Apostu umbla prin magazine, aceasta îsi alegea hainele si le lăsa la casa de marcat. Apoi o suna pe Liliana Călin care mergea si le achita. Apoi, Monica Apostu mergea si ridica hainele.
Asa s-a întâmplat si în data de 9 octombrie la Iulius Mall.
Monica Apostu: Bun, o să-i pun lângă casă deoparte. Ok?
Liliana Călin: A, esti acolo, ok?
Apostu: Îs fix aicea, acum i-am probat si-i pun deoparte la casă, bine?
Călin: Auzi, si ăla micu?
Apostu: Nu stiu. Auzi Tudor, o zis Lili să-ti alegi si tu ceva, ce vrei tu.
Călin: Hai, te rog.
Apostu: I-am spus, i-am transmis ...
Călin: Da? Bine si le lăsati acolo.
Apostu: Bun. Atuncea jai că îi las la casă.
(15.12.2011)
SI-A ATRIBUIT SINGUR CONTRACTE DE 200.000 RON
VASILE ASTARASTOAE, RECLAMAT DE ANI
PENTRU CONFLICT DE INTERESE SI ABUZ IN SERVICIU
Agentia Nationala de Integritate a sesizat organele judiciare in vederea cercetarii rectorului Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi, Vasile Astarastoae, pentru conflict de interese si abuz in serviciu contra intereselor publice, dupa ce acesta si-a atribuit lui si fiicei sale contracte de peste 200.000 lei.
Potrivit unui comunicat al ANI , inspectorii de integritate au indicii referitoare la posibila savarsire de catre Vasile Astarastoae - de asemenea presedinte al Colegiului Medicilor din Romania si director al Institutului de Medicina Legala Iasi, a infractiunilor de conflict de interese si abuz in serviciu contra intereselor publice, ca urmare a semnarii, in exercitiul atributiilor de serviciu, a unui numar de 10 contracte de munca, respectiv de prestari servicii, in valoare totala de 204.759 lei, incheiate intre Institutului de Medicina Legala Iasi si UMF Iasi, cu propria persoana precum si cu fiica sa, Daniela Astarastoae, in cadrul derularii mai multor proiecte cu finantare europeana.
Vasile Astarastoae a fost numit pentru perioada 2008 - 2012 in functia de rector si, implicit, ordonator principal de credite al Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi. ANI sustine ca din aceasta postura, incepand cu data de 1 mai 2010, Astarastoae a participat, in baza unui numar de 4 contracte de munca, respectiv de prestari servicii, la implementarea a trei proiecte cu finantare europeana, atat in calitate de reprezentat legal al UMF 'Gr. T. Popa' Iasi - institutie publica partenera in proiect - cat si in calitate de salariat.
Incepand cu anul 2001, Vasile Astarastoae exercita si functia de director al Institutului de Medicina Legala Iasi. IML Iasi, reprezentat legal de Vasile Astarastoae in calitate de director, a incheiat 3 contracte civile de prestari servicii cu Daniela Astarastoae, fiica acestuia, si 3 contracte cu propria persoana. Beneficiul patrimonial total obtinut de familia Vasile si Daniela Astarastoae, ca produs al conflictului de interese, a fost de 204.759 lei.
Vasile Astarastoae este cercetat penal de procurorii DNA, el fiind acuzat ca impreuna cu alti doi directori de la UMF Iasi au trucat o licitatie cu fonduri europene, in valoare de 1,5 milioane euro.
(14.12.2011)
Potrivit unui comunicat al ANI , inspectorii de integritate au indicii referitoare la posibila savarsire de catre Vasile Astarastoae - de asemenea presedinte al Colegiului Medicilor din Romania si director al Institutului de Medicina Legala Iasi, a infractiunilor de conflict de interese si abuz in serviciu contra intereselor publice, ca urmare a semnarii, in exercitiul atributiilor de serviciu, a unui numar de 10 contracte de munca, respectiv de prestari servicii, in valoare totala de 204.759 lei, incheiate intre Institutului de Medicina Legala Iasi si UMF Iasi, cu propria persoana precum si cu fiica sa, Daniela Astarastoae, in cadrul derularii mai multor proiecte cu finantare europeana.
Vasile Astarastoae a fost numit pentru perioada 2008 - 2012 in functia de rector si, implicit, ordonator principal de credite al Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi. ANI sustine ca din aceasta postura, incepand cu data de 1 mai 2010, Astarastoae a participat, in baza unui numar de 4 contracte de munca, respectiv de prestari servicii, la implementarea a trei proiecte cu finantare europeana, atat in calitate de reprezentat legal al UMF 'Gr. T. Popa' Iasi - institutie publica partenera in proiect - cat si in calitate de salariat.
Incepand cu anul 2001, Vasile Astarastoae exercita si functia de director al Institutului de Medicina Legala Iasi. IML Iasi, reprezentat legal de Vasile Astarastoae in calitate de director, a incheiat 3 contracte civile de prestari servicii cu Daniela Astarastoae, fiica acestuia, si 3 contracte cu propria persoana. Beneficiul patrimonial total obtinut de familia Vasile si Daniela Astarastoae, ca produs al conflictului de interese, a fost de 204.759 lei.
Vasile Astarastoae este cercetat penal de procurorii DNA, el fiind acuzat ca impreuna cu alti doi directori de la UMF Iasi au trucat o licitatie cu fonduri europene, in valoare de 1,5 milioane euro.
(14.12.2011)
AVOCATUL FLORENTIN TUCA A INCASAT 11,6 MIL. EURO IN ULTIMII 4 ANI
Cel mai mare venit obţinut în România, pentru care există până acum documente oficiale care indică numele şi prenumele celui care l-a încasat, este cel al avocatului Florentin Ţuca, fondator şi managing partner al firmei Ţuca Zbârcea & Asociaţii, care a câştigat în 2010 suma de 3,68 mil. euro şi 11,6 mil. euro în ultimii patru ani. Florentin Ţuca, cel care coordonează cea mai mare casă de avocatură conform veniturilor realizate, a avut în ultimii patru ani venituri medii de peste 10.000 de euro în fiecare zi lucrătoare sau 240.000 de euro lunar, potrivit declaraţiilor de avere depuse de către soţia acestuia, Ţuca Alina Iuliana, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Veniturile lui Florentin Ţuca pot fi comparate cu cele ale fotbalistului Cristian Chivu, fundaşul echipei Internazionale Milano, care potrivit presei sportive are începând cu 2007 un salariu anual de aproape 5 milioane de euro la formaţia lui Massimo Moratti, miliardar italian care controlează afacerea din energie Saras.
Cel mai bun an în ceea ce priveşte veniturile avocatului a fost 2009, când a raportat încasări de 4,39 mil. euro. Anul trecut, Ţuca, 42 de ani, a încasat "doar" 3,68 mil. euro din profitul de 16,4 milioane de euro al firmei, restul banilor fiind împărţit între cel de-al doilea managing partner al firmei, Gabriel Zbârcea, şi ceilalţi 14 parteneri care au participat la distribuirea profitului din 2010.
Activele imobiliare deţinute în coproprietate de Ţuca şi soţia acestuia sunt două terenuri în Bucureşti şi unu în Chitila, două apartamente şi o casă în Capitală, precum şi un spaţiu comercial în Buşteni. Până să ajungă să câştige aceste sume, Ţuca a fost avocat şi apoi partener la firma lui Gheorghe Muşat, de unde a plecat în 2005 pentru a-şi fonda propria casă de avocatură alături de alţi colegi. Dacă la început lucra 12-14 ore pe zi, în prezent programul avocatului s-a redus la 8, poate 10 ore pe zi, după cum declara Ţuca, recent.
AVOCATUL DANIEL VOICU A CASTIGAT MAI MULT DECAT CUMNATUL LUI GEOANA DE LA EXIMBANK
Un alt venit anual important dovedit în acte a fost raportat de preşedintele EximBank Ionuţ Costea, cel care a obţinut peste 430.000 de euro anul trecut din poziţiile ocupate în cadrul băncii, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Integritate.
Un alt avocat care câştigă mai mult decât şeful EximBank este Daniel Voicu, managing partner al firmei Voicu & Filipescu, care a raportat venituri de peste jumătate de milion de euro în fiecare din ultimii doi ani, potrivit declaraţiei de avere a soţiei Voicu Rodica Florica, de asemenea judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
TARIF DE 600 EURO/ORA
Voicu şi Ţuca sunt avocaţii fondatori ai unor firme de top în materie de consultanţă juridică, care asistă companii multinaţionale şi bănci prezente pe piaţa locală, precum BCR, AIG, Petrom, General Electric sau Coca-Cola. Dacă Voicu este specializat în dosare de fuziuni şi achiziţii, Ţuca este recunoscut şi pentru calităţile de avocat pledant, fiind implicat şi în litigii sau arbitraje în care a apărat importanţi demnitari români. Individual, tarifele lor ca avocaţi sunt de ordinul a 300-600 de euro pe oră, dar încasările lor sunt din profitul obţinut ca urmare a serviciilor prestate de echipele de avocaţi coordonate, care numără zeci de consultanţi. Firma Ţuca Zbârcea & Asociaţii are aproximativ 90 de avocaţi în cadrul biroului din Bucureşti, în timp ce Voicu & Filipescu numără 40 de avocaţi, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.
(13.12.2011)
Cel mai bun an în ceea ce priveşte veniturile avocatului a fost 2009, când a raportat încasări de 4,39 mil. euro. Anul trecut, Ţuca, 42 de ani, a încasat "doar" 3,68 mil. euro din profitul de 16,4 milioane de euro al firmei, restul banilor fiind împărţit între cel de-al doilea managing partner al firmei, Gabriel Zbârcea, şi ceilalţi 14 parteneri care au participat la distribuirea profitului din 2010.
Activele imobiliare deţinute în coproprietate de Ţuca şi soţia acestuia sunt două terenuri în Bucureşti şi unu în Chitila, două apartamente şi o casă în Capitală, precum şi un spaţiu comercial în Buşteni. Până să ajungă să câştige aceste sume, Ţuca a fost avocat şi apoi partener la firma lui Gheorghe Muşat, de unde a plecat în 2005 pentru a-şi fonda propria casă de avocatură alături de alţi colegi. Dacă la început lucra 12-14 ore pe zi, în prezent programul avocatului s-a redus la 8, poate 10 ore pe zi, după cum declara Ţuca, recent.
AVOCATUL DANIEL VOICU A CASTIGAT MAI MULT DECAT CUMNATUL LUI GEOANA DE LA EXIMBANK
Un alt venit anual important dovedit în acte a fost raportat de preşedintele EximBank Ionuţ Costea, cel care a obţinut peste 430.000 de euro anul trecut din poziţiile ocupate în cadrul băncii, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Integritate.
Un alt avocat care câştigă mai mult decât şeful EximBank este Daniel Voicu, managing partner al firmei Voicu & Filipescu, care a raportat venituri de peste jumătate de milion de euro în fiecare din ultimii doi ani, potrivit declaraţiei de avere a soţiei Voicu Rodica Florica, de asemenea judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
TARIF DE 600 EURO/ORA
Voicu şi Ţuca sunt avocaţii fondatori ai unor firme de top în materie de consultanţă juridică, care asistă companii multinaţionale şi bănci prezente pe piaţa locală, precum BCR, AIG, Petrom, General Electric sau Coca-Cola. Dacă Voicu este specializat în dosare de fuziuni şi achiziţii, Ţuca este recunoscut şi pentru calităţile de avocat pledant, fiind implicat şi în litigii sau arbitraje în care a apărat importanţi demnitari români. Individual, tarifele lor ca avocaţi sunt de ordinul a 300-600 de euro pe oră, dar încasările lor sunt din profitul obţinut ca urmare a serviciilor prestate de echipele de avocaţi coordonate, care numără zeci de consultanţi. Firma Ţuca Zbârcea & Asociaţii are aproximativ 90 de avocaţi în cadrul biroului din Bucureşti, în timp ce Voicu & Filipescu numără 40 de avocaţi, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.
(13.12.2011)
WIKILEAKS DEZVALUIE CUM SPIONEAZA GUVERNELE RETELELE INFORMATICE
"Interceptarea în masă a populaţiei nu este doar o realitate, este o nouă industrie secretă care se extinde în 25 de ţări", îşi începea grupul WikiLeaks, pe 1 decembrie, noua serie de dezvăluiri grupate sub numele de Spy Files (Dosarele de spionaj). 160 de firme din întreaga lume vând, absolut legal şi în văzul tuturor, instrumente sofisticate, cursuri de pregătire, viruşi şi programe informatice pentru spionaj. Clienţii lor sunt guvernele şi serviciile secrete din întreaga lume, iar ţintele sunt de cele mai multe ori civile. Informaţiile prezentate de WikiLeaks întăresc zicala că cea mai bună ascunzătoare este sub ochii tuturor. Cea mai mare parte a acestor produse se găsesc pe internet, iar broşurile, documentele sau clipurile video de prezentare a produselor pentru spionaj sunt prezentate la conferinţe şi târguri tematice din toată lumea.
Produsele acestor firme permit monitorizarea internetului, ascultarea telefoanelor, infectarea computerelor cu viruşi de tip troian, analiza şi identificarea vocii, monitorizarea sms-urilor sau urmărirea prin GPS.
"Această industrie este, practic, nelegiferată. Agenţiile secrete, forţele militare şi de poliţie sunt capabile să intercepteze în linişte, în secret şi la nivel de masă convorbiri telefonice şi să preia controlul asupra computerelor, fără ajutorul şi nici cunoştiinţa furnizorilor de telecomunicaţii", scriu cei de la WikiLeaks.
Nu doar guvernele occidentale sunt clienţii acestor producători, iar WikiLeaks nu este prima organizaţie care dezvăluie acest lucru. Recent, produsele de spionaj ale mai multor firme americane au fost găsite în clădiri guvernamentale din Siria sau din Burma, conform Bloomberg.
Manualul spionului: soluţii pentru spart mailul sau infectat calculatorul
Compania britanică Gamma Group, cu sediul în Andover, oferă o paletă largă de produse de spionaj, supraveghere şi monitorizare IT. Cea mai complexă gamă de produse este grupată sub numele FinFisher, o suită de programe care permit invadarea ţintei pe calea IT.
Este remarcabil faptul că, în ciuda metodelor folosite pentru invadarea intimităţii ţintelor, demne de orice hacker respectabil, multe dintre personajele principale care apar în filmuleţele de prezentare a produselor poartă un tricou inscripţionat cu "Poliţia".
Fin Intrusion Kit este o trusă prin care utilizatorul invadează o reţea publică de internet WiFi şi fură conturile şi parolele de mail şi reţele sociale ale celorlalţi utilizatori din reţea. Clipul de la Gamma Group prezintă cum "Agentul" vine la recepţia unui hotel, se instalează într-un fotoliu din lobby cu un laptop şi accesează reţeaua wireless a hotelului. Programul fură toate datele şi parolele din reţea şi le transmite la "centru".
Odată "invadat" computerul ţintă, intră în joc un alt produs: Fin Spy, care monitorizează orice conversaţie privată, fie ea pe Skype sau pe Messenger, şi are acces la toate fişierele de pe calculatorul controlat.
Gamma Group oferă traininguri pentru angajaţii Guvernelor sau agenţiilor de securitate, învăţându-i cum să facă spionaj cibernetic, cum să spargă conturile de email şi de pe reţele de socializare şi cum să folosească mai eficient programele create de firmă. În clipul de prezentare, se vede o pagină a popularului client de email Gmail, care este accesat ilegal.
Un alt film de prezentare arată cum un angajat fură fişiere din propria firmă, cu ajutorul Fin USB Suite, un stick USB care nu lasă urme în sistem şi copiază fişierele fără să fie detectat. În prezentare, "ţinta" este biroul managerului.
Dacă "ţinta" foloseşte un smartphone, de exemplu un Blackberry, agentul îi poate infecta telefonul folosind produsul Fin Spy Mobile. Din mers, pe stradă, agentul îi trimite un fişier fals de update pentru softul telefonului, pe care ţinta îl acceptă. De aici înainte, telefonul se află sub controlul agentului.
Există şi soluţii complexe, prin care o întreagă reţea de internet este invadată, pentru a repera "ţinta" şi a prelua controlul asupra computerului său. Prezentarea produsului Fin Fly Web arată cum, dintr-o dubiţă de monitorizare parcată pe stradă, se accesează o reţea WiFi, este localizată "ţinta", apoi sunt create câteva clone ale siteurilor pe care "ţinta" le accesează frecvent. Una dintre aceste pagini false de internet îi cere persoanei respective să dea click, pentru ca PC-ul acestuia să fie infectat şi controlat de la distanţă.
Întregul catalog al produselor Gamma Group şi cum funcţionează ele pentru a infecta sau a prelua controlul informaţiei a fost publicat de WikiLeaks.
Cine sunt clienţii uneltelor de spionaj electronic
China, Iran sau Bahrain sunt ţări unde firme precum Blue Coat din SUA, Ipoque din Germania sau Trovicor, o fostă subsidiară a Nokia Siemens Networks, şi-au vândut produsele. Regimurile din aceste ţări urmăresc să-şi ţină sub control disidenţii şi să-i împiedice să se organizeze pe internet, susţine WikiLeaks.
De cinci ori pe an, în oraşe diverse - de la Praga, Washington, Brasilia la Dubai sau Kuala Lumpur -, sunt organizate târguri unde se adună mii de producători şi de cumpărători. Aceste evenimente au ajuns să fie cunoscute sub porecla de "Balul Interceptărilor" (Wiretapper's Ball), scrie Voice of America. La o astfel de conferinţă, care a avut loc la Washington, s-au înregistrat ca participanţi peste 35 de agenţii guvernamentale americane. Detaliile despre aceste produse, precum şi preţurile, nu sunt publice şi sunt dezvăluite doar clienţilor.
Jerry Lucas, coordonatorul acestei serii de târguri, a declarat că la evenimente nu sunt primiţi reprezentanţi ai unor regimuri opresive precum Siria, Iran sau Coreea de Nord. Acest lucru nu garantează însă cu nimic faptul că produsele nu ajung în aceste ţări, ele putând fi cumpărate de intermediari şi apoi revândute statelor aflate sub embargou.
Cu toate acestea, o simulare demonstrativă a unei firme franceze, Amesys, includea peste 40 de pseudonime folosite pe internet de disidenţi şi activişti politici din Libia, pe care fostul dictator Muammar Gaddafi îi căuta pentru a-i extermina, relatează Andy Greenberg, pe blogul său găzduit de revista Forbes.
WikiLeaks susţine că unele firme precum SS8 din SUA, Hacking Team din Italia sau Vupen din Franţa fabrică viruşi de tip troian, care preiau controlul asupra computerelor sau telefoanelor personale (fie ele iPhone, Blackberry sau pe sistem Android) şi înregistrează aboslut tot, de la mişcările proprietarului, până la imaginile din camera unde se află acesta.
Firmele americane NetApp şi Blue Coat Systems, ale căror produse au fost folosite de regimul de la Damasc, ar putea fi anchetate, la cererea unor senatori americani. Firma italiană Area SpA a anunţat luna trecută că opreşte dezvoltarea unui proiect de monitorizare în Siria, care dacă ar fi fost finalizat, ar fi dat puterea Guvernului de la Damasc "să intercepteze, să scaneze şi să catalogheze orice e-mail care circulă prin ţară", mai scrie Voice of America.
Conform Bloomberg, firma NetApp, cu sediul în California, a avut contracte cu guvernul american în valoare de peste 111 milioane de dolari, din 2001 până în prezent. Valoarea de piaţă a firmei, care are 10.000 de angajaţi, este de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Cele 160 de firme care produc unelte de spionaj electronic, şi ale căror nume WikiLeaks le-a făcut publice, se găsesc mai ales în ţările dezvoltate ale Occidentului - Europa şi SUA, dar şi în ţări precum Columbia, Israel, India, Brazilia, Turcia, Ucraina sau Iordania. O hartă interactivă cu toate firmele şi ţările unde se află poate fi găsită aici.
(12.12.2011)
Produsele acestor firme permit monitorizarea internetului, ascultarea telefoanelor, infectarea computerelor cu viruşi de tip troian, analiza şi identificarea vocii, monitorizarea sms-urilor sau urmărirea prin GPS.
"Această industrie este, practic, nelegiferată. Agenţiile secrete, forţele militare şi de poliţie sunt capabile să intercepteze în linişte, în secret şi la nivel de masă convorbiri telefonice şi să preia controlul asupra computerelor, fără ajutorul şi nici cunoştiinţa furnizorilor de telecomunicaţii", scriu cei de la WikiLeaks.
Nu doar guvernele occidentale sunt clienţii acestor producători, iar WikiLeaks nu este prima organizaţie care dezvăluie acest lucru. Recent, produsele de spionaj ale mai multor firme americane au fost găsite în clădiri guvernamentale din Siria sau din Burma, conform Bloomberg.
Manualul spionului: soluţii pentru spart mailul sau infectat calculatorul
Compania britanică Gamma Group, cu sediul în Andover, oferă o paletă largă de produse de spionaj, supraveghere şi monitorizare IT. Cea mai complexă gamă de produse este grupată sub numele FinFisher, o suită de programe care permit invadarea ţintei pe calea IT.
Este remarcabil faptul că, în ciuda metodelor folosite pentru invadarea intimităţii ţintelor, demne de orice hacker respectabil, multe dintre personajele principale care apar în filmuleţele de prezentare a produselor poartă un tricou inscripţionat cu "Poliţia".
Fin Intrusion Kit este o trusă prin care utilizatorul invadează o reţea publică de internet WiFi şi fură conturile şi parolele de mail şi reţele sociale ale celorlalţi utilizatori din reţea. Clipul de la Gamma Group prezintă cum "Agentul" vine la recepţia unui hotel, se instalează într-un fotoliu din lobby cu un laptop şi accesează reţeaua wireless a hotelului. Programul fură toate datele şi parolele din reţea şi le transmite la "centru".
Odată "invadat" computerul ţintă, intră în joc un alt produs: Fin Spy, care monitorizează orice conversaţie privată, fie ea pe Skype sau pe Messenger, şi are acces la toate fişierele de pe calculatorul controlat.
Gamma Group oferă traininguri pentru angajaţii Guvernelor sau agenţiilor de securitate, învăţându-i cum să facă spionaj cibernetic, cum să spargă conturile de email şi de pe reţele de socializare şi cum să folosească mai eficient programele create de firmă. În clipul de prezentare, se vede o pagină a popularului client de email Gmail, care este accesat ilegal.
Un alt film de prezentare arată cum un angajat fură fişiere din propria firmă, cu ajutorul Fin USB Suite, un stick USB care nu lasă urme în sistem şi copiază fişierele fără să fie detectat. În prezentare, "ţinta" este biroul managerului.
Dacă "ţinta" foloseşte un smartphone, de exemplu un Blackberry, agentul îi poate infecta telefonul folosind produsul Fin Spy Mobile. Din mers, pe stradă, agentul îi trimite un fişier fals de update pentru softul telefonului, pe care ţinta îl acceptă. De aici înainte, telefonul se află sub controlul agentului.
Există şi soluţii complexe, prin care o întreagă reţea de internet este invadată, pentru a repera "ţinta" şi a prelua controlul asupra computerului său. Prezentarea produsului Fin Fly Web arată cum, dintr-o dubiţă de monitorizare parcată pe stradă, se accesează o reţea WiFi, este localizată "ţinta", apoi sunt create câteva clone ale siteurilor pe care "ţinta" le accesează frecvent. Una dintre aceste pagini false de internet îi cere persoanei respective să dea click, pentru ca PC-ul acestuia să fie infectat şi controlat de la distanţă.
Întregul catalog al produselor Gamma Group şi cum funcţionează ele pentru a infecta sau a prelua controlul informaţiei a fost publicat de WikiLeaks.
Cine sunt clienţii uneltelor de spionaj electronic
China, Iran sau Bahrain sunt ţări unde firme precum Blue Coat din SUA, Ipoque din Germania sau Trovicor, o fostă subsidiară a Nokia Siemens Networks, şi-au vândut produsele. Regimurile din aceste ţări urmăresc să-şi ţină sub control disidenţii şi să-i împiedice să se organizeze pe internet, susţine WikiLeaks.
De cinci ori pe an, în oraşe diverse - de la Praga, Washington, Brasilia la Dubai sau Kuala Lumpur -, sunt organizate târguri unde se adună mii de producători şi de cumpărători. Aceste evenimente au ajuns să fie cunoscute sub porecla de "Balul Interceptărilor" (Wiretapper's Ball), scrie Voice of America. La o astfel de conferinţă, care a avut loc la Washington, s-au înregistrat ca participanţi peste 35 de agenţii guvernamentale americane. Detaliile despre aceste produse, precum şi preţurile, nu sunt publice şi sunt dezvăluite doar clienţilor.
Jerry Lucas, coordonatorul acestei serii de târguri, a declarat că la evenimente nu sunt primiţi reprezentanţi ai unor regimuri opresive precum Siria, Iran sau Coreea de Nord. Acest lucru nu garantează însă cu nimic faptul că produsele nu ajung în aceste ţări, ele putând fi cumpărate de intermediari şi apoi revândute statelor aflate sub embargou.
Cu toate acestea, o simulare demonstrativă a unei firme franceze, Amesys, includea peste 40 de pseudonime folosite pe internet de disidenţi şi activişti politici din Libia, pe care fostul dictator Muammar Gaddafi îi căuta pentru a-i extermina, relatează Andy Greenberg, pe blogul său găzduit de revista Forbes.
WikiLeaks susţine că unele firme precum SS8 din SUA, Hacking Team din Italia sau Vupen din Franţa fabrică viruşi de tip troian, care preiau controlul asupra computerelor sau telefoanelor personale (fie ele iPhone, Blackberry sau pe sistem Android) şi înregistrează aboslut tot, de la mişcările proprietarului, până la imaginile din camera unde se află acesta.
Firmele americane NetApp şi Blue Coat Systems, ale căror produse au fost folosite de regimul de la Damasc, ar putea fi anchetate, la cererea unor senatori americani. Firma italiană Area SpA a anunţat luna trecută că opreşte dezvoltarea unui proiect de monitorizare în Siria, care dacă ar fi fost finalizat, ar fi dat puterea Guvernului de la Damasc "să intercepteze, să scaneze şi să catalogheze orice e-mail care circulă prin ţară", mai scrie Voice of America.
Conform Bloomberg, firma NetApp, cu sediul în California, a avut contracte cu guvernul american în valoare de peste 111 milioane de dolari, din 2001 până în prezent. Valoarea de piaţă a firmei, care are 10.000 de angajaţi, este de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Cele 160 de firme care produc unelte de spionaj electronic, şi ale căror nume WikiLeaks le-a făcut publice, se găsesc mai ales în ţările dezvoltate ale Occidentului - Europa şi SUA, dar şi în ţări precum Columbia, Israel, India, Brazilia, Turcia, Ucraina sau Iordania. O hartă interactivă cu toate firmele şi ţările unde se află poate fi găsită aici.
(12.12.2011)
SINDICALISTUL MARIUS PETCU, 7 ANI DE PUSCARIE
Fostul lider de sindicat Marius Petcu a fost condamnat joi de magistratii Tribunalului Bucuresti la sapte ani de inchisoare cu executare, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita. Marius Petcu trebuie sa ii plateasca denuntatorului suma de 1.400.000 lei si sa achite statului cheltuieli de judecata de 15.000 lei. In plus, instanta i-a interzis sindicalistului exercitarea unor drepturi civile pe o perioada de 10 ani, dupa executarea pedepsei. Decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs.
MARIUS PETCU: "PUTEREA A FOLOSIT TOT ARSENALUL PENTRU CA MISCAREA SINDICALA SA FIE DECAPITATA"
Marius Petcu a declarat, imediat dupa aflarea sentintei, ca este dezamagit, derutat si consternat, sustinand ca, astfel, este evident ca puterea actuala, deranjata de actiunile de protest si preocupata de anul electoral, a folosit intregul arsenal pentru ca miscarea sindicala sa fie decapitata si trimisa la colt. Pe de alta parte, Marius Petcu afirma ca i-a fost clar ca este vorba de o inscenare judiciara care se va finaliza cu executia sa publica in momentul in care i-au fost refuzate toate probele in aparare.
"Nu vorbesc de omul Marius Petcu, ci de liderul sindical, pentru ca in felul acesta miscarea sindicala sa primeasca o lovitura cat mai dura. In mod cert este vorba despre intimidarea miscarii sindicale. Sindicatele nu au mai avut nicio reactie, nu s-au mai temut doar de pierderea locurilor de munca, ci se tem si de pierderea libertatii. Puterea actuala, evident deranjata de actiunile de protest, preocupata de anul electoral care va veni si care trebuie sa fie linistit, a folosit intregul arsenal pentru ca miscarea sindicala sa fie decapitata si trimisa la colt", a spus fostul lider sindical.
Marius Petcu a sustinut ca se va adresa Curtii de Apel Bucuresti si apoi Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde "ii place sa creada ca magistratii sunt cu mai multa experienta, cu mai mult discernamant si poate cu mai multa valoare".
ACUZATIA: MITA IN FORMA CONTINUATA
Potrivit procurorilor, in 24 martie, Marius Petcu a fost prins in flagrant de procurorii anticoruptie dupa ce a primit cu titlu de mita de la reprezentantul firmei beneficiare a contractului suma de 40.000 de euro reprezentand transele aferente lunilor ianuarie si februarie, insa o zi mai tarziu Curtea de Apel Bucuresti a respins propunerea procurorilor de luare a masurii arestarii preventive pentru 29 de zile a inculpatului. Ulterior, la 31 martie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul DNA si a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile a inculpatului Petcu. Pe 21 aprilie 2011, Marius Petcu a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, in stare de arest preventiv, pentru luare de mita, in forma continuata. Pe 20 iunie, el a fost eliberat din arest, in urma deciziei Curtii de Apel Bucuresti.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut ca, in perioada septembrie 2009-martie 2011, in calitate de presedinte al Federatiei Sanitas Romania, inculpatul Petcu a primit de la administratorul unei societati comerciale, denuntator in cauza, sume de bani totalizand aproximativ 1.400.000 lei, in schimbul atribuirii catre acea societate a unui contract de executie lucrari.
"Banii au fost primiti in mod repetat, cate 87.400 lei lunar, o rata reprezentand aproximativ 20% din valoarea fiecarei situatii de lucrari decontate in cadrul contractului care avea ca obiect construirea 'Centrului de educatie, perfectionare si recreere - Snagov'. Pretul negociat al contractului era de 9.234.570 lei, fara TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 lei, fara TVA", arata DNA.
De asemenea, in 1 februarie 2011, Marius Petcu a primit, prin intermediar, de la aceeasi persoana denuntatoare, posesia unui imobil situat in statiunea Predeal, in valoare de circa 535.000 lei.
"Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele transe din mita neplatite inca, cele aferente lunilor urmatoare, sau de a facilita obtinerea de catre aceeasi firma a unei lucrari viitoare", sustin procurorii.
(08.12.2011)
MARIUS PETCU: "PUTEREA A FOLOSIT TOT ARSENALUL PENTRU CA MISCAREA SINDICALA SA FIE DECAPITATA"
Marius Petcu a declarat, imediat dupa aflarea sentintei, ca este dezamagit, derutat si consternat, sustinand ca, astfel, este evident ca puterea actuala, deranjata de actiunile de protest si preocupata de anul electoral, a folosit intregul arsenal pentru ca miscarea sindicala sa fie decapitata si trimisa la colt. Pe de alta parte, Marius Petcu afirma ca i-a fost clar ca este vorba de o inscenare judiciara care se va finaliza cu executia sa publica in momentul in care i-au fost refuzate toate probele in aparare.
"Nu vorbesc de omul Marius Petcu, ci de liderul sindical, pentru ca in felul acesta miscarea sindicala sa primeasca o lovitura cat mai dura. In mod cert este vorba despre intimidarea miscarii sindicale. Sindicatele nu au mai avut nicio reactie, nu s-au mai temut doar de pierderea locurilor de munca, ci se tem si de pierderea libertatii. Puterea actuala, evident deranjata de actiunile de protest, preocupata de anul electoral care va veni si care trebuie sa fie linistit, a folosit intregul arsenal pentru ca miscarea sindicala sa fie decapitata si trimisa la colt", a spus fostul lider sindical.
Marius Petcu a sustinut ca se va adresa Curtii de Apel Bucuresti si apoi Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde "ii place sa creada ca magistratii sunt cu mai multa experienta, cu mai mult discernamant si poate cu mai multa valoare".
ACUZATIA: MITA IN FORMA CONTINUATA
Potrivit procurorilor, in 24 martie, Marius Petcu a fost prins in flagrant de procurorii anticoruptie dupa ce a primit cu titlu de mita de la reprezentantul firmei beneficiare a contractului suma de 40.000 de euro reprezentand transele aferente lunilor ianuarie si februarie, insa o zi mai tarziu Curtea de Apel Bucuresti a respins propunerea procurorilor de luare a masurii arestarii preventive pentru 29 de zile a inculpatului. Ulterior, la 31 martie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul DNA si a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile a inculpatului Petcu. Pe 21 aprilie 2011, Marius Petcu a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, in stare de arest preventiv, pentru luare de mita, in forma continuata. Pe 20 iunie, el a fost eliberat din arest, in urma deciziei Curtii de Apel Bucuresti.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut ca, in perioada septembrie 2009-martie 2011, in calitate de presedinte al Federatiei Sanitas Romania, inculpatul Petcu a primit de la administratorul unei societati comerciale, denuntator in cauza, sume de bani totalizand aproximativ 1.400.000 lei, in schimbul atribuirii catre acea societate a unui contract de executie lucrari.
"Banii au fost primiti in mod repetat, cate 87.400 lei lunar, o rata reprezentand aproximativ 20% din valoarea fiecarei situatii de lucrari decontate in cadrul contractului care avea ca obiect construirea 'Centrului de educatie, perfectionare si recreere - Snagov'. Pretul negociat al contractului era de 9.234.570 lei, fara TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 lei, fara TVA", arata DNA.
De asemenea, in 1 februarie 2011, Marius Petcu a primit, prin intermediar, de la aceeasi persoana denuntatoare, posesia unui imobil situat in statiunea Predeal, in valoare de circa 535.000 lei.
"Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele transe din mita neplatite inca, cele aferente lunilor urmatoare, sau de a facilita obtinerea de catre aceeasi firma a unei lucrari viitoare", sustin procurorii.
(08.12.2011)
STATUL HABAR NU ARE CAT CASTIGA BOR
BISERICA, VENITURI DE SUTE DE MILIOANE DE EURO
Din lumânări și calendare, din pelerinaje și cherestea, dar și din donații și sponsorizări publice și private, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri. În 2010, Patriarhia Română a raportat la ANAF venituri de peste 68 mil. lei. În același an, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a avut încasări de 48,5 mil. lei, Arhiepiscopia Tomisului - 43 mil. lei, Arhiepiscopia Bucureștilor - 34 mil. lei, iar Eparhia Reformată din Ardeal - 29 mil. lei. În total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro). La acestea se adaugă încasările entităților mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum și ale companiilor deținute de biserici. Acestea totalizează și ele, cu siguranță, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu știu nici autoritățile, având în vedere că multe entități religioase nu-și depun bilanțurile.
Arhiepiscopia Ortodoxă de Cluj, de pildă, nu a raportat datele financiare pentru 2010. În 2009, însă, a avut venituri de 6,5 milioane de lei și un profit de 0,85 milioane. „Banii provin din minima activitate comercială pe care o desfășurăm“, explică diaconul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al instituției. El spune că excedentul după plata tuturor cheltuielilor de funcționare este dedicat fie operei caritabile, fie procesului de construcție și renovare a lăcașurilor de cult. „În plus, funcționarea postului de radio «Renașterea», de exemplu, costă circa trei-patru sute de mii de lei pe an“, a mai afirmat Ivanov.
Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, problema profitului realizat de entitățile religioase este una falsă. ”Totul pornește de la faptul că Ministerul Finanțelor folosește aceeași formă de raportare pentru toată lumea. În cazul nostru, așa-zisul profit nu se distribuie sub formă de dividende, ci se folosește în anul următor pentru activitățile curente ale bisericii. Așa că banii care apar drept profit sunt, de fapt, investiți, cu precădere în acte de caritate ori în construcția ori renovarea de biserici”, spune preotul.
„Ochiul dracului“
Pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt și destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, există în România 18.425 de lăcașuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual.
Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare. „Am avut de-a face cu biserici și preoți din toate zonele, cu diverse ocazii - nuntă, botez, înmormântare, sfeștanii. Doar de câteva ori am primit chitanță și, în marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decât cele achitate“, povestește un om de afaceri din centrul României. Un preot dintr-o parohie din Dâmbovița recunoaste că asa stau lucrurile, dar încearcă să se justifice: „Dacă declar toți banii pe care îi primesc, cresc pretențiile protopopului și ale arhiepiscopiei. Vor spune că am enoriași înstăriți și vor crește cotele la lumânări, ziare și cărți“. Pentru că o bună parte din venituri sunt obținute pe seama credincioșilor, care, mai mult sau mai puțin voluntar, cumpără lumânări, calendare, icoane, cărți etc. În zonele unde nu există bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilită, preoții ajung să plătească din propriul lor buzunar.
„În parohiile mari lucrurile se vând fără probleme. Dar în satele sărace și depopulate, unde veniturile preoților sunt oricum mici, dacă nu reușești să le bagi oamenilor pe gât candele și abonamente la «Lumina» (publicația oficială a Patriarhiei - n.r.), trebuie să le achiți tu“, povestește Andrei T., fost student la teologie în Alba Iulia, azi angajat al unei fundații creștine.
Drumul spre autofinanțare
Dar bisericile nu câștigă doar din taxe, donații ori vânzarea produselor de cult. La Iași, de pildă, Centrul de Conferințe „Providența“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol și-a deschis hotel și bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deține un hotel de patru stele, un restaurant şi o autoservire, în timp ce alte entități religioase dețin acțiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Pe lângă acestea, sunt deja celebre afacerile bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre. Multe din clădirile retrocedate sunt acum închiriate, iar terenurile agricole aduc și ele bani buni.
Nu în ultimul rând, cultele obțin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 păstrează la fel contribuția statului la lefurile preoților, dar reduce restul finanțărilor acordate, astfel încât suma totală va scădea la circa 261 milioane lei.
„La aceste fonduri se adaugă finanțările acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie să uităm că există circa 10.000 de profesori de religie, din care mulți sunt preoți, plătiți din bugetul Educației, precum și preoți plătiți din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sănătății“, spune Toma Pătrașcu, vicepreședintele Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR). În opinia sa, cultele ar trebui să se autofinanțeze. „Dacă au cu adevărat credincioși și prestează un serviciu util, ar trebui să obțină și venituri. Noi am solicitat adoptarea modelului german, unde statul doar colectează, în schimbul unui comision, taxele pentru biserică. Dar acolo autoritățile nu forțează pe nimeni să plătească pentru culte“, explică Pătrașcu.
18.425 de lăcașuri de cult există în România, peste 70% dintre ele fiind ortodoxe. Conform recensământului din 2002, 86,8% din români sunt ortodocși, 4,5% catolici, 3,7% reformați, 1,5% penticostali și 0,9% greco-catolici
350 de milioane RON au fost veniturile raportate pentru 2010 de Patriarhie și de episcopiile, arhiepiscopiile ori mitropoliile din cadrul BOR
80 milioane RON a fost profitul brut total înregistrat în 2010 de principalele eparhii din România (ortodoxe, catolice, protestante și neo-protestante)
(07.12.2011)
Arhiepiscopia Ortodoxă de Cluj, de pildă, nu a raportat datele financiare pentru 2010. În 2009, însă, a avut venituri de 6,5 milioane de lei și un profit de 0,85 milioane. „Banii provin din minima activitate comercială pe care o desfășurăm“, explică diaconul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al instituției. El spune că excedentul după plata tuturor cheltuielilor de funcționare este dedicat fie operei caritabile, fie procesului de construcție și renovare a lăcașurilor de cult. „În plus, funcționarea postului de radio «Renașterea», de exemplu, costă circa trei-patru sute de mii de lei pe an“, a mai afirmat Ivanov.
Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, problema profitului realizat de entitățile religioase este una falsă. ”Totul pornește de la faptul că Ministerul Finanțelor folosește aceeași formă de raportare pentru toată lumea. În cazul nostru, așa-zisul profit nu se distribuie sub formă de dividende, ci se folosește în anul următor pentru activitățile curente ale bisericii. Așa că banii care apar drept profit sunt, de fapt, investiți, cu precădere în acte de caritate ori în construcția ori renovarea de biserici”, spune preotul.
„Ochiul dracului“
Pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt și destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, există în România 18.425 de lăcașuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual.
Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare. „Am avut de-a face cu biserici și preoți din toate zonele, cu diverse ocazii - nuntă, botez, înmormântare, sfeștanii. Doar de câteva ori am primit chitanță și, în marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decât cele achitate“, povestește un om de afaceri din centrul României. Un preot dintr-o parohie din Dâmbovița recunoaste că asa stau lucrurile, dar încearcă să se justifice: „Dacă declar toți banii pe care îi primesc, cresc pretențiile protopopului și ale arhiepiscopiei. Vor spune că am enoriași înstăriți și vor crește cotele la lumânări, ziare și cărți“. Pentru că o bună parte din venituri sunt obținute pe seama credincioșilor, care, mai mult sau mai puțin voluntar, cumpără lumânări, calendare, icoane, cărți etc. În zonele unde nu există bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilită, preoții ajung să plătească din propriul lor buzunar.
„În parohiile mari lucrurile se vând fără probleme. Dar în satele sărace și depopulate, unde veniturile preoților sunt oricum mici, dacă nu reușești să le bagi oamenilor pe gât candele și abonamente la «Lumina» (publicația oficială a Patriarhiei - n.r.), trebuie să le achiți tu“, povestește Andrei T., fost student la teologie în Alba Iulia, azi angajat al unei fundații creștine.
Drumul spre autofinanțare
Dar bisericile nu câștigă doar din taxe, donații ori vânzarea produselor de cult. La Iași, de pildă, Centrul de Conferințe „Providența“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol și-a deschis hotel și bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deține un hotel de patru stele, un restaurant şi o autoservire, în timp ce alte entități religioase dețin acțiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Pe lângă acestea, sunt deja celebre afacerile bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre. Multe din clădirile retrocedate sunt acum închiriate, iar terenurile agricole aduc și ele bani buni.
Nu în ultimul rând, cultele obțin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 păstrează la fel contribuția statului la lefurile preoților, dar reduce restul finanțărilor acordate, astfel încât suma totală va scădea la circa 261 milioane lei.
„La aceste fonduri se adaugă finanțările acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie să uităm că există circa 10.000 de profesori de religie, din care mulți sunt preoți, plătiți din bugetul Educației, precum și preoți plătiți din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sănătății“, spune Toma Pătrașcu, vicepreședintele Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR). În opinia sa, cultele ar trebui să se autofinanțeze. „Dacă au cu adevărat credincioși și prestează un serviciu util, ar trebui să obțină și venituri. Noi am solicitat adoptarea modelului german, unde statul doar colectează, în schimbul unui comision, taxele pentru biserică. Dar acolo autoritățile nu forțează pe nimeni să plătească pentru culte“, explică Pătrașcu.
18.425 de lăcașuri de cult există în România, peste 70% dintre ele fiind ortodoxe. Conform recensământului din 2002, 86,8% din români sunt ortodocși, 4,5% catolici, 3,7% reformați, 1,5% penticostali și 0,9% greco-catolici
350 de milioane RON au fost veniturile raportate pentru 2010 de Patriarhie și de episcopiile, arhiepiscopiile ori mitropoliile din cadrul BOR
80 milioane RON a fost profitul brut total înregistrat în 2010 de principalele eparhii din România (ortodoxe, catolice, protestante și neo-protestante)
(07.12.2011)
PROFESORUL SEISMOLOG GEORGE PURCARU:
"ROMANIA VA AVEA UN CUTREMUR PUTERNIC IN 2012"
Profesorul seismolog George Purcaru, deţinătorul recordului pentru cea mai exactă predicţie din lume, anunţă un cutremur puternic în viitorul apropiat. În 2010, la Congresul european de seismologie de la Montpellier, profesorul George Purcaru a prezentat o predicţie pentru Vrancea în 2012. Lucrarea este o completare a unui studiu mai vechi, care anunţa drept probabil un seism mediu în perioada 2000 - 2012. Cutremurul, pe care profesorul îl prevede între 6,3 - 7,1 pe scara magnitudine- moment, este estimat a fi unul mediu.
Cercetătorul spune că, deşi anul 2012 nu poate fi considerat absolut fix, o eroare de un an este acceptabilă ştiinţific. Purcaru mai spune că cercetătorii români sunt la curent cu această dezvăluire deoarece a vorbit cu ei la Congresul din Franţa, când au cerut să afle cum s-a ajuns la această dată. Studiul despre cutremurul din 2012 a început în 1979. Dar din lista de cutremure studiate (începea cu anul 1100) lipseau două. După ce cercetătorii ruşi în seismologie au aflat de graficul său, i-au oferit informaţiile despre cutremurele lipsă. În 2008 a făcut rectificarea, iar în 2009, la un Congres ce s-a ţinut în Statele Unite, "European Seismology Calculation", profesorul a vorbit pentru prima dată despre cutremurul ce ar putea să aibă loc în România în 2012.
România nu are cutremure majore
Preşedintele Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie spune că în ţara noastră cel mai mare cutremur poate atinge 8 grade pe scara Richter. "În România, cutremurele mai mari pot avea o magnitudine de 6 până la maximum 7,7 (+-0,1) grade pe scara Richter", este părerea cercetătorului. El adaugă că aceasta este o apreciere aproximativă, rezultată în urma multor calcule. George Purcaru a studiat cutremurele ce au avut loc în ţara noastră, începând cu anul 1107. "Nu există documente care să ateste valorile tuturor cutremurelor cu exactitate. Dacă în cazul cutremului din 1977 avem magnitudinea exactă (7,5), în cazul cutremurului din 1940 toate datele au dispărut", spune Purcaru. Despre cutremurul din 1940 se ştie însă că "s-au mişcat lămpile până la Moscova". "Până în 1974, unii cercetători au considerat greşit că pe teritoriul ţării noastre există două plăci, ce produc cutremurele. Este fals, deoarece noi suntem în interiorul plăcii eurasiatice".
Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu trei ani înainte, dar avertismentele lui nu au fost ascultate
Profesorul George Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu patru ani mai devreme, fapt atestat de o lucrare. A fost prima lui predicţie seismologică."Lucrarea din 1974 am prezentat- o în faţa tuturor marilor seismologi ai lumii. Am făcut-o în Norvegia, apoi am plecat cu ea la Cambrige să o arăt. Tot în 1974 a avut loc Congresul European de Seismologie de la Trieste. Au fost şi români acolo. Mai mult Radu Cornel a sunat la Norsar şi a cerut lucrarea mea şi a primit-o", povesteşte Purcaru. El adaugă: "După cutremurul din 1977 am vrut să vin în România, dar şeful secţiei de seismologie, Radu Cornel, a spus că eu sunt fugit din ţară şi a dat indicaţii ambasadei din Germania să nu mi se dea viza să intru în ţară. Înainte de cutremur, directorul Institutului meu a fost foarte încântat de această predicţie şi a apărut în presa germană, într-un ziar anticomunist. Mi s-a luat un interviu şi la finalul acestuia jurnalistul o acuza pe tovarăşa Elena Ceauşescu că nu se ocupă de ştiinţă. Or, ea era preşedinta CNST-ului. Din cauza acestui interviu n-am mai fost primit în ţară".
Cearta cu Mărmureanu
Contradicţiile dintre seismologul Geoge Purcaru şi directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului Gheorghe Mărmureanu sunt binecunoscute şi nu de puţine ori al doilea a fost acuzat de amatorism de către profesorul George Purcaru. Anul trecut preşedintele Comitetului Europen pentru Seismologie de pe lângă Comisia Europeană a infirmat ştirea cu privire la iminenţa unui cutremur devastator în Vrancea. "Este o minciună totală ce s-a scris despre Aleksandr Kendzera, directorul adjunct al Institutului de Geofizică al Academiei ucrainene. El nu a afirmat niciodată că va fi un cutremur de magnitudinea 7 în România. Canalul TV 24 de la Kiev a lansat zvonul că va fi un asemenea cutremur. Gheorghe Mărmureanu l-a atacat pe nedrept când a spus că ucraineanul vrea să câştige bani în acest mod. Ucraineanul nu l-a cunoscut niciodată pe Mărmureanu". Mai mult, Purcaru spune că Aleksandr Kendzera a sctris o scrisoare oficială către Comitetului European pentru Seismologie de pe lângă Comisia Europeană în care dezminte aceste zvonuri. "Primul mare escroc al României este Hâncu, Mărmureanu este cel de-al doilea", concluzionează Purcaru, referindu- se la predicţii seismologice în care susţine că "Mărmureanu nu are pregătirea necesară".
Palmaresul lui George Purcaru
Profesorul George Purcaru a elaborat o scară de magnitudini care- i poartă numele. Este membru pe viaţă al Societăţii Americane de Seismologie, profesor la Universitatea "J.W. Goethe" din Frankfurt, membru al Comisiei Europene de Seismologie şi Preşedinte al Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie pe care a şi înfiinţat-o în 1984.
De asemenea, profesorul este cel care acordă avizul la tezele de doctorat în seismologie la Universitatea Osmania, Hyderabad India şi expert NATO. George Purcaru are peste 170 de lucrări publicate în toată lumea. A fost inclus în 2006 în galeria cetăţenilor de onoare ai Municipiului Tecuci, iar o stradă din oraşul Tecuci îi poară numele. Profesorul are la activ patru predicţii referitoare la cutremure majore care s-au adeverit. Cel dintâi s-a produs în România, în 1977, al doilea a zguduit Italia în 1981, iar profesorul a avertizat doar asupra locului. Următorul seism, cel din Insulele Aleutine (1994), care i-a adus şi recunoaşterea pentru cea mai exactă predicţie din lume (loc, perioadă şi magnitudine), l-a prezis alături de doi americani. Al patrulea este cel din Insulele Solomon (2007) – a anticipat locul şi magnitudinea.
Poveste de viaţă şi de emigrare
"În 1972 are loc Congresul de Seismologie la noi în ţară. Eu îmi dădeam doctoratul în matematică şi aveam trei lucrări pe care voiam să le prezint. Pe atunci nimeni nu discuta în Europa de problema predicţiilor. Eu urma să-mi dau doctoratul cu Octav Onicescu, faimos în teoria probabilităţilor. Am făcut o lucrare de predicţie în seismologie, dar pur matematică", povesteşte Purcaru. Pe lângă aceste studii, Purcaru urmase cursurile de Astronomie şi Seismologie la Institutul de Astronomie şi Seismologie. "La pauză au venit trei norvegieni la mine de la Norsar (Royal Norwegian Council for Scientific and Industrial Research – n.r.), nu ştiam cine sunt, şi mi-au cerut să le dau lucrarea de predicţie. Am spus că nu este lucrare, ci notiţele mele, dar le-am dat-o. Au revenit a doua zi şi miau spus că mă invită să lucrez pentru un an de zile la Norsar", rememorează Purcaru. "Eu pe atunci mergeam la institutul de matematică şi am văzut că Zoe Ceauşescu ajuta matematicieni să plece din ţară. Zvonurile spuneau că ea a iubit un bărbat, un matematician. Şi că mama ei l-a omorât pe băiatul acesta. Ca răzbunare, îi ajuta pe matematicieni. Eu le-am cerut norvegienilor să-mi trimită toate actele. Într-o lună primisem tot, inclusiv bilet de avion. Am făcut dosarul şi l-am trimis la cadre. Acolo mi se spune:«Tovarăşu Purcaru, dumneavoastră nu puteţi părăsi ţara». Am întrebat de ce. «Păi cine pleacă peste şase luni în străinătate şi nu este membru de partid, tovarăşa Elena Ceauşescu nu este de acord». Ea era preşedinta CNST-ului. În 1974 am reuşit să plec şi în timpul acesta norvegienii mi-au trimis în fiecare an biletul de avion. Şeful de la cadre descoperise că pot pleca în străinătate peste şase luni dacă semnează un vicepreşedinte al consiliului de miniştri. Şi acesta a fost Ion Păţan. Am plecat legal, n-am fugit pentru că altfel n-aş fi putut să mă angajez la o Universitate", subliniază Purcaru. Acum profesorul seismolog are dublă cetăţenie, româno-germană.Când a plecat, Securitatea a vrut să-l păcălească şi să-l facă să plece cu paşaport de serviciu –pe motiv că-şi păstrează şi salariul din România. "Dar ştiam de la Institutul de Matematică că dacă rămâi, te pune să plăteşti toată şcoala. I-am zis atunci: «Dă-mi paşaport de turist că cutremurele n-au graniţe», şi i-am dat şi nişte bani şefului de la cadre".
(06.12.2011)
Cercetătorul spune că, deşi anul 2012 nu poate fi considerat absolut fix, o eroare de un an este acceptabilă ştiinţific. Purcaru mai spune că cercetătorii români sunt la curent cu această dezvăluire deoarece a vorbit cu ei la Congresul din Franţa, când au cerut să afle cum s-a ajuns la această dată. Studiul despre cutremurul din 2012 a început în 1979. Dar din lista de cutremure studiate (începea cu anul 1100) lipseau două. După ce cercetătorii ruşi în seismologie au aflat de graficul său, i-au oferit informaţiile despre cutremurele lipsă. În 2008 a făcut rectificarea, iar în 2009, la un Congres ce s-a ţinut în Statele Unite, "European Seismology Calculation", profesorul a vorbit pentru prima dată despre cutremurul ce ar putea să aibă loc în România în 2012.
România nu are cutremure majore
Preşedintele Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie spune că în ţara noastră cel mai mare cutremur poate atinge 8 grade pe scara Richter. "În România, cutremurele mai mari pot avea o magnitudine de 6 până la maximum 7,7 (+-0,1) grade pe scara Richter", este părerea cercetătorului. El adaugă că aceasta este o apreciere aproximativă, rezultată în urma multor calcule. George Purcaru a studiat cutremurele ce au avut loc în ţara noastră, începând cu anul 1107. "Nu există documente care să ateste valorile tuturor cutremurelor cu exactitate. Dacă în cazul cutremului din 1977 avem magnitudinea exactă (7,5), în cazul cutremurului din 1940 toate datele au dispărut", spune Purcaru. Despre cutremurul din 1940 se ştie însă că "s-au mişcat lămpile până la Moscova". "Până în 1974, unii cercetători au considerat greşit că pe teritoriul ţării noastre există două plăci, ce produc cutremurele. Este fals, deoarece noi suntem în interiorul plăcii eurasiatice".
Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu trei ani înainte, dar avertismentele lui nu au fost ascultate
Profesorul George Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu patru ani mai devreme, fapt atestat de o lucrare. A fost prima lui predicţie seismologică."Lucrarea din 1974 am prezentat- o în faţa tuturor marilor seismologi ai lumii. Am făcut-o în Norvegia, apoi am plecat cu ea la Cambrige să o arăt. Tot în 1974 a avut loc Congresul European de Seismologie de la Trieste. Au fost şi români acolo. Mai mult Radu Cornel a sunat la Norsar şi a cerut lucrarea mea şi a primit-o", povesteşte Purcaru. El adaugă: "După cutremurul din 1977 am vrut să vin în România, dar şeful secţiei de seismologie, Radu Cornel, a spus că eu sunt fugit din ţară şi a dat indicaţii ambasadei din Germania să nu mi se dea viza să intru în ţară. Înainte de cutremur, directorul Institutului meu a fost foarte încântat de această predicţie şi a apărut în presa germană, într-un ziar anticomunist. Mi s-a luat un interviu şi la finalul acestuia jurnalistul o acuza pe tovarăşa Elena Ceauşescu că nu se ocupă de ştiinţă. Or, ea era preşedinta CNST-ului. Din cauza acestui interviu n-am mai fost primit în ţară".
Cearta cu Mărmureanu
Contradicţiile dintre seismologul Geoge Purcaru şi directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului Gheorghe Mărmureanu sunt binecunoscute şi nu de puţine ori al doilea a fost acuzat de amatorism de către profesorul George Purcaru. Anul trecut preşedintele Comitetului Europen pentru Seismologie de pe lângă Comisia Europeană a infirmat ştirea cu privire la iminenţa unui cutremur devastator în Vrancea. "Este o minciună totală ce s-a scris despre Aleksandr Kendzera, directorul adjunct al Institutului de Geofizică al Academiei ucrainene. El nu a afirmat niciodată că va fi un cutremur de magnitudinea 7 în România. Canalul TV 24 de la Kiev a lansat zvonul că va fi un asemenea cutremur. Gheorghe Mărmureanu l-a atacat pe nedrept când a spus că ucraineanul vrea să câştige bani în acest mod. Ucraineanul nu l-a cunoscut niciodată pe Mărmureanu". Mai mult, Purcaru spune că Aleksandr Kendzera a sctris o scrisoare oficială către Comitetului European pentru Seismologie de pe lângă Comisia Europeană în care dezminte aceste zvonuri. "Primul mare escroc al României este Hâncu, Mărmureanu este cel de-al doilea", concluzionează Purcaru, referindu- se la predicţii seismologice în care susţine că "Mărmureanu nu are pregătirea necesară".
Palmaresul lui George Purcaru
Profesorul George Purcaru a elaborat o scară de magnitudini care- i poartă numele. Este membru pe viaţă al Societăţii Americane de Seismologie, profesor la Universitatea "J.W. Goethe" din Frankfurt, membru al Comisiei Europene de Seismologie şi Preşedinte al Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie pe care a şi înfiinţat-o în 1984.
De asemenea, profesorul este cel care acordă avizul la tezele de doctorat în seismologie la Universitatea Osmania, Hyderabad India şi expert NATO. George Purcaru are peste 170 de lucrări publicate în toată lumea. A fost inclus în 2006 în galeria cetăţenilor de onoare ai Municipiului Tecuci, iar o stradă din oraşul Tecuci îi poară numele. Profesorul are la activ patru predicţii referitoare la cutremure majore care s-au adeverit. Cel dintâi s-a produs în România, în 1977, al doilea a zguduit Italia în 1981, iar profesorul a avertizat doar asupra locului. Următorul seism, cel din Insulele Aleutine (1994), care i-a adus şi recunoaşterea pentru cea mai exactă predicţie din lume (loc, perioadă şi magnitudine), l-a prezis alături de doi americani. Al patrulea este cel din Insulele Solomon (2007) – a anticipat locul şi magnitudinea.
Poveste de viaţă şi de emigrare
"În 1972 are loc Congresul de Seismologie la noi în ţară. Eu îmi dădeam doctoratul în matematică şi aveam trei lucrări pe care voiam să le prezint. Pe atunci nimeni nu discuta în Europa de problema predicţiilor. Eu urma să-mi dau doctoratul cu Octav Onicescu, faimos în teoria probabilităţilor. Am făcut o lucrare de predicţie în seismologie, dar pur matematică", povesteşte Purcaru. Pe lângă aceste studii, Purcaru urmase cursurile de Astronomie şi Seismologie la Institutul de Astronomie şi Seismologie. "La pauză au venit trei norvegieni la mine de la Norsar (Royal Norwegian Council for Scientific and Industrial Research – n.r.), nu ştiam cine sunt, şi mi-au cerut să le dau lucrarea de predicţie. Am spus că nu este lucrare, ci notiţele mele, dar le-am dat-o. Au revenit a doua zi şi miau spus că mă invită să lucrez pentru un an de zile la Norsar", rememorează Purcaru. "Eu pe atunci mergeam la institutul de matematică şi am văzut că Zoe Ceauşescu ajuta matematicieni să plece din ţară. Zvonurile spuneau că ea a iubit un bărbat, un matematician. Şi că mama ei l-a omorât pe băiatul acesta. Ca răzbunare, îi ajuta pe matematicieni. Eu le-am cerut norvegienilor să-mi trimită toate actele. Într-o lună primisem tot, inclusiv bilet de avion. Am făcut dosarul şi l-am trimis la cadre. Acolo mi se spune:«Tovarăşu Purcaru, dumneavoastră nu puteţi părăsi ţara». Am întrebat de ce. «Păi cine pleacă peste şase luni în străinătate şi nu este membru de partid, tovarăşa Elena Ceauşescu nu este de acord». Ea era preşedinta CNST-ului. În 1974 am reuşit să plec şi în timpul acesta norvegienii mi-au trimis în fiecare an biletul de avion. Şeful de la cadre descoperise că pot pleca în străinătate peste şase luni dacă semnează un vicepreşedinte al consiliului de miniştri. Şi acesta a fost Ion Păţan. Am plecat legal, n-am fugit pentru că altfel n-aş fi putut să mă angajez la o Universitate", subliniază Purcaru. Acum profesorul seismolog are dublă cetăţenie, româno-germană.Când a plecat, Securitatea a vrut să-l păcălească şi să-l facă să plece cu paşaport de serviciu –pe motiv că-şi păstrează şi salariul din România. "Dar ştiam de la Institutul de Matematică că dacă rămâi, te pune să plăteşti toată şcoala. I-am zis atunci: «Dă-mi paşaport de turist că cutremurele n-au graniţe», şi i-am dat şi nişte bani şefului de la cadre".
(06.12.2011)
TRAIAN IGAS SACRIFICA DEMOCRATIA DIN CAUZA ..."RECESIUNII"
PDL ISI ASUMA COMASAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE SI LOCALE
Sub pretextul economisirii a 23 de milioane de euro, adica 0,2% din PIB, Ministerul Administraţiei şi Internelor a pregatit o propunere legislativă care presupune organizarea simultană, in noiembrie 2012, a alegerilor pentru desemnarea senatorilor, a deputaţilor, a primarilor, a consilierilor locali si judeteni.
Ministrul de Interne, Traian Igaş, consideră că "sumele pe care le vom economisi, organizând un singur tur de scrutin, vor fi redirecţionate către zona de investiţii": "Desfăşurarea concomitentă a alegerilor generale va presupune o infrastructură electorală comună (birouri electorale, liste electorale, ştampile, logistică), iar costurile de personal ar fi înjumătăţite, de la 43 la circa 22 milioane euro, ca urmare a înfiinţării şi funcţionării unor birourilor electorale ale secţiilor de votare comune".
Conform informaţiilor furnizate de MAI, în anul 2008 costul total al organizării alegerilor locale şi parlamentare a fost de circa 80 de milioane de euro, cea mai mare pondere în structura costurilor având-o cheltuielile de personal (54%)".
Deja Biroul Permanent Naţional a decis la finalul saptamanii trecute ca proiectul de comasare a alegerilor sa fie elaborat si aprobat in procedura de urgenta până pe 6 ianuarie 2012. Ramane de vazut care va fi motivaţia care va sta la baza unui act normativ pentru prelungirea mandatului aleşilor locali cu şase luni, pana in noiembrie 2012, data preconizata a organizarii alegerilor locale şi parlamentare comasate.
(05.12.2012)
Ministrul de Interne, Traian Igaş, consideră că "sumele pe care le vom economisi, organizând un singur tur de scrutin, vor fi redirecţionate către zona de investiţii": "Desfăşurarea concomitentă a alegerilor generale va presupune o infrastructură electorală comună (birouri electorale, liste electorale, ştampile, logistică), iar costurile de personal ar fi înjumătăţite, de la 43 la circa 22 milioane euro, ca urmare a înfiinţării şi funcţionării unor birourilor electorale ale secţiilor de votare comune".
Conform informaţiilor furnizate de MAI, în anul 2008 costul total al organizării alegerilor locale şi parlamentare a fost de circa 80 de milioane de euro, cea mai mare pondere în structura costurilor având-o cheltuielile de personal (54%)".
Deja Biroul Permanent Naţional a decis la finalul saptamanii trecute ca proiectul de comasare a alegerilor sa fie elaborat si aprobat in procedura de urgenta până pe 6 ianuarie 2012. Ramane de vazut care va fi motivaţia care va sta la baza unui act normativ pentru prelungirea mandatului aleşilor locali cu şase luni, pana in noiembrie 2012, data preconizata a organizarii alegerilor locale şi parlamentare comasate.
(05.12.2012)
NEREGULI LA LUCRARILE DIN CENTRUL ISTORIC
Directori din Primăria Capitalei sunt suspectaţi că au fabricat documente, ca să nu aplice penalităţi de sute de mii de euro firmei Apolodor. Consultantul englez a reziliat contractul. Documentele privind lucrările din Centrul Istoric arată că firma care a câştigat licitaţia a încălcat condiţiile din ofertă şi pe cele din contract. Directorii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) au scos însă din pălărie documente, posibil contrafăcute, care să-i scape pe constructori de plata penalităţilor de ordinul sutelor de mii de euro. Este treaba organelor de anchetă să verifice dacă acestea sunt contrafăcute sau prost făcute, cu toate consecinţele legale care se impun. O parte dintre ele au fost scoase "din joben" şi că se bat cap în cap cu cele reale de până atunci.
Apolodor, unicul câştigător
După rezilierea contractului cu firma spaniolă Sedesa, care a provocat pagube serioase, materiale şi de imagine, lucrările de reabilitare a infrastructurii în Centrul Istoric au fost scoase la licitaţie la sfârşitul anului 2010. Programul de investiţii a fost împărţit în 3 pachete, fiecare dintre acestea fiind divizat pe mai multe loturi de străzi. Primele contracte de execuţie s-au semnat pe 3 decembrie 2010, celelalte fiind parafate pe 15 februarie 2011. Toate contractele au avut un unic câştigător, asocierea SC Apolodor Grup Construct & SC Engineering Design SRL.
Ofertă de Superman
Ofertele firmelor participante la licitaţie au fost evaluate după criteriul preţului şi cel al timpului de execuţie. Dintre acestea, 70% a contat timpul de finalizare a lucrării, preţul având o im portanţă de numai 30%. Oferta SC Apolodor a fost irezistibilă. Pentru lotul de străzi Lipscani, Zarafi şi Smârdan, constructorul s-a lăudat că dă gata proiectarea în numai 7 zile şi că predă apoi lucrarea "la cheie", după doar alte 14 zile lucrătoare.
PMB a înghiţit găluşca
Când au văzut oferta, chiar şi reprezentanţii Primăriei s-au frecat la ochi: cum să se poată termina proiectarea, cu tot cu avize, în numai 7 zile, cât timp orice instituţie poate da un aviz şi după 30 de zile? Au pus această întrebare şi firmei Apolodor. Aceasta a întărit însă, în răspunsul către Primărie, datele din ofertă: "Ne-am asumat şi susţinem termenul de 7 zile pentru proiectare, din care 6 pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire". Urmare a clarificării, reprezentanţii PMB s-au convins că Moş Crăciun există şi au semnat contractul cu Apolodor.
Penalităţi usturătoare
Apolodor a luat autorizaţia de construire în regim de urgenţă ,după care nu şi-a mai îndeplinit obligaţia să finalizeze proiectarea, cu tot cu avize. De-a lungul lunilor ce s-au scurs, în 2011, consultantul desemnat prin contract (asocierea dintre Ove Arup & Partners Londra şi Tecnic Consulting Engineering Romania) le-a atras atenţia, în repetate rânduri, celor de la Apolodor, asupra întârzierilor în proiectare, dar şi în execuţie, pentru care trebuiau aplicate sancţiuni. Mai în vară, consultantul a calculat şi transmis PMB penalităţile ce trebuiau plătite de Apolodor pentru întârzierea obţinerii avizelor şi pentru depăşirea termenelor de execuţie. Suma totală a penalităţilor este greu de estimat în prezent, ne-au spus specialişti din PMB, dar este, afirmă tot ei, de ordinul sutelor de mii de euro.
"Erori regretabile"
Mădălin Dumitru, directorul general infrastructură şi servicii publice, nu a catadicsit să calculeze şi să aplice penalităţile, deşi nu a contrazis niciodată adresele consultantului. Abia pe 6 octombrie 2011, Dumitru a trimis o adresă consultantului în care i-a comunicat o serie de documente care "demonstrau" că SC Apolodor este în grafic cu lucrările şi că nu are de plătit penalităţi. "Dintr-o eroare regretabilă de comunicare, unele documente emise de direcţia noastră nu au fost menţionate în rapoartele dumneavoastră", se arată în adresă. Între acestea, Mădălin Dumitru a trasmis şi 13 "note de renunţare". Notele au darul de a-i scuti pe constructori de cea mai mare parte a penalităţilor, cele pentru întârzierea activităţii de proiectare. Notele nu ajunseseră până atunci la consultant, deşi poartă date din 21 şi 28 decembrie 2010, respectiv 21 martie 2011!
Documente oficiale suspecte
Cea mai mare bănuială cu privire la fabricarea documentelor o ridică tocmai cele care fac referire la binecunoscuta stradă Lipscani şi la străzile Filitti şi Tonitza. Pe 27 decembrie 2010, primarul general Sorin Oprescu a aprobat un referat pe baza căruia Apolodor a fost notificată, a doua zi, că i se vor percepe penalităţi pentru întârzierile în respectarea ofertei şi a contractului cu privire la proiectare şi avizele legale pentru străzile de mai sus. Pe baza acestora, cosultantul a estimat sancţiunile ce trebuiau aplicate de Primărie.Cum arătam mai sus însă, Mădălin Dumitru şi-a amintit deodată că a emis note de renunţare pentru plata avizelor. Nota de renunţare la penalităţi pentru Lipscani întăreşte suspiciunile privind fabricarea de documente, deoarece este înregistrată pe 21 decembrie 2010! E greu de înţeles cum a uitat Mădălin Dumitru că a renunţat la aplicarea de penalităţi pentru Lipscani, pe 21 decembrie şi a făcut referat pentru penalităţi, aprobat de Oprescu pe 27 decembrie! Apoi a trimis adresa din 28 decembrie că se vor aplica penalităţi, pe care acum nu le mai impută, trecând peste semnătura lui Oprescu.
Anchetă penală
Surse din cadrul Primăriei şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti afirmă că problema este de competenţa Parchetului. "Organele de anchetă trebuie să verifice în calculatoarele PMB modul în care le-au fost date numere de înregistrare, documentelor de care şi-a adus aminte Dumitru, abia în octombrie 2011", susţin sursele.
Minciunile au picioare scurte
Ingineria documentelor funcţionează şi pentru execuţia lucrărilor de infrastructură, consultantul semnalând întârzieri şi atenţionând Primăria că trebuie să sancţioneze Apolodor pentru întârzieri. Primele lucrări de execuţie au început pe 7 ianuarie şi s-au terminat pe 21 ianuarie 2011, când SC Apolodor a chemat PMB (adresa 322/2011) să vină să facă recepţia lucrărilor pentru Lipscani. Primăria a răspuns, pe 25 ianuarie, că va veni deîndată ce vremea o va permite. Recepţia nu e făcută nici azi! "Magicianul" Mădălin Dumitru a scos din joben o altă adresă a Apolodor (321/2011), prin care aceştia cereau ordin de sistare a lucrărilor pe 18 ianuarie, din cauza vremii nefavorabile. Aberaţia e evidentă. Dacă Apolodor ar fi cerut, mai întâi, oprirea lucrărilor, iar Mădălin Dumitru a dat ordinul de sistare, cum mai putea aproba acesta recepţia cerută prin adresa 322? El nu avea cum să mai accepte că s-au terminat lucrările, deoarece abia le aprobase oprirea şi constatase că erau neterminate. Nici Mădălin Dumitru, nici oficialii Apolodor nu ne-au putut oferi o explicaţie plauzibilă cu privire la această harababură.
Lucrările în Centrul Istoric nu puteau fi executate decât în baza unor ordine de începere şi oprite doar în baza altora, de sistare a lucrărilor. După ele, Primăria calculează numărul de zile lucrate efectiv de constructor şi verifică dacă acesta îşi respectă oferta de la licitaţie, şi cea din contract. El nu are voie să lucreze în afara acestor ordine. Ziarul nostru a intrat în posesia dovezilor că SC Apolodor a lucrat în afara acestor ordine şi că nu a fost trasă la răspundere, deoarece reprezentanţii Primăriei şi ai consultantului au închis ochii la lucrările clandestine.Potrivit documentelor oficiale, pe străzile Lipscani, Smârdan şi Zarafi nu s-a lucrat deloc între 18 ianuarie şi 23 martie 2010. Pe Lipscani şi Smârdan s-a lucrat de zor şi pe 22 februarie, dar şi pe 10 şi 15 martie 2010. La fel, pe străzile Filitti şi Tonitza, unde s-a lucrat oficial doar câteva zile în lunile ianuarie – aprilie. Şi pentru acestea avem fotografii care demonstrează că, după ordinul de sistare din 14 februarie 2010, s-a lucrat şi pe 15, 22 sau 24 februarie. La fel s-a lucrat şi pe 14 sau 26 martie, tot în zile în care oficial şantierul era închis. Mădălin Dumitru a părut a sări ca ars când i-am arătat o parte dintre fotografii şi a trimis o adresă consultantului prin care i-a solicitat explicaţii. Consultantul nu a răspuns încă la adresă şi nici Mădălin Dumitru nu a mai insistat. Carmen Done, director Apolodor Construct, ne-a spus că ar fi lucrat pentru furnizorii de utilităţi, la pregătirea căminelor pentru capacele de canal cu sigla Primăriei în baza altor contracte. Ea nu ne-a putut explica însă de ce a lucrat în afara ordinelor Primăriei. Pozele prezentate de noi nu par a-i surprinde lucrând la gurile de canal.
Lucrările nu mai pot fi recepţionate
Lucrările sunt într-un impas uriaş. Primăria nu i-a plătit consultantului englez niciun sfanţ pentru munca din 2011. Pe 16 septembrie, englezii au declarat contractul de consultanţă ca fiind reziliat unilateral. Ca urmare, nicio lucrare nu mai poate fi efectuată legal, deoarece plăţile nu pot fi făcute decât dacă sunt atestate de consultant. Carmen Done, director în Apolodor Construct, reclamă şi ea că nu a fost plătită: "Contează că lucrăm, de mai bine de patru luni, august, septembrie, octombrie, noiembrie, fără să fim plătiţi. Altfel, să ne penalizeze dacă aşa trebuie".Carmen Done nu a putut să ne explice cum de a lucrat fără consultant în perioada scursă de la rezilierea Centrului Istoric. A refuzat să ne spună dacă lucrările de după 16 septembrie s-au efectuat în prezenţa consultantului şi dacă este legal să lucreze în absenţa acestuia. "Am cerut, oficial, Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), lămuriri cu privire la cele de mai sus, dar ISC nu a răspuns, deşi sau scurs două săptămâni de la adresa noastră. De cealaltă parte, Mădălin Dumitru susţine că nu se impun penalităţi pentru întârzierile Apolodor, deoarece legea permite obţinerea avizelor până la terminarea lucrărilor. El omite faptul că în contract se prevede că Apolodor se obligă să respecte oferta de la licitaţie, în care aceştia se împăunau că iau avizele în 6 zile. Consultantul englez a refuzat să răspundă întrebărilor noastre punctuale, în ciuda insistenţelor, sub pretextul clauzelor contractuale. De fapt, răspunsurile i-ar fi putut incrimina şi pe ei.
Metehne grele
Primăria Generală a Capitalei şi-a făcut un obicei din a încuraja neseriozitatea constructorilor. Aceştia câştigă licitaţiile garantând că termină lucrările peste noapte. Directorii îi declară câştigători ai contractelor pe bani publici, apoi firma de construcţii se apucă de lucru "cătinel". Contractele prevăd că întârzierile se sancţionează, iar Primăria ar putea câştiga bani frumoşi din întârzierea lucrărilor. Interesul directorilor din Primărie nu coincide cu cel public, astfel încât aceştia fac tot posibilul să nu-i sancţioneze pe constructori. Situaţii precum cea de mai sus se regăsesc la multe dintre lucrările aflate în derulare, ne-au declarat surse avizate.
(28.11.2011)
Apolodor, unicul câştigător
După rezilierea contractului cu firma spaniolă Sedesa, care a provocat pagube serioase, materiale şi de imagine, lucrările de reabilitare a infrastructurii în Centrul Istoric au fost scoase la licitaţie la sfârşitul anului 2010. Programul de investiţii a fost împărţit în 3 pachete, fiecare dintre acestea fiind divizat pe mai multe loturi de străzi. Primele contracte de execuţie s-au semnat pe 3 decembrie 2010, celelalte fiind parafate pe 15 februarie 2011. Toate contractele au avut un unic câştigător, asocierea SC Apolodor Grup Construct & SC Engineering Design SRL.
Ofertă de Superman
Ofertele firmelor participante la licitaţie au fost evaluate după criteriul preţului şi cel al timpului de execuţie. Dintre acestea, 70% a contat timpul de finalizare a lucrării, preţul având o im portanţă de numai 30%. Oferta SC Apolodor a fost irezistibilă. Pentru lotul de străzi Lipscani, Zarafi şi Smârdan, constructorul s-a lăudat că dă gata proiectarea în numai 7 zile şi că predă apoi lucrarea "la cheie", după doar alte 14 zile lucrătoare.
PMB a înghiţit găluşca
Când au văzut oferta, chiar şi reprezentanţii Primăriei s-au frecat la ochi: cum să se poată termina proiectarea, cu tot cu avize, în numai 7 zile, cât timp orice instituţie poate da un aviz şi după 30 de zile? Au pus această întrebare şi firmei Apolodor. Aceasta a întărit însă, în răspunsul către Primărie, datele din ofertă: "Ne-am asumat şi susţinem termenul de 7 zile pentru proiectare, din care 6 pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire". Urmare a clarificării, reprezentanţii PMB s-au convins că Moş Crăciun există şi au semnat contractul cu Apolodor.
Penalităţi usturătoare
Apolodor a luat autorizaţia de construire în regim de urgenţă ,după care nu şi-a mai îndeplinit obligaţia să finalizeze proiectarea, cu tot cu avize. De-a lungul lunilor ce s-au scurs, în 2011, consultantul desemnat prin contract (asocierea dintre Ove Arup & Partners Londra şi Tecnic Consulting Engineering Romania) le-a atras atenţia, în repetate rânduri, celor de la Apolodor, asupra întârzierilor în proiectare, dar şi în execuţie, pentru care trebuiau aplicate sancţiuni. Mai în vară, consultantul a calculat şi transmis PMB penalităţile ce trebuiau plătite de Apolodor pentru întârzierea obţinerii avizelor şi pentru depăşirea termenelor de execuţie. Suma totală a penalităţilor este greu de estimat în prezent, ne-au spus specialişti din PMB, dar este, afirmă tot ei, de ordinul sutelor de mii de euro.
"Erori regretabile"
Mădălin Dumitru, directorul general infrastructură şi servicii publice, nu a catadicsit să calculeze şi să aplice penalităţile, deşi nu a contrazis niciodată adresele consultantului. Abia pe 6 octombrie 2011, Dumitru a trimis o adresă consultantului în care i-a comunicat o serie de documente care "demonstrau" că SC Apolodor este în grafic cu lucrările şi că nu are de plătit penalităţi. "Dintr-o eroare regretabilă de comunicare, unele documente emise de direcţia noastră nu au fost menţionate în rapoartele dumneavoastră", se arată în adresă. Între acestea, Mădălin Dumitru a trasmis şi 13 "note de renunţare". Notele au darul de a-i scuti pe constructori de cea mai mare parte a penalităţilor, cele pentru întârzierea activităţii de proiectare. Notele nu ajunseseră până atunci la consultant, deşi poartă date din 21 şi 28 decembrie 2010, respectiv 21 martie 2011!
Documente oficiale suspecte
Cea mai mare bănuială cu privire la fabricarea documentelor o ridică tocmai cele care fac referire la binecunoscuta stradă Lipscani şi la străzile Filitti şi Tonitza. Pe 27 decembrie 2010, primarul general Sorin Oprescu a aprobat un referat pe baza căruia Apolodor a fost notificată, a doua zi, că i se vor percepe penalităţi pentru întârzierile în respectarea ofertei şi a contractului cu privire la proiectare şi avizele legale pentru străzile de mai sus. Pe baza acestora, cosultantul a estimat sancţiunile ce trebuiau aplicate de Primărie.Cum arătam mai sus însă, Mădălin Dumitru şi-a amintit deodată că a emis note de renunţare pentru plata avizelor. Nota de renunţare la penalităţi pentru Lipscani întăreşte suspiciunile privind fabricarea de documente, deoarece este înregistrată pe 21 decembrie 2010! E greu de înţeles cum a uitat Mădălin Dumitru că a renunţat la aplicarea de penalităţi pentru Lipscani, pe 21 decembrie şi a făcut referat pentru penalităţi, aprobat de Oprescu pe 27 decembrie! Apoi a trimis adresa din 28 decembrie că se vor aplica penalităţi, pe care acum nu le mai impută, trecând peste semnătura lui Oprescu.
Anchetă penală
Surse din cadrul Primăriei şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti afirmă că problema este de competenţa Parchetului. "Organele de anchetă trebuie să verifice în calculatoarele PMB modul în care le-au fost date numere de înregistrare, documentelor de care şi-a adus aminte Dumitru, abia în octombrie 2011", susţin sursele.
Minciunile au picioare scurte
Ingineria documentelor funcţionează şi pentru execuţia lucrărilor de infrastructură, consultantul semnalând întârzieri şi atenţionând Primăria că trebuie să sancţioneze Apolodor pentru întârzieri. Primele lucrări de execuţie au început pe 7 ianuarie şi s-au terminat pe 21 ianuarie 2011, când SC Apolodor a chemat PMB (adresa 322/2011) să vină să facă recepţia lucrărilor pentru Lipscani. Primăria a răspuns, pe 25 ianuarie, că va veni deîndată ce vremea o va permite. Recepţia nu e făcută nici azi! "Magicianul" Mădălin Dumitru a scos din joben o altă adresă a Apolodor (321/2011), prin care aceştia cereau ordin de sistare a lucrărilor pe 18 ianuarie, din cauza vremii nefavorabile. Aberaţia e evidentă. Dacă Apolodor ar fi cerut, mai întâi, oprirea lucrărilor, iar Mădălin Dumitru a dat ordinul de sistare, cum mai putea aproba acesta recepţia cerută prin adresa 322? El nu avea cum să mai accepte că s-au terminat lucrările, deoarece abia le aprobase oprirea şi constatase că erau neterminate. Nici Mădălin Dumitru, nici oficialii Apolodor nu ne-au putut oferi o explicaţie plauzibilă cu privire la această harababură.
Lucrările în Centrul Istoric nu puteau fi executate decât în baza unor ordine de începere şi oprite doar în baza altora, de sistare a lucrărilor. După ele, Primăria calculează numărul de zile lucrate efectiv de constructor şi verifică dacă acesta îşi respectă oferta de la licitaţie, şi cea din contract. El nu are voie să lucreze în afara acestor ordine. Ziarul nostru a intrat în posesia dovezilor că SC Apolodor a lucrat în afara acestor ordine şi că nu a fost trasă la răspundere, deoarece reprezentanţii Primăriei şi ai consultantului au închis ochii la lucrările clandestine.Potrivit documentelor oficiale, pe străzile Lipscani, Smârdan şi Zarafi nu s-a lucrat deloc între 18 ianuarie şi 23 martie 2010. Pe Lipscani şi Smârdan s-a lucrat de zor şi pe 22 februarie, dar şi pe 10 şi 15 martie 2010. La fel, pe străzile Filitti şi Tonitza, unde s-a lucrat oficial doar câteva zile în lunile ianuarie – aprilie. Şi pentru acestea avem fotografii care demonstrează că, după ordinul de sistare din 14 februarie 2010, s-a lucrat şi pe 15, 22 sau 24 februarie. La fel s-a lucrat şi pe 14 sau 26 martie, tot în zile în care oficial şantierul era închis. Mădălin Dumitru a părut a sări ca ars când i-am arătat o parte dintre fotografii şi a trimis o adresă consultantului prin care i-a solicitat explicaţii. Consultantul nu a răspuns încă la adresă şi nici Mădălin Dumitru nu a mai insistat. Carmen Done, director Apolodor Construct, ne-a spus că ar fi lucrat pentru furnizorii de utilităţi, la pregătirea căminelor pentru capacele de canal cu sigla Primăriei în baza altor contracte. Ea nu ne-a putut explica însă de ce a lucrat în afara ordinelor Primăriei. Pozele prezentate de noi nu par a-i surprinde lucrând la gurile de canal.
Lucrările nu mai pot fi recepţionate
Lucrările sunt într-un impas uriaş. Primăria nu i-a plătit consultantului englez niciun sfanţ pentru munca din 2011. Pe 16 septembrie, englezii au declarat contractul de consultanţă ca fiind reziliat unilateral. Ca urmare, nicio lucrare nu mai poate fi efectuată legal, deoarece plăţile nu pot fi făcute decât dacă sunt atestate de consultant. Carmen Done, director în Apolodor Construct, reclamă şi ea că nu a fost plătită: "Contează că lucrăm, de mai bine de patru luni, august, septembrie, octombrie, noiembrie, fără să fim plătiţi. Altfel, să ne penalizeze dacă aşa trebuie".Carmen Done nu a putut să ne explice cum de a lucrat fără consultant în perioada scursă de la rezilierea Centrului Istoric. A refuzat să ne spună dacă lucrările de după 16 septembrie s-au efectuat în prezenţa consultantului şi dacă este legal să lucreze în absenţa acestuia. "Am cerut, oficial, Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), lămuriri cu privire la cele de mai sus, dar ISC nu a răspuns, deşi sau scurs două săptămâni de la adresa noastră. De cealaltă parte, Mădălin Dumitru susţine că nu se impun penalităţi pentru întârzierile Apolodor, deoarece legea permite obţinerea avizelor până la terminarea lucrărilor. El omite faptul că în contract se prevede că Apolodor se obligă să respecte oferta de la licitaţie, în care aceştia se împăunau că iau avizele în 6 zile. Consultantul englez a refuzat să răspundă întrebărilor noastre punctuale, în ciuda insistenţelor, sub pretextul clauzelor contractuale. De fapt, răspunsurile i-ar fi putut incrimina şi pe ei.
Metehne grele
Primăria Generală a Capitalei şi-a făcut un obicei din a încuraja neseriozitatea constructorilor. Aceştia câştigă licitaţiile garantând că termină lucrările peste noapte. Directorii îi declară câştigători ai contractelor pe bani publici, apoi firma de construcţii se apucă de lucru "cătinel". Contractele prevăd că întârzierile se sancţionează, iar Primăria ar putea câştiga bani frumoşi din întârzierea lucrărilor. Interesul directorilor din Primărie nu coincide cu cel public, astfel încât aceştia fac tot posibilul să nu-i sancţioneze pe constructori. Situaţii precum cea de mai sus se regăsesc la multe dintre lucrările aflate în derulare, ne-au declarat surse avizate.
(28.11.2011)
CEA MAI BOGATA ROMANCA DIN LUME S-A CASATORIT CU SEFUL EI DUPA 200 DE INTALNIRI
Povestea demna de basmul "Cenusareasa" a lui Jenny Paulson, cea mai bogata romanca din lume al carei destin ar putea fi oricand scenariul unui film. Dintr-o studenta care a fugit in SUA, unde s-a chinuit sa se intretina, Jenny Paulson a ajuns sa aiba o avere estimata la sapte miliarde de dolari.
Jenny era, la inceputul anilor 90, o simpla studenta care a decis sa plece din tara tocmai in SUA, unde o astepta fratele ei, George, sportiv de performanta, care la randul lui se refugiase in New York, fugind de la o competitie europeana. Ajunsa pe "Taramul fagaduintei", tanara romanca a incercat orice numai sa faca bani. La un moment dat, a lucrat chiar si ca reporter la o televiziune romana din New York. L-a cunoscut pe miliardarul John Paulson in 1995, la un an dupa ce acesta isi deschisese firma care avea sa fie afacerea vietii lui, Paulson&Co. Avea nevoie de o secretara-asistenta, iar romanca parea sa poata face fata cererilor postului. La acea vreme, americanul avea 45 de ani, varsta pana la care isi construise o reputatie de playboy in cercurile exclusiviste newyorkeze, de barbat sarmant mereu inconjurat de frumuseti. Iar romanca Jenny nu facea nici pe departe nota discordanta, lucru pe care l-a remarcat si noul ei sef.
Primii ani in serviciul magnatului nu au fost usori pentru Jenny, acesta varsandu-si nervii in repetate randuri pe asistenta sa, atunci cand o afacere nu-i iesea cum voia. Deloc imuna la presiunea de la locul de munca, romanca le-a marturisit prietenilor ei ca ar vrea sa demisioneze, dar nu putea sa o faca, pentru ca avea nevoie de bani. Trei ani mai tarziu, relatia ei cu seful avea sa se schimbe pentru totdeauna. In 1998, observand ca mai toti prietenii lui erau insurati, John Paulson a decis sa-si puna pofta de petreceri in cui si sa se aseze si el la casa lui. Si-a facut o lista cu trasaturile pe care trebuia sa le aiba femeia ideala, lista in capul careia statea urmatoarea cerinta: "Sa fie voioasa". Acela a fost momentul in care Paulson a avut o revelatie: romanca Jenny era exact ceea ce-si dorea.
"Jenny nu obisnuia sa bea, sa fumeze, sa piarda noptile prin oras", a explicat el, peste ani. Dupa ce a admirat-o in tacere, cuceritorul Paulson si-a luat inima in dinti si a invitat-o pe Jenny in oras. Femeia l-a refuzat, pe motiv ca nu ar fi fost profesionist sa iasa cu seful ei. Paulson nu s-a dat batut si, saptamana de saptamana, timp de mai bine de un an, a invitat-o pe romanca in oras. Disperata, Jenny i-a cerut sa o dea afara, pentru ca numai asa va accepta sa iasa cu el. El a schimbat abordarea si a incercat sa-i castige inima oferindu-i excursii in locuri la care ea nici nu indraznea sa viseze, excursii pe care ea le-a refuzat. In cele din urma, romanca a acceptat sa ia pranzul cu el. Asa a inceput o serie de mai bine de 200 de intalniri in secret. Sase luni mai tarziu, cu inima topita dupa Jenny, John Paulson a cerut-o de nevasta, iar femeia nu a mai avut puterea sa-i spuna "nu". Romanca are parte de atunci de o viata de poveste: s-a casatorit, in 2000, cu barbatul iubit, cu care are doi copii si cu care imparte o avere colosala, estimata la mai bine de 14 miliarde de dolari.
(25.11.2011)
Jenny era, la inceputul anilor 90, o simpla studenta care a decis sa plece din tara tocmai in SUA, unde o astepta fratele ei, George, sportiv de performanta, care la randul lui se refugiase in New York, fugind de la o competitie europeana. Ajunsa pe "Taramul fagaduintei", tanara romanca a incercat orice numai sa faca bani. La un moment dat, a lucrat chiar si ca reporter la o televiziune romana din New York. L-a cunoscut pe miliardarul John Paulson in 1995, la un an dupa ce acesta isi deschisese firma care avea sa fie afacerea vietii lui, Paulson&Co. Avea nevoie de o secretara-asistenta, iar romanca parea sa poata face fata cererilor postului. La acea vreme, americanul avea 45 de ani, varsta pana la care isi construise o reputatie de playboy in cercurile exclusiviste newyorkeze, de barbat sarmant mereu inconjurat de frumuseti. Iar romanca Jenny nu facea nici pe departe nota discordanta, lucru pe care l-a remarcat si noul ei sef.
Primii ani in serviciul magnatului nu au fost usori pentru Jenny, acesta varsandu-si nervii in repetate randuri pe asistenta sa, atunci cand o afacere nu-i iesea cum voia. Deloc imuna la presiunea de la locul de munca, romanca le-a marturisit prietenilor ei ca ar vrea sa demisioneze, dar nu putea sa o faca, pentru ca avea nevoie de bani. Trei ani mai tarziu, relatia ei cu seful avea sa se schimbe pentru totdeauna. In 1998, observand ca mai toti prietenii lui erau insurati, John Paulson a decis sa-si puna pofta de petreceri in cui si sa se aseze si el la casa lui. Si-a facut o lista cu trasaturile pe care trebuia sa le aiba femeia ideala, lista in capul careia statea urmatoarea cerinta: "Sa fie voioasa". Acela a fost momentul in care Paulson a avut o revelatie: romanca Jenny era exact ceea ce-si dorea.
"Jenny nu obisnuia sa bea, sa fumeze, sa piarda noptile prin oras", a explicat el, peste ani. Dupa ce a admirat-o in tacere, cuceritorul Paulson si-a luat inima in dinti si a invitat-o pe Jenny in oras. Femeia l-a refuzat, pe motiv ca nu ar fi fost profesionist sa iasa cu seful ei. Paulson nu s-a dat batut si, saptamana de saptamana, timp de mai bine de un an, a invitat-o pe romanca in oras. Disperata, Jenny i-a cerut sa o dea afara, pentru ca numai asa va accepta sa iasa cu el. El a schimbat abordarea si a incercat sa-i castige inima oferindu-i excursii in locuri la care ea nici nu indraznea sa viseze, excursii pe care ea le-a refuzat. In cele din urma, romanca a acceptat sa ia pranzul cu el. Asa a inceput o serie de mai bine de 200 de intalniri in secret. Sase luni mai tarziu, cu inima topita dupa Jenny, John Paulson a cerut-o de nevasta, iar femeia nu a mai avut puterea sa-i spuna "nu". Romanca are parte de atunci de o viata de poveste: s-a casatorit, in 2000, cu barbatul iubit, cu care are doi copii si cu care imparte o avere colosala, estimata la mai bine de 14 miliarde de dolari.
(25.11.2011)
ZECI DE TONE DE COMBUSTIBIL S-AU "EVAPORAT"
DIN REZERVOARELE MAI
Din ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală de Audit din cadrul MAI a verificat 182 de unităţi ale inspectoratelor de armă (Poliţie, Jandarmerie, IGSU, IGAv. etc), context în care a constatat lipsa a 24,3 tone benzină şi 8 tone motorină la IPJ Tulcea, a 13,34 tone benzină şi 3,5 tone motorină la IPJ Arad, a 0,9 tone benzină şi 9,16 tone motorină la ISU Sibiu, a 2 tone benzină şi 3,76 tone motorină la ISU Braşov şi a 0,8 tone benzină la IPF Timiş. Procurorii au dechis deja mai multe anchete.
Totodată, s-au constatat deficienţe în ţinerea şi înregistrarea în contabilitate a cantităţii de carburanţi, în modul de executare a inventarierilor lunare, precum şi a modului de depozitare a carburanţilor. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a dispus structurilor de specialitate şi inspectoratelor generale măsuri administrative şi organizatorice pentru remedierea deficienţelor constatate şi pentru stabilirea responsabilităţilor.
ISU BRASOV: "Nu se poate vorbi deocamdată de furt de combustibil"
Purtătorul de cuvânt al ISU Braşov, Ciprian Sfreja, spune că în prezent se fac verificări în cadrul instituţiei privind lipsa a tone de combustibil, susţinând că "deocamdată nu se pune problema unui furt", întrucât pot fi luate în calcul mai multe cauze, între care şi o posibilă fisură în rezervoare. Potrivit lui Sfreja, în cursul lunii ianuarie, o comisie internă a inspectoratului a făcut o inventariere a combustibilului din stocul ISU şi a constatat lipsa a 2 tone de benzină şi a 3,76 tone de motorină, care, conform procedurilor interne, a fost sesizată la Bucureşti şi la Parchetul Militar Braşov. "O comisei de la noi din inspectorat, care se ocupă de inventarierile anuale a constatat lipsa respectivă pe care a raportat-o mai departe. Se fac în prezent verificări pentru a se stabili cauza. Nu se ştie exact acum, dar deocamdată nu se pune problema unui furt pentru că pot fi luate în calcul mai multe cauze, cum ar fi o posibilă fisură în rezervoare. Până nu se fac toate verificările nu putem spune mai multe", a declarat Ciprian Sfreja.
IPJ ARAD: "Carburantul era depozitat la o societate care a intrat in insolventa"
Carburantul care lipseşte din gestiunea Poliţiei Judeţene Arad era depozitat la o firmă specializată, care a intrat în insolvenţă, administratorul acesteia fiind cercetat acum pentru gestiune frauduloasă, au anunţat, joi, reprezentanţii IPJ Arad. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Arad, Ovidiu Liber, a declarat că în baza unui contract de comodat încheiat cu o firmă din Arad au fost depozitate la societatea respectivă cantităţile de 13,34 tone de benzină şi 3,5 tone de motorină, primite de instituţie de la MAI în anul 2009. Conform sursei citate, între timp, firma a intrat în insolvenţă şi "nu a avut capacitatea de a înapoia carburantul".
"Administratorul firmei este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de gestiune frauduloasă. S-a pus sechestru asigurător pe bunurile firmei, care au o valoare mult mai mare decât prejudiciul adus patrimoniului IPJ Arad", a declarat Ovidiu Liber.
El a precizat că Poliţia Judeţeană Arad nu are capacităţi de depozitare a carburanţilor, motiv pentru care combustibilul este depozitat la firme specializate, în baza unor contracte. Cu toate acestea, societatea care depozita combustibilul IPJ Arad este suspectată că a vândut combustibilul
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, care fac cercetări în acest caz, Poliţia Judeţeană a depus o plângere penală, în 11 mai 2011, împotriva administratorului SC Energo Star Premium SRL, Petru Hodrea, care este şi asociat al firmei.
Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, Flavius Chiş, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că plângerea penală depusă este pentru gestiune frauduloasă. Firma SC Energo Star Premium SRL are ca obiect principal de activitate comerţul en gros şi cu amănuntul de carburanţi şi a semnat cu Poliţia Judeţeană Arad un contract de comodat pentru administrarea şi conservarea unor cantităţi de benzină şi motorină. "Administratorul a comercializat sau înstrăinat carburantul. Prin rezoluţia din 7 iulie 2011, confirmată de procurori, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului Hodrea Petru pentru infracţiunea de abuz de încredere", a declarat Flavius Chiş. Procurorii continuă cercetările în acest caz, cu învinuitul în stare de libertate.
(24.11.2011)
Totodată, s-au constatat deficienţe în ţinerea şi înregistrarea în contabilitate a cantităţii de carburanţi, în modul de executare a inventarierilor lunare, precum şi a modului de depozitare a carburanţilor. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a dispus structurilor de specialitate şi inspectoratelor generale măsuri administrative şi organizatorice pentru remedierea deficienţelor constatate şi pentru stabilirea responsabilităţilor.
ISU BRASOV: "Nu se poate vorbi deocamdată de furt de combustibil"
Purtătorul de cuvânt al ISU Braşov, Ciprian Sfreja, spune că în prezent se fac verificări în cadrul instituţiei privind lipsa a tone de combustibil, susţinând că "deocamdată nu se pune problema unui furt", întrucât pot fi luate în calcul mai multe cauze, între care şi o posibilă fisură în rezervoare. Potrivit lui Sfreja, în cursul lunii ianuarie, o comisie internă a inspectoratului a făcut o inventariere a combustibilului din stocul ISU şi a constatat lipsa a 2 tone de benzină şi a 3,76 tone de motorină, care, conform procedurilor interne, a fost sesizată la Bucureşti şi la Parchetul Militar Braşov. "O comisei de la noi din inspectorat, care se ocupă de inventarierile anuale a constatat lipsa respectivă pe care a raportat-o mai departe. Se fac în prezent verificări pentru a se stabili cauza. Nu se ştie exact acum, dar deocamdată nu se pune problema unui furt pentru că pot fi luate în calcul mai multe cauze, cum ar fi o posibilă fisură în rezervoare. Până nu se fac toate verificările nu putem spune mai multe", a declarat Ciprian Sfreja.
IPJ ARAD: "Carburantul era depozitat la o societate care a intrat in insolventa"
Carburantul care lipseşte din gestiunea Poliţiei Judeţene Arad era depozitat la o firmă specializată, care a intrat în insolvenţă, administratorul acesteia fiind cercetat acum pentru gestiune frauduloasă, au anunţat, joi, reprezentanţii IPJ Arad. Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Arad, Ovidiu Liber, a declarat că în baza unui contract de comodat încheiat cu o firmă din Arad au fost depozitate la societatea respectivă cantităţile de 13,34 tone de benzină şi 3,5 tone de motorină, primite de instituţie de la MAI în anul 2009. Conform sursei citate, între timp, firma a intrat în insolvenţă şi "nu a avut capacitatea de a înapoia carburantul".
"Administratorul firmei este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de gestiune frauduloasă. S-a pus sechestru asigurător pe bunurile firmei, care au o valoare mult mai mare decât prejudiciul adus patrimoniului IPJ Arad", a declarat Ovidiu Liber.
El a precizat că Poliţia Judeţeană Arad nu are capacităţi de depozitare a carburanţilor, motiv pentru care combustibilul este depozitat la firme specializate, în baza unor contracte. Cu toate acestea, societatea care depozita combustibilul IPJ Arad este suspectată că a vândut combustibilul
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, care fac cercetări în acest caz, Poliţia Judeţeană a depus o plângere penală, în 11 mai 2011, împotriva administratorului SC Energo Star Premium SRL, Petru Hodrea, care este şi asociat al firmei.
Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, Flavius Chiş, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că plângerea penală depusă este pentru gestiune frauduloasă. Firma SC Energo Star Premium SRL are ca obiect principal de activitate comerţul en gros şi cu amănuntul de carburanţi şi a semnat cu Poliţia Judeţeană Arad un contract de comodat pentru administrarea şi conservarea unor cantităţi de benzină şi motorină. "Administratorul a comercializat sau înstrăinat carburantul. Prin rezoluţia din 7 iulie 2011, confirmată de procurori, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului Hodrea Petru pentru infracţiunea de abuz de încredere", a declarat Flavius Chiş. Procurorii continuă cercetările în acest caz, cu învinuitul în stare de libertate.
(24.11.2011)
JENNY PAULSON, CEA MAI BOGATA ROMANCA DIN LUME
Cea mai bogată româncă din lume este nimeni alta decât soţia miliardarului american John Paulson, Jenny. Extrem de discretă, Jenny nu a intrat în Top Capital 300 milionari pentru că se pare, potrivit legilor americane, a renunţat la cetăţenia română atunci când a fost naturalizată în SUA.
Povestea lui Jenny Paulson este un mister total. În anul 2000 căsătoria sa cu managerul de fonduri de investiţii John Paulson a luat prin surprindere pe toată lumea. Paulson, ca orice burlac de la Wall Street, era cunoscut pentru pasiunea sa pentru foto-modele şi petreceri mondene. Iar strategia sa, fără extravaganţe, părea să-l facă unul dintre cei mai de succes “cuceritori” ai Americii. Şi totuşi, pe atunci milionarul Paulson în vârstă de 44 de ani, s-a săturat de viaţa de playboy şi s-a căsătorit cu asistenta sa de origine română, Jenny. Cei doi au acum doi copii şi locuiesc în Upper East Side în New York şi mai au o locuinţe în Southampton (NY) şi Aspen, Colorado.
Căsătoria cu Jenny s-a dovedit a fi excepţională şi pentru cariera lui Paulson. Dacă în 2000 avea o avere de circa 100 mil. dolari, iar fondul său Paulson & Co administra circa 2 mld. dolari din banii investitorilor, în mai puţin de 10 ani, John a intrat în panteonul greilor Wall Street-ului, alături de legende ca Warren Buffett sau George Soroş. Soţul româncei a dat lovitura odată cu criza imobiliară din 2008, pariind masiv pe colapsul pieţei imobiliare. Astfel în 2007, Paulson&Co a obţinut un profit net de 15 mld. dolari, din care 4 mld. dolari au fost câştigurile personale ale lui John. Investitorul a repetat isprava şi anul următor obţinând un profit total de 5 mld. dolari, din care 2 mld. partea sa. Deşi de atunci afacerile i s-au mai “răcit”, Paulson este acum unul dintre marii investitori în aur, el este cotat cu o avere de 15,5 mld. dolari, fiind al 39-lea cel mai bogat om al lumii, după ce în 2009 atinsese un vârf de 19 mld. dolari.
Revenind la românca Jenny, succesul imens al soţului ei pare să nu-i fi schimbat prea mult viaţa. Jenny apare rareori în public şi atunci la evenimente caritabile, familia Paulson fiind foarte activă în acest domeniu. Cei doi fac donaţii anuale de peste 25 mil. dolari, în special către Universitatea din New York şi către spitale. În condiţiile în care nu există informaţii oficiale despre un eventual contract prenupţial între Jenny şi John Paulson şi cum averea familiei a fost câştigată după anul 2000, se poate specula că “valoarea” româncei este de peste 7 mld. dolari.
(23.11.2011)
Povestea lui Jenny Paulson este un mister total. În anul 2000 căsătoria sa cu managerul de fonduri de investiţii John Paulson a luat prin surprindere pe toată lumea. Paulson, ca orice burlac de la Wall Street, era cunoscut pentru pasiunea sa pentru foto-modele şi petreceri mondene. Iar strategia sa, fără extravaganţe, părea să-l facă unul dintre cei mai de succes “cuceritori” ai Americii. Şi totuşi, pe atunci milionarul Paulson în vârstă de 44 de ani, s-a săturat de viaţa de playboy şi s-a căsătorit cu asistenta sa de origine română, Jenny. Cei doi au acum doi copii şi locuiesc în Upper East Side în New York şi mai au o locuinţe în Southampton (NY) şi Aspen, Colorado.
Căsătoria cu Jenny s-a dovedit a fi excepţională şi pentru cariera lui Paulson. Dacă în 2000 avea o avere de circa 100 mil. dolari, iar fondul său Paulson & Co administra circa 2 mld. dolari din banii investitorilor, în mai puţin de 10 ani, John a intrat în panteonul greilor Wall Street-ului, alături de legende ca Warren Buffett sau George Soroş. Soţul româncei a dat lovitura odată cu criza imobiliară din 2008, pariind masiv pe colapsul pieţei imobiliare. Astfel în 2007, Paulson&Co a obţinut un profit net de 15 mld. dolari, din care 4 mld. dolari au fost câştigurile personale ale lui John. Investitorul a repetat isprava şi anul următor obţinând un profit total de 5 mld. dolari, din care 2 mld. partea sa. Deşi de atunci afacerile i s-au mai “răcit”, Paulson este acum unul dintre marii investitori în aur, el este cotat cu o avere de 15,5 mld. dolari, fiind al 39-lea cel mai bogat om al lumii, după ce în 2009 atinsese un vârf de 19 mld. dolari.
Revenind la românca Jenny, succesul imens al soţului ei pare să nu-i fi schimbat prea mult viaţa. Jenny apare rareori în public şi atunci la evenimente caritabile, familia Paulson fiind foarte activă în acest domeniu. Cei doi fac donaţii anuale de peste 25 mil. dolari, în special către Universitatea din New York şi către spitale. În condiţiile în care nu există informaţii oficiale despre un eventual contract prenupţial între Jenny şi John Paulson şi cum averea familiei a fost câştigată după anul 2000, se poate specula că “valoarea” româncei este de peste 7 mld. dolari.
(23.11.2011)
MAIDANEZII POT FI EUTANASIATI
Camera Deputaţilor a adoptat, astazi, după mai multe săptămâni de amânări, cu 168 de voturi "pentru", 111 voturi "împotrivă" şi 14 abţineri, Legea privind câinii comunitari. Viceliderul grupului PSD Aura Vasile a propus şi de această dată retrimiterea proiectului la comisie, însă propunerea a fost respinsă prin vot de către plen. Camera Deputaţilor este forul decizional în privinţa acestui act normativ.
Proiectul privind gestionarea câinilor fără stăpân, adoptat de deputaţi, prevede că eutanasierea câinilor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi "cipaţi".
Potrivit prevederilor adoptate de deputaţi, consiliile locale vor avea obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân şi vor trebui să amenajeze şi să suplimenteze din fonduri proprii în funcţie de necesităţi adăposturile publice pentru câini.
Câinii vor fi ţinuţi în adăposturile înfiinţate de consilii timp de 30 de zile, cu excepţia celor revendicaţi de proprietari.
În situaţia în care după expirarea termenului de cazare câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau se poate găsi o soluţie combinată, conform hotărârii consiliilor locale, respectiv ale CGMB, după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective, se precizeză în proiect.
Proprietarul va suporta contravaloarea cheltuielilor de întreţinere în cuantumul stabilit prin hotărâre de consiliul local.
În cazul câinilor nerevendicaţi, se prevede posibilitatea adoptării acestora în termen de şapte zile de către persoane fizice, juridice sau de centrele de adopţie înfiinţate de organizaţiile şi fundaţiile pentru protecţia animalelor.
Adoptarea câinilor din adăposturi trebuie să se facă în anumite condiţii, cum ar fi prezentarea dovezii spaţiului cu condiţii corespunzătoare de creştere şi adăpostire, a resurselor materiale necesare pentru întreţinere, a acordului asociaţiei de proprietari sau vecinilor în cazul adoptării a mai mult de doi câini, precum şi achitarea unei taxe stabilită de consiliul local, înregistrarea imediat după adopţie a câinelui în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân.
Proprietarii vor avea obligaţia identificării câinilor prin microcipare sau alt mijloc.
Câinii cu vârsta de până la cinci luni vor rămâne în adăposturi până la revendicare sau adopţie, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 12 luni.
Proiectul de lege mai prevede că, după examinarea de către medicul veterinar, câinii fără stăpân grav bolnavi, incurabili, irecuperabili sau agresivi şi cărora nu le pot fi identificaţi aparţinătorii se eutanasiază în termen de trei zile lucrătoare.
Revendicarea, adoptarea şi returnarea câinilor în teritoriu se vor putea face numai după ce aceştia au fost consultaţi de medicul veterinar de liberă practică, deparazitaţi, vaccinaţi antirabic, sterilizaţi şi identificaţi prin microcipare sau alt mijloc de identificare stabilit de Autoritatea Naţională Sanitară, Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Aproximativ o sută de persoane reprezentând organizaţii de protecţie a animalelor au stat la lojele destinate invitaţilor, cei mai mulţi fiind coordonaţi de Marius Marinescu. Mai multe persoane care au asistat la votul final din Camera Deputaţilor au izbucnit în plâns în momentul în care legea a fost adoptată şi au strigat: "Ucigaşilor!" sau "Ruşine să vă fie!".
(22.11.2011)
Proiectul privind gestionarea câinilor fără stăpân, adoptat de deputaţi, prevede că eutanasierea câinilor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi "cipaţi".
Potrivit prevederilor adoptate de deputaţi, consiliile locale vor avea obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân şi vor trebui să amenajeze şi să suplimenteze din fonduri proprii în funcţie de necesităţi adăposturile publice pentru câini.
Câinii vor fi ţinuţi în adăposturile înfiinţate de consilii timp de 30 de zile, cu excepţia celor revendicaţi de proprietari.
În situaţia în care după expirarea termenului de cazare câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau se poate găsi o soluţie combinată, conform hotărârii consiliilor locale, respectiv ale CGMB, după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective, se precizeză în proiect.
Proprietarul va suporta contravaloarea cheltuielilor de întreţinere în cuantumul stabilit prin hotărâre de consiliul local.
În cazul câinilor nerevendicaţi, se prevede posibilitatea adoptării acestora în termen de şapte zile de către persoane fizice, juridice sau de centrele de adopţie înfiinţate de organizaţiile şi fundaţiile pentru protecţia animalelor.
Adoptarea câinilor din adăposturi trebuie să se facă în anumite condiţii, cum ar fi prezentarea dovezii spaţiului cu condiţii corespunzătoare de creştere şi adăpostire, a resurselor materiale necesare pentru întreţinere, a acordului asociaţiei de proprietari sau vecinilor în cazul adoptării a mai mult de doi câini, precum şi achitarea unei taxe stabilită de consiliul local, înregistrarea imediat după adopţie a câinelui în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân.
Proprietarii vor avea obligaţia identificării câinilor prin microcipare sau alt mijloc.
Câinii cu vârsta de până la cinci luni vor rămâne în adăposturi până la revendicare sau adopţie, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 12 luni.
Proiectul de lege mai prevede că, după examinarea de către medicul veterinar, câinii fără stăpân grav bolnavi, incurabili, irecuperabili sau agresivi şi cărora nu le pot fi identificaţi aparţinătorii se eutanasiază în termen de trei zile lucrătoare.
Revendicarea, adoptarea şi returnarea câinilor în teritoriu se vor putea face numai după ce aceştia au fost consultaţi de medicul veterinar de liberă practică, deparazitaţi, vaccinaţi antirabic, sterilizaţi şi identificaţi prin microcipare sau alt mijloc de identificare stabilit de Autoritatea Naţională Sanitară, Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Aproximativ o sută de persoane reprezentând organizaţii de protecţie a animalelor au stat la lojele destinate invitaţilor, cei mai mulţi fiind coordonaţi de Marius Marinescu. Mai multe persoane care au asistat la votul final din Camera Deputaţilor au izbucnit în plâns în momentul în care legea a fost adoptată şi au strigat: "Ucigaşilor!" sau "Ruşine să vă fie!".
(22.11.2011)
OAMENI STRAZII DIN UNGARIA, "BIDOANE" PENTRU MAFIA PETROLULUI ROMANESC
Grupările de criminalitate organizată au identificat metode din ce în ce mai ingenioase pentru a crea aparenţa de legalitate pentru operaţiunile de tip mafiot cu produse petroliere. Ultima găselniţă este şi cea mai spectaculoasă - se folosesc, în circuitul infracţional, firme străine "fantomă", conduse de oameni ai străzii. În urmă cu mai puţin de 6 luni, procurorii DNA au cerut instanţei arestarea unor cunoscute personaje din lumea afacerilor "gri", Racz Peter Attila şi fraţii Ion şi Stelian Livadariu, acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat care a fraudat bugetul, prin SC Texas Grup Oyl Slobozia, cu circa 20 de milioane de euro. Grupul s-a folosit de firme "fantomă", înfiinţate pe numele "oamenilor străzii" din afara graniţelor, pentru a se crea aparenţa de legalitate a tranzacţiilor mafiote cu produse petroliere, miza fiind încasarea frauduloasă a accizelor cuvenite bugetului de stat.
Fraudă de 20 milioane de euro
Afacerea a pornit cu obţinerea unei autorizaţii de antrepozit fiscal de producţie pentru SC Texas Grup Oyl SRL. Această autorizaţie permite achiziţionarea de motorină sau de benzină, de pildă, fără a se plăti acciza, până când motorina, benzina sau un alt produs nu este trimis spre desfacere. Acciza la motorina Euro 5 este de 248 euro/tonă, interesul fiind unul deosebit de mare, când este vorba de cantităţi de zeci de mii de tone. Procurorii DNA au descoperit că gruparea infracţională de la Texas Gup Oyl a cumpărat cantităţi impresionante de motorină euro 5, fără a plăti accizele, mulţumită autorizaţiei de antrepozit fiscal. De aici, motorina Euro 5 a plecat către benzinării din judeţele Botoşani, Sibiu şi Brăila. Furnizorul de pe documente nu a fost Texas Grup Oyl, ci patru firme "fantomă". Astfel că automobiliştii au plătit la pompă acciza şi TVA aferent, dar banii nu au ajuns la buget, ci în buzunarele mafiei.
Păcură fictivă de la firmele "fomiştilor" unguri
Din operaţiunea de mai sus, Texas Grup Oyl a câştigat cisterne de bani, e adevărat, dar trebuia să justifice ce anume a făcut cu motorina. Aşa că gruparea infracţională, coordonată de personaje cunoscute din lumea afacerilor gri, Racz Peter Attila şi fraţii Ion şi Stelian Livadariu au inventat produsul "Petrotex", pe care apuneau că îl fabrică la sediul din Slobozia, printr-un amestec de motorină Euro 5 cu păcură neconformă (reziduuri petroliere). Spre deosebire de motorină, achiziţiile de păcură au fost făcute fictiv, numai în acte. "Furnizorii" au fost două firme "fantomă", Ecobatal SRL din Constanţa şi Zlatan Oyl Eood din Bulgaria, puse pe numele unor oameni ai străzii din Ungaria.Unicii acţionari şi administratori ai celor două firme sunt doi cetăţeni maghiari, Dobi Lajos şi Sabados Zoltan, a căror misiune a fost să înfiinţeze firmele şi apoi să-şi ia tălpăşiţa, asta în cazul în care s-au prezentat cu adevărat în persoană la înfiinţarea firmelor. Lajos a declarat sediul Ecobatal pe strada Tudor Vladimirescu din Constanţa la o adresă care nu a putut fi identificată de poliţişti. Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Bihor au stabilit că Lajos este un om al străzii din Debrecen, Ungaria. Celălalt, Sabados, a declarat, la rândul lui, o adresă din Bulgaria, dar nu a locuit niciodată acolo. Mai mult, autorităţile bulgare au comunicat că Zlatan Oyl a fost doar înregistrată în Bulgaria, dar că a fost doar înregistrată la un cabinet de avocatură, şi nu a făcut nicio operaţiune de comerţ cu Texas Grup Oyl. Export închipuit către SRL-urile vagabonzilor din DebrecenTexas Grup a mers însă mai departe şi a "fabricat", în acte, de 20 de ori mai mult "Petrotex" decât ar fi fost capabilă instalaţia lor să producă. Apoi Attila şi subordonaţii săi au conceput un plan care să simuleze că se exportă Petrotex, în timp ce motorina era vândută "bine-mersi" în bezinării. Oamenii din gruparea coordonată de Racz au întocmit toate documentele necesare creării aparenţei livrării produsului finit (facturi fiscale, etc.) către beneficiari din Ungaria - Wrestling Kft, Bulgaria - East Invest 2009 Eood şi din România - SC Boltimpex Kereskedelmi SRL, toate, la rândul lor, societăţi comerciale de tip "fantomă".Despre Wrestling Kft– Ungaria s-a stabilit că este administrată de cetăţeanul maghiar Istvan Szucz. În urma comisiei rogatorii internaţionale efectuate, autorităţile maghiare nu au reuşit să-l identifice şi, implicit, să-l audieze pe Istvan, la adresa din Debrecen fiind găsită mama acestuia.Ea a declarat că fiul său nu locuieşte la adresă, nu păstrează legătura cu el şi nu are informaţii cu privire la locul în care se află. Verificările efectuate au stabilit până la urmă adresa de reşedinţă temporară a lui Istvan Szucz - Debrecen, calea Dobozi, nr. 2/D, adică adresa centrului de ajutorare a persoanelor fără adăpost din Debrecen. Nici aici nu au putut obţine informaţii cu privire la persoana căutată. Autorităţile ungare au procedat, în schimb, la audierea în calitate de martor a Zsuszannei Csorja, administratorul Trans-Road Kft – Ungaria, firma care figura în acte că ar fi transportat "Petrotex" de la Slobozia către beneficiarul Wrestling Kft– Ungaria. Aceasta a spus că firma sa nu transportă derivate din ţiţei şi nici nu deţine mijloacele necesare pentru aceasta. Ea a ami spus că nu a efectuat transporturi de combustibil lichid dinspre SC Texas Grup OylSRL către Wrestling Kft– Ungaria, precum şi că firma sa nu are şi nici nu avut relaţii comerciale cu România.
Firme fantomă şi în Bulgaria
Firma East Invest 2009 Eood din Bulgaria s-a dovedit tot una "fantomă", autorităţile bulgare comunicând că aceasta a fost doar înfiinţată în Bulgaria, fără a avea nicio activitate de comerţ, nici cu firma românească SC Texas Grup Oyl SRL, nici cu alte firme. Administrator al acestei societăţi figurează ungurul Diomotor Zoltan, care ar fi intrat pe teritoriul Bulgariei doar pentru a-şi înfiinţa firma prin intermediul unei avocate.SC Boltimpex Kereskedelmi SRL a fost înregistrată la Registrul Comerţului din Satu Mare ca având sediul în satul Stâna, dar persoanele care locuiesc la adresă au declarat că nu au auzit niciodată de firmă sau de administratorul acesteia. Unic asociat şi administrator al firmei fantomă este cetăţeanul maghiar Radocz Sandor, domiciliat tot în Debrecen, Ungaria. "Pentru a ascunde cât mai bine activitatea infracţională desfăşurată, inculpaţii au mers până într-acolo încât au achitat către bugetul de stat acciza aferentă vânzărilor fictive de «Petrotex», în cuantum de 14 euro/tonă", au consemnat judecătorii. Aveau şi de unde să plătească acciza de 14 euro/tona de produs fictiv, cât timp nu plăteau acciza la motorină de 248 euro/tonă
Şefii in libertate, executanţii fac naveta
Potrivit procurorilor, cei care au conceput planul au fost Racz Attila şi fraţii Livadariu Ion şi Stelian, cei care au operaţionalizat ,,afacerea" fiind Dumitru Costache, Costel Iordache şi Tudor Bodeanu. Primii au creat grupul infracţional şi i-ar fi instigat pe ceilalţi să săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală, creând un prejudiciu de aproximativ 20 de milioane de euro în perioada în perioada august 2009 – august 2010. Banii obţinuţi au fost scoşi din bancă tot prin intermediul unor firme fantomă, justificând achiziţia de cereale sau fier vechi, sau în numele unor persoane fizice care, audiate fiind, au declarat că nu au nicio legătură cu aceste tranzacţii, sau prin bancomatele unor unităţi bancare. Peter-Attila Racz, Dumitru Costache şi Stelian Livadariu au fost arestaţi preventiv pe 26 iulie 2011, mandatul fiind prelungit pe 19 august. Executanţii Tudor Bodeanu şi Costel Iordache au fost şi ei arestaţi şi eliberaţi ulterior, cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Încercări de obstrucţionare a JustiţieiDupă ce au fost puşi în libertate, Bodeanu şi Iordache s-au întâlnit cu şefii lor din grupul infracţional organizat, "cărora permanent le-au cerut bani pentru a nu face declaraţii cu privire la participarea lor la săvârşirea infracţiunii", consemnează judecătorii. Drept pentru care au fost arestaţi din nou şi iarăşi eliberaţi, de către Tribunalul Bucureşti, sentinţă care i-a nemulţumit profund pe anchetatori, în contextul de mai sus. Curtea de Apel a rejudecat în fond, a casat parţial sentinţa dată de judecătorul Antoanela Costache şi a dispus continuarea cercetării în stare de arest. Capii reţelei, Racz, Livadariu şi Costache sunt judecaţi însă în libertate din a doua jumătate a lunii septembrie, deşi procurorii au reclamat pericolul social concret ce rezultă prin încercarea de obstrucţionare a actului de justiţie, existând la dosarul de urmărire penală date din care rezultă acest aspect.Mai mult, instanţa a reţinut şi că Racz, Costache şi fraţii Livadariu ar fi construit un circuit similar la Vaslui "existând date că prin trafic de influenţă faţă de persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se încearcă urgentarea autorizării antrepozitului fiscal".
(21.11.2011)
Fraudă de 20 milioane de euro
Afacerea a pornit cu obţinerea unei autorizaţii de antrepozit fiscal de producţie pentru SC Texas Grup Oyl SRL. Această autorizaţie permite achiziţionarea de motorină sau de benzină, de pildă, fără a se plăti acciza, până când motorina, benzina sau un alt produs nu este trimis spre desfacere. Acciza la motorina Euro 5 este de 248 euro/tonă, interesul fiind unul deosebit de mare, când este vorba de cantităţi de zeci de mii de tone. Procurorii DNA au descoperit că gruparea infracţională de la Texas Gup Oyl a cumpărat cantităţi impresionante de motorină euro 5, fără a plăti accizele, mulţumită autorizaţiei de antrepozit fiscal. De aici, motorina Euro 5 a plecat către benzinării din judeţele Botoşani, Sibiu şi Brăila. Furnizorul de pe documente nu a fost Texas Grup Oyl, ci patru firme "fantomă". Astfel că automobiliştii au plătit la pompă acciza şi TVA aferent, dar banii nu au ajuns la buget, ci în buzunarele mafiei.
Păcură fictivă de la firmele "fomiştilor" unguri
Din operaţiunea de mai sus, Texas Grup Oyl a câştigat cisterne de bani, e adevărat, dar trebuia să justifice ce anume a făcut cu motorina. Aşa că gruparea infracţională, coordonată de personaje cunoscute din lumea afacerilor gri, Racz Peter Attila şi fraţii Ion şi Stelian Livadariu au inventat produsul "Petrotex", pe care apuneau că îl fabrică la sediul din Slobozia, printr-un amestec de motorină Euro 5 cu păcură neconformă (reziduuri petroliere). Spre deosebire de motorină, achiziţiile de păcură au fost făcute fictiv, numai în acte. "Furnizorii" au fost două firme "fantomă", Ecobatal SRL din Constanţa şi Zlatan Oyl Eood din Bulgaria, puse pe numele unor oameni ai străzii din Ungaria.Unicii acţionari şi administratori ai celor două firme sunt doi cetăţeni maghiari, Dobi Lajos şi Sabados Zoltan, a căror misiune a fost să înfiinţeze firmele şi apoi să-şi ia tălpăşiţa, asta în cazul în care s-au prezentat cu adevărat în persoană la înfiinţarea firmelor. Lajos a declarat sediul Ecobatal pe strada Tudor Vladimirescu din Constanţa la o adresă care nu a putut fi identificată de poliţişti. Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Bihor au stabilit că Lajos este un om al străzii din Debrecen, Ungaria. Celălalt, Sabados, a declarat, la rândul lui, o adresă din Bulgaria, dar nu a locuit niciodată acolo. Mai mult, autorităţile bulgare au comunicat că Zlatan Oyl a fost doar înregistrată în Bulgaria, dar că a fost doar înregistrată la un cabinet de avocatură, şi nu a făcut nicio operaţiune de comerţ cu Texas Grup Oyl. Export închipuit către SRL-urile vagabonzilor din DebrecenTexas Grup a mers însă mai departe şi a "fabricat", în acte, de 20 de ori mai mult "Petrotex" decât ar fi fost capabilă instalaţia lor să producă. Apoi Attila şi subordonaţii săi au conceput un plan care să simuleze că se exportă Petrotex, în timp ce motorina era vândută "bine-mersi" în bezinării. Oamenii din gruparea coordonată de Racz au întocmit toate documentele necesare creării aparenţei livrării produsului finit (facturi fiscale, etc.) către beneficiari din Ungaria - Wrestling Kft, Bulgaria - East Invest 2009 Eood şi din România - SC Boltimpex Kereskedelmi SRL, toate, la rândul lor, societăţi comerciale de tip "fantomă".Despre Wrestling Kft– Ungaria s-a stabilit că este administrată de cetăţeanul maghiar Istvan Szucz. În urma comisiei rogatorii internaţionale efectuate, autorităţile maghiare nu au reuşit să-l identifice şi, implicit, să-l audieze pe Istvan, la adresa din Debrecen fiind găsită mama acestuia.Ea a declarat că fiul său nu locuieşte la adresă, nu păstrează legătura cu el şi nu are informaţii cu privire la locul în care se află. Verificările efectuate au stabilit până la urmă adresa de reşedinţă temporară a lui Istvan Szucz - Debrecen, calea Dobozi, nr. 2/D, adică adresa centrului de ajutorare a persoanelor fără adăpost din Debrecen. Nici aici nu au putut obţine informaţii cu privire la persoana căutată. Autorităţile ungare au procedat, în schimb, la audierea în calitate de martor a Zsuszannei Csorja, administratorul Trans-Road Kft – Ungaria, firma care figura în acte că ar fi transportat "Petrotex" de la Slobozia către beneficiarul Wrestling Kft– Ungaria. Aceasta a spus că firma sa nu transportă derivate din ţiţei şi nici nu deţine mijloacele necesare pentru aceasta. Ea a ami spus că nu a efectuat transporturi de combustibil lichid dinspre SC Texas Grup OylSRL către Wrestling Kft– Ungaria, precum şi că firma sa nu are şi nici nu avut relaţii comerciale cu România.
Firme fantomă şi în Bulgaria
Firma East Invest 2009 Eood din Bulgaria s-a dovedit tot una "fantomă", autorităţile bulgare comunicând că aceasta a fost doar înfiinţată în Bulgaria, fără a avea nicio activitate de comerţ, nici cu firma românească SC Texas Grup Oyl SRL, nici cu alte firme. Administrator al acestei societăţi figurează ungurul Diomotor Zoltan, care ar fi intrat pe teritoriul Bulgariei doar pentru a-şi înfiinţa firma prin intermediul unei avocate.SC Boltimpex Kereskedelmi SRL a fost înregistrată la Registrul Comerţului din Satu Mare ca având sediul în satul Stâna, dar persoanele care locuiesc la adresă au declarat că nu au auzit niciodată de firmă sau de administratorul acesteia. Unic asociat şi administrator al firmei fantomă este cetăţeanul maghiar Radocz Sandor, domiciliat tot în Debrecen, Ungaria. "Pentru a ascunde cât mai bine activitatea infracţională desfăşurată, inculpaţii au mers până într-acolo încât au achitat către bugetul de stat acciza aferentă vânzărilor fictive de «Petrotex», în cuantum de 14 euro/tonă", au consemnat judecătorii. Aveau şi de unde să plătească acciza de 14 euro/tona de produs fictiv, cât timp nu plăteau acciza la motorină de 248 euro/tonă
Şefii in libertate, executanţii fac naveta
Potrivit procurorilor, cei care au conceput planul au fost Racz Attila şi fraţii Livadariu Ion şi Stelian, cei care au operaţionalizat ,,afacerea" fiind Dumitru Costache, Costel Iordache şi Tudor Bodeanu. Primii au creat grupul infracţional şi i-ar fi instigat pe ceilalţi să săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală, creând un prejudiciu de aproximativ 20 de milioane de euro în perioada în perioada august 2009 – august 2010. Banii obţinuţi au fost scoşi din bancă tot prin intermediul unor firme fantomă, justificând achiziţia de cereale sau fier vechi, sau în numele unor persoane fizice care, audiate fiind, au declarat că nu au nicio legătură cu aceste tranzacţii, sau prin bancomatele unor unităţi bancare. Peter-Attila Racz, Dumitru Costache şi Stelian Livadariu au fost arestaţi preventiv pe 26 iulie 2011, mandatul fiind prelungit pe 19 august. Executanţii Tudor Bodeanu şi Costel Iordache au fost şi ei arestaţi şi eliberaţi ulterior, cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Încercări de obstrucţionare a JustiţieiDupă ce au fost puşi în libertate, Bodeanu şi Iordache s-au întâlnit cu şefii lor din grupul infracţional organizat, "cărora permanent le-au cerut bani pentru a nu face declaraţii cu privire la participarea lor la săvârşirea infracţiunii", consemnează judecătorii. Drept pentru care au fost arestaţi din nou şi iarăşi eliberaţi, de către Tribunalul Bucureşti, sentinţă care i-a nemulţumit profund pe anchetatori, în contextul de mai sus. Curtea de Apel a rejudecat în fond, a casat parţial sentinţa dată de judecătorul Antoanela Costache şi a dispus continuarea cercetării în stare de arest. Capii reţelei, Racz, Livadariu şi Costache sunt judecaţi însă în libertate din a doua jumătate a lunii septembrie, deşi procurorii au reclamat pericolul social concret ce rezultă prin încercarea de obstrucţionare a actului de justiţie, existând la dosarul de urmărire penală date din care rezultă acest aspect.Mai mult, instanţa a reţinut şi că Racz, Costache şi fraţii Livadariu ar fi construit un circuit similar la Vaslui "existând date că prin trafic de influenţă faţă de persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se încearcă urgentarea autorizării antrepozitului fiscal".
(21.11.2011)
PREFEFECTUL SI PRIMARUL BRASOVULUI, CERCETATI
DE D.N.A. PENTRU FAPTE DE CORUPTIE
Dupa ce primarul Clujului, Sorin Apostu, a fost arestat pentru fapte de coruptie, acum prefectul Braşovului, Ion Gonţea, şi primarul municipiului de sub Tampa, George Scripcaru, sunt si ei cercetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru corupţie, fapte identificate în cadrul anchetei privindu-l pe fostul şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Ionel Spătaru. Cei doi şi subprefectul Carol Ambrus au fost chemaţi, în 26 octombrie, la DNA, pentru a face declaraţii în dosarul în care fostul şef al OPC era cercetat pentru luare de mită.
În 4 noiembrie, fostul şef al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Braşov Ionel Spătaru a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză că a primit de la administratorul unei firme 70.000 de euro pentru a revoca o decizie de închidere a activităţii unui agent economic. În rechizitoriu, procurorii DNA consemnează faptul că se disjung (separă) fapte ce ar fi fost comise de prefectul şi primarul Braşovului în legătură cu un aviz de funţionare.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Ionel Spătaru, în stare de arest preventiv, pentru luare de mită. În acelaşi dosar va fi judecat şi Alexandru Muşat, pentru complicitate la luare de mită, se arată într-un comunicat de vineri al DNA. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada iulie - octombrie 2011, Ionel Spătaru, în calitate de şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Braşov, a pretins de la administratorul unei societăţi comerciale 300.000 de lei, din care a primit, prin intermediul altor persoane, în mai multe tranşe, suma totală de 70.000 de euro. "Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, să revoce o decizie prin care a fost închisă activitatea unui agent economic pe o perioadă de cinci luni", notează procurorii DNA în documentul citat.
Alexandru Muşat este acuzat de procurori că l-a ajutat pe Ionel Spătaru să primească 60.000 de euro din cei 70.000 de euro luaţi în total.
În 12 octombrie, Ionel Spătaru a fost prins în flagrant delict după ce a primit de la administratorul firmei, denunţător în această cauză, 60.000 de euro, în două tranşe. El a fost reţinut de procurori, iar în 13 octombrie Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 29 de zile.
Surse judiciare declarau că doi ofiţeri ai SRI Braşov - Alexandru Muşat şi Bogdan Breja, care nu se aflau sub acoperire, au intermediat primirea banilor. Purtătorul de cuvânt al SRI Bucureşti, Sorin Sava, a confirmat atunci implicarea celor doi ofiţeri SRI şi a spus că aceştia au fost trecuţi în rezervă. "Este adevărat. Ce pot să spun este că Serviciul Român de Informaţii ştia despre acest lucru şi a colaborat cu cei de la DNA, cărora le-a acordat sprijin de natură informaţională şi tehnică în toate etapele de documentare", declara Sorin Sava.
În acest dosar au fost audiaţi ca martori primarul Braşovului, George Scripcaru (PDL), prefectul şi subprefectul judeţul Braşov, Ion Gonţea şi Carol Ambrus.
Ionel Spătaru a fost înlocuit în funcţia de şef al CJPC Braşov de Dorin Iob, juristul instituţiei, care va asigura interimatul până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de comisar-şef.
Primarul Scripcaru spune că nu ştie nimic
Scripcaru zice ca nu stie nimic despre o anchetă a DNA în care ar fi cercetaţi pentru abuz în serviciu şi complicitare la luare de mită în dosarul în care este cercetat şi fostul şef al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Braşov. "Nu cunosc. Nu ştiu nimic despre asta. Nu am fost anunţat despre nimic. Am fost la DNA doar când am fost chemat să dau declaraţii. Nu ştiu de unde apar eu în povestea asta, trebuie să clarificăm aceste aspecte", a deeclarat primarul George Scripcaru, preşedinte al organizaţiei judeţene Braşov a PDL şi vicepreşedinte al PDL la nivel naţional.
Prefectul Ion Gonţea: "Lăsa-ţi-mă în pace. Nu ştiu nimic. Nu mă mai chinuiţi"
"Lăsa-ţi-mă în pace. Nu ştiu nimic. Nu mă mai chinuiţi. Am fost la DNA doar atunci când am fost chemat şi mi s-au pus întrebări. Am răspuns atunci că nu am nicio legătură cu cazul respectiv. Altceva ce să vă mai zic? Am crezul că s-au lămurit lucrurile atunci. Nu ştiu ce mai vor procurorii să scoată", a spus Gonţea.
(18.11.2011)
În 4 noiembrie, fostul şef al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Braşov Ionel Spătaru a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză că a primit de la administratorul unei firme 70.000 de euro pentru a revoca o decizie de închidere a activităţii unui agent economic. În rechizitoriu, procurorii DNA consemnează faptul că se disjung (separă) fapte ce ar fi fost comise de prefectul şi primarul Braşovului în legătură cu un aviz de funţionare.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Ionel Spătaru, în stare de arest preventiv, pentru luare de mită. În acelaşi dosar va fi judecat şi Alexandru Muşat, pentru complicitate la luare de mită, se arată într-un comunicat de vineri al DNA. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada iulie - octombrie 2011, Ionel Spătaru, în calitate de şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Braşov, a pretins de la administratorul unei societăţi comerciale 300.000 de lei, din care a primit, prin intermediul altor persoane, în mai multe tranşe, suma totală de 70.000 de euro. "Banii au fost pretinşi şi primiţi pentru ca, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, să revoce o decizie prin care a fost închisă activitatea unui agent economic pe o perioadă de cinci luni", notează procurorii DNA în documentul citat.
Alexandru Muşat este acuzat de procurori că l-a ajutat pe Ionel Spătaru să primească 60.000 de euro din cei 70.000 de euro luaţi în total.
În 12 octombrie, Ionel Spătaru a fost prins în flagrant delict după ce a primit de la administratorul firmei, denunţător în această cauză, 60.000 de euro, în două tranşe. El a fost reţinut de procurori, iar în 13 octombrie Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 29 de zile.
Surse judiciare declarau că doi ofiţeri ai SRI Braşov - Alexandru Muşat şi Bogdan Breja, care nu se aflau sub acoperire, au intermediat primirea banilor. Purtătorul de cuvânt al SRI Bucureşti, Sorin Sava, a confirmat atunci implicarea celor doi ofiţeri SRI şi a spus că aceştia au fost trecuţi în rezervă. "Este adevărat. Ce pot să spun este că Serviciul Român de Informaţii ştia despre acest lucru şi a colaborat cu cei de la DNA, cărora le-a acordat sprijin de natură informaţională şi tehnică în toate etapele de documentare", declara Sorin Sava.
În acest dosar au fost audiaţi ca martori primarul Braşovului, George Scripcaru (PDL), prefectul şi subprefectul judeţul Braşov, Ion Gonţea şi Carol Ambrus.
Ionel Spătaru a fost înlocuit în funcţia de şef al CJPC Braşov de Dorin Iob, juristul instituţiei, care va asigura interimatul până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de comisar-şef.
Primarul Scripcaru spune că nu ştie nimic
Scripcaru zice ca nu stie nimic despre o anchetă a DNA în care ar fi cercetaţi pentru abuz în serviciu şi complicitare la luare de mită în dosarul în care este cercetat şi fostul şef al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Braşov. "Nu cunosc. Nu ştiu nimic despre asta. Nu am fost anunţat despre nimic. Am fost la DNA doar când am fost chemat să dau declaraţii. Nu ştiu de unde apar eu în povestea asta, trebuie să clarificăm aceste aspecte", a deeclarat primarul George Scripcaru, preşedinte al organizaţiei judeţene Braşov a PDL şi vicepreşedinte al PDL la nivel naţional.
Prefectul Ion Gonţea: "Lăsa-ţi-mă în pace. Nu ştiu nimic. Nu mă mai chinuiţi"
"Lăsa-ţi-mă în pace. Nu ştiu nimic. Nu mă mai chinuiţi. Am fost la DNA doar atunci când am fost chemat şi mi s-au pus întrebări. Am răspuns atunci că nu am nicio legătură cu cazul respectiv. Altceva ce să vă mai zic? Am crezul că s-au lămurit lucrurile atunci. Nu ştiu ce mai vor procurorii să scoată", a spus Gonţea.
(18.11.2011)
O FIRMA DIN UNGARIA ARE DE LUAT 23 MILIOANE EURO DE LA REALITATEA MEDIA
Raportul de insolventa in cazul Realitatea Media arata ca datoriile totale ale companiei se ridica la 74,2 milioane de lei si ca Bluelink Comunicazione, firma controlata de Vantu pana in primavara, a finantat Realitatea Media cu aproape 50 de milioane de euro in cinci ani. Raportul sustine ca investitiile lui SOV nu au putut fi recuperate din cauza crizei si ca Sebastian Ghita "a preluat abuziv" pe Asesoft contractele de publicitate. Potrivit raportului, dupa intrarea in insolventa a Realitatea Media, Bluelink a devenit cel mai mare creditor (23 de milioane de euro). In prezent, cea mai mare suma, in tabelul creditorilor, apare pe numele unei firme din Ungaria, careia, Elan Schwartzenberg spune ca i-a vandut creantele dupa ce acesta a preluat Bluelink.
Potrivit raportului, investitiile in lansarea de noi produse media si pentru achizitionarea diviziei de print a grupului Catavencu nu au putut fi recuperate, "pragul de rentabiliate mediu (break-even point) estimat in industria media fiind intre 3 si 4 ani, perioada care a coincis cu declinul dramatic al pietei de publicitate din Romania".
In privinta contractului cu Asesoft, raportul arata ca "obiectivul principal de performanta agreat de Parti era acela ca Managerul sa asigure prin strategiile elaborate trecerea Societatii debitoare pe profit", dar "indatorarea continua a societatii a dus la scaderea autonomiei si a stabilitatii financiare, cu implicatii asupra capacitatii de autofinantare, ducand la incapacitatea de plata si, implicit, la starea de insolventa".
In plus, raportul de insolventa arata ca "incepand cu luna mai 2011, SC ASESOFT INTERNATIONAL S.A, profitand de calitatea de manager dobandita in baza contractului mai-sus amintit, prin diverse metode de producere a confuziei in piata, a preluat contractele cu privire la vanzarea spatiului publicitar, in pofida avertismentelor primite din partea societatii". "Nu mai putin important este faptul ca in ultima perioada, SC ASESOFT INTERNATIONAL SA a demarat o serie de actiuni cu efecte profund negative asupra activitatii SC REALITATEA MEDIA SA."
Printre propunerile de reorganizare, mentionate in raportul citat: "Restrangerea activitatii prin renuntarea la unitatile de business neperformante, fie prin a incheia un parteneriat media care sa sustina activitatea acestor produse, fie prin valorificarea acestora sau instrainarea licentei audiovizuale"
Acelasi raport ofera detalii despre achizitiile media ale lui Sorin Ovidiu Vantu, aratand, intre altele, ca participarile la Catavencu SA au fost cumparate de SOV cu aproximativ 17-18 milioane de euro.
Cel mai mare creditor al Realitatea Media, o firma din Ungaria
E-Boutique KFT, figureaza ca cel mai mare creditor al Realitatea Media in tabelul preliminar al creantelor intocmit ca parte a procedurii de insolventa prin care trece aceasta companie. Actionarul unic al firmei maghiare este Judit Jones (FOTO), originara din Mures. Ea este webdesigner. Judit Jones este implicata si intr-o alta firma care a realizat designul pentru site-ul magazinului Picioru Gras, detinut de Mihaela Radulescu, fosta sotie a lui Elan Schwarzenberg
Judit Jones a confirmat ca detine E-BOUTIQUE Kft, dar a refuzat sa ofere detalii despre modul in care compania ei a ajuns sa fie cel mai mare creditor al Realitatea Media. "Nu as vrea sa dau interviuri in presa in acest moment. Nu inteleg de ce este atat de mare interes pentru aceasta problema. Oricum este o chestiune proaspata, poate mai incolo am sa explic". Intrebata daca ii cunoste personal pe Sorin Ovidiu Vintu sau Elan Schwartzenberg sau daca a avut vreun contact direct cu cei doi, Judit Jones a declarat ca nu ii cunoaste pe cei doi.
Judit Jones a declarat ca nu este proprietara magazinului online. Pe pagina sa de Facebook scrie ca locuieste in Gyor si lucreaza la Jones Webstúdió ca webdesigner si programator. Printre clientii Jones Webstudio apare si magazinul Picioru Gras, detinut de Mihaela Radulescu, fosta sotie a lui Elan Schwarzenberg. Elan Schwarzenberg sustine ca este actionar majoritar la Realitatea Media, dupa ce a cumparat pachetul majoritar de la Sorin Ovidiu Vintu. De altfel, site-ul ayan.hu este detinut de SC Kinder Magic Store SRL, care detine si Picioru Gras. Ayan este numele copilului Mihaelei Radulescu si Elan Schwarzenberg.
Elan Schwarzenberg spune ca el a vindut creantele la Realitatea Media detinute de Bluelink Comunicazione (pe care o controleaza) catre firma maghiara E-Boutique KFT. El declara spune ca a vindut aceste creante imediat dupa ce Realitatea TV s-a mutat in noul sediu din cladirea Willbrook pentru ca "A fost o ofertă foarte avantajoasă, având în vedere circumstanțele. . Vreau să dau un exemplu în acest fel și celorlalți creditori, că mai bine încasezi astăzi un leu decât să nu mai primești mâine nimic". Schwarzenberg mai spune ca nu are nici o legatura cu firma din Ungaria, sustinind ca a cunoscut-o pe actionara unica prin intermediul unui broker.
Cei mai mari creditori ai Realitatea Media:
SC E-Boutique KFT Ungaria - 99.938.116 lei - 99.938.116 lei (Observatie: Suma de 635.295 lei este prescrisa)
Asesoft International S.A. (firma lui Sebastian Ghita) - 92.897.235,28 lei - 0 lei (Observatie: "A) Solicitarea sumei de 52.990.390.38 lei este nefondata deoarece a operat pactul comisoriu de grad IV cuprins in contractul de management nr. GD1029/24.10.2010 la pct. VIII.2 alin.2; B) In subsidiar, solicitarea sumei alocata cu titlu de finantare debitoarei este prematura avand in vedere prevederile art. IV.1 si V.2 din contractul de management; C) Solicitarea sumei de 52.990.390,38 lei cu titlu de penalitati este inadmisibila avand in vedere cele expuse la punctul A. De altfel, chiar daca admite creanta Asesoft International S.A., aceasta ar intra sub incidenta art.52 din Legea 85/2006")
ANAF - creante garantate - 19.005.639 lei - 19.005.639 lei
ANAF - creante bugetare - 17.040.964 lei - 17.040.964 lei (creanta in litigiu)
Asociatia Salariatilor din SNP Petrom SA "Petrom" - 15.215.445,23 lei - 15.215.445,23 lei - Garantie reala mobiliara - asupra partilor sociale detinute de Monopoly Media
GMG Media Box SA - 11.836.422,73 lei - 11.199.385,73 lei (Nota redactiei: GMG Media Box este detinuta in procent de 99% de PSV Company, fosta Petrom Service)
Marfin Bank - 9.044.848,61 lei - 9.044.848,61 lei
Space Communication LTD - prin KPMG Restructuring SPRL - 6.384.721,7 lei - 6.384.721,7 lei
Centrul National al Cinematografiei - 5.593.633,56 lei - 4.750.593.29 lei
Sindicatul National "Petrom - Energie" - 4.539.252,74 lei - 4.539.252,74 lei
Media Mall SRL - 3.277.792,5 lei - 496.756,5 lei
Cabinet Individual Avocat "Andrei Nicolescu" - 3.240.129,5 lei - 3.240.129,5 lei
UCMR-ADA - 3.140.493,43 lei - 3.140.493,43 lei
CNI Coresi SA - 2.792.607,95 lei - 2.774.231,18 lei
SC MM Acquisition Company Limited (Cipru) prin imputernicit Gabriel Eustafie Faflei - 2.538.000 lei (600.000 euro la cursul BNR din 07.09.2011) - 2.538.000 lei
SC Media Consulta International - prin Mihai Craiu - 2.518.985,57 lei - 11.854,34 lei (Observatie: "compensare conform art. 52 din legea 85/2006")
SC Realitatea Media Together SRL - 1.843.729,2 lei+dobanda legala - 0 lei (Observatie: "Creanta a fost compensata conform art. 52 din Legea 85/2006. Dobanda legala nu a fost calculata de creditoare")
Taxates Consulting Limited Ltd - prin imputernicit Ionescu Laura Cosmina (Cipru) - 1.527.030 lei - 1.527.030 lei
Credidam - 1.512.338,8 lei - 1.512.338,8 lei (creanta in litigiu)
Groupama Asigurari - 1.391.644,17 lei - 1.160,88 lei
SC PSV Trust Security SA - in faliment prin lichidator Consultator Active SPRL - 1.362.765,44 lei - 1.362.765,44 lei
RA-APPS - 1.282.781,70 lei - 1.282.781,70 lei
SES Astra AB Suedia - 1.280.946,06 lei - 1.152.588,60 lei
NBG Leasing IFN SA (fosta Eurial Leasing IFN SA) - 1.159.704,22 lei - 1.159.704,22 lei
Vintu Ionut Codrin - 250.000 euro (1.058.826 lei la cursul BNR din 07.09.2011) - 1.058.826 lei
Associated Press Television News Limited - 1.021.579,70 lei - 1.021.579,70 lei
Interactiv Business SRL - 1.020.020,16 lei+187.285,02 lei penalitati intarziere - 1.207.305,18 lei
Orient Express Media SRL - 1.016.823,56 lei - 1.016.823,56 lei
Accent Travel&Events - 988.063.30 lei - 966.281.25 lei
Illirios Consultants Ltd. Cipru - 963.369 lei la curs BNR (227.746,70 euro)
SC M&C Strategy - 860.433,97 lei - 860.433,97 lei
W.T.V. Television Ltd (Cipru) - 147.816 euro+56.000 euro - 625.261.68 lei/237.176,80 lei
Societatea Nationala de Radiocomunicatii SA - 535.079,95 lei - 535.079,95 lei
Printre creditorii inscrisi cu valori semnificative ale creantelor si creante admise se numara multi alti furnizori din audiovizualul romanesc, agentii de presa, fosti si actuali angajati, alte persoane fizice si juridice. "Catavencii" Cornel Invanciuc, Eugen Istodor, Viorel Motoc, Octavian Mardale, Sorin Vulpe, Ioan Morar, Doru Buscu figureaza cu cate 100.000 de euro (423.000 lei, la cursul BNR), in timp ce Mircea Toma apare cu o creanta de 441.168 lei. Printre persoanele si firmele asociate in ultima vreme cu Realitatea Media, care se numara printre creditori, apar Sorin Freciu si Dragos Nedelcu, dar si fosta companie de web a grupului Realitatea, F5 Webcorp si firmele conduse in prezent de fostul F5 Webcorp, Dragos Stanca.
Ivanciuc Cornel, Istodor Berceanu Eugen, Motoc Mihai-Viorel, Mardale Octavian, Vulpe Sorin, Buscu Doru , Ioan Morar - cate 423.000 lei (100.000 euro, la curs BNR)
Toma Mircea Valentin - 441.168 lei
Freciu Ovidiu-Sorin - 488.056 lei
Adrian Dragos Nedelcu - 414.724,95 lei - (creanta admisa) 268.882,40 lei
Adrian Dragos Nedelcu - 235.000 lei - (creanta admisa) 42.000 lei
F5 Webcorp SRL - 179.825,67 lei
(17.11.2011)
Potrivit raportului, investitiile in lansarea de noi produse media si pentru achizitionarea diviziei de print a grupului Catavencu nu au putut fi recuperate, "pragul de rentabiliate mediu (break-even point) estimat in industria media fiind intre 3 si 4 ani, perioada care a coincis cu declinul dramatic al pietei de publicitate din Romania".
In privinta contractului cu Asesoft, raportul arata ca "obiectivul principal de performanta agreat de Parti era acela ca Managerul sa asigure prin strategiile elaborate trecerea Societatii debitoare pe profit", dar "indatorarea continua a societatii a dus la scaderea autonomiei si a stabilitatii financiare, cu implicatii asupra capacitatii de autofinantare, ducand la incapacitatea de plata si, implicit, la starea de insolventa".
In plus, raportul de insolventa arata ca "incepand cu luna mai 2011, SC ASESOFT INTERNATIONAL S.A, profitand de calitatea de manager dobandita in baza contractului mai-sus amintit, prin diverse metode de producere a confuziei in piata, a preluat contractele cu privire la vanzarea spatiului publicitar, in pofida avertismentelor primite din partea societatii". "Nu mai putin important este faptul ca in ultima perioada, SC ASESOFT INTERNATIONAL SA a demarat o serie de actiuni cu efecte profund negative asupra activitatii SC REALITATEA MEDIA SA."
Printre propunerile de reorganizare, mentionate in raportul citat: "Restrangerea activitatii prin renuntarea la unitatile de business neperformante, fie prin a incheia un parteneriat media care sa sustina activitatea acestor produse, fie prin valorificarea acestora sau instrainarea licentei audiovizuale"
Acelasi raport ofera detalii despre achizitiile media ale lui Sorin Ovidiu Vantu, aratand, intre altele, ca participarile la Catavencu SA au fost cumparate de SOV cu aproximativ 17-18 milioane de euro.
Cel mai mare creditor al Realitatea Media, o firma din Ungaria
E-Boutique KFT, figureaza ca cel mai mare creditor al Realitatea Media in tabelul preliminar al creantelor intocmit ca parte a procedurii de insolventa prin care trece aceasta companie. Actionarul unic al firmei maghiare este Judit Jones (FOTO), originara din Mures. Ea este webdesigner. Judit Jones este implicata si intr-o alta firma care a realizat designul pentru site-ul magazinului Picioru Gras, detinut de Mihaela Radulescu, fosta sotie a lui Elan Schwarzenberg
Judit Jones a confirmat ca detine E-BOUTIQUE Kft, dar a refuzat sa ofere detalii despre modul in care compania ei a ajuns sa fie cel mai mare creditor al Realitatea Media. "Nu as vrea sa dau interviuri in presa in acest moment. Nu inteleg de ce este atat de mare interes pentru aceasta problema. Oricum este o chestiune proaspata, poate mai incolo am sa explic". Intrebata daca ii cunoste personal pe Sorin Ovidiu Vintu sau Elan Schwartzenberg sau daca a avut vreun contact direct cu cei doi, Judit Jones a declarat ca nu ii cunoaste pe cei doi.
Judit Jones a declarat ca nu este proprietara magazinului online. Pe pagina sa de Facebook scrie ca locuieste in Gyor si lucreaza la Jones Webstúdió ca webdesigner si programator. Printre clientii Jones Webstudio apare si magazinul Picioru Gras, detinut de Mihaela Radulescu, fosta sotie a lui Elan Schwarzenberg. Elan Schwarzenberg sustine ca este actionar majoritar la Realitatea Media, dupa ce a cumparat pachetul majoritar de la Sorin Ovidiu Vintu. De altfel, site-ul ayan.hu este detinut de SC Kinder Magic Store SRL, care detine si Picioru Gras. Ayan este numele copilului Mihaelei Radulescu si Elan Schwarzenberg.
Elan Schwarzenberg spune ca el a vindut creantele la Realitatea Media detinute de Bluelink Comunicazione (pe care o controleaza) catre firma maghiara E-Boutique KFT. El declara spune ca a vindut aceste creante imediat dupa ce Realitatea TV s-a mutat in noul sediu din cladirea Willbrook pentru ca "A fost o ofertă foarte avantajoasă, având în vedere circumstanțele. . Vreau să dau un exemplu în acest fel și celorlalți creditori, că mai bine încasezi astăzi un leu decât să nu mai primești mâine nimic". Schwarzenberg mai spune ca nu are nici o legatura cu firma din Ungaria, sustinind ca a cunoscut-o pe actionara unica prin intermediul unui broker.
Cei mai mari creditori ai Realitatea Media:
SC E-Boutique KFT Ungaria - 99.938.116 lei - 99.938.116 lei (Observatie: Suma de 635.295 lei este prescrisa)
Asesoft International S.A. (firma lui Sebastian Ghita) - 92.897.235,28 lei - 0 lei (Observatie: "A) Solicitarea sumei de 52.990.390.38 lei este nefondata deoarece a operat pactul comisoriu de grad IV cuprins in contractul de management nr. GD1029/24.10.2010 la pct. VIII.2 alin.2; B) In subsidiar, solicitarea sumei alocata cu titlu de finantare debitoarei este prematura avand in vedere prevederile art. IV.1 si V.2 din contractul de management; C) Solicitarea sumei de 52.990.390,38 lei cu titlu de penalitati este inadmisibila avand in vedere cele expuse la punctul A. De altfel, chiar daca admite creanta Asesoft International S.A., aceasta ar intra sub incidenta art.52 din Legea 85/2006")
ANAF - creante garantate - 19.005.639 lei - 19.005.639 lei
ANAF - creante bugetare - 17.040.964 lei - 17.040.964 lei (creanta in litigiu)
Asociatia Salariatilor din SNP Petrom SA "Petrom" - 15.215.445,23 lei - 15.215.445,23 lei - Garantie reala mobiliara - asupra partilor sociale detinute de Monopoly Media
GMG Media Box SA - 11.836.422,73 lei - 11.199.385,73 lei (Nota redactiei: GMG Media Box este detinuta in procent de 99% de PSV Company, fosta Petrom Service)
Marfin Bank - 9.044.848,61 lei - 9.044.848,61 lei
Space Communication LTD - prin KPMG Restructuring SPRL - 6.384.721,7 lei - 6.384.721,7 lei
Centrul National al Cinematografiei - 5.593.633,56 lei - 4.750.593.29 lei
Sindicatul National "Petrom - Energie" - 4.539.252,74 lei - 4.539.252,74 lei
Media Mall SRL - 3.277.792,5 lei - 496.756,5 lei
Cabinet Individual Avocat "Andrei Nicolescu" - 3.240.129,5 lei - 3.240.129,5 lei
UCMR-ADA - 3.140.493,43 lei - 3.140.493,43 lei
CNI Coresi SA - 2.792.607,95 lei - 2.774.231,18 lei
SC MM Acquisition Company Limited (Cipru) prin imputernicit Gabriel Eustafie Faflei - 2.538.000 lei (600.000 euro la cursul BNR din 07.09.2011) - 2.538.000 lei
SC Media Consulta International - prin Mihai Craiu - 2.518.985,57 lei - 11.854,34 lei (Observatie: "compensare conform art. 52 din legea 85/2006")
SC Realitatea Media Together SRL - 1.843.729,2 lei+dobanda legala - 0 lei (Observatie: "Creanta a fost compensata conform art. 52 din Legea 85/2006. Dobanda legala nu a fost calculata de creditoare")
Taxates Consulting Limited Ltd - prin imputernicit Ionescu Laura Cosmina (Cipru) - 1.527.030 lei - 1.527.030 lei
Credidam - 1.512.338,8 lei - 1.512.338,8 lei (creanta in litigiu)
Groupama Asigurari - 1.391.644,17 lei - 1.160,88 lei
SC PSV Trust Security SA - in faliment prin lichidator Consultator Active SPRL - 1.362.765,44 lei - 1.362.765,44 lei
RA-APPS - 1.282.781,70 lei - 1.282.781,70 lei
SES Astra AB Suedia - 1.280.946,06 lei - 1.152.588,60 lei
NBG Leasing IFN SA (fosta Eurial Leasing IFN SA) - 1.159.704,22 lei - 1.159.704,22 lei
Vintu Ionut Codrin - 250.000 euro (1.058.826 lei la cursul BNR din 07.09.2011) - 1.058.826 lei
Associated Press Television News Limited - 1.021.579,70 lei - 1.021.579,70 lei
Interactiv Business SRL - 1.020.020,16 lei+187.285,02 lei penalitati intarziere - 1.207.305,18 lei
Orient Express Media SRL - 1.016.823,56 lei - 1.016.823,56 lei
Accent Travel&Events - 988.063.30 lei - 966.281.25 lei
Illirios Consultants Ltd. Cipru - 963.369 lei la curs BNR (227.746,70 euro)
SC M&C Strategy - 860.433,97 lei - 860.433,97 lei
W.T.V. Television Ltd (Cipru) - 147.816 euro+56.000 euro - 625.261.68 lei/237.176,80 lei
Societatea Nationala de Radiocomunicatii SA - 535.079,95 lei - 535.079,95 lei
Printre creditorii inscrisi cu valori semnificative ale creantelor si creante admise se numara multi alti furnizori din audiovizualul romanesc, agentii de presa, fosti si actuali angajati, alte persoane fizice si juridice. "Catavencii" Cornel Invanciuc, Eugen Istodor, Viorel Motoc, Octavian Mardale, Sorin Vulpe, Ioan Morar, Doru Buscu figureaza cu cate 100.000 de euro (423.000 lei, la cursul BNR), in timp ce Mircea Toma apare cu o creanta de 441.168 lei. Printre persoanele si firmele asociate in ultima vreme cu Realitatea Media, care se numara printre creditori, apar Sorin Freciu si Dragos Nedelcu, dar si fosta companie de web a grupului Realitatea, F5 Webcorp si firmele conduse in prezent de fostul F5 Webcorp, Dragos Stanca.
Ivanciuc Cornel, Istodor Berceanu Eugen, Motoc Mihai-Viorel, Mardale Octavian, Vulpe Sorin, Buscu Doru , Ioan Morar - cate 423.000 lei (100.000 euro, la curs BNR)
Toma Mircea Valentin - 441.168 lei
Freciu Ovidiu-Sorin - 488.056 lei
Adrian Dragos Nedelcu - 414.724,95 lei - (creanta admisa) 268.882,40 lei
Adrian Dragos Nedelcu - 235.000 lei - (creanta admisa) 42.000 lei
F5 Webcorp SRL - 179.825,67 lei
(17.11.2011)
ACUZAT PENTRU TREI INFRACTIUNI DE RAPIRE,
PEDELISTUL DOM' COSTEL A FOST ACHITAT
DE INALTA CURTE DE JUSTITIE
Acuzat de trei infracţiuni de răpire, Costel Iancu – demnitarul interlop din PDL a fost judecat "cu celeritate", trei instanţe româneşti achitându-l, pe rând, până când decizia a rămas definitivă şi irevocabilă, în doar doi ani şi jumătate. Dom’ Costel a fost achitat, ieri, definitiv şi irevocabil, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma unui proces pe parcursul căruia mai mulţi magistraţi din complet s-au pensionat, iar recuzarea Soficăi Dumitraşcu, cea care l-a eliberat pe Omar Hayssam, a fost respinsă. Asta în pofida cererilor de recuzare depuse de ultima victimă. Aceasta declară că îşi va căuta dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). In februarie 2009, când Costel Iancu a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, el era urmărit penal, de către DIICOT, pentru comandarea a trei răpiri.
Alături de Iancu au fost achitaţi şi complicii săi în instrumentarea celor trei răpiri: Marian Sandu, zis Fibră (n.n. - cercetat si pentru proxenetism alături Ion Clămparu), Laurenţiu Gheorghe Capotescu, zis Pătatu’, Lucian, Geromin Victor şi Robert Ştefăniţă Bâltac, tată şi fii.
“Merg până în pânzele albe, mă duc la CEDO"
Răpit în 2006, cu tot cu soţia sa, Andrei Alexandru susţine că se va adresa CEDO. “M-au chemat, recent, pe mine, la o discuţie, că ar fi mai bine să ne împăcăm, să-mi schimb mărturia, că o să-mi dea o anumită sumă de bani, că ei au, oricum, trecere la o anume doamnă judecătoare. Iniţial n-am crezut, şi le-am zis că dacă tot au trecere, atunci de ce mai vor să ne împăcăm.
Pe parcursul procesului, după cum evoluau lucrurile, am depus cerere de recuzare a doamnei judecător Sofica Dumitraşcu. S-au pensionat din judecători, s-au schimbat din preşedinţi, a rămas tot dânsa şi i-a achitat. Merg până în pânzele albe, mă duc la CEDO, nu e posibil aşa ceva", declară Andrei Alexandru, răpit şi obligat să semneze acte prin care le ceda inculpaţilor o societate comercială.
"Sunt o zdreanţă. Nu faceţi ca mine, am făcut o greşeală cu dom’ Costel!"
In februarie 2009, atunci când Costel Iancu a fost numit director general al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) din cadrul Ministerului Agriculturii, că el era urmărit penal, de către DIICOT, pentru comandarea a trei răpiri. Deşi, iniţial, a negat, Iancu şi-a dat demisia în câteva zile, fiind trimis în judecată în martie 2009.
Prima instanţă care l-a achitat a fost Tribunalul Dolj, judecătorul Stan Prodănescu pensionându-se la puţin timp după această decizie.
A urmat Curtea de Apel Bucureşti, apoi, ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.Cele trei victime au povestit procurorilor cum au fost răpite şi umilite. Mai mult, anchetatorii DIICOT au descoperit la domiciliul lui Costel Iancu şi fotografii cu una dintre victime, dezbrăcată şi înlănţuită, purtând pancarte cu inscripţii gen: "Sunt o zdreanţă. Nu faceţi ca mine, am făcut o greşeală cu dom’ Costel!". Iancu a păstrat fotografiile – au reţinut procurorii – pentru a intimida şi alte persoane care i se opuneau.
Ţinut în lanţuri, dezbrăcat şi în ploaie
Victimele au confirmat în faţa procurorilor, în scris, la ceea ce au fost supuse. Printre mărturiile terifiante se numără cea a lui Constantin Niţu: "Iancu Constantin a început să mă lovească mai ales că făcuse sport de performanţă şi în ciuda staturii sale era foarte puternic. După ce mi-a aplicat multiple lovituri şi m-a lăsat jos, Iancu Constantin a mers la autoturismul său şi a adus mai multe lanţuri şi lacăte cu care m-a legat, atât de gât cât şi de un gard. M-a dezbrăcat în pielea goală şi a adus o bucată de carton pe care m-a obligat să scriu câteva cuvinte cu privire la faptul că aş fi o zdreanţă şi am greşit faţă de el. După ce am fost legat cu lanţul şi dezbrăcat în pielea goală , Iancu Constantin a urinat pe mine, a încercat să mă (…) şi chiar (...). Precizez fapul că eu am fost legat în spatele imobilului în care locuisem, de gardul acelui imobil şi am fost ţinut în lanţ şi în poziţia umilitoare pe care am expus-o anterior o perioadă de mai multe zile, fiind ţinut dezbrăcat, pe timp de ploaie şi vânt, aşa cum era zona montană respectivă.
Pentru a se asigura pe deplin de faptul că eu nu voi avea niciodată curajul să spun ce am păţit de la Iancu Constantin zis Costel şi ulterior am aflat că şi pentru a mă batjocori, Iancu Constantin venea la diverse intervale de timp şi-mi făcea poze în diverse ipostaze. (...) În perioada în care am fost ţinut în acea ipostază i-am spus lui Iancu Constantin să-mi dea drumul însă acesta spunea că a mai procedat astfel şi în ţară, pe raza comunei Gângiova, sat Comoşteni, cu diverse femei, şi ştie el cum să facă ca să nu se fle nimic. (...) Pentru a fi sigur că nu voi spune nimic mi-a spus şi chiar mi-a arătat că are pistol, spunând că mă va împuşca atât pe mine cât şi pe tatăl meu".
"Daţi-vă la o parte că îl impuşc!"
La rându-i, mehedinţeanul Adrian Radu le-a declarat procurorilor: "Cinci-şase bărbaţi solizi, dintre care i-am recunoscut pe unul Pescaru, un fin de al lor pe nume Ion, un nepot pe nume Laurenţiu şi fratele acestuia al cărui nume nu-l cunosc (…) a apărut şi Bîltac Lucian (…) am fost obligat să intru într-un birou situat în incinta hangarului. Bîltac Robert Ştefăniţă şi Bîltac Geromin Victor m-au percheziţionat pe tot corpul (…) mi-au luat telefonul mobil, după care aceştia doi împreună cu tatăl lor Bîltac Lucian au început să-mi reproşeze că din cauza mea au problemele financiare cu banii pe care trebuiau să-i dea la cămătari. Pentru a fi mai convingători, Bîltac Robert Ştefăniţă şi Bîltac Geromin Victor m-au lovit de câteva ori cu pumnii în zona feţei iar primul dintre aceştia a scos şi un pistol de culoare neagră cu care a zis: Daţi-vă la o parte că îl împuşc!".
"Mi-a pus pistolul în gură"
Vâlceanul Alexandru Andrei a cunoscut şi el, pe propria-i piele, stilul de a face "afaceri" al lui Costel Iancu: "Pe centura Craiovei, până să ieşim pe drumul judeţean, am fost blocaţi în trafic de un autoturism marca Wolsvagen Tuareg, iar în apropierea şi în spatele nostru mai erau oprite trei sau patru autoturisme.(…) Am observat coborând din autoturisme între zece şi cincisprezece persoane dintre care i-am recunoscut pe Bîltac Lucian, Bîltac Geromin Victor, Bîltac Robert Ştefăniţă şi Iancu Constantin. Acesta a deschis portiera, m-a apucat de partea stângă a hainelor în care eram îmbrăcat şi mi-a aplicat o lovitură cu pumnul, din câte-mi amintesc în partea stângă a capului. În timpul acestor lovituri, soţia mea a început să ţipe.
Am fost insultat, înjurat şi împins în autoturismul marca Tuareg, la volanul căruia am observat că se afla un bărbat solid căruia i-au spus Leo, iar în dreapta sa se afla un alt bărbat solid, ras în cap şi cu un contur foarte subţire de barbă. În timp ce eram forţat să urc în maşină, un băiat căruia i se spunea Laurenţiu mi-a introdus efectiv pe gât un pistol spunându-mi: "Dacă nu faci ce-ţi spunem noi, asta îţi este soarta! Am încercat să mă opun să urc în autoturism, am fost lovit cu un pistol în cap de băiatul căruia i se spunea Laurenţiu".
(16.11.2011)
Alături de Iancu au fost achitaţi şi complicii săi în instrumentarea celor trei răpiri: Marian Sandu, zis Fibră (n.n. - cercetat si pentru proxenetism alături Ion Clămparu), Laurenţiu Gheorghe Capotescu, zis Pătatu’, Lucian, Geromin Victor şi Robert Ştefăniţă Bâltac, tată şi fii.
“Merg până în pânzele albe, mă duc la CEDO"
Răpit în 2006, cu tot cu soţia sa, Andrei Alexandru susţine că se va adresa CEDO. “M-au chemat, recent, pe mine, la o discuţie, că ar fi mai bine să ne împăcăm, să-mi schimb mărturia, că o să-mi dea o anumită sumă de bani, că ei au, oricum, trecere la o anume doamnă judecătoare. Iniţial n-am crezut, şi le-am zis că dacă tot au trecere, atunci de ce mai vor să ne împăcăm.
Pe parcursul procesului, după cum evoluau lucrurile, am depus cerere de recuzare a doamnei judecător Sofica Dumitraşcu. S-au pensionat din judecători, s-au schimbat din preşedinţi, a rămas tot dânsa şi i-a achitat. Merg până în pânzele albe, mă duc la CEDO, nu e posibil aşa ceva", declară Andrei Alexandru, răpit şi obligat să semneze acte prin care le ceda inculpaţilor o societate comercială.
"Sunt o zdreanţă. Nu faceţi ca mine, am făcut o greşeală cu dom’ Costel!"
In februarie 2009, atunci când Costel Iancu a fost numit director general al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) din cadrul Ministerului Agriculturii, că el era urmărit penal, de către DIICOT, pentru comandarea a trei răpiri. Deşi, iniţial, a negat, Iancu şi-a dat demisia în câteva zile, fiind trimis în judecată în martie 2009.
Prima instanţă care l-a achitat a fost Tribunalul Dolj, judecătorul Stan Prodănescu pensionându-se la puţin timp după această decizie.
A urmat Curtea de Apel Bucureşti, apoi, ieri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.Cele trei victime au povestit procurorilor cum au fost răpite şi umilite. Mai mult, anchetatorii DIICOT au descoperit la domiciliul lui Costel Iancu şi fotografii cu una dintre victime, dezbrăcată şi înlănţuită, purtând pancarte cu inscripţii gen: "Sunt o zdreanţă. Nu faceţi ca mine, am făcut o greşeală cu dom’ Costel!". Iancu a păstrat fotografiile – au reţinut procurorii – pentru a intimida şi alte persoane care i se opuneau.
Ţinut în lanţuri, dezbrăcat şi în ploaie
Victimele au confirmat în faţa procurorilor, în scris, la ceea ce au fost supuse. Printre mărturiile terifiante se numără cea a lui Constantin Niţu: "Iancu Constantin a început să mă lovească mai ales că făcuse sport de performanţă şi în ciuda staturii sale era foarte puternic. După ce mi-a aplicat multiple lovituri şi m-a lăsat jos, Iancu Constantin a mers la autoturismul său şi a adus mai multe lanţuri şi lacăte cu care m-a legat, atât de gât cât şi de un gard. M-a dezbrăcat în pielea goală şi a adus o bucată de carton pe care m-a obligat să scriu câteva cuvinte cu privire la faptul că aş fi o zdreanţă şi am greşit faţă de el. După ce am fost legat cu lanţul şi dezbrăcat în pielea goală , Iancu Constantin a urinat pe mine, a încercat să mă (…) şi chiar (...). Precizez fapul că eu am fost legat în spatele imobilului în care locuisem, de gardul acelui imobil şi am fost ţinut în lanţ şi în poziţia umilitoare pe care am expus-o anterior o perioadă de mai multe zile, fiind ţinut dezbrăcat, pe timp de ploaie şi vânt, aşa cum era zona montană respectivă.
Pentru a se asigura pe deplin de faptul că eu nu voi avea niciodată curajul să spun ce am păţit de la Iancu Constantin zis Costel şi ulterior am aflat că şi pentru a mă batjocori, Iancu Constantin venea la diverse intervale de timp şi-mi făcea poze în diverse ipostaze. (...) În perioada în care am fost ţinut în acea ipostază i-am spus lui Iancu Constantin să-mi dea drumul însă acesta spunea că a mai procedat astfel şi în ţară, pe raza comunei Gângiova, sat Comoşteni, cu diverse femei, şi ştie el cum să facă ca să nu se fle nimic. (...) Pentru a fi sigur că nu voi spune nimic mi-a spus şi chiar mi-a arătat că are pistol, spunând că mă va împuşca atât pe mine cât şi pe tatăl meu".
"Daţi-vă la o parte că îl impuşc!"
La rându-i, mehedinţeanul Adrian Radu le-a declarat procurorilor: "Cinci-şase bărbaţi solizi, dintre care i-am recunoscut pe unul Pescaru, un fin de al lor pe nume Ion, un nepot pe nume Laurenţiu şi fratele acestuia al cărui nume nu-l cunosc (…) a apărut şi Bîltac Lucian (…) am fost obligat să intru într-un birou situat în incinta hangarului. Bîltac Robert Ştefăniţă şi Bîltac Geromin Victor m-au percheziţionat pe tot corpul (…) mi-au luat telefonul mobil, după care aceştia doi împreună cu tatăl lor Bîltac Lucian au început să-mi reproşeze că din cauza mea au problemele financiare cu banii pe care trebuiau să-i dea la cămătari. Pentru a fi mai convingători, Bîltac Robert Ştefăniţă şi Bîltac Geromin Victor m-au lovit de câteva ori cu pumnii în zona feţei iar primul dintre aceştia a scos şi un pistol de culoare neagră cu care a zis: Daţi-vă la o parte că îl împuşc!".
"Mi-a pus pistolul în gură"
Vâlceanul Alexandru Andrei a cunoscut şi el, pe propria-i piele, stilul de a face "afaceri" al lui Costel Iancu: "Pe centura Craiovei, până să ieşim pe drumul judeţean, am fost blocaţi în trafic de un autoturism marca Wolsvagen Tuareg, iar în apropierea şi în spatele nostru mai erau oprite trei sau patru autoturisme.(…) Am observat coborând din autoturisme între zece şi cincisprezece persoane dintre care i-am recunoscut pe Bîltac Lucian, Bîltac Geromin Victor, Bîltac Robert Ştefăniţă şi Iancu Constantin. Acesta a deschis portiera, m-a apucat de partea stângă a hainelor în care eram îmbrăcat şi mi-a aplicat o lovitură cu pumnul, din câte-mi amintesc în partea stângă a capului. În timpul acestor lovituri, soţia mea a început să ţipe.
Am fost insultat, înjurat şi împins în autoturismul marca Tuareg, la volanul căruia am observat că se afla un bărbat solid căruia i-au spus Leo, iar în dreapta sa se afla un alt bărbat solid, ras în cap şi cu un contur foarte subţire de barbă. În timp ce eram forţat să urc în maşină, un băiat căruia i se spunea Laurenţiu mi-a introdus efectiv pe gât un pistol spunându-mi: "Dacă nu faci ce-ţi spunem noi, asta îţi este soarta! Am încercat să mă opun să urc în autoturism, am fost lovit cu un pistol în cap de băiatul căruia i se spunea Laurenţiu".
(16.11.2011)
PROSTITUATELE DIN BOULOGNE SE PLANG
DE "CONCURENTA" ROMANCELOR
Parcul "Bois de Boulogne" din padurea parisiana cu acelasi nume a devenit teatrul unor tensiuni puternice între prostituatele "autohtone-vechi" şi cele venite din România, acuzate că practică preţuri mai mici şi sunt protejate de reţele foarte bine organizate, relatează Le Parisien. "Criza economică nu a ocolit nici Bois de Boulogne", scrie ironic cotidianul francez, adăugând că parcul a devenit în ultimele luni locul de muncă pentru numeroase prostituate din România, mai tinere şi care practică preţuri mai mici decât cele "mai vechi", fiind sprijinite de reţele deosebit de bine organizate.
"Româncele şi bulgăroaicele nu respectă codurile. Este din ce în ce mai greu să munceşti! Clienţii negociază, refuză să plătească preţul cerut, iar fetele din Est contribuie la asta cerând cu 20 sau 30 de euro mai puţin decât noi", reclama o prostituată în vârstă de aproximativ 50 de ani. Asta înseamnă că "veteranele" trebuie să muncească mai multe ore pentru a-şi asigura venitul lunar.
"Nu lucrează singure: sunt supravegheate. Este o întreagă afacere!", afirmă o altă prostituată, care se declară independentă şi agasată de "traficul" de persoane care se desfăşoară sub ochii ei.
Conform jurnalistilor francezi, incă de la primele ore ale după-amiezii, uneori chiar mai devreme, maşini încărcate cu tinere românce se opresc pe una dintre aleile parcului. Acestea ies în grup şi se poziţionează pe alee, având grijă să nu se amestece cu alte prostituate, iar pestii lor sunt întotdeauna în apropiere şi le apără cu ferocitate teritoriul. "Aceste reţele balcanice, apărute în Bois de Boulogne, sunt extrem de bine organizate. Adeseori sunt afaceri de familie. Tinerele sunt constrânse să se prostitueze chiar de părinţi. Toate acestea conduc la tensiuni puternice cu populaţia din parc", sustin oficiali ai politiei din Paris.
(15.11.2011)
"Româncele şi bulgăroaicele nu respectă codurile. Este din ce în ce mai greu să munceşti! Clienţii negociază, refuză să plătească preţul cerut, iar fetele din Est contribuie la asta cerând cu 20 sau 30 de euro mai puţin decât noi", reclama o prostituată în vârstă de aproximativ 50 de ani. Asta înseamnă că "veteranele" trebuie să muncească mai multe ore pentru a-şi asigura venitul lunar.
"Nu lucrează singure: sunt supravegheate. Este o întreagă afacere!", afirmă o altă prostituată, care se declară independentă şi agasată de "traficul" de persoane care se desfăşoară sub ochii ei.
Conform jurnalistilor francezi, incă de la primele ore ale după-amiezii, uneori chiar mai devreme, maşini încărcate cu tinere românce se opresc pe una dintre aleile parcului. Acestea ies în grup şi se poziţionează pe alee, având grijă să nu se amestece cu alte prostituate, iar pestii lor sunt întotdeauna în apropiere şi le apără cu ferocitate teritoriul. "Aceste reţele balcanice, apărute în Bois de Boulogne, sunt extrem de bine organizate. Adeseori sunt afaceri de familie. Tinerele sunt constrânse să se prostitueze chiar de părinţi. Toate acestea conduc la tensiuni puternice cu populaţia din parc", sustin oficiali ai politiei din Paris.
(15.11.2011)
VANTU LANSEAZA AMENINTARI VOALATE DIN BOXA ACUZATILOR
CATRE CEI DESPRE CARE SPUNEA CA AU COMANDAT ARESTAREA SA:
"Dacă mă întorc la închisoare, voi lua legea
în propriile mâini!"
Astazi, Sorin Ovidiu Vîntu află dacă va părăseşte sau nu arestul. Recursul făcut de avocaţii săi se judecă la Curtea de Apel Bucureşti. Magistraţii vor analiza şi recursurile depuse de Liviu Luca şi celelalte opt persoane arestate în dosarul falimentării Petrom Service. Vîntu şi Luca sunt acuzaţi că au falimentat controlat Petromservice, aceasta fiind păgubită cu peste 83 milioane euro. Mai mult, caracatiţa financiară pusă la cale de cei doi ar fi adus statului un prejudiciu de aproape 98 milioane euro. Procurorii motivează propunerea de arestare preventivă prin "valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs" şi prin faptul ca in timp ce era judecat in alte dosare, Vântu ar fi încălcat interdicţiile procurorilor şi ar fi transferat banii din conturi pentru a nu putea fi găsiţi.
Audiat, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, astăzi, la Curtea de Apel Bucureşti, că nu a luat "nici cinci bani de la Petromservice", iar dacă instanţa va decide ca el să rămână în arest şi se va întoarce la închisoare, atunci nu poate decât să ia legea "în propriile mâini", el transmitand astfel un mesaj voalat catre cei despre care a spus ca au comandat arestarea sa: sefii SRI si Traian Basescu.
"Petromservice a fost falimentată de salariaţii ei, sfătuiţi de avocaţii lor să speculeze o neregulă din contractul de muncă şi care au pornit mii de procese împtriva acestei companii. Pentru a se putea apăra, Petromservice a căutat calea legală, dar a fost prea târziu, pentru că drepturile salariale acordate erau mai mari decât capitalul societăţii", a declarat Sorin Ovidiu Vîntu în instanţă.
Totodată, Vîntu a mai spus că procurorii fac o confuzie majoră între modul în care se achiziţionează un pachet mare de acţiuni şi modul de tranzacţionare a pachetelor mici de acţiuni la bursă. El a precizat că în cazul pachetelor mari de acţiuni, persoana interesată discută cu acţionarul majoritar al societăţii care vinde pachetul, iar negocierea nu se poartă direct între persoane fizice, ci prin intermediul unei societăţi angajate de potenţialul cumpărător.
Sorin Ovidiu Vîntu a sancţionat faptul că procurorii nu au întocmit până la acest moment o expertiză contabilă riguroasă în dosar, arătând că "orice amator în pieţe de capital poate spune că una este preţul plătit pentru un pachet important de acţiuni şi alta este situaţia pachetelor minore de pe bursă". "Nu am primit nici cinci bani de la Petromservice, iar faptul că eu sunt consilierul economic al lui Liviu Luca nu este descoperirea vreunui funcţionar de la Parchet, ci reprezintă, mai degrabă, un mod de a glumi dintre mine şi el, glumă făcută dealtfel publică şi într-una dintre declaraţiile mele televizate", le-a mai spus Vîntu magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare, urmând să decidă dacă Vîntu, Liviu Luca şi ceilalţi opt arestaţi preventiv în dosarul Petromservice vor fi eliberaţi sau vor rămâne în continuare în arest.
(14.11.2011)
Audiat, Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, astăzi, la Curtea de Apel Bucureşti, că nu a luat "nici cinci bani de la Petromservice", iar dacă instanţa va decide ca el să rămână în arest şi se va întoarce la închisoare, atunci nu poate decât să ia legea "în propriile mâini", el transmitand astfel un mesaj voalat catre cei despre care a spus ca au comandat arestarea sa: sefii SRI si Traian Basescu.
"Petromservice a fost falimentată de salariaţii ei, sfătuiţi de avocaţii lor să speculeze o neregulă din contractul de muncă şi care au pornit mii de procese împtriva acestei companii. Pentru a se putea apăra, Petromservice a căutat calea legală, dar a fost prea târziu, pentru că drepturile salariale acordate erau mai mari decât capitalul societăţii", a declarat Sorin Ovidiu Vîntu în instanţă.
Totodată, Vîntu a mai spus că procurorii fac o confuzie majoră între modul în care se achiziţionează un pachet mare de acţiuni şi modul de tranzacţionare a pachetelor mici de acţiuni la bursă. El a precizat că în cazul pachetelor mari de acţiuni, persoana interesată discută cu acţionarul majoritar al societăţii care vinde pachetul, iar negocierea nu se poartă direct între persoane fizice, ci prin intermediul unei societăţi angajate de potenţialul cumpărător.
Sorin Ovidiu Vîntu a sancţionat faptul că procurorii nu au întocmit până la acest moment o expertiză contabilă riguroasă în dosar, arătând că "orice amator în pieţe de capital poate spune că una este preţul plătit pentru un pachet important de acţiuni şi alta este situaţia pachetelor minore de pe bursă". "Nu am primit nici cinci bani de la Petromservice, iar faptul că eu sunt consilierul economic al lui Liviu Luca nu este descoperirea vreunui funcţionar de la Parchet, ci reprezintă, mai degrabă, un mod de a glumi dintre mine şi el, glumă făcută dealtfel publică şi într-una dintre declaraţiile mele televizate", le-a mai spus Vîntu magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare, urmând să decidă dacă Vîntu, Liviu Luca şi ceilalţi opt arestaţi preventiv în dosarul Petromservice vor fi eliberaţi sau vor rămâne în continuare în arest.
(14.11.2011)
VOSGANIAN, , VACAROIU, GEOANA, RUSANU, MIRCEA ANDREI, IOAN CHELARU AU TRECUT PRIN PARIS. STRADA PARIS.
POLITICIENII, IN MENAJERIA LUI SOV
Prieteniile politice clădite de SOV se clatină. Încercarea de a impune preşedinţi i-a fost fatală afaceristului arestat pentru a treia oară. Prin anii 1995, Sorin Ovidiu Vîntu a început să devină interesant pentru politicienii vremii. Îmbogăţirea rapidă a acestuia şi renumele de eminenţă cenuşie în afaceri l-au transformat într-un personaj influent. Prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fuga din ţară a Ioanei Maria Vlas, declaraţiile la superlativ ale acesteia despre fostul şef şi câteva rare ieşiri în presă i-au ridicat mingea la fileu celui care, peste ani, avea să se laude că a făcut avere, fără a avea afaceri cu statul, care insa de fiecare data a plătit pagubele create de fostul gestionar din Roman.
GUVERNUL DIN STRADA PARIS
În contextul arestării lui SOV, după devalizarea societăţii Petromservice, devin de actualitate stenogramele de exact acum un an, când acelaşi personaj făcea guverne la telefon, politicienii făcând coadă la locuinţa acestuia de pe strada Paris. În toamna anului 2010, apăreau în presă primele stenograme din dosarul lui Vîntu, acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa. Traian Băsescu era deja la al doilea mandat de preşedinte şi, atât Vîntu, cât şi o serie de politicieni, debusolaţi, se întrebau "Ce-i de făcut?". Lista lor este lungă şi a fost publicată la vremea respectivă de procurori. După arestarea de acum trei zile, câţiva nu s-au dezis nici azi de personajul controversat, alţii susţin că nu au vorbit de ani de zile cu el, chiar dacă, cândva, le-a finanţat campania electorală.
SENATOR PSD IOAN CHELARU
Un politician pomenit de procurori, în urmă cu un an, că ar fi avut discuţii telefonice cu Vîntu este senatorul PSD de Neamţ Ioan Chelaru. El a recunoscut că vorbeşte "o dată la câteva luni" cu afaceristul arestat şi că-i pare rău de ce i se întâmplă în aceste zile. "Îmi pare rău că are asemenea necazuri. În calitate de avocat, l-am reprezentat doar în procesele de divorţ şi partaj. Nu mai ştiu când am vorbit ultima dată, însă ne-am întâlnit de câteva ori la cimitirul din oraş, la mormintele rudelor", a precizat senatorul pentru "Evenimentul zilei". Cei doi provin din acelaşi oraş, Roman, judeţul Neamţ. Un alt personaj extrem de important pentru cariera lui Vîntu a fost Radu Timofte, fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), originar din aceeaşi localitate. Despre relaţia Vîntu - Timofte, Băsescu declara, în urmă cu un an, că Vîntu "nu se mulţumea doar să primească informaţii, care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii în SRI".
SENATOR PNL VARUJAN VOSGANIAN
Şi Varujan Vosganian a avut legături cu SOV. In anul 2000, Vîntu a finanţat Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD), partid condus de actualul senator liberal. El sustine că a vorbit ultima oară cu Vîntu acum foarte mulţi ani, înainte de a fi ministru de Finanţe (aprilie 2007). "În doi ani, cât am fost ministru, şi în cinci, şase în care am condus Comisia de Buget Finanţe nu am avut nicio prietenie în calitate de demnitar. Prietenii din poziţiile de demnitate publică pe care le-am ocupat nu au existat. Celelalte, ce privesc viaţa privată, nu vă privesc", a declarat Vosganian. Sponsorizarea s-a soldat cu un scandal deoarece suma depăşea maximum admis de lege. Curtea de Conturi a demarat un control pentru a stabili provenienţa celor 55.000 de dolari. In presă documentele potrivit cărora SOV şi Nicolae Popa au virat banii în conturile UFD cu puţine luni înainte de prăbuşirea fondului.
SENATOR PNL DAN RADU RUSANU
În ziua scrutinului pentru prezidenţialele din 2009, senatorul liberal Dan Radu Ruşanu îl sună pe Vântu să-l întrebe de rezultatele sondajelor de opinie realizate la ieşirea de la urne. Din discuţie aflăm că Ruşanu se "încălzea" deja pe margine pentru funcţia de ministru al Apărării. În altruismul său, Vîntu a renunţat la ministerul Finanţelor.
SENATOR PSD MIRCEA GEOANA
În seara alegerilor prezidentiale din 2009, SOV fusese contactat şi de Mircea Geoană. "Vreau să fiu primul român care vă adresează urarea de: Felicitări, domnule preşedinte al României!". N-a fost să fie. După aproape doi ani de la data înregistrării, nu ne-am lămurit care mai sunt relaţiile senatorului cu arestatul Vîntu. Demnitarul nu a răspuns apelurilor noastre.
SENATOR PDL MIRCEA ANDREI
Senatorul PDL Mircea Andrei a fost avocatul de casă al tandemului Vîntu - Luca pentru ani buni. Casa de avocatură "Mircea Andrei şi Asociaţii" a avut contracte de asistenţă juridică inclusiv cu Petromservice SA (în prezent PSV Company), pentru devalizarea căreia au fost arestaţi, marţi, Vîntu şi Luca. Mai mult, Mircea Andrei l-a reprezentat în instanţă şi pe cuscrul sindicalistului Liviu Luca, fostul ofiţer SRI Gheorghe Dumitrache, judecat pentru fapte de corupţie. Avocatul a fost, recent, ales preşedinte al Comisiei de Justiţie şi Afaceri Externe din cadrul PDL şi este, din 2008, secretar al Comisiei Juridice a Senatului. El a ajuns în PDL în decembrie 2007, direct pe funcţia de prim-vicepreşedinte al organizaţiei Bucureşti. A revenit în politică în 2007, înscriindu-se în PLD şi dobândind direct funcţia de preşedinte al organizaţiei sector 3. Între 2003 şi 2005 a fost vicepreşedinte al organizaţiei sector 3 a PNL, iar între 1997 şi 2000, membru ApR. Mircea Andrei a fost şi procuror, între 1992 şi 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3.
DEPUTAT PNL RELU FENECHIU
In decembrie 2009 Refenchiu vorbea prieteneste cu SOV despre “frauda de la alegeri”. Acum liberalul nu mai e prieten cu SOV, e “un domn” "Pentru mine, prietenia este sfântă. Şi nu am foarte mulţi prieteni. N-aş putea spune despre Sorin Vîntu că se încadrează în acestă categorie. Este un domn pe care l-am cunoscut la un moment dat, n-am facut vreodată afaceri împreună. E normal să discut, atâta vreme cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să-l declare vinovat", spune deputatul liberal.
NICOLAE VACAROIU – FOST SENATOR PSD, ACTUAL PRESEDINTE CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI
În 2000, Văcăroiu era şef peste senatori şi pe statul de plată al lui SOV În prezent preşedinte al Curţii de Conturi, fostul şef peste Senatul României a avut o perioadă în care a prestat efectiv pentru Vîntu.Văcăroiu a înfiinţat, în 1999, Banca pentru Investiţii şi Dezvoltare (BID), cu bani de la SOV.La finele anului 2000, Vacaroiu, proaspăt ales preşedinte al Senatului, lucra încă pentru SOV (proprietarul BID), semnând acte în calitate de preşedinte al acestei bănci. La vremea respectivă, presa sublinia faptul că numai pentru obţinerea autorizaţiei pentru bancă, Văcăroiu ar fi primit aproximativ 70.000 de dolari. El a avut şi calitatea de acţionar. După alegerile din 2000, demnitarul a fost, timp de două luni, şi al doilea om în stat, şi preşedintele BID. N-am reuşit să aflăm care mai este relaţia cu SOV al celui numit cândva, mai mult în glumă, "Hagi al finanţelor". Banca a fost închisă în 2002, iar SOV a primit o condamnare de doi ani, cu executare, dar în 2009, instanţa superioară a constatat că faptele s-au prescris.
(11.11.2011)
GUVERNUL DIN STRADA PARIS
În contextul arestării lui SOV, după devalizarea societăţii Petromservice, devin de actualitate stenogramele de exact acum un an, când acelaşi personaj făcea guverne la telefon, politicienii făcând coadă la locuinţa acestuia de pe strada Paris. În toamna anului 2010, apăreau în presă primele stenograme din dosarul lui Vîntu, acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa. Traian Băsescu era deja la al doilea mandat de preşedinte şi, atât Vîntu, cât şi o serie de politicieni, debusolaţi, se întrebau "Ce-i de făcut?". Lista lor este lungă şi a fost publicată la vremea respectivă de procurori. După arestarea de acum trei zile, câţiva nu s-au dezis nici azi de personajul controversat, alţii susţin că nu au vorbit de ani de zile cu el, chiar dacă, cândva, le-a finanţat campania electorală.
SENATOR PSD IOAN CHELARU
Un politician pomenit de procurori, în urmă cu un an, că ar fi avut discuţii telefonice cu Vîntu este senatorul PSD de Neamţ Ioan Chelaru. El a recunoscut că vorbeşte "o dată la câteva luni" cu afaceristul arestat şi că-i pare rău de ce i se întâmplă în aceste zile. "Îmi pare rău că are asemenea necazuri. În calitate de avocat, l-am reprezentat doar în procesele de divorţ şi partaj. Nu mai ştiu când am vorbit ultima dată, însă ne-am întâlnit de câteva ori la cimitirul din oraş, la mormintele rudelor", a precizat senatorul pentru "Evenimentul zilei". Cei doi provin din acelaşi oraş, Roman, judeţul Neamţ. Un alt personaj extrem de important pentru cariera lui Vîntu a fost Radu Timofte, fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), originar din aceeaşi localitate. Despre relaţia Vîntu - Timofte, Băsescu declara, în urmă cu un an, că Vîntu "nu se mulţumea doar să primească informaţii, care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii în SRI".
SENATOR PNL VARUJAN VOSGANIAN
Şi Varujan Vosganian a avut legături cu SOV. In anul 2000, Vîntu a finanţat Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD), partid condus de actualul senator liberal. El sustine că a vorbit ultima oară cu Vîntu acum foarte mulţi ani, înainte de a fi ministru de Finanţe (aprilie 2007). "În doi ani, cât am fost ministru, şi în cinci, şase în care am condus Comisia de Buget Finanţe nu am avut nicio prietenie în calitate de demnitar. Prietenii din poziţiile de demnitate publică pe care le-am ocupat nu au existat. Celelalte, ce privesc viaţa privată, nu vă privesc", a declarat Vosganian. Sponsorizarea s-a soldat cu un scandal deoarece suma depăşea maximum admis de lege. Curtea de Conturi a demarat un control pentru a stabili provenienţa celor 55.000 de dolari. In presă documentele potrivit cărora SOV şi Nicolae Popa au virat banii în conturile UFD cu puţine luni înainte de prăbuşirea fondului.
SENATOR PNL DAN RADU RUSANU
În ziua scrutinului pentru prezidenţialele din 2009, senatorul liberal Dan Radu Ruşanu îl sună pe Vântu să-l întrebe de rezultatele sondajelor de opinie realizate la ieşirea de la urne. Din discuţie aflăm că Ruşanu se "încălzea" deja pe margine pentru funcţia de ministru al Apărării. În altruismul său, Vîntu a renunţat la ministerul Finanţelor.
SENATOR PSD MIRCEA GEOANA
În seara alegerilor prezidentiale din 2009, SOV fusese contactat şi de Mircea Geoană. "Vreau să fiu primul român care vă adresează urarea de: Felicitări, domnule preşedinte al României!". N-a fost să fie. După aproape doi ani de la data înregistrării, nu ne-am lămurit care mai sunt relaţiile senatorului cu arestatul Vîntu. Demnitarul nu a răspuns apelurilor noastre.
SENATOR PDL MIRCEA ANDREI
Senatorul PDL Mircea Andrei a fost avocatul de casă al tandemului Vîntu - Luca pentru ani buni. Casa de avocatură "Mircea Andrei şi Asociaţii" a avut contracte de asistenţă juridică inclusiv cu Petromservice SA (în prezent PSV Company), pentru devalizarea căreia au fost arestaţi, marţi, Vîntu şi Luca. Mai mult, Mircea Andrei l-a reprezentat în instanţă şi pe cuscrul sindicalistului Liviu Luca, fostul ofiţer SRI Gheorghe Dumitrache, judecat pentru fapte de corupţie. Avocatul a fost, recent, ales preşedinte al Comisiei de Justiţie şi Afaceri Externe din cadrul PDL şi este, din 2008, secretar al Comisiei Juridice a Senatului. El a ajuns în PDL în decembrie 2007, direct pe funcţia de prim-vicepreşedinte al organizaţiei Bucureşti. A revenit în politică în 2007, înscriindu-se în PLD şi dobândind direct funcţia de preşedinte al organizaţiei sector 3. Între 2003 şi 2005 a fost vicepreşedinte al organizaţiei sector 3 a PNL, iar între 1997 şi 2000, membru ApR. Mircea Andrei a fost şi procuror, între 1992 şi 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3.
DEPUTAT PNL RELU FENECHIU
In decembrie 2009 Refenchiu vorbea prieteneste cu SOV despre “frauda de la alegeri”. Acum liberalul nu mai e prieten cu SOV, e “un domn” "Pentru mine, prietenia este sfântă. Şi nu am foarte mulţi prieteni. N-aş putea spune despre Sorin Vîntu că se încadrează în acestă categorie. Este un domn pe care l-am cunoscut la un moment dat, n-am facut vreodată afaceri împreună. E normal să discut, atâta vreme cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă care să-l declare vinovat", spune deputatul liberal.
NICOLAE VACAROIU – FOST SENATOR PSD, ACTUAL PRESEDINTE CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI
În 2000, Văcăroiu era şef peste senatori şi pe statul de plată al lui SOV În prezent preşedinte al Curţii de Conturi, fostul şef peste Senatul României a avut o perioadă în care a prestat efectiv pentru Vîntu.Văcăroiu a înfiinţat, în 1999, Banca pentru Investiţii şi Dezvoltare (BID), cu bani de la SOV.La finele anului 2000, Vacaroiu, proaspăt ales preşedinte al Senatului, lucra încă pentru SOV (proprietarul BID), semnând acte în calitate de preşedinte al acestei bănci. La vremea respectivă, presa sublinia faptul că numai pentru obţinerea autorizaţiei pentru bancă, Văcăroiu ar fi primit aproximativ 70.000 de dolari. El a avut şi calitatea de acţionar. După alegerile din 2000, demnitarul a fost, timp de două luni, şi al doilea om în stat, şi preşedintele BID. N-am reuşit să aflăm care mai este relaţia cu SOV al celui numit cândva, mai mult în glumă, "Hagi al finanţelor". Banca a fost închisă în 2002, iar SOV a primit o condamnare de doi ani, cu executare, dar în 2009, instanţa superioară a constatat că faptele s-au prescris.
(11.11.2011)
83% DINTRE ROMANI SE UITA ZILNIC LA TELEVIZOR
83% din populatia adulta a Romaniei se uita zilnic la televizor, iar 10% - de cateva ori pe saptamana, 75% apreciaza ca televiziunile sunt dispuse sa difuzeze orice de dragul audientei, iar 65% - ca televiziunea manipuleaza, potrivit unui sondaj cu tema "Atitudini si obiceiuri de consum media. Perceptii privind CNA", realizat de IRES si prezentat, astazi, la CNA. Sondajul a fost realizat in octombrie, pe un esantion de 1.243 de persoane de 18 ani si peste si are o eroarea maxima tolerata de +/-2,8%.
Potrivit sondajului, 98% dintre respondenti cred ca televiziunea ar trebui sa aiba un rol educativ, 82% cred ca publicul roman are un nivel de educatie scazut, iar 75% - ca televiziunile sunt dispuse sa difuzeze orice de dragul audientei. Un esantion de 37% dintre respondenti spun ca nu asculta radio, 33% - asculta radio pe parcursul intregii saptamani, iar 16% - ca asculta radio doar in zilele de lucru. Sondajul IRES arata, intre altele ca 83% dintre respondenti se uita zilnic la televizor, 10% - de cateva ori pe saptamana, 3% - o data pe saptamana, 0,4% - niciodata.
Informarea este principalul motiv de urmarire a programelor TV pentru 57% dintre respondenti, divertismentul - pentru 8%, interesul pentru o tema anume - 5%, ocuparea timpului liber - 4%, lipsa de ocupatie si plictiseala - 3%, "pentru ca imi place" - 3%, curiozitatea - 2%, cultura generala - 1%, filme - 1%.
Circa 76% dintre respondenti spun ca se uita la TV toata saptamana, 7% - doar in zilele de lucru, 16% - la sfarsitul saptamanii, si numai 28% dintre respondenti urmaresc posturi locale (Insomar 2007: 26%)
Interesant este ca 5% urmaresc emisiuni TV la locul de munca, iar dintre acestia 11% se uita peste 10 ore pe saptamana la TV.
Asa cum era de astepta, 81% din cei chestionati cred ca programele TV supun copiii unui nivel ridicat de influenta nociva. In privinta numarului de televizoare aflate in gospodarie 1% spun ca au cinci televizoare in gospodarie, 8% - 4 televizoare, 21% - 3 televizoare, 40% - 2 televizoare, 27% - 1 televizor, 0,2% - niciun televizor in gospodarie
Un procent de 78% dintre cei intervievati au spus ca vizionarea unor programe TV i-a ajutat sa inteleaga mai bine problemele sociale cu care se confrunta Romania.
In ceea ce priveste rolul televiziunilor, 98% cred ca televiziunea ar trebui sa aiba si un rol educativ, 82% cred ca publicul roman are un nivel de educatie scazut, 75% cred ca televiziunile sunt dispuse sa difuzeze orice de dragul audientei, 72% cred ca televiziunile din Romania exagereaza orice subiect, 65% cred ca televiziunile din Romania manipuleaza, nu informeaza, iar 55% cred ca publicul roman doreste sa vada scandaluri la televizor
Cine, ce si cat urmareste la televizor:
documentare - 16% spun ca nu urmaresc niciodata, 13% urmaresc zilnic, 24% - de cateva ori pe saptamana
filme artistice - 21% urmaresc zilnic, 14% - niciodata, 29% - de cateva ori pe saptamana
muzica si divertisment - 26% urmaresc zilnic, 10% - niciodata, 29% - de cateva ori pe saptamana
stiri - 81% se uita zilnic, 11% - de cateva ori pe saptamana, 2% - niciodata
emisiuni sportive - 25% se uita zilnic, 31% - niciodata, 12% - de cateva ori pe saptamana
talk-show-uri - 16% se uita zilnic, 23% - de cateva ori pe saptamana, 29% - niciodata
emisiuni religioase - 5% se uita zilnic, 33% de cateva ori pe saptamana, iar 29% nu se uita niciodata
(10.11.2011)
Potrivit sondajului, 98% dintre respondenti cred ca televiziunea ar trebui sa aiba un rol educativ, 82% cred ca publicul roman are un nivel de educatie scazut, iar 75% - ca televiziunile sunt dispuse sa difuzeze orice de dragul audientei. Un esantion de 37% dintre respondenti spun ca nu asculta radio, 33% - asculta radio pe parcursul intregii saptamani, iar 16% - ca asculta radio doar in zilele de lucru. Sondajul IRES arata, intre altele ca 83% dintre respondenti se uita zilnic la televizor, 10% - de cateva ori pe saptamana, 3% - o data pe saptamana, 0,4% - niciodata.
Informarea este principalul motiv de urmarire a programelor TV pentru 57% dintre respondenti, divertismentul - pentru 8%, interesul pentru o tema anume - 5%, ocuparea timpului liber - 4%, lipsa de ocupatie si plictiseala - 3%, "pentru ca imi place" - 3%, curiozitatea - 2%, cultura generala - 1%, filme - 1%.
Circa 76% dintre respondenti spun ca se uita la TV toata saptamana, 7% - doar in zilele de lucru, 16% - la sfarsitul saptamanii, si numai 28% dintre respondenti urmaresc posturi locale (Insomar 2007: 26%)
Interesant este ca 5% urmaresc emisiuni TV la locul de munca, iar dintre acestia 11% se uita peste 10 ore pe saptamana la TV.
Asa cum era de astepta, 81% din cei chestionati cred ca programele TV supun copiii unui nivel ridicat de influenta nociva. In privinta numarului de televizoare aflate in gospodarie 1% spun ca au cinci televizoare in gospodarie, 8% - 4 televizoare, 21% - 3 televizoare, 40% - 2 televizoare, 27% - 1 televizor, 0,2% - niciun televizor in gospodarie
Un procent de 78% dintre cei intervievati au spus ca vizionarea unor programe TV i-a ajutat sa inteleaga mai bine problemele sociale cu care se confrunta Romania.
In ceea ce priveste rolul televiziunilor, 98% cred ca televiziunea ar trebui sa aiba si un rol educativ, 82% cred ca publicul roman are un nivel de educatie scazut, 75% cred ca televiziunile sunt dispuse sa difuzeze orice de dragul audientei, 72% cred ca televiziunile din Romania exagereaza orice subiect, 65% cred ca televiziunile din Romania manipuleaza, nu informeaza, iar 55% cred ca publicul roman doreste sa vada scandaluri la televizor
Cine, ce si cat urmareste la televizor:
documentare - 16% spun ca nu urmaresc niciodata, 13% urmaresc zilnic, 24% - de cateva ori pe saptamana
filme artistice - 21% urmaresc zilnic, 14% - niciodata, 29% - de cateva ori pe saptamana
muzica si divertisment - 26% urmaresc zilnic, 10% - niciodata, 29% - de cateva ori pe saptamana
stiri - 81% se uita zilnic, 11% - de cateva ori pe saptamana, 2% - niciodata
emisiuni sportive - 25% se uita zilnic, 31% - niciodata, 12% - de cateva ori pe saptamana
talk-show-uri - 16% se uita zilnic, 23% - de cateva ori pe saptamana, 29% - niciodata
emisiuni religioase - 5% se uita zilnic, 33% de cateva ori pe saptamana, iar 29% nu se uita niciodata
(10.11.2011)
FOSTUL SEF AL ARBITRILOR IL DA IN GAT PE NASU'
IN DOSARUL "MITA IN ELICOPTER"
AVRAM CATRE JUDECATORI: "MIRCEA SANDU
IMI SPUNEA SA VORBESC CU SEFII DE CLUBURI"
Fostul preşedinte al Comisiei centrale a Arbitrilor (CCA), Vasile Avram, a fost judecat astăzi, la Curtea de Apel Bucureşti. La procesul care a început la ora 15.00 a fost prezent şi Sorin Ţerbea, apropiat al clubului FCM Tîrgu Mureş si el arestat pentru 29 de zile. Cei doi sunt acuzaţi de dare şi luare de mită în formă continuată şi fals în acte în dosarul "Mită în eclicopter". La Curtea de Apel au ajuns soţia lui Vasile Avram şi fiul cel mic al acestuia, Valentin. La ora 15.10 Vasile Avram si Sorin Terbea au fost adusi in sala de judecata si apoi audiati. In mod surprinzator, in fata judecatorilor, Vasile Avram a facut o declaratie exploziva, facand aluzie la discutiile sale cu Porumboiu si cu Borcea: "Mircea Sandu îmi spunea să vorbesc cu şefii de cluburi".
FRF, LPF, AMFB SI AFAN SUNT DE PARTEA LUI AVRAM
Conform judecatorilor, la dosarul penal principalele foruri fotbalistice din ţară au depus caracterizări favorabile pentru fostul şef al arbitrilor, prin care speră să-i înduplece cît de cît pe judecători. Astfel, chiar si Federatia Romana de Fotbal, sub semnăturile preşedintelui Mircea Sandu, a responsabilului "Resurse Uname", Alina Gabor, şi a juristului Adrian Stîngaciu a depus la Curtea de Apel un memoriu in care precizeaza "Cu toate că nu ne putem pronunţa cu privire la activitatea zilnică desfăşurată la sediul CCA, considerăm că domnul Vasile Avram a fost una dintre persoanele care prin adaptarea şi integrarea sa rapidă din punct de vedere profesional la cerinţele unei activităţi de manager, astfel cum se solicită în cazul unui preşedinte al unei comisii precum cea a arbitrilor, a fost capabil de unul singur beneficiind de autonomie şi independenţă în relaţiile cu FRF să gestioneze problemele legate de arbitraj", Cat priveste caracterizarea FRF facuta lui Avram, aceasta suna astfel :" Disciplinat, corect, a respectat fişa postului şi obligaţiile de serviciu remarcîndu-se în activitatea sa ca o persoană cu gîndire matură, cu dorinţă constantă de autodepăşire, creativ, cu abilitate deosebită de a găsi soluţii la problemele tehnice, dar şi cu o foarte bună capacitate de relaţionare interumană".
Si Liga Profesionista de Fotbal, sub semnătura preşedintelui Dumitru Dragomir el lauda pe Avram: "E unul dintre oamenii importanţi ai fotbalului românesc prin adaptarea şi integrarea sa rapidă atît din punct de vedere social cît şi profesional, aducînd un aport important în cadrul FRF, UEFA, FIFA. Remarcat ca o persoană cu gîndire matură, cu dorintă constantă de autodepăşire, creativ, cu abilitate deosebită de a găsi soluţii la problemele tehnice, dar şi cu o foarte bună capacitate de relaţionare interumană, a fost promovat pe poziţia de preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor".
AMFB, sub semnătura vicepreşedintelui Marian Rusu, şi a secretarului, Mihaela Bratu il caracterizeaza pe Vasile Avram astfel: "Imagine clădită printr-o carieră de excepţie de peste 30 de ani în arbitraj, urcînd treptele consacrării prin trudă, merituos pentru a atinge chiar vîrful performanţei în lumea cavalerilor fluierului". La randul sau, AFAN, sub semnătura preşedintelui Dumitru Costin spune ca "intenţiona să-l coopteze în proiectul «E-learning pentru parteneri sociali» în calitate de expert ştiinţific. Vasile Avram urma să efectueze un stagiu de patru luni ca formator e-learning şi să întocmească la final un curs de arbitraj în format digital".
La dosar, în dreptul rubricii "Circumstanţe personale", magistraţii menţionează: "Inculpatul Avram Vasile nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, e căsătorit şi are doi copii majori. PE PARCURSUL URMĂRIRII PENALE NU A RECUNOSCUT SĂVÎRŞIREA FAPTELOR DE CARE ESTE ACUZAT"
(09.11.2011)
FRF, LPF, AMFB SI AFAN SUNT DE PARTEA LUI AVRAM
Conform judecatorilor, la dosarul penal principalele foruri fotbalistice din ţară au depus caracterizări favorabile pentru fostul şef al arbitrilor, prin care speră să-i înduplece cît de cît pe judecători. Astfel, chiar si Federatia Romana de Fotbal, sub semnăturile preşedintelui Mircea Sandu, a responsabilului "Resurse Uname", Alina Gabor, şi a juristului Adrian Stîngaciu a depus la Curtea de Apel un memoriu in care precizeaza "Cu toate că nu ne putem pronunţa cu privire la activitatea zilnică desfăşurată la sediul CCA, considerăm că domnul Vasile Avram a fost una dintre persoanele care prin adaptarea şi integrarea sa rapidă din punct de vedere profesional la cerinţele unei activităţi de manager, astfel cum se solicită în cazul unui preşedinte al unei comisii precum cea a arbitrilor, a fost capabil de unul singur beneficiind de autonomie şi independenţă în relaţiile cu FRF să gestioneze problemele legate de arbitraj", Cat priveste caracterizarea FRF facuta lui Avram, aceasta suna astfel :" Disciplinat, corect, a respectat fişa postului şi obligaţiile de serviciu remarcîndu-se în activitatea sa ca o persoană cu gîndire matură, cu dorinţă constantă de autodepăşire, creativ, cu abilitate deosebită de a găsi soluţii la problemele tehnice, dar şi cu o foarte bună capacitate de relaţionare interumană".
Si Liga Profesionista de Fotbal, sub semnătura preşedintelui Dumitru Dragomir el lauda pe Avram: "E unul dintre oamenii importanţi ai fotbalului românesc prin adaptarea şi integrarea sa rapidă atît din punct de vedere social cît şi profesional, aducînd un aport important în cadrul FRF, UEFA, FIFA. Remarcat ca o persoană cu gîndire matură, cu dorintă constantă de autodepăşire, creativ, cu abilitate deosebită de a găsi soluţii la problemele tehnice, dar şi cu o foarte bună capacitate de relaţionare interumană, a fost promovat pe poziţia de preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor".
AMFB, sub semnătura vicepreşedintelui Marian Rusu, şi a secretarului, Mihaela Bratu il caracterizeaza pe Vasile Avram astfel: "Imagine clădită printr-o carieră de excepţie de peste 30 de ani în arbitraj, urcînd treptele consacrării prin trudă, merituos pentru a atinge chiar vîrful performanţei în lumea cavalerilor fluierului". La randul sau, AFAN, sub semnătura preşedintelui Dumitru Costin spune ca "intenţiona să-l coopteze în proiectul «E-learning pentru parteneri sociali» în calitate de expert ştiinţific. Vasile Avram urma să efectueze un stagiu de patru luni ca formator e-learning şi să întocmească la final un curs de arbitraj în format digital".
La dosar, în dreptul rubricii "Circumstanţe personale", magistraţii menţionează: "Inculpatul Avram Vasile nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, e căsătorit şi are doi copii majori. PE PARCURSUL URMĂRIRII PENALE NU A RECUNOSCUT SĂVÎRŞIREA FAPTELOR DE CARE ESTE ACUZAT"
(09.11.2011)
VANTU - LUCA & COMP., ARESTATI 29 DE ZILE
IN DOSARUL PETROMSERVICE
Judecatorul Mitu Stegaru, de la Tribunalului Bucureşti a decis, astazi, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca, precum şi a altor opt persoane, acuzate de spalare de bani si de delapidarea Petromservice. Ordonanţele de reţinere ale lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca au expirat în jurul orei 14.00, astfel ca tatal FNI a plecat nestingherit acasa de la Tribunalul Bucuresti. Decizia a fost contestată de cei nouă acuzaţi, rămaşi în sala de judecată în aşteptarea deciziei, iar recursul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti. In cazul lui Vîntu, instanţa a decis că termenul de 29 de zile va curge din momentul în care acesta va fi dus efectiv în arestul Poliţiei Capitalei. Conform procedurii, Tribunalul va trimite o copie a minutei deciziei la Biroul de Urmăriri din cadrul Poliţiei Capitalei pentru punerea în executare a hotărârii. Astfel, în cazul în care Vîntu nu se va prezenta singur la arest, un echipaj de poliţie va merge la domiciliul lui pentru a-l ridica şi duce în arest.
SOV DICTA IN PETROMSERVICE
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au reţinut pentru 24 de ore in acest dosar, sub acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor, pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan - om de afaceri basarabean folosit de SOV pe post de "bidon", Gheorghe Şupeală - fost director general al Petrom Service, Zizi Anagnostopol - fost director financiar al Petrom Service, Mihai Sorin - om de afaceri prahovean, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu. Procutrorii au mai dispus faţă de Rino Graziano Raicovich, cercetat în acelaşi dosar, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara. Ulterior, procurorii PICCJ au cerut arestarea preventivă a celor 10 persoane reţinute în cazul Petrom Service, argumentele fiind valoarea extrem de ridicată a prejudiciului, numărul persoanelor prejudiciate şi abilitatea acuzaţilor de a îngreuna tragerea la răspundere. În plus, procurorii au invocat caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi, care a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză. In acest sens, procurorii au facut trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.
"Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare. Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate", se arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reţinute în dosarul Petrom Service.
"Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu participa la întâlniri ca reprezentant al S.C. Petromservice S.A. şi angaja societatea în faţa partenerilor străini, aşa cum rezultă din mesajele de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice efectuate în cauză, care atestă şi că directorul general Şupeală Gheorghe îi era în fapt subordonat funcţional. Totodată, a rezultat că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu se implica direct în activitatea S.C. Petromservice S.A. şi îi dădea indicaţii inculpatului Luca Liviu cu privire la deciziile pe care urma să le ia, reproşându-i dacă acesta adopta o altă conduită", mai susţin procurorii.
În aceste împrejurări, la scurt timp după ce în patrimoniul părţii vătămate a intrat suma de 323.059.381 euro obţinută din vânzarea activităţii de servicii petroliere, inculpaţii au acţionat pentru a transfera lichidităţile în patrimoniul unor companii pe care le controlau, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
PROCURORII AU CONSTITUIT 3 COMISII ROGATORII
Probele obţinute în urma unei comisii rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian.
"Din declaraţiile depuse la deschiderea conturilor bancare şi din evidenţele departamentului de înregistrare a societăţilor din străinătate înscrisuri transmise de autorităţile judiciare cipriote în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în cauză rezultă că toate companiile offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului S.C. Petromservice S.A. sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian, care au contribuit astfel în mod nemijlocit la săvârşirea infracţiunii de delapidare", scriu procurorii în referatul procurorilor, document in care se arata ca dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore. Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006 îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.
Procurorii au mai stabilit că suma de 14,2 mil. de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operaţiuni, în 2007, 2008 şi 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, potrivit referatului prin care procurorii PICCJ cer arestarea preventivă a lui Vîntu.
DE CE OPERA VANTU PRIN OFF-SHORE-URI
Companiile offshore sunt societăţi care, din raţiuni fiscale sau de confidenţialitate, sunt înmatriculate în afara statelor în care îşi desfăşoară activitatea comercială, în aşa numite "centre financiare offshore".
Statele în care se înfiinţează asemenea companii se caracterizează de obicei printr-o fiscalitate redusă şi prin formalităţi minime de ţinere a evidenţei contabile şi permit păstrarea confidenţialităţii adevăraţilor administratori şi asociaţi ai societăţilor (beneficiari reali/beneficiari efectivi în sensul prevăzut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului).
Confidenţialitatea beneficiarului real al unei companii offshore este asigurată prin desemnarea unor acţionari nominali şi a unor directori nominali, care figurează în mod formal în actele constitutive ale companiei, însă nu au dreptul de a administra patrimoniul şi nu au nicio iniţiativă în activitatea acesteia. Sediul companiilor offshore se stabileşte în aceeaşi modalitate, prin atribuirea formală a adresei la care funcţionează directorul nominal. Pentru a îngreuna identificarea beneficiarului real, o companie offshore poate figura, la rândul ei, ca acţionar sau administrator al unei alte companii, eventual înmatriculate în alt stat, procedeul putând fi repetat de mai multe ori.
Toate formalităţile de înmatriculare a unei companii offshore se realizează prin intermediul unor agenţii specializate, care desemnează dintre angajaţii săi directorii şi acţionarii nominali, atribuie adresa la care urmează să funcţioneze compania şi se ocupă de ţinerea evidenţei contabile sau de plata impozitelor.
Directorii nominali îşi închiriază practic numele, în schimbul unui onorariu, astfel încât unii dintre ei figurează în sute sau mii de societăţi comerciale, după cum la adresa agentului specializat figurează înmatriculate sute de alte societăţi.
În momentul desemnării, directorul nominal întocmeşte un document în care indică cine sunt adevăraţii acţionari ai companiei. De asemenea, adevăratul proprietar poate fi împuternicit să efectueze acte în numele companiei, în special operaţiuni bancare.
"Astfel, beneficiarul real controlează întreaga activitate a companiei, fie în mod direct, încheind acte în baza procurii şi dispunând efectuarea de plăţi bancare prin ordine de plata sau prin intermediul internet bankingului, fie în mod indirect, prin dispoziţii transmise directorului nominal.", menţionează procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă a zece persoane în dosarul Petromservice.
Directiva 2005/60/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului impune statelor membre să adopte norme care să oblige instituţiile de credit să ia măsuri de cunoaştere a clientelei, incluzând verificarea identităţii clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri.
Aceste prevederi au fost transpuse în legislaţia internă prin Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului din 2007 (The Prevention and Suppression of Money Laundering and Terrorist Financing Law of 2007), în baza căreia, la deschiderea unui cont bancar în această ţară, directorul nominal al unei companii offshore este obligat să indice beneficiarul real al companiei.
(08.11.2011)
SOV DICTA IN PETROMSERVICE
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au reţinut pentru 24 de ore in acest dosar, sub acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor, pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan - om de afaceri basarabean folosit de SOV pe post de "bidon", Gheorghe Şupeală - fost director general al Petrom Service, Zizi Anagnostopol - fost director financiar al Petrom Service, Mihai Sorin - om de afaceri prahovean, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu. Procutrorii au mai dispus faţă de Rino Graziano Raicovich, cercetat în acelaşi dosar, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara. Ulterior, procurorii PICCJ au cerut arestarea preventivă a celor 10 persoane reţinute în cazul Petrom Service, argumentele fiind valoarea extrem de ridicată a prejudiciului, numărul persoanelor prejudiciate şi abilitatea acuzaţilor de a îngreuna tragerea la răspundere. În plus, procurorii au invocat caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi, care a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză. In acest sens, procurorii au facut trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.
"Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare. Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate", se arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reţinute în dosarul Petrom Service.
"Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu participa la întâlniri ca reprezentant al S.C. Petromservice S.A. şi angaja societatea în faţa partenerilor străini, aşa cum rezultă din mesajele de poştă electronică identificate cu prilejul percheziţiei informatice efectuate în cauză, care atestă şi că directorul general Şupeală Gheorghe îi era în fapt subordonat funcţional. Totodată, a rezultat că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu se implica direct în activitatea S.C. Petromservice S.A. şi îi dădea indicaţii inculpatului Luca Liviu cu privire la deciziile pe care urma să le ia, reproşându-i dacă acesta adopta o altă conduită", mai susţin procurorii.
În aceste împrejurări, la scurt timp după ce în patrimoniul părţii vătămate a intrat suma de 323.059.381 euro obţinută din vânzarea activităţii de servicii petroliere, inculpaţii au acţionat pentru a transfera lichidităţile în patrimoniul unor companii pe care le controlau, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
PROCURORII AU CONSTITUIT 3 COMISII ROGATORII
Probele obţinute în urma unei comisii rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian.
"Din declaraţiile depuse la deschiderea conturilor bancare şi din evidenţele departamentului de înregistrare a societăţilor din străinătate înscrisuri transmise de autorităţile judiciare cipriote în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în cauză rezultă că toate companiile offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului S.C. Petromservice S.A. sunt controlate de Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian, care au contribuit astfel în mod nemijlocit la săvârşirea infracţiunii de delapidare", scriu procurorii în referatul procurorilor, document in care se arata ca dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore. Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006 îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.
Procurorii au mai stabilit că suma de 14,2 mil. de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operaţiuni, în 2007, 2008 şi 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, potrivit referatului prin care procurorii PICCJ cer arestarea preventivă a lui Vîntu.
DE CE OPERA VANTU PRIN OFF-SHORE-URI
Companiile offshore sunt societăţi care, din raţiuni fiscale sau de confidenţialitate, sunt înmatriculate în afara statelor în care îşi desfăşoară activitatea comercială, în aşa numite "centre financiare offshore".
Statele în care se înfiinţează asemenea companii se caracterizează de obicei printr-o fiscalitate redusă şi prin formalităţi minime de ţinere a evidenţei contabile şi permit păstrarea confidenţialităţii adevăraţilor administratori şi asociaţi ai societăţilor (beneficiari reali/beneficiari efectivi în sensul prevăzut de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului).
Confidenţialitatea beneficiarului real al unei companii offshore este asigurată prin desemnarea unor acţionari nominali şi a unor directori nominali, care figurează în mod formal în actele constitutive ale companiei, însă nu au dreptul de a administra patrimoniul şi nu au nicio iniţiativă în activitatea acesteia. Sediul companiilor offshore se stabileşte în aceeaşi modalitate, prin atribuirea formală a adresei la care funcţionează directorul nominal. Pentru a îngreuna identificarea beneficiarului real, o companie offshore poate figura, la rândul ei, ca acţionar sau administrator al unei alte companii, eventual înmatriculate în alt stat, procedeul putând fi repetat de mai multe ori.
Toate formalităţile de înmatriculare a unei companii offshore se realizează prin intermediul unor agenţii specializate, care desemnează dintre angajaţii săi directorii şi acţionarii nominali, atribuie adresa la care urmează să funcţioneze compania şi se ocupă de ţinerea evidenţei contabile sau de plata impozitelor.
Directorii nominali îşi închiriază practic numele, în schimbul unui onorariu, astfel încât unii dintre ei figurează în sute sau mii de societăţi comerciale, după cum la adresa agentului specializat figurează înmatriculate sute de alte societăţi.
În momentul desemnării, directorul nominal întocmeşte un document în care indică cine sunt adevăraţii acţionari ai companiei. De asemenea, adevăratul proprietar poate fi împuternicit să efectueze acte în numele companiei, în special operaţiuni bancare.
"Astfel, beneficiarul real controlează întreaga activitate a companiei, fie în mod direct, încheind acte în baza procurii şi dispunând efectuarea de plăţi bancare prin ordine de plata sau prin intermediul internet bankingului, fie în mod indirect, prin dispoziţii transmise directorului nominal.", menţionează procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă a zece persoane în dosarul Petromservice.
Directiva 2005/60/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului impune statelor membre să adopte norme care să oblige instituţiile de credit să ia măsuri de cunoaştere a clientelei, incluzând verificarea identităţii clientului şi a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri.
Aceste prevederi au fost transpuse în legislaţia internă prin Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului din 2007 (The Prevention and Suppression of Money Laundering and Terrorist Financing Law of 2007), în baza căreia, la deschiderea unui cont bancar în această ţară, directorul nominal al unei companii offshore este obligat să indice beneficiarul real al companiei.
(08.11.2011)
VANTU SI LUCA RETINUTI DE PROCURORI
PENTRU FALIMENTUL PETROMSERVICE
Sorin Ovidiu Vantu si liderul sindical Liviu Luca au fost retinuti, azi, de procurori pentru 24 de ore sub acuzatiile de delapidare si spalare de bani in dosarul Petromservice, urmand ca ei sa fie prezentati judecatorului pentru emiterea unui mandat de arestare de 29 de zile. Conform procurorilor, cei doi ar fi trasferat ilegal in conturile unor societati private diverse sume de bani din contul Petromservice. In fapt, ar fi vorba despre un transfer de 14,2 milioane de euro catre S.C. Realitatea Media S.A., dar si de alte sume de circa 83 milioane euro care ar fi intrat in buzunarele lui SOV. Alaturi de cei doi mai este acuzat si Adrian Eftime, fiul sindicalistului Ion Eftime, desemnat de Vîntu să administreze Realitatea Media.
Conform unor documente SRI si ale Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, aflate in posesia procurorilor, Sorin Ovidiu Vîntu s-ar afla în spatele falimentării controlate şi voite a Petromservice, iar o mare parte din bani a ajuns la el. "Administratorii PSV Company, fosta societate Petromservice (al cărui preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Liviu Luca), au falimentat această societate în mod voit şi controlat", se arată într-un raport confidenţial al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor . Acesta precizează că banii companiei au ajuns pe mâna lui Sorin Ovidiu Vântu, fiind transferaţi către societăţi din Cipru în spatele cărora se afla omul de afaceri.
Autorii raportului au indicii că aproape 160.000 de euro au fost spălaţi prin plăţile făcute din contul PSV Company către 6 offshore-uri, două dintre ele, controlate de Sorin Ovidiu Vîntu. La el au ajuns astfel 126 milioane de euro.
Documentul este una din probele importante ale procurorilor care au trimis în judecată pentru delapidare şi spălare de bani conducerea companiei, alături de Adrian Eftime, fiul sindicalistului Ion Eftime, desemnat de Vîntu să administreze Realitatea Media, societate al cărei acţionar era tot PSV Company, dar şi de Kiss Laszlo, specialist în înfiinţarea de offshore-uri.
Concluziile acestui raport au fost confirmate şi de SRI, care a monitorizat gruparea condusă de Laszlo Kiss. Aceasta era implicată în circuite financiar-bancare, prin care se urmărea reciclarea unor sume imense de bani provenite din activităţi ilegale.
Într-o notă a SRI, apare transcriptul unei convorbiri telefonice din septembrie 2009, în care Adrian Eftime, unul dintre oamenii din jurul lui Kiss menţionează greutăţile pe care le avea de întâmpinat la transferul banilor albi în ţară.
"E foarte complicat că trebuie să iau banii, trebuie să-i bag eu în bancă, trebuie să-i trimit în afară, din afară trebuie să-i duc iară în România şi iar trebuie să văd cum îi scot în România foarte complicat să fac chestia asta, că nu ştiu cum să... se pierd mulţi bani, ştii" i-a spus Adrian Eftime partenerului său de afaceri Dina Constantin, ambii interesaţi să intermedieze preluarea unui terminal energetic important. Din interceptările telefonice a reieşit că este vorba de Compania Naţională a Petrolului.
COMUNICATUL PROCURORILOR
"Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, la data de 7.11.2011, punerea in miscare a actiunii penale si retinerea pentru 24 ore a inculpatilor Vintu Sorin Ovidiu si Luca Liviu, in cauza avand ca obiect savarsirea infractiunilor de delapidare (in dauna PETROM SERVICE S.A.) si spalare a banilor.
Probele administrate in cauza, pana in acest moment al urmaririi penale, au relevat faptul ca falimentarea controlata a PETROM SERVICE S.A. a condus la prejudicierea societatii cu suma de 83.163.165 euro si afectarea a 72.000 membri ai Asociatiei Salariatilor, care, in calitate de actionari minoritari, nu au mai putut incasa dividendele, datorita activitatilor frauduloase de diminuare semnificativa a valorii actiunilor.
De asemenea, probatoriul administrat pana in prezent a relevat faptul ca falimentarea controlata a PETROM SERVICE S.A. a produs, indirect, prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.
Din ansamblul probelor administrate pana in prezent a mai rezultat faptul ca actele materiale prejudiciabile s-au realizat prin cumpararea, cu banii PETROM SERVICE S.A., a unor actiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, apartinand unor societati comerciale si transferarea frauduloasa si controlata a banilor obtinuti pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
In acest mod, au fost transferate sume de bani din patrimoniul S.C. Petromservice S.A., prin operatiuni succesive derulate prin mai multe companii offshore controlate, in conturile personale sau al unor societati inregistrate in strainatate si in Romania, in special S.C. Realitatea Media S.A. (14.200.000 euro), S.C. Imobiliar Network 2002 S.A. (6.725.000 euro) si S.C. GM Invest S.A. (1.300.000 euro).
In aceasta cauza, cercetarile sunt in derulare si in prezent procurorii procedeaza la audieri de persoane".
(07.11.2011)
Conform unor documente SRI si ale Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, aflate in posesia procurorilor, Sorin Ovidiu Vîntu s-ar afla în spatele falimentării controlate şi voite a Petromservice, iar o mare parte din bani a ajuns la el. "Administratorii PSV Company, fosta societate Petromservice (al cărui preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Liviu Luca), au falimentat această societate în mod voit şi controlat", se arată într-un raport confidenţial al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor . Acesta precizează că banii companiei au ajuns pe mâna lui Sorin Ovidiu Vântu, fiind transferaţi către societăţi din Cipru în spatele cărora se afla omul de afaceri.
Autorii raportului au indicii că aproape 160.000 de euro au fost spălaţi prin plăţile făcute din contul PSV Company către 6 offshore-uri, două dintre ele, controlate de Sorin Ovidiu Vîntu. La el au ajuns astfel 126 milioane de euro.
Documentul este una din probele importante ale procurorilor care au trimis în judecată pentru delapidare şi spălare de bani conducerea companiei, alături de Adrian Eftime, fiul sindicalistului Ion Eftime, desemnat de Vîntu să administreze Realitatea Media, societate al cărei acţionar era tot PSV Company, dar şi de Kiss Laszlo, specialist în înfiinţarea de offshore-uri.
Concluziile acestui raport au fost confirmate şi de SRI, care a monitorizat gruparea condusă de Laszlo Kiss. Aceasta era implicată în circuite financiar-bancare, prin care se urmărea reciclarea unor sume imense de bani provenite din activităţi ilegale.
Într-o notă a SRI, apare transcriptul unei convorbiri telefonice din septembrie 2009, în care Adrian Eftime, unul dintre oamenii din jurul lui Kiss menţionează greutăţile pe care le avea de întâmpinat la transferul banilor albi în ţară.
"E foarte complicat că trebuie să iau banii, trebuie să-i bag eu în bancă, trebuie să-i trimit în afară, din afară trebuie să-i duc iară în România şi iar trebuie să văd cum îi scot în România foarte complicat să fac chestia asta, că nu ştiu cum să... se pierd mulţi bani, ştii" i-a spus Adrian Eftime partenerului său de afaceri Dina Constantin, ambii interesaţi să intermedieze preluarea unui terminal energetic important. Din interceptările telefonice a reieşit că este vorba de Compania Naţională a Petrolului.
COMUNICATUL PROCURORILOR
"Procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, la data de 7.11.2011, punerea in miscare a actiunii penale si retinerea pentru 24 ore a inculpatilor Vintu Sorin Ovidiu si Luca Liviu, in cauza avand ca obiect savarsirea infractiunilor de delapidare (in dauna PETROM SERVICE S.A.) si spalare a banilor.
Probele administrate in cauza, pana in acest moment al urmaririi penale, au relevat faptul ca falimentarea controlata a PETROM SERVICE S.A. a condus la prejudicierea societatii cu suma de 83.163.165 euro si afectarea a 72.000 membri ai Asociatiei Salariatilor, care, in calitate de actionari minoritari, nu au mai putut incasa dividendele, datorita activitatilor frauduloase de diminuare semnificativa a valorii actiunilor.
De asemenea, probatoriul administrat pana in prezent a relevat faptul ca falimentarea controlata a PETROM SERVICE S.A. a produs, indirect, prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.
Din ansamblul probelor administrate pana in prezent a mai rezultat faptul ca actele materiale prejudiciabile s-au realizat prin cumpararea, cu banii PETROM SERVICE S.A., a unor actiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, apartinand unor societati comerciale si transferarea frauduloasa si controlata a banilor obtinuti pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
In acest mod, au fost transferate sume de bani din patrimoniul S.C. Petromservice S.A., prin operatiuni succesive derulate prin mai multe companii offshore controlate, in conturile personale sau al unor societati inregistrate in strainatate si in Romania, in special S.C. Realitatea Media S.A. (14.200.000 euro), S.C. Imobiliar Network 2002 S.A. (6.725.000 euro) si S.C. GM Invest S.A. (1.300.000 euro).
In aceasta cauza, cercetarile sunt in derulare si in prezent procurorii procedeaza la audieri de persoane".
(07.11.2011)
"Sunt legi si pentru presedinte, pe care acesta trebuie sa le respecte"
MAGISTRATII NU ACCEPTA NICI TONUL,
NICI MESAJUL DICTATORIAL AL LUI BASESCU
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a condamnat, azi, discursul presedintelui Traian Basescu de la reuniunea comisiei MCV de la Ministerul Justitiei si il acuza ca ii cheama la ordine pe magistrati, "pe un ton dictatorial" si ii infrunta "ostil, amenintator", potrivit unui comunicat al AMR.
"Judecatorii Romaniei nu accepta nici tonul, nici mesajul dictatorial al presedintelui tarii, a carui numire, printre altele, trece prin filtrul Curtii Constitutionale", sustine AMR.
"Intr-un stat politienesc, in care se cladesc tot mai multe parghii prin care justitia sa fie controlata, ingenunchiata, in care legile se fac de pe azi pe maine si se modifica chiar inainte de a intra in vigoare, in care serviciile secrete isi maresc bugetul, iar pentru justitie nu se gaseste nici macar maruntis, in care reformele exista doar in vorbe si prestatii televizate, un presedinte, intr-un ton dictatorial, isi poate permite sa cheme la ordine magistratii, sa-i infrunte ostil, amenintator, sa-i blameze si sa-i terfeleasca in piata publica din postura parintelui natiunii caruia i se recunoaste dreptul de a-si stigmatiza, la stalpul infamiei, oamenii legii", se arata in comunicat.
AMR precizeaza ca "statul, la randul lui, este supus legilor si normelor constitutionale si nu poate incalca legea fara sa fie sanctionat, ca hotararile judecatoresti sunt pronuntate in baza legilor pe care se afla si semnatura presedintelui, ca nerespectarea actului de justitie si instigarea la nerespectarea actului de justitie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite si ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zamislit".
"Statul este unicul debitor care isi permite, prin vadit abuz de putere, sa stabileasca el, deasupra legii fundamentale, conditiile in care sa-si satisfaca creditorii, care nu sunt altii decat cetatenii tarii", considera Asociatia Magistratilor care precizeaza ca "judecatorii si procurorii Romaniei nu accepta nici tonul, nici mesajul dictatorial al presedintelui tarii, a carui numire, printre altele, trece prin filtrul Curtii Constitutionale".
"Este nefiresc sa ni se aminteasca noua, judecatorilor, de echilibrul puterilor in stat, in conditiile in care, prin vointa politicului, justitia este scoasa la mezat pe taraba galcevilor politice sterile, i se neaga statutul de putere in stat, este obligata sa functioneze in parametrii bugetari la limita subzistentei, iar denigrarea ei a devenit politica de stat. Da, sunt legi pentru judecatori. Dar sunt legi si pentru presedintele Romaniei, legi pe care acesta trebuie sa le respecte si care i se aplica asa cum se aplica fiecarui cetatean al acestei tari", incheie comunicatul AMR.
(04.11.2011)
"Judecatorii Romaniei nu accepta nici tonul, nici mesajul dictatorial al presedintelui tarii, a carui numire, printre altele, trece prin filtrul Curtii Constitutionale", sustine AMR.
"Intr-un stat politienesc, in care se cladesc tot mai multe parghii prin care justitia sa fie controlata, ingenunchiata, in care legile se fac de pe azi pe maine si se modifica chiar inainte de a intra in vigoare, in care serviciile secrete isi maresc bugetul, iar pentru justitie nu se gaseste nici macar maruntis, in care reformele exista doar in vorbe si prestatii televizate, un presedinte, intr-un ton dictatorial, isi poate permite sa cheme la ordine magistratii, sa-i infrunte ostil, amenintator, sa-i blameze si sa-i terfeleasca in piata publica din postura parintelui natiunii caruia i se recunoaste dreptul de a-si stigmatiza, la stalpul infamiei, oamenii legii", se arata in comunicat.
AMR precizeaza ca "statul, la randul lui, este supus legilor si normelor constitutionale si nu poate incalca legea fara sa fie sanctionat, ca hotararile judecatoresti sunt pronuntate in baza legilor pe care se afla si semnatura presedintelui, ca nerespectarea actului de justitie si instigarea la nerespectarea actului de justitie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite si ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zamislit".
"Statul este unicul debitor care isi permite, prin vadit abuz de putere, sa stabileasca el, deasupra legii fundamentale, conditiile in care sa-si satisfaca creditorii, care nu sunt altii decat cetatenii tarii", considera Asociatia Magistratilor care precizeaza ca "judecatorii si procurorii Romaniei nu accepta nici tonul, nici mesajul dictatorial al presedintelui tarii, a carui numire, printre altele, trece prin filtrul Curtii Constitutionale".
"Este nefiresc sa ni se aminteasca noua, judecatorilor, de echilibrul puterilor in stat, in conditiile in care, prin vointa politicului, justitia este scoasa la mezat pe taraba galcevilor politice sterile, i se neaga statutul de putere in stat, este obligata sa functioneze in parametrii bugetari la limita subzistentei, iar denigrarea ei a devenit politica de stat. Da, sunt legi pentru judecatori. Dar sunt legi si pentru presedintele Romaniei, legi pe care acesta trebuie sa le respecte si care i se aplica asa cum se aplica fiecarui cetatean al acestei tari", incheie comunicatul AMR.
(04.11.2011)
UNPR IL SUSTINE PE PIEDONE LA ALEGERILE VIITOARE
Este oficial: primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, va avea sustinerea UNPR la alegerile locale de anul viitor. Piedone a anuntat ca va fi prezent la conferinta UNPR Bucuresti de astazi de la Palatul Copiilor, unde va face o declaratie privind apropierea sa la UNPR, partid care ii va sustine candidatura la alegerile 2012.
"Voi merge la UNPR. Nu e o adeziune, ci se va anunta că la alegerile din 2012 voi avea sustinerea lor", a declarat primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
"Mutarea" politica este urmarea faptului ca fostii sai colegi din conducerea Partidului Conservator nu au dorit sa organizeze un Congres Extraordinar la care edilul sectorului 4 urma sa-si anunte candidatura la sefia formatiunii politice.
In urma divergentelor de opinie cu liderii PC, Piedone dorea sa isi schimbe coloratura politica la începutul anului 2012, pentru ca activitatea sa de primar să nu fie perturbată de luptele politice care ar fi însoţit acest gest. Insa decizia sa de a dezvalui acum sustinerea UNPR a fost fortata de liderii conservatorilor, care nu au dorit sa il anunte sau sa-l consulte atunci cand l-au desemnat cu de la sine putere drept candidatul PC la Primaria Generala, desi el declarase ferm ca nu doreste acest lucru. Divergentele cu liderii PC s-au acutizat dupa ce acestia nu au facut demersurile statutare de convocare a unui Congres Extraordinar cerut de edilul sectorului 4, desi se angajasera ferm sa organizeze evenimentul dupa ce Piedone isi anuntase prima data demisia din toate functiile politice detinute la conservatori.
Anumite surse sustin ca Piedone ar putea sa candideze chiar la Primaria Capitalei, insa acesta a infirmat pentru ANCHETE.weebly.com respectivele informatii.
(03.11.2011)
"Voi merge la UNPR. Nu e o adeziune, ci se va anunta că la alegerile din 2012 voi avea sustinerea lor", a declarat primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
"Mutarea" politica este urmarea faptului ca fostii sai colegi din conducerea Partidului Conservator nu au dorit sa organizeze un Congres Extraordinar la care edilul sectorului 4 urma sa-si anunte candidatura la sefia formatiunii politice.
In urma divergentelor de opinie cu liderii PC, Piedone dorea sa isi schimbe coloratura politica la începutul anului 2012, pentru ca activitatea sa de primar să nu fie perturbată de luptele politice care ar fi însoţit acest gest. Insa decizia sa de a dezvalui acum sustinerea UNPR a fost fortata de liderii conservatorilor, care nu au dorit sa il anunte sau sa-l consulte atunci cand l-au desemnat cu de la sine putere drept candidatul PC la Primaria Generala, desi el declarase ferm ca nu doreste acest lucru. Divergentele cu liderii PC s-au acutizat dupa ce acestia nu au facut demersurile statutare de convocare a unui Congres Extraordinar cerut de edilul sectorului 4, desi se angajasera ferm sa organizeze evenimentul dupa ce Piedone isi anuntase prima data demisia din toate functiile politice detinute la conservatori.
Anumite surse sustin ca Piedone ar putea sa candideze chiar la Primaria Capitalei, insa acesta a infirmat pentru ANCHETE.weebly.com respectivele informatii.
(03.11.2011)
TARA ARDE SI BLONDA NUTI(NE) CU EA
INSOLENTA FARA LIMITE: UDREA SE CREDE THATCHER !
Blonda de la Turism, Elena Udrea, dovedeste ca are foarte-foarte mult timp liber, pe care il consuma in promovarea imaginii sale, nu in interes national. Recent, pedelista a pozat pentru revista TABU şi a postat câteva fotografii pe blogul sau. Crezandu-se femeia fatala, Udrea a intruchipat cinci dintre cele mai puternice personalităţi feminine din istorie: Cleopatra, Jackie Kennedy, Margaret Thatcher si Madonna.
Culmea este ca Margaret Thatcher nu a incercat niciodata sa fie provocatoare, nu a pozat niciodata in reviste glossy, n-a facut parada modei, nu s-a dus la inundatii in balerini albi, dar a avut viziune, forta, cultura si caracter, de aceea a ajuns premier al Marii Britanii si de aceea a guvernat regatul atatia ani. Asa ca scalambaiala pe care o incearca Elena Udrea in revista TABU este nu numai ridicola, ci de-a dreptul insolenta, insa cat se poate de edificatoare pentru "stofa" din care e facuta blonda.
"Au fost câteva femei care au reuşit să arate că-şi doresc şi pot ceva mai mult decat posturi de executanţi. Sunt acele femei-iconice care au schimbat felul în care politica se face în lume. Sunt femeile care au arătat că pot fi mai bune decât un bărbat chiar la jocul pe care ei l-au inventat.(...) În logica aceasta, mi-aş dori foarte mult să văd că, şi în România, unul dintre partidele mari e suficient de deschis să propună o femeie curajoasă şi pricepută la cea mai importanta funcţie în stat", a scris Elena Udrea pe blogul sau.
Cum era normal, dupa aparitia pictorialului au existat multe comentarii. Deranjata de acestea, Elena Udrea i-a criticat dur, pe blogul sau, pe toti cei care au îndrăznit să comenteze apariţia sa într-un pictorial. Udrea vorbeşte despre ''comentatori politicieni misogini'', pe care îi trimite să analizeze socialismul politic. "Am văzut că interviul i-a „înfierbântat" pe misoginii comentatori politicieni. Le recomand tuturor să încerce să treacă peste propriile lor umori şi tare sociale demne de cretacicul patriarhal. Ar face bine să se concentreze mai mult pe ce se întâmplă în jurul nostru şi să analizeze mai mult cum socialismul politic, căruia-i suflă-n vele, prăbuşeşte lumea economică", a scris ministresa pe blogul său.
(02.11.2011)
Culmea este ca Margaret Thatcher nu a incercat niciodata sa fie provocatoare, nu a pozat niciodata in reviste glossy, n-a facut parada modei, nu s-a dus la inundatii in balerini albi, dar a avut viziune, forta, cultura si caracter, de aceea a ajuns premier al Marii Britanii si de aceea a guvernat regatul atatia ani. Asa ca scalambaiala pe care o incearca Elena Udrea in revista TABU este nu numai ridicola, ci de-a dreptul insolenta, insa cat se poate de edificatoare pentru "stofa" din care e facuta blonda.
"Au fost câteva femei care au reuşit să arate că-şi doresc şi pot ceva mai mult decat posturi de executanţi. Sunt acele femei-iconice care au schimbat felul în care politica se face în lume. Sunt femeile care au arătat că pot fi mai bune decât un bărbat chiar la jocul pe care ei l-au inventat.(...) În logica aceasta, mi-aş dori foarte mult să văd că, şi în România, unul dintre partidele mari e suficient de deschis să propună o femeie curajoasă şi pricepută la cea mai importanta funcţie în stat", a scris Elena Udrea pe blogul sau.
Cum era normal, dupa aparitia pictorialului au existat multe comentarii. Deranjata de acestea, Elena Udrea i-a criticat dur, pe blogul sau, pe toti cei care au îndrăznit să comenteze apariţia sa într-un pictorial. Udrea vorbeşte despre ''comentatori politicieni misogini'', pe care îi trimite să analizeze socialismul politic. "Am văzut că interviul i-a „înfierbântat" pe misoginii comentatori politicieni. Le recomand tuturor să încerce să treacă peste propriile lor umori şi tare sociale demne de cretacicul patriarhal. Ar face bine să se concentreze mai mult pe ce se întâmplă în jurul nostru şi să analizeze mai mult cum socialismul politic, căruia-i suflă-n vele, prăbuşeşte lumea economică", a scris ministresa pe blogul său.
(02.11.2011)
UN PDL-ist VOIA SA OFERE PE SEST MENTENANTA "CLUJ ARENA"
VICELE CJ CLUJ, RADU BICA, PRINS DE S.R.I. CU SPAGA
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica (PDL), a fost reţinut, luni seară, de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie, afirmă surse din rândul anchetatorilor, potrivit cărora Bica (FOTO) ar promis unor oameni de afaceri un contract de mentenanţă la stadion în schimbul unor sume de bani. Conform unor surse din rândul anchetatorilor, Radu Bica ar fi promis unor oameni de afaceri un contract de mentenanţă la stadionul Cluj Arena în schimbul unor sume de bani. Sursele citate afirmă că Bica a fost reţinut luni seară, pentru 24 de ore, urmând ca azi să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Dosarul penal în care vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj a fost reţinut pentru luare de mită face parte din categoria dosarelor de “siguranță natională”. Urmărirea retelei de coruptie a fost monitorizată de Serviciul Român de Informatții vreme de câteva luni. Potrivit unor surse din anturajul anchetei, Radu Bica ar fi luat 10.000 de euro prin intermediul avocatului Bogdan Aldea, din Baroul Bucuresti, considerat omul de casă al politicianului clujean.
In apartamentul folosit de Bica, membru marcant al PD-L CLuj, situat pe strada Teodor Mihaly, din Cluj Napoca, au fost descoperiți, la o percheziție a procurorilor DNA, suma de 10.000 de euro, care reprezintă prima transă pentru ca o firmă agreată de politician, Frarom SRL, să obtină contractual pentru întreținerea noului stadion Cluj Arena. Urmare a perchezitiei, a fost retinuta si Aspazia Droniuc, patroana Frarom SRL, societate care are ca principal obiect de activitate asigurarea mentenanţei pentru facilităţi sportive şi de shopping.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, contractul de mentenanţă se ridică la peste 60.000 de euro/lunar, iar pentru a fi acordat Frarom SRL Radu Bica ar fi cerut 25.000 de euro. În schimbul acestor bani, Frarom SRL, care urma sa câstige contractul, trebuia să asigure întretinerea camerelor video de supraveghere, întretinerea lifturilor, întretinerea gazonului si a sistemului de iluminare si sa achite curentul electric.
Nu există denunţător
Interesant la acest dosar este faptul că nicio persoană nu are calitatea de denunțător. Toti cei implicati, politicianul Radu Bica, avocatul Aldea si patroana Frarom SRL au calitatea de inculpați. Potrivit surselor DNA, procurorii vor inculpa în perioada următoare si alte persoane cu functii înalte din conducerea CJ Cluj. În acest dosar au fost urmărite si filate, timp de aproape două luni, mai multe persoane. Traseul banilor a fost monitorizat cu atenție de către ofiţerii SRI, iar la momentul remiterii acestora către Radu Bica s-a acționat. Interesant este faptul că banii nu sunt marcati cu cuvântul “mită”. De precizat ca stadionul Cluj Arena a fost inaugurat oficial la începutul lunii octombrie. De atunci, Consiliul Judetean Cluj se tot “chinuie” să atribuie contractul de mentenantă. Ba cu licitație, ba fără licitație. De fapt, în spatele acestei întârzieri stau interesele politicienilor locali.
Bica a intrat in atentia DNA din 2009
Vicepreşedintele CJ Cluj Radu Bica, reţinut pentru luare de mită, are o casă, un apartament şi două terenuri, dar în declaraţia sa de avere nu apare trecut niciun cont bancar. Presa locală relata încă din 2009 că a intrat în atenţia DNA, fiind acuzat de presiuni asupra şefului de la Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat.
Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul CJ Cluj, Radu Bica are credite luate de la BCR în 2006 şi 2007, cu o valoare totală de 51.000 de euro, scadente în 2014 şi 2022. De asemenea, vicepreşedintele CJ Cluj are un teren în Turda, de 883 de metri pătraţi, cumpărat în 1982, şi unul în comuna Năpradea, judeţul Sălaj, de 24.700 de metri pătraţi, moştenit în anul 2004.
(01.11.2011)
Dosarul penal în care vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj a fost reţinut pentru luare de mită face parte din categoria dosarelor de “siguranță natională”. Urmărirea retelei de coruptie a fost monitorizată de Serviciul Român de Informatții vreme de câteva luni. Potrivit unor surse din anturajul anchetei, Radu Bica ar fi luat 10.000 de euro prin intermediul avocatului Bogdan Aldea, din Baroul Bucuresti, considerat omul de casă al politicianului clujean.
In apartamentul folosit de Bica, membru marcant al PD-L CLuj, situat pe strada Teodor Mihaly, din Cluj Napoca, au fost descoperiți, la o percheziție a procurorilor DNA, suma de 10.000 de euro, care reprezintă prima transă pentru ca o firmă agreată de politician, Frarom SRL, să obtină contractual pentru întreținerea noului stadion Cluj Arena. Urmare a perchezitiei, a fost retinuta si Aspazia Droniuc, patroana Frarom SRL, societate care are ca principal obiect de activitate asigurarea mentenanţei pentru facilităţi sportive şi de shopping.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, contractul de mentenanţă se ridică la peste 60.000 de euro/lunar, iar pentru a fi acordat Frarom SRL Radu Bica ar fi cerut 25.000 de euro. În schimbul acestor bani, Frarom SRL, care urma sa câstige contractul, trebuia să asigure întretinerea camerelor video de supraveghere, întretinerea lifturilor, întretinerea gazonului si a sistemului de iluminare si sa achite curentul electric.
Nu există denunţător
Interesant la acest dosar este faptul că nicio persoană nu are calitatea de denunțător. Toti cei implicati, politicianul Radu Bica, avocatul Aldea si patroana Frarom SRL au calitatea de inculpați. Potrivit surselor DNA, procurorii vor inculpa în perioada următoare si alte persoane cu functii înalte din conducerea CJ Cluj. În acest dosar au fost urmărite si filate, timp de aproape două luni, mai multe persoane. Traseul banilor a fost monitorizat cu atenție de către ofiţerii SRI, iar la momentul remiterii acestora către Radu Bica s-a acționat. Interesant este faptul că banii nu sunt marcati cu cuvântul “mită”. De precizat ca stadionul Cluj Arena a fost inaugurat oficial la începutul lunii octombrie. De atunci, Consiliul Judetean Cluj se tot “chinuie” să atribuie contractul de mentenantă. Ba cu licitație, ba fără licitație. De fapt, în spatele acestei întârzieri stau interesele politicienilor locali.
Bica a intrat in atentia DNA din 2009
Vicepreşedintele CJ Cluj Radu Bica, reţinut pentru luare de mită, are o casă, un apartament şi două terenuri, dar în declaraţia sa de avere nu apare trecut niciun cont bancar. Presa locală relata încă din 2009 că a intrat în atenţia DNA, fiind acuzat de presiuni asupra şefului de la Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat.
Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul CJ Cluj, Radu Bica are credite luate de la BCR în 2006 şi 2007, cu o valoare totală de 51.000 de euro, scadente în 2014 şi 2022. De asemenea, vicepreşedintele CJ Cluj are un teren în Turda, de 883 de metri pătraţi, cumpărat în 1982, şi unul în comuna Năpradea, judeţul Sălaj, de 24.700 de metri pătraţi, moştenit în anul 2004.
(01.11.2011)
ZANGANIT DE CATUSE LA FRF
MIRCEA SANDU AUDIAT LA DNA IN DOSARUL "CRAIOVA"
Lui Mircea Sandu i-au fost oficial aduse la cunostintă, azi, învinuirile in dosarul dezafilierii Universitatii Craiova. La plecarea de la DNA, in loc să răspundă, concret, acuzatiilor pe care i le aduc procurorii Anticoruptie, Sandu a comentat incidentele de la meciul dintre Steaua și Petrolul, învinuind, evident, ziaristii.
Cat despre invinurile care i se aduc, presedintele FRF s-a declarat nevinovat si a spus ziaristilor că, în opinia sa ar fi vorba doar despre interpretări ale regulamentelor.
Iniţial, Mircea Sandu ar fi trebuit audiat vineri, însă a solicitat o amânare. Dumitru Dragomir şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv s-au prezentat, deja, săptămâna trecută, în faţa procurorilor. Şi Mircea Sandu a mai făcut, în ultimele săptămâni, vizite la DNA, atât în dosarul "Universitatea Craiova", cât şi în cel al fostului şef al arbitrilor, Vasiel Avram, între timp trimis în judecată.
Reamintim că Mircea Sandu, Mitica Dragomir şi alţi zece membri ai CEX al FRF sunt acuzaţi că au votat excluderea provizorie a Universităţii Craiova, în baza unui Statut care nu era, încă, în vigoare. Concret, CEX votase modificarea Statulului, astfel încât excluderea să opereze imediat, dar documentul nu fusese, încă, înregistrat la instanţă, astfel că, oficial, nu era în vigoare. Potrivit Statului încă în vigoare, instituţia excluderii provizorii nu era definitivă şi nu producea efecte imediate. Motivul oficial al excluderii Universităţii Craiova este, de asemenea, inexistent. CEX şi-a bazat decizia pe faptul că Ştiinţa ar fi acţionat forurile sportive în judecată, ceea ce este fals, căci clubul avea un litigiu doar cu Victor Piţurcă, fost antrenor şi manager. Excluderea Universităţii Craiova s-a făcut şi fără ca acestui club să fie citat, fără să-i fie comunicate oficial motivele şi fără a i se da dreptul să formuleze o apărare. Cum CEX al FRF a descis ca decizia de excludere operează imediat, jucătorii Ştiinţei au devenit liberi de contract. Mai mult, în aceeaşi şedinţă s-a votat ca Juventus Bucureşti să ia locul Universităţii Craiova, în condiţiile în care preşedintele clubului, Marian Ruse, era membru în CEX al FRF.
La sediul DNA s-au aflat şi cativa suporteri ai Universitatea Craiova, insa mulţi dintre au fost ridicaţi de jandarmi, sub acuzaţia de tulburare a ordinii şi liniştii publice.
(31.10.2011)
Cat despre invinurile care i se aduc, presedintele FRF s-a declarat nevinovat si a spus ziaristilor că, în opinia sa ar fi vorba doar despre interpretări ale regulamentelor.
Iniţial, Mircea Sandu ar fi trebuit audiat vineri, însă a solicitat o amânare. Dumitru Dragomir şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv s-au prezentat, deja, săptămâna trecută, în faţa procurorilor. Şi Mircea Sandu a mai făcut, în ultimele săptămâni, vizite la DNA, atât în dosarul "Universitatea Craiova", cât şi în cel al fostului şef al arbitrilor, Vasiel Avram, între timp trimis în judecată.
Reamintim că Mircea Sandu, Mitica Dragomir şi alţi zece membri ai CEX al FRF sunt acuzaţi că au votat excluderea provizorie a Universităţii Craiova, în baza unui Statut care nu era, încă, în vigoare. Concret, CEX votase modificarea Statulului, astfel încât excluderea să opereze imediat, dar documentul nu fusese, încă, înregistrat la instanţă, astfel că, oficial, nu era în vigoare. Potrivit Statului încă în vigoare, instituţia excluderii provizorii nu era definitivă şi nu producea efecte imediate. Motivul oficial al excluderii Universităţii Craiova este, de asemenea, inexistent. CEX şi-a bazat decizia pe faptul că Ştiinţa ar fi acţionat forurile sportive în judecată, ceea ce este fals, căci clubul avea un litigiu doar cu Victor Piţurcă, fost antrenor şi manager. Excluderea Universităţii Craiova s-a făcut şi fără ca acestui club să fie citat, fără să-i fie comunicate oficial motivele şi fără a i se da dreptul să formuleze o apărare. Cum CEX al FRF a descis ca decizia de excludere operează imediat, jucătorii Ştiinţei au devenit liberi de contract. Mai mult, în aceeaşi şedinţă s-a votat ca Juventus Bucureşti să ia locul Universităţii Craiova, în condiţiile în care preşedintele clubului, Marian Ruse, era membru în CEX al FRF.
La sediul DNA s-au aflat şi cativa suporteri ai Universitatea Craiova, insa mulţi dintre au fost ridicaţi de jandarmi, sub acuzaţia de tulburare a ordinii şi liniştii publice.
(31.10.2011)
UN EVREU VINDEA IN SUA ORGANE PRELEVATE
DE LA IMIGRANTI SARACI DIN ROMANIA CU 120.000 USD
Un evreu din New York, Levy Izhak Rosenbaum (61 ani) , a pledat vinovat, ieri, pentru trafic de rinichi prelevaţi de la imigranţi săraci din R.Moldova, România sau Rusia pentru clienţi disperaţi din New Jersy, cărora le cerea câte 120.000 de dolari sau chiar mai mult, relatează Daily Mail, în ediţia online. Avocaţii lui Rosenbaum (FOTO), Ronald Kleinberg şi Richard Finkel, susţin că acesta nu a căutat niciodată clienţi. El a fost pur şi simplu de acord să ajute persoane bolnave disperate găsindu-le donatori de rinichi.
Aceştia susţin că donatorii găsiţi de el erau pe deplin conştienţi de ceea ce fac.
Antropologul şi expertul în trafic de organe Nancy Scheper-Hughes, care a descris Israelul drept "un paria" în transplantul de organe la nivel global, a declarat în trecut că mulţi donatori erau imigranţi săraci din ţări est-europene ca R.Moldova, România şi Rusia.
"Transplantele s-au făcut cu succes, iar acum, si donatorii, și bolnavii duc o viată mai bună", se arată într-o declaratie a apărării. În plus, sustin avocatii, cei care îsi dădeau acordul pentru vânzarea organelor erau pe deplin conştienţi de ceea ce fac. Banii erau meniti să acopere procedurile, iar operațiile chirurgicale au avut loc în "spitale americane prestigioase", fiind implicati medici foarte bine pregătiti și experti în astfel de interventii.
Procurorii au o altă versiune
"O piaţă neagă de organe umane nu este numai o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice. Numai cei care îsi pot permite au acces la tratamenul salvator, în detrimentul celor mai săraci", a argumentat unul dintre procurori.
Pentru fiecare acuzatie, Levy Izhak Rosenbaum riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, plus o amendă de 250.000 de dolari. De asemenea, el a fost obligat să înapoieze 420.000 de dolari câstigati astfel.
(28.10.2011)
Aceştia susţin că donatorii găsiţi de el erau pe deplin conştienţi de ceea ce fac.
Antropologul şi expertul în trafic de organe Nancy Scheper-Hughes, care a descris Israelul drept "un paria" în transplantul de organe la nivel global, a declarat în trecut că mulţi donatori erau imigranţi săraci din ţări est-europene ca R.Moldova, România şi Rusia.
"Transplantele s-au făcut cu succes, iar acum, si donatorii, și bolnavii duc o viată mai bună", se arată într-o declaratie a apărării. În plus, sustin avocatii, cei care îsi dădeau acordul pentru vânzarea organelor erau pe deplin conştienţi de ceea ce fac. Banii erau meniti să acopere procedurile, iar operațiile chirurgicale au avut loc în "spitale americane prestigioase", fiind implicati medici foarte bine pregătiti și experti în astfel de interventii.
Procurorii au o altă versiune
"O piaţă neagă de organe umane nu este numai o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice. Numai cei care îsi pot permite au acces la tratamenul salvator, în detrimentul celor mai săraci", a argumentat unul dintre procurori.
Pentru fiecare acuzatie, Levy Izhak Rosenbaum riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, plus o amendă de 250.000 de dolari. De asemenea, el a fost obligat să înapoieze 420.000 de dolari câstigati astfel.
(28.10.2011)
AMANTA DEPUTATULUI CONFIRMA CE STIA SI DNA:
DAN PASAT RACOLA PROSTITUATE DE PE NET
Fosta amanta a deputatului Dan Pasat a dezvaluit motivele pentru care a pus punct relatiei de opt ani cu politicianul. Femeia sustine ca in ultimii trei ani a fost neglijata de fostul iubit, care obisnuia sa-si petreaca noptile in casa de vacanta, la cazinou sau in compania altor femei. Satula sa traiasca mai mult singura decat cu barbatul caruia i-a daruit un fiu, Anca Radu a cerut recent la Judecatoria Sectorului 1 incredintarea baietelului lor, in varsta de patru ani, chemandu-l in judecata pe deputatul Dan Pasat.
"Minte cu nerusinare cand spune ca si-a vazut copilul saptamana trecuta, nu l-a mai vazut de o luna si jumatate", a spus Anca Radu. Aceasta s-a infuriat dupa ce deputatul a declarat in urma cu doua zile ca fosta lui iubita l-a actionat in judecata fiind suparata ca relatia lor s-a destramat. "Pentru ce sa-mi para rau? Tatal lui il manipuleaza, considera ca nicio femeie nu este buna pentru el, domnul deputat, amandoi mi-au facut viata un calvar, am fost ca intr-o cusca cu lei", a precizat femeia.
De fapt, reactia tatalui deputatului, Mircea Pasat, a fost picatura care a umplut paharul, determinand-o sa plece in luna iunie din casa in care locuiau. "Nu pot sa cred decat ca erau intelesi sa ma dea afara. Cum altfel tatal lui m-ar fi alungat din casa la 9 seara? L-am rugat doar sa ma lase pana a doua zi, sa strang lucrurile copilului si mi-a dat termen pana la ora 18.00, amenintan du-ma ca schimba yala. Dan Pasat n-a avut nicio reactie", a povestit Anca Radu.
"Imi pare rau pentru imaginea domnului deputat, dar tatal lui este un alcoolic, ma facea proasta, tampita, zicea ca mi-ar scoate dintii din gura. Copilul a auzit tot, a fost terorizat. Pana acum l-am aparat eu pe David (n.r. - fiul ei) de ce ar fi putut sa i se intample. Bunicul lasa geamurile deschise, copilul se urca, se putea intampla o nenorocire. O data a uitat gratarul pe foc de era sa ardem cu totii. Pasat m-a lasat bodyguardul lui taica-su, ca el avea treaba, sa agate femei pe net, sa se vada cu ele si sa-si piarda noptile la cazinouri, lasand sume uriase. Acum eu nu i-am cerut nici macar bani de pensie. El mi-a oferit si i-am propus sa-i puna intr-un cont sa vada si baiatul cat a contribuit la cresterea lui", a mai spus fosta iubita a deputatului.
Fosta iubită a lui Dan Păsat, care a depus la Judecătorie o cerere prin care solicită custodia comună a copilului lor, i-a transmis acestuia să lase la o parte orgoliile şi să permită justiţiei să-şi facă datoria "Aş avea foarte multe să-i spun, în afară de faptul că m-a chinuit ca pe un câine, relaţia a devenit distructivă pentru mine, i-am spus că putem rămâne prieteni, avem un copil. Nu e nevoie să ne duşmănim, pentru că trebuie să creştem acest copil împreună, nu neapărat din punct de vedere financiar, eu nu mi-am dorit niciodată asta. În acest moment i-aş transmite doar că este bine să se potolească, să nu mai mintă, şi să-şi asume ce au făcut el şi taică-su, aruncându-ne în stradă. Tatăl lui a generat acest scandal şi ar trebui să-i mulţumească lui pentru asta ...Dan Păsat ar trebui să stea în banca lui, să lase justiţia să-şi facă treaba şi să se potolească, să nu mai facă afirmaţii că m-am supărat pentru că ne-am despărţit. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat de un calvar, dar am constatat cu stupoare că am devenit cei mai mari duşmani" a declarat Anca Radu.
Femeia spune ca a încercat să-şi ţină fiul departe de acest scandal: "Am făcut în aşa fel să nu asocieze nimic cu taică-su, chiar dacă nu îmi convine asta, pentru că el a putut să ne arunce pe amândoi în stradă. Copilul nu are de unde să ştie că aceşti oameni au fost înţeleşi, i-a spus bunicului că noi plecăm la altă casă şi nu ne mai întoarcem niciodată. David s-a rupt, dacă îl întrebi de taică-su răspunde: când mergem la baltă (n.r. casa de vacanţă a lui Dan Păsat se află lângă un lac, în judeţul Giurgiu). E frumos locul, are skijet, îi place acolo, dar nu întreabă pur şi simplu de ce nu vine tata, nici nu spune mi-e dor de tati".
Dan Pasat crede ca procesul intentat de fosta lui iubita pentru custodia copilului lor este un joc al orgoliilor. Politicianul sustine ca Anca Radu este suparata pentru ca relatia lor s-a incheiat. El spune ca aceasta nu a fost data afara din casa de tatal lui, ci a plecat singura, dupa o serie de certuri in familie.
PASAT, INTERCEPTAT DE DNA CAND "INCHIRIA" PROSTITUATE DE PE NET
Pasat si-a aratat slabiciunile in perioada in care fost interceptat in dosarul in care este acuzat de santaj. “Fetitele” dorite de parlamentar erau atent alese, iar pretul “prestatiei” lor nu conta pentru politician. Uneori, cerea chiar si doua fete. Deputatul democrat-liberal a fost interceptat atunci cand ii spunea unui anume Vasile Craciun cum trebuie sa arate cele doua dame de companie:
Vasile Craciun: Dane! Fii atent! Uite, am pe cineva…
Dan Pasat: Asa…
V.C.: Vor 800 de euro, 400 si 400 pana maine-seara… Au zis ca pe la opt sa fie ele-n Bucuresti…
D.P.: Asa.
(…)
V.C.: Aa… singura chestie, adica e conditia lor, ele vor sa mearga cu masina lor, intelegi? Da’ au zis ca numai daca le mai dai o suta de euro-n plus sau cincizeci de…
D.P.: Da, ma, nu-i problema! Nu-i problema!…Da, da’ sunt…sunt OK, da?
V.C.: Da, sunt OK.
D.P.: Sunt frumusele fetele?
V.C.: A, ce voiam sa te intreb, cu imbracatu’?
D.P.: Sport, sport… mai sport asa! in blugi, ma!
V.C.: OK, ca una e-n blugi si una tocmai venea de la… “Unde ai fost?”…de la manichiura! OK, o sa vina ele, da?
D.P.: Da, ma,da. Zi, sunt frumusele sau…? Ori…?
V.C.: Cum? Da,da… sunt OK. Da, e o fata, un metru si saptezeci…”Cat ai?” Un metru saptezeci si cinci, e OK, e slabutica.
D.P.: Te cinstesc eu dupa aia pe tine… Da’ arata astea, au forme ca lumea, sunt… arata bine, au cur, au tate, au astea, sau sunt femeia-snur?
V.C.: Ba, aia e cam slabuta, da’ are tate, intelegi? Are ceva peste cur, asa, sa… Da’ e OK!
(…)
V.C.: Are cur, are tate, da-o-n mortii ei. Nu-s exagerate, da’, na! E cat de cat, acolo!
TRIMIS IN JUDECATA PENTRU SANTAJ
Dan Pasat a fost trimis in judecata, fiind acuzat de trei infractiuni de santaj. Conform DNA, in perioada octombrie – noiembrie 2009, Dan Pasat i-ar fi amenintat verbal si fizic, in mai multe randuri, iar la 29 octombrie 2009, a exercitat acte de violenta asupra a doi reprezentanti ai firmei SC Agro Clas SRL Teleorman. El ar fi dorit sa-i determine pe acestia sa semneze un contract de cesiune integrala a lucrarilor de aductiune a apei din comuna Varasti (Giurgiu). Totodata, prin amenintari, Pasat ar fi incercat sa-l convinga pe unul dintre cei doi oameni de afaceri sa mearga la sediul Primariei din comuna Toporu si sa faca demersurile necesare pe langa primar in vederea incasarii unor sume de bani, 290.000 lei, care s-ar fi cuvenit firmei Agro Clas SRL din executarea unui contract de aductiune apa potabila. Ulterior, acesti bani ar fi urmat sa fie remisi lui Dan Pasat.
PREJUDICIU DE 500.000 EURO
In cursul lunii noiembrie 2009, deputatul exercitase, conform procurorilor, presiuni psihice, amenintandu-l pe primarul comunei Toporu (Giurgiu), in legatura cu derularea unui contract de 3.848.000 de lei avand ca obiect „alimentarea cu apa potabila a comunei”. Prejudiciul cauzat de Dan Pasat prin faptele sale s-ar ridica la aproape 500.000 de euro. DNA a cerut, in octombrie 2010, aviz de la Camera Deputatilor in vederea retinerii si arestarii lui Dan Pasat, insa parlamentarii au respins solicitarea la 8 februarie a.c.
(27.10.2011)
"Minte cu nerusinare cand spune ca si-a vazut copilul saptamana trecuta, nu l-a mai vazut de o luna si jumatate", a spus Anca Radu. Aceasta s-a infuriat dupa ce deputatul a declarat in urma cu doua zile ca fosta lui iubita l-a actionat in judecata fiind suparata ca relatia lor s-a destramat. "Pentru ce sa-mi para rau? Tatal lui il manipuleaza, considera ca nicio femeie nu este buna pentru el, domnul deputat, amandoi mi-au facut viata un calvar, am fost ca intr-o cusca cu lei", a precizat femeia.
De fapt, reactia tatalui deputatului, Mircea Pasat, a fost picatura care a umplut paharul, determinand-o sa plece in luna iunie din casa in care locuiau. "Nu pot sa cred decat ca erau intelesi sa ma dea afara. Cum altfel tatal lui m-ar fi alungat din casa la 9 seara? L-am rugat doar sa ma lase pana a doua zi, sa strang lucrurile copilului si mi-a dat termen pana la ora 18.00, amenintan du-ma ca schimba yala. Dan Pasat n-a avut nicio reactie", a povestit Anca Radu.
"Imi pare rau pentru imaginea domnului deputat, dar tatal lui este un alcoolic, ma facea proasta, tampita, zicea ca mi-ar scoate dintii din gura. Copilul a auzit tot, a fost terorizat. Pana acum l-am aparat eu pe David (n.r. - fiul ei) de ce ar fi putut sa i se intample. Bunicul lasa geamurile deschise, copilul se urca, se putea intampla o nenorocire. O data a uitat gratarul pe foc de era sa ardem cu totii. Pasat m-a lasat bodyguardul lui taica-su, ca el avea treaba, sa agate femei pe net, sa se vada cu ele si sa-si piarda noptile la cazinouri, lasand sume uriase. Acum eu nu i-am cerut nici macar bani de pensie. El mi-a oferit si i-am propus sa-i puna intr-un cont sa vada si baiatul cat a contribuit la cresterea lui", a mai spus fosta iubita a deputatului.
Fosta iubită a lui Dan Păsat, care a depus la Judecătorie o cerere prin care solicită custodia comună a copilului lor, i-a transmis acestuia să lase la o parte orgoliile şi să permită justiţiei să-şi facă datoria "Aş avea foarte multe să-i spun, în afară de faptul că m-a chinuit ca pe un câine, relaţia a devenit distructivă pentru mine, i-am spus că putem rămâne prieteni, avem un copil. Nu e nevoie să ne duşmănim, pentru că trebuie să creştem acest copil împreună, nu neapărat din punct de vedere financiar, eu nu mi-am dorit niciodată asta. În acest moment i-aş transmite doar că este bine să se potolească, să nu mai mintă, şi să-şi asume ce au făcut el şi taică-su, aruncându-ne în stradă. Tatăl lui a generat acest scandal şi ar trebui să-i mulţumească lui pentru asta ...Dan Păsat ar trebui să stea în banca lui, să lase justiţia să-şi facă treaba şi să se potolească, să nu mai facă afirmaţii că m-am supărat pentru că ne-am despărţit. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat de un calvar, dar am constatat cu stupoare că am devenit cei mai mari duşmani" a declarat Anca Radu.
Femeia spune ca a încercat să-şi ţină fiul departe de acest scandal: "Am făcut în aşa fel să nu asocieze nimic cu taică-su, chiar dacă nu îmi convine asta, pentru că el a putut să ne arunce pe amândoi în stradă. Copilul nu are de unde să ştie că aceşti oameni au fost înţeleşi, i-a spus bunicului că noi plecăm la altă casă şi nu ne mai întoarcem niciodată. David s-a rupt, dacă îl întrebi de taică-su răspunde: când mergem la baltă (n.r. casa de vacanţă a lui Dan Păsat se află lângă un lac, în judeţul Giurgiu). E frumos locul, are skijet, îi place acolo, dar nu întreabă pur şi simplu de ce nu vine tata, nici nu spune mi-e dor de tati".
Dan Pasat crede ca procesul intentat de fosta lui iubita pentru custodia copilului lor este un joc al orgoliilor. Politicianul sustine ca Anca Radu este suparata pentru ca relatia lor s-a incheiat. El spune ca aceasta nu a fost data afara din casa de tatal lui, ci a plecat singura, dupa o serie de certuri in familie.
PASAT, INTERCEPTAT DE DNA CAND "INCHIRIA" PROSTITUATE DE PE NET
Pasat si-a aratat slabiciunile in perioada in care fost interceptat in dosarul in care este acuzat de santaj. “Fetitele” dorite de parlamentar erau atent alese, iar pretul “prestatiei” lor nu conta pentru politician. Uneori, cerea chiar si doua fete. Deputatul democrat-liberal a fost interceptat atunci cand ii spunea unui anume Vasile Craciun cum trebuie sa arate cele doua dame de companie:
Vasile Craciun: Dane! Fii atent! Uite, am pe cineva…
Dan Pasat: Asa…
V.C.: Vor 800 de euro, 400 si 400 pana maine-seara… Au zis ca pe la opt sa fie ele-n Bucuresti…
D.P.: Asa.
(…)
V.C.: Aa… singura chestie, adica e conditia lor, ele vor sa mearga cu masina lor, intelegi? Da’ au zis ca numai daca le mai dai o suta de euro-n plus sau cincizeci de…
D.P.: Da, ma, nu-i problema! Nu-i problema!…Da, da’ sunt…sunt OK, da?
V.C.: Da, sunt OK.
D.P.: Sunt frumusele fetele?
V.C.: A, ce voiam sa te intreb, cu imbracatu’?
D.P.: Sport, sport… mai sport asa! in blugi, ma!
V.C.: OK, ca una e-n blugi si una tocmai venea de la… “Unde ai fost?”…de la manichiura! OK, o sa vina ele, da?
D.P.: Da, ma,da. Zi, sunt frumusele sau…? Ori…?
V.C.: Cum? Da,da… sunt OK. Da, e o fata, un metru si saptezeci…”Cat ai?” Un metru saptezeci si cinci, e OK, e slabutica.
D.P.: Te cinstesc eu dupa aia pe tine… Da’ arata astea, au forme ca lumea, sunt… arata bine, au cur, au tate, au astea, sau sunt femeia-snur?
V.C.: Ba, aia e cam slabuta, da’ are tate, intelegi? Are ceva peste cur, asa, sa… Da’ e OK!
(…)
V.C.: Are cur, are tate, da-o-n mortii ei. Nu-s exagerate, da’, na! E cat de cat, acolo!
TRIMIS IN JUDECATA PENTRU SANTAJ
Dan Pasat a fost trimis in judecata, fiind acuzat de trei infractiuni de santaj. Conform DNA, in perioada octombrie – noiembrie 2009, Dan Pasat i-ar fi amenintat verbal si fizic, in mai multe randuri, iar la 29 octombrie 2009, a exercitat acte de violenta asupra a doi reprezentanti ai firmei SC Agro Clas SRL Teleorman. El ar fi dorit sa-i determine pe acestia sa semneze un contract de cesiune integrala a lucrarilor de aductiune a apei din comuna Varasti (Giurgiu). Totodata, prin amenintari, Pasat ar fi incercat sa-l convinga pe unul dintre cei doi oameni de afaceri sa mearga la sediul Primariei din comuna Toporu si sa faca demersurile necesare pe langa primar in vederea incasarii unor sume de bani, 290.000 lei, care s-ar fi cuvenit firmei Agro Clas SRL din executarea unui contract de aductiune apa potabila. Ulterior, acesti bani ar fi urmat sa fie remisi lui Dan Pasat.
PREJUDICIU DE 500.000 EURO
In cursul lunii noiembrie 2009, deputatul exercitase, conform procurorilor, presiuni psihice, amenintandu-l pe primarul comunei Toporu (Giurgiu), in legatura cu derularea unui contract de 3.848.000 de lei avand ca obiect „alimentarea cu apa potabila a comunei”. Prejudiciul cauzat de Dan Pasat prin faptele sale s-ar ridica la aproape 500.000 de euro. DNA a cerut, in octombrie 2010, aviz de la Camera Deputatilor in vederea retinerii si arestarii lui Dan Pasat, insa parlamentarii au respins solicitarea la 8 februarie a.c.
(27.10.2011)
MICHAEL JACKSON, CEA MAI BOGATA VEDETA
Artistul american, decedat în 2009, din cauza unei supradoze de medicamente, la vârsta de 50 de ani, a "câştigat" aproximativ 170 de milioane de dolari anul trecut, ocupând, totodată, poziţia a doua pe topul vedetelor pop, în viaţă sau decedate, cu cele mai mari încasări în ultimele 12 luni.
Michael Jackson este un nume citat frecvent de presa internaţională - din cauza morţii sale subite şi a cauzelor care i-au provocat decesul - şi a beneficiat de o creştere a vânzărilor albumelor sale şi a obiectelor personale la licitaţie. Compania canadiană Cirque Du Soleil a pus în scenă un show extravagant, intitulat "Immortal", inspirat de viaţa şi cariera interpretului american. La începutul acestei luni, un concert organizat la Cardiff în memoria megastarului a atras câteva zeci de mii de fani.
Pe locul al doilea în acest top realizat de editorii revistei Forbes s-a clasat Elvis Presley, cu venituri de 55 de milioane de dolari. Ca şi în cazul lui Michael Jackson, fondul care administrează averea lui Presley a beneficiat de pe urma unui spectacol pus în scenă de compania Cirque du Soleil, intitulat "Viva Elvis", realizat în memoria "regelui rock'n'roll-ului".
Actriţa americană Marilyn Monroe, care a murit la vârsta de 36 de ani, în 1962, a "câştigat" 27 milioane de dolari şi a ocupat poziţia a treia în acest top Forbes.
Locul al patrulea a revenit creatorului american de benzi desenate Charles Schulz, decedat în 2000, cu venituri de 25 milioane de dolari în ultimele 12 luni.
Actriţa americană Elizabeth Taylor, care a murit în martie 2011, la vârsta de 79 de ani, ocupă poziţia a cincea, cu venituri de 12 milioane de dolari, la egalitate cu muzicianul britanic John Lennon. O mare parte din veniturile "obţinute" de legendara actriţă provin din vânzările popularului parfum al acesteia, White Diamonds.
Topul 10 al celor mai bogate vedete care nu mai sunt în viaţă este completat, în ordine, de savantul Albert Einstein (10 milioane de dolari), scriitorul american Theodor Seuss Geisel (9 milioane de dolari), chitaristul Jimi Hendrix (7 milioane de dolari), scriitorul suedez Stieg Larsson (7 milioane de dolari), actorul american Steve McQueen (7 milioane de dolari), compozitorul american Richard Rodgers (7 milioane de dolari), chitaristul britanic George Harrison (6 milioane de dolari), actriţa americană Bettie Page (6 milioane de dolari) şi artistul american Andy Warhol (6 milioane de dolari).
Editorii revistei Forbes ţin cont în realizarea acestui top de încasările generate de o vedetă decedată, care a "câştigat" cel puţin 6 milioane de dolari în perioada octombrie 2010 - octombrie 2011.
(26.10.2011)
Michael Jackson este un nume citat frecvent de presa internaţională - din cauza morţii sale subite şi a cauzelor care i-au provocat decesul - şi a beneficiat de o creştere a vânzărilor albumelor sale şi a obiectelor personale la licitaţie. Compania canadiană Cirque Du Soleil a pus în scenă un show extravagant, intitulat "Immortal", inspirat de viaţa şi cariera interpretului american. La începutul acestei luni, un concert organizat la Cardiff în memoria megastarului a atras câteva zeci de mii de fani.
Pe locul al doilea în acest top realizat de editorii revistei Forbes s-a clasat Elvis Presley, cu venituri de 55 de milioane de dolari. Ca şi în cazul lui Michael Jackson, fondul care administrează averea lui Presley a beneficiat de pe urma unui spectacol pus în scenă de compania Cirque du Soleil, intitulat "Viva Elvis", realizat în memoria "regelui rock'n'roll-ului".
Actriţa americană Marilyn Monroe, care a murit la vârsta de 36 de ani, în 1962, a "câştigat" 27 milioane de dolari şi a ocupat poziţia a treia în acest top Forbes.
Locul al patrulea a revenit creatorului american de benzi desenate Charles Schulz, decedat în 2000, cu venituri de 25 milioane de dolari în ultimele 12 luni.
Actriţa americană Elizabeth Taylor, care a murit în martie 2011, la vârsta de 79 de ani, ocupă poziţia a cincea, cu venituri de 12 milioane de dolari, la egalitate cu muzicianul britanic John Lennon. O mare parte din veniturile "obţinute" de legendara actriţă provin din vânzările popularului parfum al acesteia, White Diamonds.
Topul 10 al celor mai bogate vedete care nu mai sunt în viaţă este completat, în ordine, de savantul Albert Einstein (10 milioane de dolari), scriitorul american Theodor Seuss Geisel (9 milioane de dolari), chitaristul Jimi Hendrix (7 milioane de dolari), scriitorul suedez Stieg Larsson (7 milioane de dolari), actorul american Steve McQueen (7 milioane de dolari), compozitorul american Richard Rodgers (7 milioane de dolari), chitaristul britanic George Harrison (6 milioane de dolari), actriţa americană Bettie Page (6 milioane de dolari) şi artistul american Andy Warhol (6 milioane de dolari).
Editorii revistei Forbes ţin cont în realizarea acestui top de încasările generate de o vedetă decedată, care a "câştigat" cel puţin 6 milioane de dolari în perioada octombrie 2010 - octombrie 2011.
(26.10.2011)
GHIMPELE A INTRAT IN RELATIA DINTRE VIDEANU
SI SYDA SENIOR
Despre relatia apropiata dintre Adriean Videanu – fost ministru al Economiei in guvernarea PDL – si Gheorghe “Bebe” Ionescu – om de afaceri, reprezentat al statului intr-o serie de consilii de administratie si, poate mai important decat ar trebui, posibil viitor cuscru al presedintelui Basescu – s-a „speculat” intens, variat si documentat. Totusi, nu chiar cu atatea fotografii ca acum. Conform publicatiei GHIMPELE istoria ultimilor treisprezece ani i-a unit pe cei doi oameni de afaceri de orientare democrata, ulterior democrat-liberala, atat in sectorul privat cat si – ceea ce ne intereseaza cu precadere – in sfera finantelor publice. Daca tentatia ar fi sa credem ca Videanu, a carui imagine publica (politica) e ceva mai bine definita in mentalul colectiv, s-ar face responsabil de intermedierea afacerilor domnului Bebe Ionescu cu institutiile statului, ei bine, ne-am insela intr-un mod aproape ironic. Caci Syda senior, ca sef in Fondul Proprietatii de Stat (FPS), se afla la locul propice vanzarii catre liderul PDL a firmei amiral din imperiul pe care il conduce astazi: Marmosim S.A. Gest aflat atunci, in noiembrie 1998, la limita inexplicabilului, daca ar lipsi o informatie-cheie pentru intregul ansamblu: cu cateva luni in urma, in martie `98, lua fiinta compania de brokeraj Equity Invest SA, rod al uniunii financiare dintre domnul Videanu si doamna Sida Ionescu. Sida, sotia aceluiasi domn Bebe de la FPS, spune ziarul GHIMPELE.
Revansa
Si cum relatiile de afaceri, ca si istoria, sunt deseori ciclice, tema recurenta a interferentei business-ului propriu cu banul/functia publica a fost reluata in timpul guvernarii Boc, intr-o forma oarecum inversata. Ca o revansa a karmei antreprenoriale, domnul Bebe Ionescu era uns, prin 2009, membru in Consiliul de Supraveghere al Petrom, din partea Ministerului Economiei, condus (si) la acea data de Adriean Videanu. Cateva luni mai tarziu, acelasi domn Ionescu ocupa si functia de membru al Consiliului de Administratie al Eximbank. Exista, deci, morala-n PD-L, si chiar usor de sintetizat: o privatizare buna nu ramane, nicicand, nerasplatita.
Privatizarea unei relatii de mult publice
Dar, cum indemnizatia anuala venita pe filiera Petrom nu ar depasi – zice-se, pe surse – 20.000 de euro, iar apucaturile de pionieri ai privatizarilor de tranzitie raman – ca mersul pe bicicleta – mereu in subconstient, am incercat sa gasim un dialog cat mai potrivit imaginilor surprinse de fotografii ziarului GHIMPELE. O serie de coincidente de natura bursiera, oportunitatea unei privatizari la limita recesiunii si evolutia interesanta a declaratiilor fostului ministru, inca decident, al Economiei, converg spre un singur subiect plauzibil: Oltchim Ramnicu Valcea. Nu, nu clubul sportiv.
Ne-amintim, asadar, cum in februarie 2009 domnul Videanu – pe atunci ministru in exercitiu – considera ca „nu se poate vorbi despre privatizare Oltchim”, iar in august 2010 aprecia ca privatizarea Oltchim se va produce dupa ce „va trece pe profit”. O glisare logica impecabila, in conditiile in care, intre cele doua declaratii, ministrul Videanu isi exprima public nadejdea ca Eximbank sa garanteze un imprumut necesar finalizarii unei tranzatii cu Petrom. Lobby in cele doua consilii de administratie – va imaginati, probabil – avea cine face: Bebe Ionescu, membru comun. Stiu, foarte convenabil.
Asa cum foarte convenabila este retragerea anuntata de eternul director Constantin Roibu, a carui misiune ar putea fi – daca am trai intr-o lume absurda si cinica – coborarea accelerata a eventualului pret de vanzare Oltchim.
Cu un efort de imaginatie, mai putem sugera un nume aflat in spatele acestui scenariu absurd si cinic: e nevoie doar sa ne privim cu atentie la numele ministerului de unde iese omniprezentul Popa-BRD. De altfel, personajul cu ministerul despre care vorbim sta de ceva vreme cu ochii pe marele consumator Oltchim. Anchetata in dosarul ALRO, gazda lui Popa BRD spunea: ”Baietii destepti sunt acesti intermediari care de multe ori cu un birou, cu un fax si o secretara, plimba energia doar pe hartie, o iau de la stat si o vand contra unui comision catre marii consumatori cum este Alro, cum este Oltchim, cum este Sidex”. Dupa Alro, va sa zica, se pregateste Oltchim…
O loialitate aproape demna de o cauza mai buna
Intr-un mod aproape irelevant vom considera ascensiunea politica a doamnei Andreea Paul Vass demna de o cauza mult mai buna. In fond, prea mult consum nejustificat de energie in apararea unei guvernari la limita ridicolului. Prea mult donquijotism pentru o doamna al carei pragmatism a perturbat pentru cateva clipe infailibilitatea de primadona democrat-liberala a Elenei Udrea, nu? Nu, caci asa cum am concluzionat ceva mai sus: PD-L rasplateste. Referential lipsit de orice conexiune cu cele prezentate anterior, reamintesc ca noul administrator al Oltchim (exact, combinatul, nu clubul sportiv) este, de cateva zile, domnul Dan Paul. Si, desi deontologia jurnalistica ne obliga sa nu speculam prea mult pe marginea oportunitatii numirii sale, putem face cateva precizari certe asupra denumirii sale: Paul, desi nu Paul-Vass, ramane totusi ruda apropiata a doamnei consilier. Cumnat, mai exact.
Daca sustinerea de care doamna Paul Vass s-a bucurat inca de la inceputul carierei politice din partea domnului Videanu n-ar fi fost o informatie de notorietate publica, probabil filiera Videanu – conducerea Oltchim ar fi trebuit mult mai migalit deslusita. Nu e, insa, cazul spetei prezente.
Cu un om de baza la butoanele celor doua consilii de administratie care – mai mult sau mai putin – opereaza pe cordul deschis al Oltchim-ului si c-un administrator interesat de evolutia profesionala (a demonstrat-o anul trecut cand isi propusese sa devina presedintele Bursei de Valori Bucuresti), un abil personaj, bine metisat intre politician si afacerist, nu poate da gres.
Nu, nu si daca se gaseste un mic sprijin extern. Adica…
Fiecare cu ce poate. Sau, pur si simpu, un fapt divers
1998 – 1999 a fost o perioada fertila pentru dezvoltarea relatiilor interumane, cel putin in ceea ce-l priveste pe domnul Bebe Ionescu. La cateva saptamani de la spectaculoasa „coincidenta” a omului potrivit (el, domnul Bebe de la FPS) la locul potrivit (fondarea imperiului Titan-Mar, prin preluarea Marmosim SA de la FPS), o alta tranzatie marca simbolic inmugurirea unei prietenii de lunga durata: Société Générale prelua BRD, iar tanarul bancher Sorin Popa era cooptat in managementul noii institutii fuzionate. Da, Société Générale a preluat BRD de la FPS, condus – din functia de director executiv, la acea data – de domnul Ionescu.
Acum, ca Sorin Popa a ajuns nr.2 in banca, aproape ca-ti vine sa te intrebi, absolut retoric, de ce BRD – singura institutie financiara privata implicata in proces – a imprumutat Oltchimul doar cu 700.000 euro anul trecut…
Iubitorii localurilor sigure
Eroii acestui articol, fotografiati de-a lungul timpului de diferiti admiratori, desfasoara un veritabil ritual in materie de… intalniri. Popa si Syda, de pilda, adepti inraiti ai naturii si miscarii, se intalnesc numai in strada, invitandu-se reciproc la o plimbare prin Herastrau sau pe un bulevard aglomerat.
Ulterior, Syda duce solia lui Popa-BRD la Adriean Videanu, cel mai des la localul Uptown, unde mai rar li se poate alatura si… Adriana Saftoiu (care, de altfel, a recunoscut public o astfel de intalnire pentru site-ul Inpolitics).
Avand in vedere apropierea strategica a proprietarilor Uptown de conducerea PDL (acolo a aflat Traian Basescu ca a devenit presedinte, acolo si-a anuntat public sprijinul pentru Vasile Blaga – actual lider dizgratiat – cand devinea evident ca acesta va fi invins de Sorin Oprescu in lupta pentru Capitala) putem presupune ca siguranta ”operativa” a localului e similara celei oferite de parcul Herastrau…
(25.10.2011)
Revansa
Si cum relatiile de afaceri, ca si istoria, sunt deseori ciclice, tema recurenta a interferentei business-ului propriu cu banul/functia publica a fost reluata in timpul guvernarii Boc, intr-o forma oarecum inversata. Ca o revansa a karmei antreprenoriale, domnul Bebe Ionescu era uns, prin 2009, membru in Consiliul de Supraveghere al Petrom, din partea Ministerului Economiei, condus (si) la acea data de Adriean Videanu. Cateva luni mai tarziu, acelasi domn Ionescu ocupa si functia de membru al Consiliului de Administratie al Eximbank. Exista, deci, morala-n PD-L, si chiar usor de sintetizat: o privatizare buna nu ramane, nicicand, nerasplatita.
Privatizarea unei relatii de mult publice
Dar, cum indemnizatia anuala venita pe filiera Petrom nu ar depasi – zice-se, pe surse – 20.000 de euro, iar apucaturile de pionieri ai privatizarilor de tranzitie raman – ca mersul pe bicicleta – mereu in subconstient, am incercat sa gasim un dialog cat mai potrivit imaginilor surprinse de fotografii ziarului GHIMPELE. O serie de coincidente de natura bursiera, oportunitatea unei privatizari la limita recesiunii si evolutia interesanta a declaratiilor fostului ministru, inca decident, al Economiei, converg spre un singur subiect plauzibil: Oltchim Ramnicu Valcea. Nu, nu clubul sportiv.
Ne-amintim, asadar, cum in februarie 2009 domnul Videanu – pe atunci ministru in exercitiu – considera ca „nu se poate vorbi despre privatizare Oltchim”, iar in august 2010 aprecia ca privatizarea Oltchim se va produce dupa ce „va trece pe profit”. O glisare logica impecabila, in conditiile in care, intre cele doua declaratii, ministrul Videanu isi exprima public nadejdea ca Eximbank sa garanteze un imprumut necesar finalizarii unei tranzatii cu Petrom. Lobby in cele doua consilii de administratie – va imaginati, probabil – avea cine face: Bebe Ionescu, membru comun. Stiu, foarte convenabil.
Asa cum foarte convenabila este retragerea anuntata de eternul director Constantin Roibu, a carui misiune ar putea fi – daca am trai intr-o lume absurda si cinica – coborarea accelerata a eventualului pret de vanzare Oltchim.
Cu un efort de imaginatie, mai putem sugera un nume aflat in spatele acestui scenariu absurd si cinic: e nevoie doar sa ne privim cu atentie la numele ministerului de unde iese omniprezentul Popa-BRD. De altfel, personajul cu ministerul despre care vorbim sta de ceva vreme cu ochii pe marele consumator Oltchim. Anchetata in dosarul ALRO, gazda lui Popa BRD spunea: ”Baietii destepti sunt acesti intermediari care de multe ori cu un birou, cu un fax si o secretara, plimba energia doar pe hartie, o iau de la stat si o vand contra unui comision catre marii consumatori cum este Alro, cum este Oltchim, cum este Sidex”. Dupa Alro, va sa zica, se pregateste Oltchim…
O loialitate aproape demna de o cauza mai buna
Intr-un mod aproape irelevant vom considera ascensiunea politica a doamnei Andreea Paul Vass demna de o cauza mult mai buna. In fond, prea mult consum nejustificat de energie in apararea unei guvernari la limita ridicolului. Prea mult donquijotism pentru o doamna al carei pragmatism a perturbat pentru cateva clipe infailibilitatea de primadona democrat-liberala a Elenei Udrea, nu? Nu, caci asa cum am concluzionat ceva mai sus: PD-L rasplateste. Referential lipsit de orice conexiune cu cele prezentate anterior, reamintesc ca noul administrator al Oltchim (exact, combinatul, nu clubul sportiv) este, de cateva zile, domnul Dan Paul. Si, desi deontologia jurnalistica ne obliga sa nu speculam prea mult pe marginea oportunitatii numirii sale, putem face cateva precizari certe asupra denumirii sale: Paul, desi nu Paul-Vass, ramane totusi ruda apropiata a doamnei consilier. Cumnat, mai exact.
Daca sustinerea de care doamna Paul Vass s-a bucurat inca de la inceputul carierei politice din partea domnului Videanu n-ar fi fost o informatie de notorietate publica, probabil filiera Videanu – conducerea Oltchim ar fi trebuit mult mai migalit deslusita. Nu e, insa, cazul spetei prezente.
Cu un om de baza la butoanele celor doua consilii de administratie care – mai mult sau mai putin – opereaza pe cordul deschis al Oltchim-ului si c-un administrator interesat de evolutia profesionala (a demonstrat-o anul trecut cand isi propusese sa devina presedintele Bursei de Valori Bucuresti), un abil personaj, bine metisat intre politician si afacerist, nu poate da gres.
Nu, nu si daca se gaseste un mic sprijin extern. Adica…
Fiecare cu ce poate. Sau, pur si simpu, un fapt divers
1998 – 1999 a fost o perioada fertila pentru dezvoltarea relatiilor interumane, cel putin in ceea ce-l priveste pe domnul Bebe Ionescu. La cateva saptamani de la spectaculoasa „coincidenta” a omului potrivit (el, domnul Bebe de la FPS) la locul potrivit (fondarea imperiului Titan-Mar, prin preluarea Marmosim SA de la FPS), o alta tranzatie marca simbolic inmugurirea unei prietenii de lunga durata: Société Générale prelua BRD, iar tanarul bancher Sorin Popa era cooptat in managementul noii institutii fuzionate. Da, Société Générale a preluat BRD de la FPS, condus – din functia de director executiv, la acea data – de domnul Ionescu.
Acum, ca Sorin Popa a ajuns nr.2 in banca, aproape ca-ti vine sa te intrebi, absolut retoric, de ce BRD – singura institutie financiara privata implicata in proces – a imprumutat Oltchimul doar cu 700.000 euro anul trecut…
Iubitorii localurilor sigure
Eroii acestui articol, fotografiati de-a lungul timpului de diferiti admiratori, desfasoara un veritabil ritual in materie de… intalniri. Popa si Syda, de pilda, adepti inraiti ai naturii si miscarii, se intalnesc numai in strada, invitandu-se reciproc la o plimbare prin Herastrau sau pe un bulevard aglomerat.
Ulterior, Syda duce solia lui Popa-BRD la Adriean Videanu, cel mai des la localul Uptown, unde mai rar li se poate alatura si… Adriana Saftoiu (care, de altfel, a recunoscut public o astfel de intalnire pentru site-ul Inpolitics).
Avand in vedere apropierea strategica a proprietarilor Uptown de conducerea PDL (acolo a aflat Traian Basescu ca a devenit presedinte, acolo si-a anuntat public sprijinul pentru Vasile Blaga – actual lider dizgratiat – cand devinea evident ca acesta va fi invins de Sorin Oprescu in lupta pentru Capitala) putem presupune ca siguranta ”operativa” a localului e similara celei oferite de parcul Herastrau…
(25.10.2011)
HUIDU SE RETRAGE DIN TELEVIZIUNE !
Emisiunea "Cronica Cârcotaşilor" va continua la Prima TV însă fără Şerban Huidu, care ar urma să anunţe, miercuri, că intenţionează să se retragă din viaţa publică, sustin surse apropiate echipei emisiunii de televiziune. Acestea au declarat ca Mihai Găinuşă, colegul lui Huidu, va realiza în viitor emisiunea, nefiind luată până acum decizia cooptării unui alt eventual co-prezentator.
"Şerban Huidu va anunţa, cel mai probabil miercuri, că se retrage din viaţa publică", au declarat sursele citate. Vineri, reprezentanţii Prima TV au declarat că emisiunea "Cronica Cârcotaşilor" se va relua în 2 noiembrie la Prima TV, după două săptămâni de pauză: "Pe 2 noiembrie se va relua difuzarea emisiunii, dar încă nu am decis în ce formulă". Până la momentul difuzării acestei ştiri, Mihai Găinuşă nu a putut fi contactat.
Pe de altă parte, emisiunea matinală "Cronica Cârcotaşilor" de pe Kiss FM, prezentată în mod obişnuit de Şerban Huidu, Mihai Găinuşă şi Oana Paraschiv a fost întreruptă în 17 octombrie, si inlocuita cu programul "Kissteria Matinala" cu Johny si Angel.
Iniţial, în 17 octombrie, "Cronica Cârcotaşilor" de pe Kiss FM a fost înlocuită cu "Kiss Music", la momentul respectiv reprezentanţii companiei din care face parte postul de radio declarând că emisiunea matinală nu va fi difuzată toată săptămâna. "Cronica Cârcotaşilor" de la Kiss FM, difuzată în mod obişnuit de luni până vineri, de la 7.00 la 10.00, a fost întreruptă în urma accidentului din 16 octombrie în care a fost implicat Şerban Huidu şi care a fost soldat cu moartea a trei persoane.
(24.10.2011)
"Şerban Huidu va anunţa, cel mai probabil miercuri, că se retrage din viaţa publică", au declarat sursele citate. Vineri, reprezentanţii Prima TV au declarat că emisiunea "Cronica Cârcotaşilor" se va relua în 2 noiembrie la Prima TV, după două săptămâni de pauză: "Pe 2 noiembrie se va relua difuzarea emisiunii, dar încă nu am decis în ce formulă". Până la momentul difuzării acestei ştiri, Mihai Găinuşă nu a putut fi contactat.
Pe de altă parte, emisiunea matinală "Cronica Cârcotaşilor" de pe Kiss FM, prezentată în mod obişnuit de Şerban Huidu, Mihai Găinuşă şi Oana Paraschiv a fost întreruptă în 17 octombrie, si inlocuita cu programul "Kissteria Matinala" cu Johny si Angel.
Iniţial, în 17 octombrie, "Cronica Cârcotaşilor" de pe Kiss FM a fost înlocuită cu "Kiss Music", la momentul respectiv reprezentanţii companiei din care face parte postul de radio declarând că emisiunea matinală nu va fi difuzată toată săptămâna. "Cronica Cârcotaşilor" de la Kiss FM, difuzată în mod obişnuit de luni până vineri, de la 7.00 la 10.00, a fost întreruptă în urma accidentului din 16 octombrie în care a fost implicat Şerban Huidu şi care a fost soldat cu moartea a trei persoane.
(24.10.2011)
"LUCEAFARUL HUILEI" VISEAZA LA PRESEDINTIE
MIRON COZMA LANSEAZA PARTIDUL MUNCITORILOR
Miron Cozma (FOTO) îşi lansează azi, la Târgu Jiu, formaţiunea politică Partidul Social Democrat al Muncitorilor, într-un eveniment la care sunt prezenţi reprezentanţi ai conducerii formaţiunii şi simpatizanţi.
Cozma a precizat că există o decizie a justiţiei privind înfiinţarea partidului, astfel încât acesta funcţionează legal. El i-a prezentat pe membrii conducerii formaţiunii, menţionând că printre lideri există şi un reprezentant al Asociaţiei Victimelor Mineriadelor. Cozma a menţionat că partidul său reprezintă o şansă reală pentru muncitorii din această ţară.
Fostul lider sindical al minerilor, Miron Cozma, a declarat că în data de 21 octombrie va lansa oficial un nou partid denumit "Partidul Social-Democrat al Muncitorilor", actiunea putând fi urmată de o eventuală candidatură la preşedinţie a sindicalistului, informează “O să lansez oficial acest partid, care există şi cu care intrăm în campanie. Se numeşte Partidul Social Democrat al Muncitorilor şi intră în campania din 2012 şi 2014. Ortacii vor fi cu mine. Eu mi-am dat 11 ani de libertate pentru muncitori, nu pentru corupţii din sistemele politice. Am avut mare satisfacţie să se scandeze <<Cozma preşedinte!>> de Bobotează, am avut surpriza la Alba să se scandeze <<Cozma preşedinte!>>. Nu eu îmi doresc, sunt români care doresc o schimbare reală", a declarat Cozma. Acesta a precizat că partidul său va fi unul al oamenilor săraci, în care nu vor fi acceptaţi securişti sau persoane din fosta nomenclatură comunistă: “Eu mi-am facut partid pe pensia mea şi pe banii unor amărâţi. Nu veţi vedea feţe vechi , nomenclatură comunistă, foşti preşedinţi, securişti, foşti miniştri, foşti parlamentari. E un partid real al oamenilor săraci”.
PSDMR are o veche traditie
Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR) are o veche traditie in Romania. Acesta a fost fondat la 31 martie 1893, iar din conducere făceau parte Ioan Nădejde, Vasile G. Mortun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu și Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea si de programul de la Erfurt al social-democraților germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. Principalele directii de acțiune ale partidului erau instituirea votului universal, adoptarea unei legislatii a muncii si reforma radicală a sistemului agrar în favoarea tărănimii, organizarea învătămîntului gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la întrunire, instituirea impozitului progresiv pe venit, descentralizarea si autonomia comunală. Partidul a adoptat o poziție moderată, în sensul acceptării cadrului constituțional existent, sub influenta tripletei aflată la conducerea efectivă: Gherea – Nădejde - Mortun. În 1899 partidul s-a destrămat, iar cluburile muncitoresti au fost desființate cu exceptia clubului de la Bucuresti, în cadrul căruia au continuat să activeze I. C. Frimu, C. Z. Buzdugan si Christian Racovski. Ulterior, la 31 ianuarie 1910, pe structura PSDMR a fost înfiintat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Christian Racovski, Dimitrie Marinescu și Constantin Vasilescu. Un rol important in aceasta formatiune politica a continuat să îl joace Dobrogeanu-Gherea, a cărui lucrare, "Neoiobăgia" a avut o influentă importantă asupra orientării partidului respectiv, care a avut legăturile cu alte partide social-democrate din Europa.
(21.10.2011)
Cozma a precizat că există o decizie a justiţiei privind înfiinţarea partidului, astfel încât acesta funcţionează legal. El i-a prezentat pe membrii conducerii formaţiunii, menţionând că printre lideri există şi un reprezentant al Asociaţiei Victimelor Mineriadelor. Cozma a menţionat că partidul său reprezintă o şansă reală pentru muncitorii din această ţară.
Fostul lider sindical al minerilor, Miron Cozma, a declarat că în data de 21 octombrie va lansa oficial un nou partid denumit "Partidul Social-Democrat al Muncitorilor", actiunea putând fi urmată de o eventuală candidatură la preşedinţie a sindicalistului, informează “O să lansez oficial acest partid, care există şi cu care intrăm în campanie. Se numeşte Partidul Social Democrat al Muncitorilor şi intră în campania din 2012 şi 2014. Ortacii vor fi cu mine. Eu mi-am dat 11 ani de libertate pentru muncitori, nu pentru corupţii din sistemele politice. Am avut mare satisfacţie să se scandeze <<Cozma preşedinte!>> de Bobotează, am avut surpriza la Alba să se scandeze <<Cozma preşedinte!>>. Nu eu îmi doresc, sunt români care doresc o schimbare reală", a declarat Cozma. Acesta a precizat că partidul său va fi unul al oamenilor săraci, în care nu vor fi acceptaţi securişti sau persoane din fosta nomenclatură comunistă: “Eu mi-am facut partid pe pensia mea şi pe banii unor amărâţi. Nu veţi vedea feţe vechi , nomenclatură comunistă, foşti preşedinţi, securişti, foşti miniştri, foşti parlamentari. E un partid real al oamenilor săraci”.
PSDMR are o veche traditie
Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR) are o veche traditie in Romania. Acesta a fost fondat la 31 martie 1893, iar din conducere făceau parte Ioan Nădejde, Vasile G. Mortun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu și Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea si de programul de la Erfurt al social-democraților germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. Principalele directii de acțiune ale partidului erau instituirea votului universal, adoptarea unei legislatii a muncii si reforma radicală a sistemului agrar în favoarea tărănimii, organizarea învătămîntului gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la întrunire, instituirea impozitului progresiv pe venit, descentralizarea si autonomia comunală. Partidul a adoptat o poziție moderată, în sensul acceptării cadrului constituțional existent, sub influenta tripletei aflată la conducerea efectivă: Gherea – Nădejde - Mortun. În 1899 partidul s-a destrămat, iar cluburile muncitoresti au fost desființate cu exceptia clubului de la Bucuresti, în cadrul căruia au continuat să activeze I. C. Frimu, C. Z. Buzdugan si Christian Racovski. Ulterior, la 31 ianuarie 1910, pe structura PSDMR a fost înfiintat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Christian Racovski, Dimitrie Marinescu și Constantin Vasilescu. Un rol important in aceasta formatiune politica a continuat să îl joace Dobrogeanu-Gherea, a cărui lucrare, "Neoiobăgia" a avut o influentă importantă asupra orientării partidului respectiv, care a avut legăturile cu alte partide social-democrate din Europa.
(21.10.2011)
DECLARATIA DE AVERE A UNUI LEFEGIU LA FISC, BLESTEM PENTRU BLEJNAR:
„PRAFUL SA SE ALEAGA DE VOI, ARSITA DESERTULUI
SA VA RACOREASCA“
Gheorghe Constantinescu (FOTO), referent în cadrul secţiei de Executări Silite a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a transformat declaraţia de avere aferentă anului 2010 într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor statului, asta pentru că, spune el, acestea nu vor să comunice cu „norodul“.
Angajatul Fiscului îşi începe depoziţia la rubrica de bunuri imobile, unde declară că deţine alături de soţia sa un teren intravilan de 0,5 ha în comuna Domneşti, iar la modul de dobândire al proprietăţii începe spunând că a fost „cumpărat pe muncă". "Mă hoţilor eu nu am bani, ca voi din furat, să-mi cumpăr terenuri din furat. Terenul din Domneşti l-am cumpărat cu banii strânşi din munca la patron, deci înainte de angajare în fisc. Voi, cum ajungeţi slujbaşi plătiţi de stat, adică, ziceţi voi, voi sunteţi statul băgaţi mâna în banii statului, ai poporului, de vă ia dracu“.
Acesta continuă la secţiunea de active financiare, unde scrie clar că nu deţine nimic, cu următoarele rânduri "Praful să se aleagă de voi, praful şi pulberea, arşiţa deşertului să vă răcorească atunci când vă este cald şi gerul arctic să vă încălzească când vă este frig. Eu nu mă pot descurca cu întreţinerea, medicamentele mele şi ale soţiei şi copilului şi voi mă puneţi să declar conturi".
Declaraţia de avere a referentului continuă apoteotic cu injurii adresate autorităţilor. Accesaţi aici declaraţia de avere a lui Gheorghe Constantinescu.
Bugetarul nu s-a oprit la declaraţia din 2010, el şi-a continuat „pamfletul“ şi în actul depus în 2011. La finalul documentului acesta precizează: „Simt nevoia de a declara că retrag conţinutul pamfletului din declaraţia trecută şi-mi pare rău că m-am adresat ţie şi ţie, Ialomiţeanu şi Blejnar. Vă aduc la cunoştinţă că mi-aţi încălcat drepturile acordate prin Constituţie şi de silă, am renunţat la a vă mai da în judecată“. Acesta continuă: „Mă întreb încontinuu: cât de prost pot să fiu eu în comparaţie cu voi de eu am atât de puţin, iar voi aveţi atât de mult??? Unde eşti tu, Ţepeş Doamne...“
Foiletonul lui Gheorghe Constantinescu a fost publicat de ANAF încă din 2008. Toate declaraţiile de avere ale acestuia conţin frânturi din „viaţa de bugetar“.
(20.10.2011)
Angajatul Fiscului îşi începe depoziţia la rubrica de bunuri imobile, unde declară că deţine alături de soţia sa un teren intravilan de 0,5 ha în comuna Domneşti, iar la modul de dobândire al proprietăţii începe spunând că a fost „cumpărat pe muncă". "Mă hoţilor eu nu am bani, ca voi din furat, să-mi cumpăr terenuri din furat. Terenul din Domneşti l-am cumpărat cu banii strânşi din munca la patron, deci înainte de angajare în fisc. Voi, cum ajungeţi slujbaşi plătiţi de stat, adică, ziceţi voi, voi sunteţi statul băgaţi mâna în banii statului, ai poporului, de vă ia dracu“.
Acesta continuă la secţiunea de active financiare, unde scrie clar că nu deţine nimic, cu următoarele rânduri "Praful să se aleagă de voi, praful şi pulberea, arşiţa deşertului să vă răcorească atunci când vă este cald şi gerul arctic să vă încălzească când vă este frig. Eu nu mă pot descurca cu întreţinerea, medicamentele mele şi ale soţiei şi copilului şi voi mă puneţi să declar conturi".
Declaraţia de avere a referentului continuă apoteotic cu injurii adresate autorităţilor. Accesaţi aici declaraţia de avere a lui Gheorghe Constantinescu.
Bugetarul nu s-a oprit la declaraţia din 2010, el şi-a continuat „pamfletul“ şi în actul depus în 2011. La finalul documentului acesta precizează: „Simt nevoia de a declara că retrag conţinutul pamfletului din declaraţia trecută şi-mi pare rău că m-am adresat ţie şi ţie, Ialomiţeanu şi Blejnar. Vă aduc la cunoştinţă că mi-aţi încălcat drepturile acordate prin Constituţie şi de silă, am renunţat la a vă mai da în judecată“. Acesta continuă: „Mă întreb încontinuu: cât de prost pot să fiu eu în comparaţie cu voi de eu am atât de puţin, iar voi aveţi atât de mult??? Unde eşti tu, Ţepeş Doamne...“
Foiletonul lui Gheorghe Constantinescu a fost publicat de ANAF încă din 2008. Toate declaraţiile de avere ale acestuia conţin frânturi din „viaţa de bugetar“.
(20.10.2011)
CA SA NU O BAGE "IN TREPIDATII"
BIAN ASCUNDEA SPAGA DE NEVASTA
Potrivit judecătorilor Tribunalului Bucureşti, Silviu Bian, fostul secretarul de stat PDL şi preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, ştia că în punga primită de la denunţător sunt bani. Din acest motiv, judecatorii au decis emiterea unui mandat de arestare prevetivă pentru 29 de zile pe numele lui Bian.
Judecătorii au respins apărarea făcută de secretarul de stat în sensul că punga, pe care recunoaşte că a primit-o de la denunţător, nu conţinea bani, ci doar sticle de băutură şi cafea, atenţii pe care „le primea des", mai ales că din înregistrarea video rezultă că denunţătorul a împachetat punga de culoare roşie - ceea ce nu ar fi fost posibil dacă în ea se aflau doar sticle. Silviu Bian urma să participe la o nuntă în Braşov în ziua în care a fost prins în flagrant.
Surprinzator, desi a fost repudiat de catre pedelisti, Bian a angajat un avocat care este membru PDL si apropiat al Elenei Udrea.
„Să plece dacă nu le convine"
„Din interceptările în mediu ambiental rezultă că Silviu Bian l-a întrebat pe R.C. ce conţine punga, iar acesta i-a răspuns „sunt ăia...ştiţi dumneavoastră", iar înregistrarea video dovedeşte că inculpatul, personal, a deschis portiera autoturismului cu care venise şi a pus punga de culoare roşie pe bancheta din spate. Totodată, inculpatul l-a avertizat pe R. să fie atent, să nu vorbească la telefon, iar când acesta din urmă i-a spus că „unii cam strâmbă din nas", inculpatul s-a arătat foarte hotărât în reacţii, spunând „pleacă dacă nu le convine" şi „dacă comentează, afară", notează judecătorii în încheierea de şedinţă. Bian l-a sfătuit pe denunţător să aibă „foarte mare grijă", să nu ţină „acasă nimic, nici prin calculatoare", să fie atent la carneţelele pe care notează sumele de bani că acestea pot fi ridicate şi verificate, să aibă încredere în el că va găsi o soluţie pentru o societate sau ceva în Germania, unde „să care cu materiale, cu tot", să transmită clar către o persoană că „acesta-i scorul, astea-s jocurile" şi nu în ultimul rând, să nu recunoască „nici tăiat în 50 de bucăţi dacă vine vreo acuzaţie" - se precizeaza in rechizitoriul procurorilor.
„Nu vreau s-o bag pe nevastă-mea în trepidaţii"
La finalul dialogului, Silviu Bian l-ar fi întrebat pe denunţător ce are „acolo, în pungă", cel din urmă răspunzând „vreo optzeci şi două de mii". Bian a transformat imediat suma la 20.000 euro, după care a spus că „trebuie să văd exact unde-i pun că nu vreau nici pe nevastă-mea s-o bag în trepidaţii". „Aşa stând situaţia de fapt, nu e greu, ci imposibil de crezut că inculpatul nu a ştiut ce se află în punga respectivă - el susţinând că acolo se aflau doar sticle şi un pachet în care a crezut că era multă cafea, mai ales că a căutat mai multe locuri unde să o ascundă, pentru ca în final punga şi cu sticle şi cu banii marcaţi, în cuantum de fix 82.000 lei - sumă discutată în birou - să fie descoperită de organele de urmărire penală în portbagajul autoturismului său, cu care venise în Braşov", mai arată Tribunalul Bucureşti.
Praful de mită i-a pătat cravata
Potrivit judecătorilor, după realizarea flagrantului s-a procedat la examinarea în spectru UV - ultraviolet a mâinilor şi a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului, împrejurare în care au fost descoperite urme de substanţă fluorescentă pe faţa internă şi externă a ambelor mâini, pe cravată, pe sacou şi pe pantaloni. S-au examinat în spectru UV pungile în care se aflau banii, constatându-se pe suprafaţa acestora urme de substanţă de praf verde, fluorescent.
DNA: banii erau colectaţi de la funcţionarii din subordine
Conform DNA, la 17 septembrie 2011, Silviu Bian în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, a primit suma de 22.000 euro şi 19.000 lei de la funcţionarii structurilor judeţene ale ANOFM. Banii au fost pretinşi de către Silviu Bian pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor. De asemenea, această sumă, primită cu titlu de mită printr-un intermediar, reprezintă o parte din salariile funcţionarilor respectivi pe luna august 2011.
Silviu Bian a primit în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă de 22.000 euro şi 19.000 lei de la funcţionarii structurilor judeţene ale ANOFM pentru a cofinanța posturile, funcționarul fiind prins când primea alti 82.000 de lei.
(19.10.2011)
Judecătorii au respins apărarea făcută de secretarul de stat în sensul că punga, pe care recunoaşte că a primit-o de la denunţător, nu conţinea bani, ci doar sticle de băutură şi cafea, atenţii pe care „le primea des", mai ales că din înregistrarea video rezultă că denunţătorul a împachetat punga de culoare roşie - ceea ce nu ar fi fost posibil dacă în ea se aflau doar sticle. Silviu Bian urma să participe la o nuntă în Braşov în ziua în care a fost prins în flagrant.
Surprinzator, desi a fost repudiat de catre pedelisti, Bian a angajat un avocat care este membru PDL si apropiat al Elenei Udrea.
„Să plece dacă nu le convine"
„Din interceptările în mediu ambiental rezultă că Silviu Bian l-a întrebat pe R.C. ce conţine punga, iar acesta i-a răspuns „sunt ăia...ştiţi dumneavoastră", iar înregistrarea video dovedeşte că inculpatul, personal, a deschis portiera autoturismului cu care venise şi a pus punga de culoare roşie pe bancheta din spate. Totodată, inculpatul l-a avertizat pe R. să fie atent, să nu vorbească la telefon, iar când acesta din urmă i-a spus că „unii cam strâmbă din nas", inculpatul s-a arătat foarte hotărât în reacţii, spunând „pleacă dacă nu le convine" şi „dacă comentează, afară", notează judecătorii în încheierea de şedinţă. Bian l-a sfătuit pe denunţător să aibă „foarte mare grijă", să nu ţină „acasă nimic, nici prin calculatoare", să fie atent la carneţelele pe care notează sumele de bani că acestea pot fi ridicate şi verificate, să aibă încredere în el că va găsi o soluţie pentru o societate sau ceva în Germania, unde „să care cu materiale, cu tot", să transmită clar către o persoană că „acesta-i scorul, astea-s jocurile" şi nu în ultimul rând, să nu recunoască „nici tăiat în 50 de bucăţi dacă vine vreo acuzaţie" - se precizeaza in rechizitoriul procurorilor.
„Nu vreau s-o bag pe nevastă-mea în trepidaţii"
La finalul dialogului, Silviu Bian l-ar fi întrebat pe denunţător ce are „acolo, în pungă", cel din urmă răspunzând „vreo optzeci şi două de mii". Bian a transformat imediat suma la 20.000 euro, după care a spus că „trebuie să văd exact unde-i pun că nu vreau nici pe nevastă-mea s-o bag în trepidaţii". „Aşa stând situaţia de fapt, nu e greu, ci imposibil de crezut că inculpatul nu a ştiut ce se află în punga respectivă - el susţinând că acolo se aflau doar sticle şi un pachet în care a crezut că era multă cafea, mai ales că a căutat mai multe locuri unde să o ascundă, pentru ca în final punga şi cu sticle şi cu banii marcaţi, în cuantum de fix 82.000 lei - sumă discutată în birou - să fie descoperită de organele de urmărire penală în portbagajul autoturismului său, cu care venise în Braşov", mai arată Tribunalul Bucureşti.
Praful de mită i-a pătat cravata
Potrivit judecătorilor, după realizarea flagrantului s-a procedat la examinarea în spectru UV - ultraviolet a mâinilor şi a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului, împrejurare în care au fost descoperite urme de substanţă fluorescentă pe faţa internă şi externă a ambelor mâini, pe cravată, pe sacou şi pe pantaloni. S-au examinat în spectru UV pungile în care se aflau banii, constatându-se pe suprafaţa acestora urme de substanţă de praf verde, fluorescent.
DNA: banii erau colectaţi de la funcţionarii din subordine
Conform DNA, la 17 septembrie 2011, Silviu Bian în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, a primit suma de 22.000 euro şi 19.000 lei de la funcţionarii structurilor judeţene ale ANOFM. Banii au fost pretinşi de către Silviu Bian pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor. De asemenea, această sumă, primită cu titlu de mită printr-un intermediar, reprezintă o parte din salariile funcţionarilor respectivi pe luna august 2011.
Silviu Bian a primit în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă de 22.000 euro şi 19.000 lei de la funcţionarii structurilor judeţene ale ANOFM pentru a cofinanța posturile, funcționarul fiind prins când primea alti 82.000 de lei.
(19.10.2011)
F.C. STEAUA, OBLIGATA SA ACHITE 400.000 EURO
CATRE M.Ap.N.
Tribunalul Bucuresti a dat dreptate Armatei in litigiul cu FC Steaua, echipa de fotbal fiind obligata sa plateasca 400.000 de euro (reprezinta restantele de la chirie, utilitati si penalitati de intarziere), informeaza televiziunile de stiri. In cazul in care nu va plati, formatia patronata de Gigi Becali ar putea fi executata silit (s-ar putea pune sechestru pe drepturile federative ale jucatorilor).
Scandalul dintre cele doua parti a inceput din momentul in care Gigi Becali a refuzat sa mai plateasca chiria pentru folosirea arenei din Ghencea. Omul de afaceri a considerat ca plateste prea mult, iar Steaua a parasit stadionul unde a cunoscut cele mai importante victorii din istorie.
In urma acestei decizii, ros-albastrii au evoluat la Buzau si Ploiesti in partidele considerate pe propriul teren.
In perioada iulie 2010 - august 2011, clubul de fotbal nu a mai platit utilitatile si chiria. Armata a amenintat ca nu va mai lasa echipa de fotbal sa joace pe arena din Bulevardul Ghencea, iar Steaua a hotarat sa-si paraseasca casa. Daca echipa de fotbal nu-si va achita datoriile, Steaua ar putea fi executata silit - lucru care s-ar traduce printr-un sechestru asigurator pe drepturile federative ale jucatorilor. MApN si FC Steaua se afla in conflict si in ceea ce priveste "sigla Steaua".
(18.10.2011)
Scandalul dintre cele doua parti a inceput din momentul in care Gigi Becali a refuzat sa mai plateasca chiria pentru folosirea arenei din Ghencea. Omul de afaceri a considerat ca plateste prea mult, iar Steaua a parasit stadionul unde a cunoscut cele mai importante victorii din istorie.
In urma acestei decizii, ros-albastrii au evoluat la Buzau si Ploiesti in partidele considerate pe propriul teren.
In perioada iulie 2010 - august 2011, clubul de fotbal nu a mai platit utilitatile si chiria. Armata a amenintat ca nu va mai lasa echipa de fotbal sa joace pe arena din Bulevardul Ghencea, iar Steaua a hotarat sa-si paraseasca casa. Daca echipa de fotbal nu-si va achita datoriile, Steaua ar putea fi executata silit - lucru care s-ar traduce printr-un sechestru asigurator pe drepturile federative ale jucatorilor. MApN si FC Steaua se afla in conflict si in ceea ce priveste "sigla Steaua".
(18.10.2011)
POLITICHIA, TRAMBULINA PENTRU AFACERE
PATRICIU, CEL MAI BOGAT POLITICIAN DIN ROMANIA
Sărac şi cinstit. Două cuvinte care, în România, alăturate ideii de politician, au darul de a sfida orice logică. Cine a mai văzut sau auzit aşa ceva? Un român care să fi ajuns la ciolan şi care să nu se fi înfruptat un pic, măcar aşa, de poftă, din el. Unii oameni de afaceri au trecut de partea cealaltă a baricadei, confirmand că apartenenţa la un partid politic deschide uşi şi dărâmă multe piedici. Din politică, sau cu ajutorul ei, se poate câştiga bine. Modul în care politicienii de la noi şi-au făcut averile diferă însă de la caz la caz. În timp ce, pentru unii, cariera politică se împleteşte cu cea din business, alţii s-au decis să facă pasul spre politică de abia după ce au avut succes în afaceri. Unii oameni de afaceri susţin că nu vor altceva decât binele ţării, că acesta este singura lor motivaţie pentru care vin şi cer votul oamenilor. Alţii spun că, pentru ei, politica e un hobby, în timp ce câţiva anunţă că intră într-o cursă electorală numai ca să-şi susţină o idee.
Şi anul acesta, cel mai bogat politician este Dinu Patriciu. Cum şi-a făcut averea, se ştie. Mai puţin cunoscute sunt ambiţiile lui politice. Membru de seamă al PNL şi unul dintre cei mai importanţi finanţatori, Patriciu nu este chiar pe aceeaşi lungime de undă cu actuala conducere a partidului. Prin urmare, momentan, businessmanul nu prea mai poate influenţa deciziile importante care se iau la vârf. Deşi considerat o persoană foarte influentă în PNL anii trecuţi, Patriciu spune că acum nu mai are nicio influenţă în lumea politicii. "Eu de zece ani nu mai am funcţii în PNL", a declarat acesta.
Din altă categorie face parte Răzvan Ioan Păunescu, fiul omului de afaceri George Constantin Păunescu, în prezent preşedintele executiv al Partidului Ecologist Român (PER). Acesta susţine că intrarea lui în politică nu este legată de un interes direct, ci de intenţia lui de a se implica în rezolvarea problemelor de mediu.
Un alt veteran al topurilor celor mai bogaţi români este Attila Verestoy, senator UDMR. "Nu mă consider interesant. Interesanţi sunt cei care apar, dispar, cei care fac zeci de milioane de euro peste noapte", s-a limitat să declare Verestoy. Verestoy nu consideră că poziţia pe care o are în UDMR l-a ajutat să-şi sporească afacerile. Membru de vază al puterii, senatorul este unul dintre milionarii extremi de activi pe piaţa de capital, iar anul acesta a preluat controlul International Railway Systems de la Cristian Burci. A păstrat mereu o delimitare între activitatea sa politică şi cea de business, refuzand să vorbească despre averea pe care o are.
Un alt politician celebru şi reprezentativ şi pentru businessul românesc, este europarlamentarul Gigi Becali. Milionarul este preşedintele Partidului Noua Generaţie, iar planurile lui sunt intens mediatizate: vrea nici mai mult nici mai puţin decât să devină preşedinte.
Silviu Prigoană, deputat PDL, clasat de asemenea în topul celor mai bogaţi politicieni, susţine că politica nu i-a adus beneficii în afaceri. Întâi a avut succes în business şi abia apoi a intrat în politică, spune deputatul. Posesor al unei averi estimate la 95-100 de milioane de euro, Prigoană este unul dintre politicienii cu o afacere puternică în spate. Rosal Grup, una dintre firmele importante din portofoliul milionarului a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 31,2 milioane de euro – în creştere faţă de 2009 - şi un profit de 1,25 milioane de euro. Prigoană nu se consideră un oportunist şi un câştigător de pe seama carnetului de membru de partid. El zice că în politică a intrat în momentul în care firmele sale erau deja consacrate şi nu ca să se îmbogăţească de pe urma apartenenţei la PDL.
TOP CEI MAI BOGATI POLITICIENI
1. DINU PATRICIU 1.000-1.100
2. RĂZVAN PĂUNESCU 410-435
3. GIGI BECALI 250-300
4. VIOREL CATARAMĂ 120-125
5. CULIŢĂ TĂRÂŢĂ 115-125
6. SILVIU PRIGOANĂ 95-100
7. ATILLA VERESTOY 70-75
8. ADRIEAN VIDEANU 60-70
9. FLORIN ANGHEL 27
10. DAN DIACONESCU 26
(NOTA: averile din clasament sunt exprimate în milioane euro).
(17.10.2011)
Şi anul acesta, cel mai bogat politician este Dinu Patriciu. Cum şi-a făcut averea, se ştie. Mai puţin cunoscute sunt ambiţiile lui politice. Membru de seamă al PNL şi unul dintre cei mai importanţi finanţatori, Patriciu nu este chiar pe aceeaşi lungime de undă cu actuala conducere a partidului. Prin urmare, momentan, businessmanul nu prea mai poate influenţa deciziile importante care se iau la vârf. Deşi considerat o persoană foarte influentă în PNL anii trecuţi, Patriciu spune că acum nu mai are nicio influenţă în lumea politicii. "Eu de zece ani nu mai am funcţii în PNL", a declarat acesta.
Din altă categorie face parte Răzvan Ioan Păunescu, fiul omului de afaceri George Constantin Păunescu, în prezent preşedintele executiv al Partidului Ecologist Român (PER). Acesta susţine că intrarea lui în politică nu este legată de un interes direct, ci de intenţia lui de a se implica în rezolvarea problemelor de mediu.
Un alt veteran al topurilor celor mai bogaţi români este Attila Verestoy, senator UDMR. "Nu mă consider interesant. Interesanţi sunt cei care apar, dispar, cei care fac zeci de milioane de euro peste noapte", s-a limitat să declare Verestoy. Verestoy nu consideră că poziţia pe care o are în UDMR l-a ajutat să-şi sporească afacerile. Membru de vază al puterii, senatorul este unul dintre milionarii extremi de activi pe piaţa de capital, iar anul acesta a preluat controlul International Railway Systems de la Cristian Burci. A păstrat mereu o delimitare între activitatea sa politică şi cea de business, refuzand să vorbească despre averea pe care o are.
Un alt politician celebru şi reprezentativ şi pentru businessul românesc, este europarlamentarul Gigi Becali. Milionarul este preşedintele Partidului Noua Generaţie, iar planurile lui sunt intens mediatizate: vrea nici mai mult nici mai puţin decât să devină preşedinte.
Silviu Prigoană, deputat PDL, clasat de asemenea în topul celor mai bogaţi politicieni, susţine că politica nu i-a adus beneficii în afaceri. Întâi a avut succes în business şi abia apoi a intrat în politică, spune deputatul. Posesor al unei averi estimate la 95-100 de milioane de euro, Prigoană este unul dintre politicienii cu o afacere puternică în spate. Rosal Grup, una dintre firmele importante din portofoliul milionarului a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 31,2 milioane de euro – în creştere faţă de 2009 - şi un profit de 1,25 milioane de euro. Prigoană nu se consideră un oportunist şi un câştigător de pe seama carnetului de membru de partid. El zice că în politică a intrat în momentul în care firmele sale erau deja consacrate şi nu ca să se îmbogăţească de pe urma apartenenţei la PDL.
TOP CEI MAI BOGATI POLITICIENI
1. DINU PATRICIU 1.000-1.100
2. RĂZVAN PĂUNESCU 410-435
3. GIGI BECALI 250-300
4. VIOREL CATARAMĂ 120-125
5. CULIŢĂ TĂRÂŢĂ 115-125
6. SILVIU PRIGOANĂ 95-100
7. ATILLA VERESTOY 70-75
8. ADRIEAN VIDEANU 60-70
9. FLORIN ANGHEL 27
10. DAN DIACONESCU 26
(NOTA: averile din clasament sunt exprimate în milioane euro).
(17.10.2011)
Butoane, girant pentru un credit luat de firma ginerelui senatorului Măgureanu
Octavian Grecu, cunoscut sub numele de "Butoane", apare ca girant într-un contract de împrumut între firma ginerelui senatorului de Giurgiu Cezar Măgureanu şi o instituţie bancară, în acelaşi contract fiind girant şi fiica parlamentarului, cu toate bunurile pe care le deţine în proprietate.
Danubius Food Trading SRL, firma lui Sorin Adrian Gazdac, ginerele deputatului Cezar Măgureanu, a contractat, în decembrie 2008, un credit de 300.000 de euro la Emporiki Bank Romania, girând cu sumele din conturile curente. Contractul expiră în decembrie 2013. Ulterior, contractul a suferit modificări şi extinderi atât în ceea ce priveşte giranţii, cât şi bunurile înscrise ca gaj. Într-o înscriere din 7 octombrie 2009, pe lângă depozite bancare ale Danubius Food Trading, figurează drept garanţie şi cesionarea unor poliţe de asigurare pe numele lui Octavian Grecu pentru trei vile P+1, situate în Giurgiu, pe strada Neajlovului. Poliţele au valori de 121.000 de euro, 165.000 de euro şi 167.000 de euro.
Astfel, Grecu garantează rambursarea împrumutului angajat de Danubius Food Trading cu cele trei vile şi cesionează în favoarea băncii poliţele de asigurare ale acestor imobile.
De asemenea, la aceeaşi dată se regăsesc ca giranţi Sorin Adrian Gazdac, care garantează cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare, precum şi "Gazdac (fostă Măgureanu) Raluca Livia Ioana" care garantează în aceleaşi condiţii restituirea la timp a creditului acordat de Emporiki.
O ultimă menţiune referitoare la acest credit, o extindere de fapt a contractului, datează din 1 aprilie 2011 şi menţionează drept "debitori persoane juridice" Danubius Food Trading şi SC Vega Prod Logistics, aceasta din urmă fiind tot o firmă a lui Sorin Adrian Gazdac. Ca debitori persoane fizice, în acest ultim contract se regăsesc Sorin Adrian Gazdac şi Raluca Livia Ioana Gazdac, precum şi Octavian Grecu şi Monica Grecu. Cele trei vile şi poliţele de asigurare figurează şi după această menţiune pe lista garanţiilor depuse pentru rambursarea împrumutului.
Numele lui Octavian Grecu, cunsocut sub numele de "Butoane" a revenit în atenţia presei în contextul agresiunii căreia i-a căzut victimă baschetbalistul american Chauncey Hardy, într-un bar din Giurgiu, agresiune soldată cu moartea sportivului. Ulterior, presa a difuzat înregistrări din 2009 în care senatorul Cezar Măgureanu, la acea vreme membru PDL, apărea la o petrecere cu manelişti care îl avea ca protagonist pe Grecu.
Senatorul il stie de mic copil pe capul clanului "Butoane"
Marţi, Măgureanu declara, referindu-se la imaginile vehiculate de televiziuni, in care aparea la o petrecere a clanului Butoane, că "există prezumţia de nevinovăţie" si cael este foarte popular şi merge des la petreceri în Giurgiu, pentru a socializa cu oamenii. El a ţinut să menţioneze că nu poate spune că există "un clan Butoane", dar membrii acestei familii sunt locuitori ai municipiului Giurgiu, iar el îi respectă la fel ca pe toţi giurgiuvenii.
Întrebat dacă nu este deranjat de faptul că imaginea sa este asociată, în contextul recentului scandal legat de uciderea baschetbalistului american, cu imaginea acestui clan, Măgureanu a răspuns: "Există premisa de nevinovăţie".
"Există prezumţia de nevinovăţie. Eu nu ştiu o instanţă să fi dat că el e cămătar, că a făcut crimă, că a făcut lucruri care contravin legilor ţării… Se vorbeşte, gura lumii nu poţi s-o închizi. Eu ce să fac acum? Să-mi dau demisia din Senat? Să-mi dau demisia din partid? Mai grav e ceea ce s-a întâţmplat, în momentele acestea grave pentru ţară, mai ales pentru municipiul Giurgiu", a declarat Măgureanu.
Întrebat dacă nu este deranjat de faptul că există înregistrări video, difuzate de televiziuni de ştiri, cu el primind dedicaţii la o petrecere cu manele organizată de "clanul Butoane", senatorul a răspuns: "Mie nici nu-mi plac manelele. Nu poţi însă să-i opreşti să-şi facă mendrele".
"Acea locaţie era în afara oraşului Giurgiu, pe ruta Bucureşti-Giurgiu. Nu era nicio nuntă a lui Grecu, era ziua lui de naştere. Am fost invitat telefonic, nu am vrut să mă duc, dar am oprit la benzinărie să alimentez maşina şi câţiva din anturajul lui au venit la mine: domnul senator, haideţi că e ziua lui Grecu Octavian, haideţi să ne faceţi şi nouă fală. Aşa zic ţiganii. Ce să mai zic? Când am intrat înăuntru nu-mi venea să cred - ce muzică era… că mie nu-mi plac manelele. Dacă a zis şi pentru domnul senator… Am zis eu «Cânta-mi pentru mine?» Poţi să-i opreşti pe ei să-şi facă mendrele?", a mai spus senatorul Cezar Măgureanu.
El a menţionat că, dacă nu ar fi existat cazul legat de baschetbalistul american, nimeni nu ar fi vorbit despre "clanul Butoane".
"Regret ceea ce s-a întâmplat, fiindcă nu se auzea atât de mult de acest Butoane, Grecu Octavian şi familia lui. Pentru mine sunt cetăţeni ai municipiului Giurgiu şi eu îi îndrăgesc pe toţi, indiferent că e român sau ţigan", a menţionat senatorul UNPR.
Măgureanu a mai spus că el participă la multe petreceri în Giurgiu, pentru a fi în mijlocul oamenilor. "Acest Grecu Octavian, zis Butoane, e giurgiuvean… Suntem aproape cam de o seamă. Am copilărit, îi cunosc. Giurgiu e un oraş mic, toată lumea mă cunoaşte. Dar eu nu mă disculp, ce am căutat acolo. Eu sunt ales de către cetăţenii Giurgiului. Eu nu m-am dus în altă localitate să fac un chef sau să fiu invitat de lumea interlopă. Îl cunosc de foarte mult timp, de copil îl cunosc pe Grecu Octavian. Nu vin să mă disculp acum, să spun ce am căutat acolo", a declarat el. "Eu ce pot să fac? Să-mi dau demisia din Senat? Să-mi dau demisia din partid?", a mai spus Măgureanu
(14.10.2011)
Danubius Food Trading SRL, firma lui Sorin Adrian Gazdac, ginerele deputatului Cezar Măgureanu, a contractat, în decembrie 2008, un credit de 300.000 de euro la Emporiki Bank Romania, girând cu sumele din conturile curente. Contractul expiră în decembrie 2013. Ulterior, contractul a suferit modificări şi extinderi atât în ceea ce priveşte giranţii, cât şi bunurile înscrise ca gaj. Într-o înscriere din 7 octombrie 2009, pe lângă depozite bancare ale Danubius Food Trading, figurează drept garanţie şi cesionarea unor poliţe de asigurare pe numele lui Octavian Grecu pentru trei vile P+1, situate în Giurgiu, pe strada Neajlovului. Poliţele au valori de 121.000 de euro, 165.000 de euro şi 167.000 de euro.
Astfel, Grecu garantează rambursarea împrumutului angajat de Danubius Food Trading cu cele trei vile şi cesionează în favoarea băncii poliţele de asigurare ale acestor imobile.
De asemenea, la aceeaşi dată se regăsesc ca giranţi Sorin Adrian Gazdac, care garantează cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare, precum şi "Gazdac (fostă Măgureanu) Raluca Livia Ioana" care garantează în aceleaşi condiţii restituirea la timp a creditului acordat de Emporiki.
O ultimă menţiune referitoare la acest credit, o extindere de fapt a contractului, datează din 1 aprilie 2011 şi menţionează drept "debitori persoane juridice" Danubius Food Trading şi SC Vega Prod Logistics, aceasta din urmă fiind tot o firmă a lui Sorin Adrian Gazdac. Ca debitori persoane fizice, în acest ultim contract se regăsesc Sorin Adrian Gazdac şi Raluca Livia Ioana Gazdac, precum şi Octavian Grecu şi Monica Grecu. Cele trei vile şi poliţele de asigurare figurează şi după această menţiune pe lista garanţiilor depuse pentru rambursarea împrumutului.
Numele lui Octavian Grecu, cunsocut sub numele de "Butoane" a revenit în atenţia presei în contextul agresiunii căreia i-a căzut victimă baschetbalistul american Chauncey Hardy, într-un bar din Giurgiu, agresiune soldată cu moartea sportivului. Ulterior, presa a difuzat înregistrări din 2009 în care senatorul Cezar Măgureanu, la acea vreme membru PDL, apărea la o petrecere cu manelişti care îl avea ca protagonist pe Grecu.
Senatorul il stie de mic copil pe capul clanului "Butoane"
Marţi, Măgureanu declara, referindu-se la imaginile vehiculate de televiziuni, in care aparea la o petrecere a clanului Butoane, că "există prezumţia de nevinovăţie" si cael este foarte popular şi merge des la petreceri în Giurgiu, pentru a socializa cu oamenii. El a ţinut să menţioneze că nu poate spune că există "un clan Butoane", dar membrii acestei familii sunt locuitori ai municipiului Giurgiu, iar el îi respectă la fel ca pe toţi giurgiuvenii.
Întrebat dacă nu este deranjat de faptul că imaginea sa este asociată, în contextul recentului scandal legat de uciderea baschetbalistului american, cu imaginea acestui clan, Măgureanu a răspuns: "Există premisa de nevinovăţie".
"Există prezumţia de nevinovăţie. Eu nu ştiu o instanţă să fi dat că el e cămătar, că a făcut crimă, că a făcut lucruri care contravin legilor ţării… Se vorbeşte, gura lumii nu poţi s-o închizi. Eu ce să fac acum? Să-mi dau demisia din Senat? Să-mi dau demisia din partid? Mai grav e ceea ce s-a întâţmplat, în momentele acestea grave pentru ţară, mai ales pentru municipiul Giurgiu", a declarat Măgureanu.
Întrebat dacă nu este deranjat de faptul că există înregistrări video, difuzate de televiziuni de ştiri, cu el primind dedicaţii la o petrecere cu manele organizată de "clanul Butoane", senatorul a răspuns: "Mie nici nu-mi plac manelele. Nu poţi însă să-i opreşti să-şi facă mendrele".
"Acea locaţie era în afara oraşului Giurgiu, pe ruta Bucureşti-Giurgiu. Nu era nicio nuntă a lui Grecu, era ziua lui de naştere. Am fost invitat telefonic, nu am vrut să mă duc, dar am oprit la benzinărie să alimentez maşina şi câţiva din anturajul lui au venit la mine: domnul senator, haideţi că e ziua lui Grecu Octavian, haideţi să ne faceţi şi nouă fală. Aşa zic ţiganii. Ce să mai zic? Când am intrat înăuntru nu-mi venea să cred - ce muzică era… că mie nu-mi plac manelele. Dacă a zis şi pentru domnul senator… Am zis eu «Cânta-mi pentru mine?» Poţi să-i opreşti pe ei să-şi facă mendrele?", a mai spus senatorul Cezar Măgureanu.
El a menţionat că, dacă nu ar fi existat cazul legat de baschetbalistul american, nimeni nu ar fi vorbit despre "clanul Butoane".
"Regret ceea ce s-a întâmplat, fiindcă nu se auzea atât de mult de acest Butoane, Grecu Octavian şi familia lui. Pentru mine sunt cetăţeni ai municipiului Giurgiu şi eu îi îndrăgesc pe toţi, indiferent că e român sau ţigan", a menţionat senatorul UNPR.
Măgureanu a mai spus că el participă la multe petreceri în Giurgiu, pentru a fi în mijlocul oamenilor. "Acest Grecu Octavian, zis Butoane, e giurgiuvean… Suntem aproape cam de o seamă. Am copilărit, îi cunosc. Giurgiu e un oraş mic, toată lumea mă cunoaşte. Dar eu nu mă disculp, ce am căutat acolo. Eu sunt ales de către cetăţenii Giurgiului. Eu nu m-am dus în altă localitate să fac un chef sau să fiu invitat de lumea interlopă. Îl cunosc de foarte mult timp, de copil îl cunosc pe Grecu Octavian. Nu vin să mă disculp acum, să spun ce am căutat acolo", a declarat el. "Eu ce pot să fac? Să-mi dau demisia din Senat? Să-mi dau demisia din partid?", a mai spus Măgureanu
(14.10.2011)
COSTEL BUSUIOC NU ARE NOROC
"PAVAROTTI DIN BANAT", BATUT INTR-O SPALATORIE
Costel Busuioc, zugravul român care a devenit vedetă după ce a câştigat un show în Spania, a reclamat aseară la Poliţie că a fost bătut într-o spălătorie auto de pe Calea Şagului din Timişoara.
Costel Busuioc, cunoscut sub numele de "Pavarotti din Banat", a declarat că a mers la o spălătorie auto din zona Calea Şagului din Timişoara, pentru a-şi spăla nişte covoare. El spune că, după ce ar fi cerut bon fiscal pentru serviciul plătit, patronul l-ar fi lovit cu pumnii în faţă şi în spate.După altercaţie, Costel Busuioc s-a dus la Poliţie pentru a depune reclamaţie, însă, în timp ce dădea declaraţii, i s-a făcut rău, poliţiştii chemând o salvare care l-a transportat la Spitalul Judeţean din Timişoara. După un control, acesta a fost dus şi la Clinica de chirurgie maxilo – facială, pentru investigaţii amănunţite.
Costel Busuioc a depus plângere pentru loviri şi alte violenţe împotriva patronului spălătoriei, pe care îl cheamă Romică Bejenariu, cunoscut şi sub numele de Romică Blondu’. După câteva ore, medicii l-au lăsat pe Busuioc să plece acasă.
Bejenariu, care este o cunoştinţă mai veche a poliţiştilor, având în trecut probleme cu legea, a fost ridicat şi dus la audieri. Acesta susţine că nu el l-a lovit pe cântăreţ. Romică Blondu’ le-a spus iniţial poliţiştilor că era acasă şi dormea când a avut loc altercaţia din spălătoria auto pe care o deţine, iar apoi şi-a schimbat declaraţia şi a susţinut că nici măcar nu era în Timişoara când s-a produs incidentul. Poliţiştii continuă cercetările şi încearcă să afle adevărul în acest caz.
(13.10.2011)
Costel Busuioc, cunoscut sub numele de "Pavarotti din Banat", a declarat că a mers la o spălătorie auto din zona Calea Şagului din Timişoara, pentru a-şi spăla nişte covoare. El spune că, după ce ar fi cerut bon fiscal pentru serviciul plătit, patronul l-ar fi lovit cu pumnii în faţă şi în spate.După altercaţie, Costel Busuioc s-a dus la Poliţie pentru a depune reclamaţie, însă, în timp ce dădea declaraţii, i s-a făcut rău, poliţiştii chemând o salvare care l-a transportat la Spitalul Judeţean din Timişoara. După un control, acesta a fost dus şi la Clinica de chirurgie maxilo – facială, pentru investigaţii amănunţite.
Costel Busuioc a depus plângere pentru loviri şi alte violenţe împotriva patronului spălătoriei, pe care îl cheamă Romică Bejenariu, cunoscut şi sub numele de Romică Blondu’. După câteva ore, medicii l-au lăsat pe Busuioc să plece acasă.
Bejenariu, care este o cunoştinţă mai veche a poliţiştilor, având în trecut probleme cu legea, a fost ridicat şi dus la audieri. Acesta susţine că nu el l-a lovit pe cântăreţ. Romică Blondu’ le-a spus iniţial poliţiştilor că era acasă şi dormea când a avut loc altercaţia din spălătoria auto pe care o deţine, iar apoi şi-a schimbat declaraţia şi a susţinut că nici măcar nu era în Timişoara când s-a produs incidentul. Poliţiştii continuă cercetările şi încearcă să afle adevărul în acest caz.
(13.10.2011)
A MURIT ION DIACONESCU
Fostul presedinte al PNTCD Ion Diaconescu a decedat marti seara, la varsta de 94 de ani. Ion Diaconescu fusese tratat recent la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu" Fundeni din Capitala, din cauza unor tulburari de ritm cardiac.
"Tulburarea de ritm cardiac este o suferinta aparuta recent, probabil pe fondul unei deshidratari puternice si inerente varstei", declara atunci directorul medical al Institutului de Cardiologie Fundeni, Serban Bubenek.
Medicul preciza ca Ion Diaconescu avea o suferinta pulmonara inca din tinerete, cunoscuta de medici, dar nu aceasta a fost cauza tulburarii de ritm cardiac. "La varsta acestuia, se poate deshidrata usor si de aici apare si tulburarea de ritm cardiac", a mai spus medicul Serban Bubenek. Fostul presedinte al PNTCD a mai fost internat la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu" din cauza unor suferinte cardiace. In februarie 2007, Ion Diaconescu a stat internat trei zile, fiind diagnosticat cu hipertensiune arteriala si cord pulmonar cornic (afectiunea inimii din cauza unei bronsite). Ion Diaconescu avea 94 de ani si era vaduv de un an. El spunea recent ca s-a retras din viata politica, dar doar din activitate, nu insa si in ceea ce priveste dorintele si idealurile sale politice.
DESTIN LEGAT DE PNT-CD
Ion Diaconescu a avut o viata marcata de destinul PNT, partid pe care l-a urmat indiferent daca formatiunea s-a aflat la putere, in opozitie, in ilegalitate sau in anonimatul de dupa anul 2000.
Ion Diaconescu s-a nascut la 25 august 1917, in comuna Botesti, judetul Arges. A fost inginer si om politic national-taranist, presedinte al PNT-CD, presedinte al CDR si presedinte al Camerei Deputatilor. Nepot pe linie materna al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat in Partidul National Taranesc inca din 1936, in organizatia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947). Dupa absolvirea Facultatii de Electromecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic in cadrul Ministerului Economiei Nationale pana in 1947, cand a fost epurat. Arestat la 1 decembrie 1947, prins in valul de arestari ale liderilor PNT, Diaconescu a fost detinut politic timp de 17 ani (1947 - 1964). Dupa eliberarea din inchisoare, a lucrat ca inginer la intreprinderea Ascensorul Bucuresti, pana in 1980, continuand sa tina legatura cu fosti fruntasi taranisti, intre care se afla si Corneliu Coposu.
In zilele Revolutiei din decembrie 1989 participa la relansarea partidului, semnand Apelul pentru intrarea PNT in legalitate (22 decembrie 1989), alaturi de alti fosti membri. Il secondeaza pe Corneliu Coposu la conducerea partidului (ca prim-vicepresedinte, ianuarie 1990 - noiembrie 1995), iar dupa moartea acestuia preia presedintia (12 noiembrie 1995 - 27 noiembrie 2000).
Diaconescu a fost presedinte al CDR (1996 - 2000), dupa alegerea lui Emil Constantinescu in functia de presedinte al tarii.
De asemenea, Diaconescu a fost presedinte al Camerei Deputatilor (27 noiembrie 1996 - 15 decembrie 2000), intr-o perioada dificila, in care PNTCD a fost figura centrala intr-o coalitie de guvernare larga si eterogena.
Partidul s-a erodat electoral foarte puternic in perioada de guvernare, caracterizata prin dispute acute si lungi in coalitia aflata la putere. Perioada a coincis si cu o criza economica, astfel incat, la finele perioadei de guvernare, formatiunea nu a mai atins pragul electoral. Ca partid neparlamentar, PNTCD a intrat intr-un con de umbra, presarat cu rabufniri publice periodice ale scandalurilor dintre diverse factiuni.
Diaconescu a demisionat din functia de presedinte al PNTCD la 27 noiembrie 2000, ulterior fiind ales presedinte de onoare, in 21 ianuarie 2001. In lunga sa cariera parlamentara - membru CPUN (februarie-mai 1990), deputat de Bucuresti (1990 si 2000) - Diaconescu a sustinut programul partidului de anulare a consecintelor regimului comunist. Diaconescu a militat pentru restituirea in integrum a proprietatilor, revenirea la monarhie, lustrarea fostelor cadre ale PCR, reforma morala prin Biserica, privatizare.
In perioada detentiei politice, la fel ca si dupa eliberare, i-a fost apreciata, potrivit analistilor, moralitatea precum si atitudinea de necooperare cu autoritatile comuniste. Dupa 1989, Diaconescu a fost vazut ca un politician cu o atitudine democrata si anticomunista.
De asemenea, potrivit analistilor vietii politice postcomuniste, statura morala a lui Diaconescu a intrecut-o pe cea de om politic, pentru ca acesta nu a reusit sa mentina partidul in viata politica intr-un context politic dificil.
In unul dintre ultimele interviuri acordate presei, Ion Diaconescu spunea ca este crescut in spiritul vechii democratii, iar adversarii politici nu ii sunt dusmani de moarte, ci oameni cu care poate vorbi, lucra. De altfel, el mentiona ca a ramas in relatii bune cu Ion Iliescu, in sensul ca se felicita de sarbatori. De asemenea, el spunea ca Traian Basescu ar putea ajuta PNTCD sa reintre in normalitate.
"Imi vin mereu in minte cuvintele lui Maniu (fondatorul PNT), care, intalnindu-se pe un coridor din inchisoare cu Coposu (n.r. - care fusese secretarul lui, pe vremea cand conducea PNT), i-a spus: "Cornele, sa nu lasati partidul sa moara". Lupta si suferintele noastre reprezinta un capital moral urias, pagini din istoria acestei tari. Ganditi-va ca atatea personalitati marcante - Maniu, Mihalache (n.r. - unchiul sau) si multi altii - au murit in puscarie, in chinuri, pentru PNT. Cand compar puscaria in care ne-au chinuit pe noi cu cele actuale, astea de azi sunt un fel de pension. Puscariile comuniste au fost chinurile de pe lume. Atata suferinta... Sigur ca PNT are un capital si-i pacat ca se pierde", afirma Diaconescu.
Ion Diaconescu si-a publicat memoriile in volumele "Temnita -destinul generatiei noastre" (1998), "Dupa temnita" (2003) si "Dupa Revolutie" (2003).
(12.10.2011)
"Tulburarea de ritm cardiac este o suferinta aparuta recent, probabil pe fondul unei deshidratari puternice si inerente varstei", declara atunci directorul medical al Institutului de Cardiologie Fundeni, Serban Bubenek.
Medicul preciza ca Ion Diaconescu avea o suferinta pulmonara inca din tinerete, cunoscuta de medici, dar nu aceasta a fost cauza tulburarii de ritm cardiac. "La varsta acestuia, se poate deshidrata usor si de aici apare si tulburarea de ritm cardiac", a mai spus medicul Serban Bubenek. Fostul presedinte al PNTCD a mai fost internat la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu" din cauza unor suferinte cardiace. In februarie 2007, Ion Diaconescu a stat internat trei zile, fiind diagnosticat cu hipertensiune arteriala si cord pulmonar cornic (afectiunea inimii din cauza unei bronsite). Ion Diaconescu avea 94 de ani si era vaduv de un an. El spunea recent ca s-a retras din viata politica, dar doar din activitate, nu insa si in ceea ce priveste dorintele si idealurile sale politice.
DESTIN LEGAT DE PNT-CD
Ion Diaconescu a avut o viata marcata de destinul PNT, partid pe care l-a urmat indiferent daca formatiunea s-a aflat la putere, in opozitie, in ilegalitate sau in anonimatul de dupa anul 2000.
Ion Diaconescu s-a nascut la 25 august 1917, in comuna Botesti, judetul Arges. A fost inginer si om politic national-taranist, presedinte al PNT-CD, presedinte al CDR si presedinte al Camerei Deputatilor. Nepot pe linie materna al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat in Partidul National Taranesc inca din 1936, in organizatia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947). Dupa absolvirea Facultatii de Electromecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic in cadrul Ministerului Economiei Nationale pana in 1947, cand a fost epurat. Arestat la 1 decembrie 1947, prins in valul de arestari ale liderilor PNT, Diaconescu a fost detinut politic timp de 17 ani (1947 - 1964). Dupa eliberarea din inchisoare, a lucrat ca inginer la intreprinderea Ascensorul Bucuresti, pana in 1980, continuand sa tina legatura cu fosti fruntasi taranisti, intre care se afla si Corneliu Coposu.
In zilele Revolutiei din decembrie 1989 participa la relansarea partidului, semnand Apelul pentru intrarea PNT in legalitate (22 decembrie 1989), alaturi de alti fosti membri. Il secondeaza pe Corneliu Coposu la conducerea partidului (ca prim-vicepresedinte, ianuarie 1990 - noiembrie 1995), iar dupa moartea acestuia preia presedintia (12 noiembrie 1995 - 27 noiembrie 2000).
Diaconescu a fost presedinte al CDR (1996 - 2000), dupa alegerea lui Emil Constantinescu in functia de presedinte al tarii.
De asemenea, Diaconescu a fost presedinte al Camerei Deputatilor (27 noiembrie 1996 - 15 decembrie 2000), intr-o perioada dificila, in care PNTCD a fost figura centrala intr-o coalitie de guvernare larga si eterogena.
Partidul s-a erodat electoral foarte puternic in perioada de guvernare, caracterizata prin dispute acute si lungi in coalitia aflata la putere. Perioada a coincis si cu o criza economica, astfel incat, la finele perioadei de guvernare, formatiunea nu a mai atins pragul electoral. Ca partid neparlamentar, PNTCD a intrat intr-un con de umbra, presarat cu rabufniri publice periodice ale scandalurilor dintre diverse factiuni.
Diaconescu a demisionat din functia de presedinte al PNTCD la 27 noiembrie 2000, ulterior fiind ales presedinte de onoare, in 21 ianuarie 2001. In lunga sa cariera parlamentara - membru CPUN (februarie-mai 1990), deputat de Bucuresti (1990 si 2000) - Diaconescu a sustinut programul partidului de anulare a consecintelor regimului comunist. Diaconescu a militat pentru restituirea in integrum a proprietatilor, revenirea la monarhie, lustrarea fostelor cadre ale PCR, reforma morala prin Biserica, privatizare.
In perioada detentiei politice, la fel ca si dupa eliberare, i-a fost apreciata, potrivit analistilor, moralitatea precum si atitudinea de necooperare cu autoritatile comuniste. Dupa 1989, Diaconescu a fost vazut ca un politician cu o atitudine democrata si anticomunista.
De asemenea, potrivit analistilor vietii politice postcomuniste, statura morala a lui Diaconescu a intrecut-o pe cea de om politic, pentru ca acesta nu a reusit sa mentina partidul in viata politica intr-un context politic dificil.
In unul dintre ultimele interviuri acordate presei, Ion Diaconescu spunea ca este crescut in spiritul vechii democratii, iar adversarii politici nu ii sunt dusmani de moarte, ci oameni cu care poate vorbi, lucra. De altfel, el mentiona ca a ramas in relatii bune cu Ion Iliescu, in sensul ca se felicita de sarbatori. De asemenea, el spunea ca Traian Basescu ar putea ajuta PNTCD sa reintre in normalitate.
"Imi vin mereu in minte cuvintele lui Maniu (fondatorul PNT), care, intalnindu-se pe un coridor din inchisoare cu Coposu (n.r. - care fusese secretarul lui, pe vremea cand conducea PNT), i-a spus: "Cornele, sa nu lasati partidul sa moara". Lupta si suferintele noastre reprezinta un capital moral urias, pagini din istoria acestei tari. Ganditi-va ca atatea personalitati marcante - Maniu, Mihalache (n.r. - unchiul sau) si multi altii - au murit in puscarie, in chinuri, pentru PNT. Cand compar puscaria in care ne-au chinuit pe noi cu cele actuale, astea de azi sunt un fel de pension. Puscariile comuniste au fost chinurile de pe lume. Atata suferinta... Sigur ca PNT are un capital si-i pacat ca se pierde", afirma Diaconescu.
Ion Diaconescu si-a publicat memoriile in volumele "Temnita -destinul generatiei noastre" (1998), "Dupa temnita" (2003) si "Dupa Revolutie" (2003).
(12.10.2011)
Presedintele CSM, Horatius Dumbrava, propune:
Magistratii acuzati de coruptie sau exclusi din profesie
nu mai trebuie sa primeasca pensie de serviciu
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horatius Dumbrava, a propus, marti, plenului CSM ca magistratii care au suferit o condamnare pentru fapte de coruptie sau legata de exercitarea functiei de judecator sau procuror sau magistratii care au fost exclusi din profesie pe motive disciplinare sa nu mai beneficieze de pensia de serviciu, ci sa primeasca o pensie obisnuita. "Necesitatea unei astfel de masuri vine dintr-o realitate. Avem situatii stranii de-a dreptul in care magistrati condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie sunt inchisi acum sau isi executa pedeapsa si ei primesc o pensie de serviciu. Masura pe care am propus-o este un act de demnitate pentru sistemul de justitie", a declarat Horatius Dumbrava.
Dumbrava sustine, in nota prezentata azi plenului CSM, ca magistratii acuzati de diverse infractiuni si care se pensioneaza brusc sau iau aceasta decizie in timpul unei cercetari disciplinare, beneficiaza de o pensie de serviciu chiar daca sunt condamnati definitiv sau exclusi din profesie. Dumbrava sustine ca acest lucru afecteaza integritatea si imaginea Justitiei, precum si a celorlalti magistrati care isi indeplinesc onest serviciul. In plus, Horatius Dumbrava propune ca partea din pensia de serviciu incasata pana la condamnarea definitiva sau aplicarea sanctiunii excluderii din magistratura sa fie recuperata.
Daca aceasta masura ar deveni act legislativ, magistratii care cad sub incidenta legii nu ar mai primi pensia speciala de serviciu si ar urma sa primeasca doar pensia de stat, pentru care au contribuit din salariu.
Presedintele CSM sustine introducerea unui nou articol in Legea nr. 303/2004, respectiv art. 832, cu urmatorul cuprins:
Membrii CSM si asociatiile profesionale sunt de acord
Propunerea presedintelui CSM a fost inclusa pe ordinea de zi a sedintei plenului CSM dupa ce membrii consiliului au deliberat mai bine de o ora cu usile inchise intr-o sedinta aprinsa. Dupa terminarea deliberarilor, membrii plenului au decis ca proiectul lui Horatius Dumbrava sa fie trimis la doua comisii ale CSM pentru analiza: Independenta justitiei si cooperare interinstitutionala si Consolidarea si eficientizarea institutionala a Consiliului Superior al Magistraturii.
"Ma declar din start DE ACORD cu aceste propuneri. De altfel , inca din 2009, in cartea "Coruptia si anticoruptia in justitie" pe care am scris-o, am antamat o astfel de solutie pentru descurajarea magistratilor in a fi incorecti.", a scris judecatorul Cristi Danilet, membru CSM,pe blogul sau.
"Eu sper ca toti magistratii ne vom asuma un rol major in a lupta impotriva coruptiei judiciare, a incalcarilor deontologiei profesionale si a eticii judiciare. Au trecut anii in care inchideam ochii si urechile la acest subiect, negand ca justitia este ocolita de asa ceva. Reforma reala nu poate fi consistenta decat daca e acceptata din interior. Iar integritatea profesionala este o conditie indispensabila unei justitii corecte. Sunt convins ca gandesc la fel ca mine toti magistratii corecti, care sunt cei mai multi", mai sustine Danilet.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu a recunoscut, marti, ca propunerea presedintelui CSM de eliminare a pensiei de serviciu in cazul procurorilor si judecatorilor acuzati de coruptie este un pas inainte.
"O astfel de propunere a fost facuta chiar de UNJR pe proiectul de modificare a Legii 303. Inital propunerea nu a trecut, dar pana la urma a fost inclusa in proiectul de lege. Proiectul este la Ministerul Justitiei si va urma sa fie promovat la Palrament. Discutia nu este noua. Dar este binevenita si propunerea facuta de catre domnul Dumbrava", a declarat presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor (UNJR), Natalia Roman.
"Noi suntem de acord cu orice modificare care vine in beneficiul sistemului de justitie, dar nu cu aceste modificari venite peste noapte. Ele pot ridica semne de intrebare cu privire la motivatiile celor care le propun si pot fi privite ca presiuni din partea unor persoane. Nu am avut ocazia sa studiem propunerea pentru ca ea a venit prea din scurt. AMR va da o pozitie dupa ce studiaza proiectul", a declarat reprezentanta Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) la sedinta CSM de marti, judecatoarea Viorica Costiniu.
(11.10.2011)
Dumbrava sustine, in nota prezentata azi plenului CSM, ca magistratii acuzati de diverse infractiuni si care se pensioneaza brusc sau iau aceasta decizie in timpul unei cercetari disciplinare, beneficiaza de o pensie de serviciu chiar daca sunt condamnati definitiv sau exclusi din profesie. Dumbrava sustine ca acest lucru afecteaza integritatea si imaginea Justitiei, precum si a celorlalti magistrati care isi indeplinesc onest serviciul. In plus, Horatius Dumbrava propune ca partea din pensia de serviciu incasata pana la condamnarea definitiva sau aplicarea sanctiunii excluderii din magistratura sa fie recuperata.
Daca aceasta masura ar deveni act legislativ, magistratii care cad sub incidenta legii nu ar mai primi pensia speciala de serviciu si ar urma sa primeasca doar pensia de stat, pentru care au contribuit din salariu.
Presedintele CSM sustine introducerea unui nou articol in Legea nr. 303/2004, respectiv art. 832, cu urmatorul cuprins:
- ''(1) Nu beneficiaza de pensia prevazuta de art. 82 sau de art. 831 judecatorii si procurorii care, ulterior eliberarii din functie, au fost condamnati definitiv pentru o infractiune de serviciu sau in legatura cu serviciul, o infractiune de coruptie, o infractiune asimilata infractiunilor de coruptie sau o infractiune in legatura cu infractiunile de coruptie, savarsita cu intentie.
- (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si judecatorilor sau procurorilor fata de care a fost exercitata actiunea disciplinara, fiind stabilita sanctiunea excluderii din magistratura, in conditiile art. 47 alin. (31) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
- (3) Diferenta dintre pensia prevazuta de art. 82 sau de art. 831, incasata pana la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare sau, dupa caz, pana la data ramanerii irevocabile a hotararii prin care s-a solutionat actiunea disciplinara si pensia din sistemul public, precum si indemnizatia prevazuta de art. 81 alin. (1), sunt supuse restituirii''
Membrii CSM si asociatiile profesionale sunt de acord
Propunerea presedintelui CSM a fost inclusa pe ordinea de zi a sedintei plenului CSM dupa ce membrii consiliului au deliberat mai bine de o ora cu usile inchise intr-o sedinta aprinsa. Dupa terminarea deliberarilor, membrii plenului au decis ca proiectul lui Horatius Dumbrava sa fie trimis la doua comisii ale CSM pentru analiza: Independenta justitiei si cooperare interinstitutionala si Consolidarea si eficientizarea institutionala a Consiliului Superior al Magistraturii.
"Ma declar din start DE ACORD cu aceste propuneri. De altfel , inca din 2009, in cartea "Coruptia si anticoruptia in justitie" pe care am scris-o, am antamat o astfel de solutie pentru descurajarea magistratilor in a fi incorecti.", a scris judecatorul Cristi Danilet, membru CSM,pe blogul sau.
"Eu sper ca toti magistratii ne vom asuma un rol major in a lupta impotriva coruptiei judiciare, a incalcarilor deontologiei profesionale si a eticii judiciare. Au trecut anii in care inchideam ochii si urechile la acest subiect, negand ca justitia este ocolita de asa ceva. Reforma reala nu poate fi consistenta decat daca e acceptata din interior. Iar integritatea profesionala este o conditie indispensabila unei justitii corecte. Sunt convins ca gandesc la fel ca mine toti magistratii corecti, care sunt cei mai multi", mai sustine Danilet.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu a recunoscut, marti, ca propunerea presedintelui CSM de eliminare a pensiei de serviciu in cazul procurorilor si judecatorilor acuzati de coruptie este un pas inainte.
"O astfel de propunere a fost facuta chiar de UNJR pe proiectul de modificare a Legii 303. Inital propunerea nu a trecut, dar pana la urma a fost inclusa in proiectul de lege. Proiectul este la Ministerul Justitiei si va urma sa fie promovat la Palrament. Discutia nu este noua. Dar este binevenita si propunerea facuta de catre domnul Dumbrava", a declarat presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor (UNJR), Natalia Roman.
"Noi suntem de acord cu orice modificare care vine in beneficiul sistemului de justitie, dar nu cu aceste modificari venite peste noapte. Ele pot ridica semne de intrebare cu privire la motivatiile celor care le propun si pot fi privite ca presiuni din partea unor persoane. Nu am avut ocazia sa studiem propunerea pentru ca ea a venit prea din scurt. AMR va da o pozitie dupa ce studiaza proiectul", a declarat reprezentanta Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) la sedinta CSM de marti, judecatoarea Viorica Costiniu.
(11.10.2011)
Urmasul lui Vlad Tepes
PRINTUL CHARLES PROMOVEAZA TRANSILVANIA !
Transilvania, regiunea care îti taie respiratia este, poate, ultima zonă de acest fel conservată din Europa, cu sate autentice, care au supravietuit intacte tendinte de modernizare, susţin jurnaliştii britanici. “Carphatia este foarte vastă, aproape la fel de întinsă ca Marea Britanie. Este căminul celei mai mari concentraţii de urşi bruni din lume. Aici se găsesc 45% din mamiferele mari ale Europei. PrezenTa lor ajută la conservarea ecosistemului nostru. Voi călători chiar în inima acestei regiuni care îti taie respiratia, în încercarea de a descoperi istoria, cultura si viata regiunii”, spune prezentatorul britanic Charlie Ottley. Acesta s-a întâlnit în călătoria sa cu numeroși localnici care au ajutat la conservarea regiunii, dar si cu Printul Charles, care are o legătură specială cu România. "Genealogia arată că sunt urmaşul lui Vlad Ţepeş”, spune printul Charles. Nu este prima dată când Prințul Charles vorbeste despre moștenirea sa, susținând că este urmasul lui Dracula. Moştenitorul tronului britanic a venit pentru prima dată în România în 1998 și a cumpărat mai multe case din satul Viscri, judeţul Braşov.
(05.10.2011)
(05.10.2011)
NICI ORBAN NU MAI CREDE IN SANSA SCHENGEN
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, s-a declarat extrem de rezervat în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, din cauza reticenţei pe care unul dintre statele membre ale Uniunii Europene o are cu privire la acest proces (Olanda -nr.). El a apreciat că, în momentul de faţă, există posibilitatea să se poarte discuţii în acest sens la Consiliul European.
"În momentul de faţă, este posibil să fie o anumită declaraţie şi posibile discuţii la Consiliul European. Dar, pe de altă parte, eu aş fi extrem de rezervat în a mă aventura de a da o perspectivă optimistă privind o viitoare decizie legată de aderarea noastră la spaţiul Schengen, având în vedere că cel puţin un stat membru este extrem de reticent şi nu dovedeşte niciun fel de flexibilitate privind acest proces", a declarat, marţi, ministrul Orban, după audierile din Comisia pentru agricultură din Senat. "Pot să vă spun că am purtat negocieri foarte intense cu anumite state membre. Din păcate, situaţia politică existentă cel puţin într-un stat membru a determinat decizia luată la ultimul consiliu JAI", a mai adăugat Orban.
(04.10.2011)
"În momentul de faţă, este posibil să fie o anumită declaraţie şi posibile discuţii la Consiliul European. Dar, pe de altă parte, eu aş fi extrem de rezervat în a mă aventura de a da o perspectivă optimistă privind o viitoare decizie legată de aderarea noastră la spaţiul Schengen, având în vedere că cel puţin un stat membru este extrem de reticent şi nu dovedeşte niciun fel de flexibilitate privind acest proces", a declarat, marţi, ministrul Orban, după audierile din Comisia pentru agricultură din Senat. "Pot să vă spun că am purtat negocieri foarte intense cu anumite state membre. Din păcate, situaţia politică existentă cel puţin într-un stat membru a determinat decizia luată la ultimul consiliu JAI", a mai adăugat Orban.
(04.10.2011)
DAN DIACONESCU IL VREA PE BASESCU LA PUSCARIE
Cateva sute de persoane au venit la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul pentru a-l intampina, sambata, pe Dan Diaconescu, senzationalul care deja si-a anuntat candidatura la Presedintia Romaniei. Esarfe violete si 6-7 bodyguarzi bine echipati si copii care l-au asteptat pe Dan Diaconescu cu paine si sare.
Lumea s-a imbulzit sa dea mana cu idolul lor si sa obtina cate un autograf. Oamenii au cumparat, la intrare, fotografii cu Dan Diaconescu. 1 leu a costat fotografia mica si 2 lei pozele mai mari. Doar asa se aduna banii pentru partid. Doritorii au putut face rost si de adeziuni de la membri locali ai partidului, ba chiar au fost indemnati sa mearga la sediul partidului sa semneze adeziuni.
Dan Diaconescu s-a lasat asteptat, la Sala Capitol. El a venit la Timisoara cu avionul personal si a sosit la Capitol cu un autoturism de lux, de teren. Lincoln Navigator, inmatriculat nu in Romania, ci pe meleaguri americane, in Florida, fiind insotit, la Timisoara, de doua vedete ale postului de televiziune, OTV: Sorin Ovidiu Balan si Florin Condurateanu.
Garzile de corp i-au facut culoar spre intrarea in sala, dar simpatizantii s-au imbulzit sa dea mana cu acesta. Chiar la intrarea in sala de spectacole, oamenii s-au imbrancit cu gardienii pentru a putea intra cat mai repede.
Dan Diaconescu a intrat in sala in aplauzele sutelor de persoane prezente si pe ritmurile imnului partidului. Oamenii au strigat lozinci si au fluturat steaguri si esarfe. Dupa ce a urcat pe scena, Dan Diaconescu a primit un tricolor care i-a fost asezat la gat, apoi s-a cantat Imnul de Stat al Romaniei.
In Sala Capitol a Filarmonicii care a fost invadata de violetul Partidului Poporului s-a vorbit despre Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, poate cel mai sensibil subiect pentru timisoreni. Increzatpri, popularii au spus ca au 16% in sondajele de opinie si ca vor sa faca o noua Revolutie la Timisoara, un alt fel de Revolutie.
Unul dintre cele mai antrenante discursuri a fost cel al lui Sorin Ovidiu Balan, acesta fiind intrerupt de ropote de aplauze si de scandari din partea publicului.
“Nu cred ca cineva a cazut la Revolutie pentru ca Elena Udrea sa poarte posetele alea de zeci de mii de euro, nu cred ca cineva a cazut la Timisoara, la Revolutie pentru vreo matusa Tamara. Eu va spun: ceea ce a inceput la Timisoara, nu s-a terminat! Pe 20 decembrie 1989 s-a declarat Timisoara primul oras liber. Vreau ca in a doua zi dupa alegeri, aici, la Timisoara, sa proclamam primul oras liber de ciocoi, primul oras liber in tara asta. Rabdarea noastra a dat sfarsit, cei care au furat trebuie sa dea banii inapoi si la puscarie! Victorie!”
“Azi in Timisoara, maine in toata tara“, au scandat membrii si simpatizantii PP-DD care au intrerupt discursurile cu aplauze si cu pasaje din imnul partidului.
In discursurile lor, liderii PP-DD l-au atacat pe senatorul Nicolae Robu, presedintele PNL Timis. Vasile Caprea, presedintele judetean al partidului le-a dezvaluit celor prezenti ca Nicolae Robu i-a amenintat pe invitatii PP-DD care participa la acesta manifestare. “Robu le-a spus multora: o sa vedeti voi, daca mergeti acolo“, a spus Caprea.
Dan Diaconescu inceraca, de la Timisoara, sa isi atraga tinerii promitandu-le locuri de munca si locuri in facultati. Nu a uitat sa spuna ca fiecare cetatean care isi deschide o firma cu minim un angajat va primi un ajutor de 20.000 de euro, iar pensionarii isi vor primii pensiile marite.
“Acum 15 luni eram intr-o celula, priveam la televizor, priveam la OTV si vedeam care mesaje vin pentru sustinerea mea. Multe erau din judetul Timis, in special din Timisoara. Si atunci mi-am propus sa imi indeplinesc un vis, sa ajung cat mai repede la Timisoara. Astazi mi-am indeplinit acest vis. Nu am vrut sa vin la Timisoara fara un partid, un partid al poporului roman. Am venit sa va dam raportul, sa va spunem ce am facut, ce vom face si in cel tarziu un an sa izbandim. Daca dumneavoastra, timisorenii, ati fost in decembrie 1989, singuri, astazi mai sunt aproximativ 800.000 care va sprijina. Inainte de toate, la intrarea in sala am salutat OTV-istele mele dragi pe care vreau sa le salut si acum, si vreau sa salut toate amantele mele dragi din sala. Va promit ca la cele 20 de puncte din programul politic, la punctul 8 sa introducem Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Vreau sa va mai spun ca avem ca si culoare politica violetul echipei de fotbal a Timisoarei. Cand ma duc la Bucuresti, ma voi lupta cu ciocoii care v-au luat fotbalul, bucuria de a merge la un meci. Cand Poli Timisoara se calificase si a fost scoasa din competitie, mi-am adus aminte ce mi-au facut mie ciocoii, Iliescu si Nastase cand au inchis OTV-ul. Mai vreau sa va spun un lucru important, sa va spun in exclusivitate: familia mea a trait pana in 1966 aici, in Timisoara, iar fratele meu s-a nascut aici, in Timisoara. Si ca orice presedinte roman, am si eu slabiciunile mele. Va promit ca voi ajuta Caracalul meu drag si Timisoara. Astazi, fetita mea a vrut sa vina la Timisoara sa viziteze blocul in care au trait bunicii mei. I-am spus fetitei ca o sa o iau la anul, dupa alegerile din noiembrie, cand impreuna ne vom bucura. Promisiunile facute trebuie respectate, trebuie sa ma ajutati.
Aceasta noua revolutie pe care o punem la cale aici, in direct, impotriva ciocoilor, va propun sa facem o revolutie a votului, la anul, in noiembrie. Mai am un alt vis, as vrea ca UDMR-ul sa nu mai faca parte din guvernare pentru ca nu este corect ca UDMR-ul sa aiba in maini soarta noastra. Grija noastra principala este sa ii salvam pe romani de saracie si numai de la dumneavoastra, de la timisoreni se poate face acest lucru.Nici USL, nici PDL nu ne vor, niciunul nu a salutat infiintarea partidului nostru, nimeni nu ne vorbeste de bine, iar pentru aceasta avem nevoie de 50+1% la alegeri. Daca vom iesi cu totii din casa in ziua votului, vom reusi. Numai asa vom putea face o tara ca afara, asa cum spun tinerii. Daca eu am avut o sansa, v-am avut pe voi, cetatenii, am ajuns sa imi indeplinesc un vis. Stiu ca a fost vorba de sansa, am avut o sansa, dar vreau sa le dam si tinerilor o sansa. Nu vom face niciun fel de alianta pana la alegeri. Vreau sa va mai spun, aici, la Timisoara, in premiera, 4 certitudini: Traian Basescu este presedinte, Dan Diaconescu a fost la puscarie, Dan Diaconescu va fi presedinte si a patra certitudine, Traian Basescu va fi la puscarie. In momentul in care Traian Basescu va cadea, milioane de oameni se vor ridica“, a spus Dan Diaconescu
Diaconescu le-a spus celor prezenti ca dupa ce va ajunge le putere se va face un audit la nivelul intregii tari pentru a putea vedea exact ce si cat s-a furat si cat de vinovati s-au facut “ciocoii” romani. Mai mult, el promite confiscarea marilor averi obtinute ilicit.
Dan Diaconescu vrea sa mute capitala Romanei la Timisoara. “Vreau sa va spun un mic secret, daca ar fi dupa mine, as muta capitala la Timisoara!” si-a incheiat duscursul presedintele partidului care-i poarta numele, in aplauzele membrilor si simpatizantilor PP-DD, pe ritmurile imnului si sub o ploaie de confetti.
A urmat sesiunea de autografe pe care Dan Diaconescu le-a dat, in holul mare al Filarmonicii. “Domnul Dan”, asa cum il alinta simpatizantii s-a fotografiat cu tinerii partidului, apoi a urcat in acelasi Lincoln Navigator cu care a si venit si a demarat in tromba la intalnirea cu jurnalistii care a avut loc la sediul partidului, in Timisoara. Spre seara, Diaconescu a plecat la Bucuresti, asa cum a venit. Cu avionul personal.
(03.10.2011)
Lumea s-a imbulzit sa dea mana cu idolul lor si sa obtina cate un autograf. Oamenii au cumparat, la intrare, fotografii cu Dan Diaconescu. 1 leu a costat fotografia mica si 2 lei pozele mai mari. Doar asa se aduna banii pentru partid. Doritorii au putut face rost si de adeziuni de la membri locali ai partidului, ba chiar au fost indemnati sa mearga la sediul partidului sa semneze adeziuni.
Dan Diaconescu s-a lasat asteptat, la Sala Capitol. El a venit la Timisoara cu avionul personal si a sosit la Capitol cu un autoturism de lux, de teren. Lincoln Navigator, inmatriculat nu in Romania, ci pe meleaguri americane, in Florida, fiind insotit, la Timisoara, de doua vedete ale postului de televiziune, OTV: Sorin Ovidiu Balan si Florin Condurateanu.
Garzile de corp i-au facut culoar spre intrarea in sala, dar simpatizantii s-au imbulzit sa dea mana cu acesta. Chiar la intrarea in sala de spectacole, oamenii s-au imbrancit cu gardienii pentru a putea intra cat mai repede.
Dan Diaconescu a intrat in sala in aplauzele sutelor de persoane prezente si pe ritmurile imnului partidului. Oamenii au strigat lozinci si au fluturat steaguri si esarfe. Dupa ce a urcat pe scena, Dan Diaconescu a primit un tricolor care i-a fost asezat la gat, apoi s-a cantat Imnul de Stat al Romaniei.
In Sala Capitol a Filarmonicii care a fost invadata de violetul Partidului Poporului s-a vorbit despre Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, poate cel mai sensibil subiect pentru timisoreni. Increzatpri, popularii au spus ca au 16% in sondajele de opinie si ca vor sa faca o noua Revolutie la Timisoara, un alt fel de Revolutie.
Unul dintre cele mai antrenante discursuri a fost cel al lui Sorin Ovidiu Balan, acesta fiind intrerupt de ropote de aplauze si de scandari din partea publicului.
“Nu cred ca cineva a cazut la Revolutie pentru ca Elena Udrea sa poarte posetele alea de zeci de mii de euro, nu cred ca cineva a cazut la Timisoara, la Revolutie pentru vreo matusa Tamara. Eu va spun: ceea ce a inceput la Timisoara, nu s-a terminat! Pe 20 decembrie 1989 s-a declarat Timisoara primul oras liber. Vreau ca in a doua zi dupa alegeri, aici, la Timisoara, sa proclamam primul oras liber de ciocoi, primul oras liber in tara asta. Rabdarea noastra a dat sfarsit, cei care au furat trebuie sa dea banii inapoi si la puscarie! Victorie!”
“Azi in Timisoara, maine in toata tara“, au scandat membrii si simpatizantii PP-DD care au intrerupt discursurile cu aplauze si cu pasaje din imnul partidului.
In discursurile lor, liderii PP-DD l-au atacat pe senatorul Nicolae Robu, presedintele PNL Timis. Vasile Caprea, presedintele judetean al partidului le-a dezvaluit celor prezenti ca Nicolae Robu i-a amenintat pe invitatii PP-DD care participa la acesta manifestare. “Robu le-a spus multora: o sa vedeti voi, daca mergeti acolo“, a spus Caprea.
Dan Diaconescu inceraca, de la Timisoara, sa isi atraga tinerii promitandu-le locuri de munca si locuri in facultati. Nu a uitat sa spuna ca fiecare cetatean care isi deschide o firma cu minim un angajat va primi un ajutor de 20.000 de euro, iar pensionarii isi vor primii pensiile marite.
“Acum 15 luni eram intr-o celula, priveam la televizor, priveam la OTV si vedeam care mesaje vin pentru sustinerea mea. Multe erau din judetul Timis, in special din Timisoara. Si atunci mi-am propus sa imi indeplinesc un vis, sa ajung cat mai repede la Timisoara. Astazi mi-am indeplinit acest vis. Nu am vrut sa vin la Timisoara fara un partid, un partid al poporului roman. Am venit sa va dam raportul, sa va spunem ce am facut, ce vom face si in cel tarziu un an sa izbandim. Daca dumneavoastra, timisorenii, ati fost in decembrie 1989, singuri, astazi mai sunt aproximativ 800.000 care va sprijina. Inainte de toate, la intrarea in sala am salutat OTV-istele mele dragi pe care vreau sa le salut si acum, si vreau sa salut toate amantele mele dragi din sala. Va promit ca la cele 20 de puncte din programul politic, la punctul 8 sa introducem Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Vreau sa va mai spun ca avem ca si culoare politica violetul echipei de fotbal a Timisoarei. Cand ma duc la Bucuresti, ma voi lupta cu ciocoii care v-au luat fotbalul, bucuria de a merge la un meci. Cand Poli Timisoara se calificase si a fost scoasa din competitie, mi-am adus aminte ce mi-au facut mie ciocoii, Iliescu si Nastase cand au inchis OTV-ul. Mai vreau sa va spun un lucru important, sa va spun in exclusivitate: familia mea a trait pana in 1966 aici, in Timisoara, iar fratele meu s-a nascut aici, in Timisoara. Si ca orice presedinte roman, am si eu slabiciunile mele. Va promit ca voi ajuta Caracalul meu drag si Timisoara. Astazi, fetita mea a vrut sa vina la Timisoara sa viziteze blocul in care au trait bunicii mei. I-am spus fetitei ca o sa o iau la anul, dupa alegerile din noiembrie, cand impreuna ne vom bucura. Promisiunile facute trebuie respectate, trebuie sa ma ajutati.
Aceasta noua revolutie pe care o punem la cale aici, in direct, impotriva ciocoilor, va propun sa facem o revolutie a votului, la anul, in noiembrie. Mai am un alt vis, as vrea ca UDMR-ul sa nu mai faca parte din guvernare pentru ca nu este corect ca UDMR-ul sa aiba in maini soarta noastra. Grija noastra principala este sa ii salvam pe romani de saracie si numai de la dumneavoastra, de la timisoreni se poate face acest lucru.Nici USL, nici PDL nu ne vor, niciunul nu a salutat infiintarea partidului nostru, nimeni nu ne vorbeste de bine, iar pentru aceasta avem nevoie de 50+1% la alegeri. Daca vom iesi cu totii din casa in ziua votului, vom reusi. Numai asa vom putea face o tara ca afara, asa cum spun tinerii. Daca eu am avut o sansa, v-am avut pe voi, cetatenii, am ajuns sa imi indeplinesc un vis. Stiu ca a fost vorba de sansa, am avut o sansa, dar vreau sa le dam si tinerilor o sansa. Nu vom face niciun fel de alianta pana la alegeri. Vreau sa va mai spun, aici, la Timisoara, in premiera, 4 certitudini: Traian Basescu este presedinte, Dan Diaconescu a fost la puscarie, Dan Diaconescu va fi presedinte si a patra certitudine, Traian Basescu va fi la puscarie. In momentul in care Traian Basescu va cadea, milioane de oameni se vor ridica“, a spus Dan Diaconescu
Diaconescu le-a spus celor prezenti ca dupa ce va ajunge le putere se va face un audit la nivelul intregii tari pentru a putea vedea exact ce si cat s-a furat si cat de vinovati s-au facut “ciocoii” romani. Mai mult, el promite confiscarea marilor averi obtinute ilicit.
Dan Diaconescu vrea sa mute capitala Romanei la Timisoara. “Vreau sa va spun un mic secret, daca ar fi dupa mine, as muta capitala la Timisoara!” si-a incheiat duscursul presedintele partidului care-i poarta numele, in aplauzele membrilor si simpatizantilor PP-DD, pe ritmurile imnului si sub o ploaie de confetti.
A urmat sesiunea de autografe pe care Dan Diaconescu le-a dat, in holul mare al Filarmonicii. “Domnul Dan”, asa cum il alinta simpatizantii s-a fotografiat cu tinerii partidului, apoi a urcat in acelasi Lincoln Navigator cu care a si venit si a demarat in tromba la intalnirea cu jurnalistii care a avut loc la sediul partidului, in Timisoara. Spre seara, Diaconescu a plecat la Bucuresti, asa cum a venit. Cu avionul personal.
(03.10.2011)
CODRUT SERES, TRIMIS IN JUDECATA PENTRU O FRAUDA DE 165 MILIOANE EURO LA HIDROELECTRICA
Fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT într-un nou dosar, în care este acuzat că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală îl acuză pe Codruţ Sereş de complot şi subminarea economiei naţionale. În acest dosar, procurorii i-au mai deferit justiţiei pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena - fost director general, Victoria Geormăneanu -fost director economic, George Lavinius Asan - director furnizare, Nicolae Opriş - fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea - director general, Georgeta Iosif - director economic. Toţi sunt acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale. Potrivit procurorilor, Eugen Pena - fost director general al Hidroelectrica, a organizat o structură infracţională cu ajutorul lui celorlalti directori din aceeaşi societate cu capital integral de stat, au produs un prejudiciu de 165 milioane de dolari.
Acuzatii de subminare a economiei
În 2003, în condiţii de secetă hidrologică pe Dunăre, directorii de la Hidroelectrica nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au renegociat preţurile, lucru care a produs pierderi imense pentru societate. Acest lucru a condus la " imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională", se arată într-un comunicat al DIICOT.
Cumpărau scump şi vindeau ieftin
Fosta conducere a unităţii, în condiţiile de secetă extremă, au continuat să furnizeze partenerilor cantitatea de energie stabilită prin contracte, nicidecum nu au redus cantitatea, aşa cum impunea situaţia de atunci. Mai mult, societatea de stat a "depăşit planul", prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică. Codruţ Sereş, în calitate de Ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit activitatea directorilor penali de la Hidroelectrica, având în vedere că nu a sesizat prin organelle judiciare, chiar dacă ştia de faptele ilegale care se întâmplau acolo. În plus, Sereş a modificat materialul realizat de propriul Corp de Control.
Contracte pe 10 ani
În perioada 2002 – 2003, cei şase directori au cumpărat energie electrică de la S.C. Termoelectrica la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi la preţuri mult mai mici faţă de preţurile stabilite în contractele încheiate cu aceştia. În aceeaşi perioadă, conducerea societăţii a încheiat în mod ilegal patru contracte de furnizare energie electrică, cu majorarea cantităţilor, pe o perioadă de 9-10 ani, deşi societatea nu avea dreptul să încheie atunci contracte. "Inculpaţii au pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi au cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari. În vederea acoperirii pagubei, procurorii au pus sechestru asigurător asupra mai multor autoturisme, locuinţe şi terenuri, precum şi sume de bani aparţinând celor şapte trimişi în judecată, în valoare totală de aproximativ 6.000.000 de lei, 400.000 de euro şi 200.000 de dolari.
Cauza a fost trimisă, spre competentă soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pana cand instanta nu va emite o decizie definitiva si irevocabila de condamnare a persoanelor trimise in judecata, acestea sunt considerate nevinovate.
(30.09.2011)
Acuzatii de subminare a economiei
În 2003, în condiţii de secetă hidrologică pe Dunăre, directorii de la Hidroelectrica nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au renegociat preţurile, lucru care a produs pierderi imense pentru societate. Acest lucru a condus la " imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională", se arată într-un comunicat al DIICOT.
Cumpărau scump şi vindeau ieftin
Fosta conducere a unităţii, în condiţiile de secetă extremă, au continuat să furnizeze partenerilor cantitatea de energie stabilită prin contracte, nicidecum nu au redus cantitatea, aşa cum impunea situaţia de atunci. Mai mult, societatea de stat a "depăşit planul", prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică. Codruţ Sereş, în calitate de Ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit activitatea directorilor penali de la Hidroelectrica, având în vedere că nu a sesizat prin organelle judiciare, chiar dacă ştia de faptele ilegale care se întâmplau acolo. În plus, Sereş a modificat materialul realizat de propriul Corp de Control.
Contracte pe 10 ani
În perioada 2002 – 2003, cei şase directori au cumpărat energie electrică de la S.C. Termoelectrica la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi la preţuri mult mai mici faţă de preţurile stabilite în contractele încheiate cu aceştia. În aceeaşi perioadă, conducerea societăţii a încheiat în mod ilegal patru contracte de furnizare energie electrică, cu majorarea cantităţilor, pe o perioadă de 9-10 ani, deşi societatea nu avea dreptul să încheie atunci contracte. "Inculpaţii au pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi au cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari. În vederea acoperirii pagubei, procurorii au pus sechestru asigurător asupra mai multor autoturisme, locuinţe şi terenuri, precum şi sume de bani aparţinând celor şapte trimişi în judecată, în valoare totală de aproximativ 6.000.000 de lei, 400.000 de euro şi 200.000 de dolari.
Cauza a fost trimisă, spre competentă soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pana cand instanta nu va emite o decizie definitiva si irevocabila de condamnare a persoanelor trimise in judecata, acestea sunt considerate nevinovate.
(30.09.2011)
Aghiotantul lui Ceausescu dezvaluie:
"Elena in insela pe nea Nicu cu trei înalţi activişti.
Doi inca traiesc"
Fostul aghiotant al lui Ceauşescu dezvăluie picanterii din intimitatea cuplului Ceauşescu. Generalul Locotenent (r) Nicolae Stan a îndeplinit funcţii de maximă responsabilitate în munca de informaţii, din România. Timp de 1.146 de zile a fost aghiotantul lui Ceauşescu, de securitatea căruia a răspuns în 31 de misiuni în străinătate. Pe 5 octombrie împlineşte 84 de ani.
Unde v-aţi născut, unde aţi lucrat prima oară?
M-am născut la Ploieşti. Am terminat patru clase primare şi am lucrat ca piccolo. Închideam şi deschideam uşa la clienţi, în cofetărie la Zamfirescu, unde patron era Gueritee. Primeam bacşiş şi 50 de lei, o monedă cu chipul lui Carol, în timp ce tata câştiga 80 de lei pe lună. După doi ani de zile, domnul Gueritee avea o amantă care mă punea să curăţ găini şi am plecat la altă cofetărie - Angelescu - tot de lux, unde am mai lucrat doi ani. După ce oraşul Ploieşti a fost bombardat, am lucrat la familia Teşileanu, în Predeal, la un restaurant, începând din ianuarie 1946.
Până m-am înscris în Partidul Comunist.
Când?
În vara lui 1946. M-am înscris pentru că şi tata era în acest partid şi a fost condamnat în Procesul din Dealul Spirii, din 1921, şi i-a dat drumul. De aici aveam eu simpatie.
Când l-aţi cunoscut pe Nicolae Ceauşescu?
Târziu, în 1951. Intrasem deja în Securitate, unde aveam o funcţie importantă. Am avut o misiune pe linie de contrainformaţii militare, la Dorohoi.Totul îi raportam lui, la două săptămâni odată.
Care a fost prima impresie?
Un om inteligent, cumsecade, foarte influent în armată.
Cum aţi ajuns aghiotantul lui?
Au fost inundaţii pe la Ciurel. Eu eram şeful Securităţii Capitalei. Cred că era prin anul 1973 sau 1974. Soţii Ceauşescu au venit în vizită de lucru la acest baraj, cu toată conducerea de partid. Madam Ceauşescu a coborât unde era un stăvilar, să vadă ea cum se duce apa. Acolo era un bold de fier şi ea s-a împiedicat şi era să cadă jos. Eu am prins-o de tâţe, mă scuzaţi, şi am tras-o înapoi. Ea s-a dus la Bobu şi a întrebat: "Cine-i ăsta?". După trei zile m-a chemat Bobu şi mi-a spus să dau nişte poze. După încă trei zile m-a chemat Ceauşescu şi mi-a spus că mă numeşte şeful Direcţiei 5. Şi mi-a spus că mă subordonez numai lui.
Aţi fost emoţionat?
Am fost foarte emoţionat. Am aflat că dorea să îl schimbe pe Marinescu, care era nepotul lui Emil Bodnăraş, şi că fusesem selecţionat din 40 de dosare.
Şi-a adus aminte că v-aţi cunoscut?
Nu, atunci nu a dat niciun semn. Am fost ani de zile în această funcţie şi am făcut mult bine. Pe mulţi, Pană, Verdeţ, Burtică, Fazekaş...i-am prevenit că sunt urmăriţi... Şi am avut multe discuţii cu ei împotriva tovarăşei Elena Ceauşescu...
Păi nu erau urmăriţi de dumneavoastră?
La un moment dat, Elena Ceauşescu m-a chemat şi mi-a dat o listă cu 179 de persoane din conducerea superioară a Partidului, ca să le urmăresc. Să le pun tehnică în casă. Erau membri în conducerea superioară. Ea nu suporta în special soţiile demnitarilor. Dar era şi foarte curioasă despre ce fac aceşti oameni în patul lor. Avea boală pe Violeta Andrei. Ea nu putea să suporte pe nimeni în jurul lui Ceauşescu. Pe una care venise de la APACA , promovată de Ceauşescu în CPEX, a trimis-o ambasador în Filipine. Eu i-am spus că nu mă subordonez decât tovarăşului. Atunci mi-a luat lista înapoi şi i-a dat-o lui Postelnicu. Mai târziu m-a chemat Postelnicu şi mi-a spus să pornesc urmăririle.
V-aţi speriat?
Nu m-am simţit confortabil pentru că ştiam ce putere are ea. Dar i-am spus lui Postelnicu că asistasem la o şedinţă în care Ceauşescu îl acuzase pe Drăghici, fostul şef al Securităţii, că a urmărit membrii de partid şi chiar membrii din conducerea partidului. Am avut de suferit.
Postelnicu ce funcţie avea?
El un intrigant. Fusese secretar cu probleme organizatorice la Buzău şi se remarcase atunci când a făcut Nicu armata acolo, în zonă, unde Postelnicu îl alimenta cu femei şi băutură.
S-a întâmplat să ţină şi cont de rapoartele dumneavoastră?
Oarecum da, prin 1979. Când am fost instalat, am constatat că şoferul ei, unul Vasile, pe care-l avea de 25 de ani şi-l făcuse şi colonel, era beţiv şi avea şi legătură cu Ambasada sovietică. Locuia lângă un funcţionar de acolo, care îi dădea vodcă să bea şi-l trăgea de limbă. Nu era spion, dar vorbea prea mult.
L-a dat afară?
Cum am plecat eu, în decembrie 1979, l-a reprimit. A făcut cu ea un accident groaznic. Ceauşescu era la Sinaia, unde se întâlnea cu Anwar El Sadat, şi a chemat-o şi pe ea. Pe la Băneasa, în zona drumului care duce la Grădina Zoologică, s-au ciocnit frontal cu unul din Bacău. Ea a fost internată la Elias pentru că fusese grav accidentată.
Ce maşină avea ea?
Un Renault 16. Accidentul s-a muşamalizat.
Dar altă dată a mai ţinut cont de observaţiile dumneavoastră?
Oarecum. Avea o coafeză, una Lili, care era codoaşa ei. Aia umbla tot timpul prin casă şi peste tot spunându-i vrute şi nevrute. Eu i-am spus că Lili are TBC (chiar avea) şi că îi poate pune în pericol sănătatea. A dat-o afară şi Lili a plecat în Italia.
Dar Ceauşescu a avut aventuri?
Nu am nicio cunoştiinţă despre aşa ceva. Se spunea, în cadrul conducerii superioare de partid, că Ceauşescu ar fi avut relaţii intime, în închisoare, cu Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Dar Dej nu era afemeiat?
Nu, nu era. Ei doi au fost colegi de celulă şi aşa vorbeau toţi activiştii din perioada respectivă. Nimeni nu poate şti cu certitudine, dar toată lumea era convinsă că aşa a fost.
Probabil şi Elena Ceauşescu?
Cu siguranţă. Din acest motiv ea avea un ascendent teribil asupra lui.
Care, cum se manifesta?
În primul rând, ea a ocupat toate funcţiile posibile în partid şi în stat şi era nelipsită de la toate şedinţele. Ea avea ultimul cuvânt şi , când el se ducea să se odihnească, la prânz îi punea pe Mănescu şi pe Curticeanu să-i umble prin dosarele de pe biroul lui. Mai mult, i-a băgat microfon în biroul lui.
Elena lui Ceauşescu? Cine a pus microfonul?
Da, Postelnicu a pus microfonul. Chipurile, Elena spunea că Tovarăşul este bolnav şi trebuie supravegheat să nu i se facă rău.
Elena Ceauşescu a avut iubiţi?
Sigur că da, era renumită. Printre apropiaţii ei toată lumea ştia că este, cum se spune în popor, "rea de muscă".
Se vorbea de legături cu ofiţeri germani?
Este foarte adevărat. Iar, mai târziu, a avut legături cu tovarăşi din conducerea partidului. Pe unii dintre ei nu vreau să-i pomenesc pentru că sunt în viaţă.
Când aţi aflat prima oară?
Câte ceva auzisem eu, dar nu ştiam sigur. La un moment dat, în timpul vizitei lui De Gaulle, la Craiova, cred că prin 1968, Pleşiţă a ajutat-o să se urce în elicopter şi nu numai că i-a pus mâna pe fund, dar parcă a şi pipăit-o puţin. Eu am încremenit, pentru că totul s-a întâmplat sub ochii mei, şi l-am întrebat cum de îşi permite aşa ceva. El mi-a răspuns ceva vulgar, ca între bărbaţi, în sensul că nu numai cu mâna ar fi atins-o în zona respectivă.
Să ne întoarcem mai aproape de 1989...
Da, a avut legături intime strânse cu Ioan Ursu, academician, specialist în fizică atomică şi, aşa cum am precizat, cu încă doi, care trăiesc şi nu este frumos să îi pomenesc.
Unde se întâlneau?
Erau întâlniri dese, era cu pasiune? Erau întâlniri dese cu mai mulţi tovarăşi. Eu v-am spus doar ceea ce ştiu sigur. Se întâlneau numai la Olăneşti.
Unde la Olăneşti?
La casa de oaspeţi a partidului. Nu ştiu de ce îi plăcea ei acolo.
Ceauşescu ştia?
Nu cred. Ştiau câţiva ofiţeri de încredere din jurul ei, angajaţi de ai mei, ştiau cei care supravegheau şi păzeau obiectivul respectiv şi, desigur, şoferul Vasile.
(sursa: EVZ, 29.09.2011)
Unde v-aţi născut, unde aţi lucrat prima oară?
M-am născut la Ploieşti. Am terminat patru clase primare şi am lucrat ca piccolo. Închideam şi deschideam uşa la clienţi, în cofetărie la Zamfirescu, unde patron era Gueritee. Primeam bacşiş şi 50 de lei, o monedă cu chipul lui Carol, în timp ce tata câştiga 80 de lei pe lună. După doi ani de zile, domnul Gueritee avea o amantă care mă punea să curăţ găini şi am plecat la altă cofetărie - Angelescu - tot de lux, unde am mai lucrat doi ani. După ce oraşul Ploieşti a fost bombardat, am lucrat la familia Teşileanu, în Predeal, la un restaurant, începând din ianuarie 1946.
Până m-am înscris în Partidul Comunist.
Când?
În vara lui 1946. M-am înscris pentru că şi tata era în acest partid şi a fost condamnat în Procesul din Dealul Spirii, din 1921, şi i-a dat drumul. De aici aveam eu simpatie.
Când l-aţi cunoscut pe Nicolae Ceauşescu?
Târziu, în 1951. Intrasem deja în Securitate, unde aveam o funcţie importantă. Am avut o misiune pe linie de contrainformaţii militare, la Dorohoi.Totul îi raportam lui, la două săptămâni odată.
Care a fost prima impresie?
Un om inteligent, cumsecade, foarte influent în armată.
Cum aţi ajuns aghiotantul lui?
Au fost inundaţii pe la Ciurel. Eu eram şeful Securităţii Capitalei. Cred că era prin anul 1973 sau 1974. Soţii Ceauşescu au venit în vizită de lucru la acest baraj, cu toată conducerea de partid. Madam Ceauşescu a coborât unde era un stăvilar, să vadă ea cum se duce apa. Acolo era un bold de fier şi ea s-a împiedicat şi era să cadă jos. Eu am prins-o de tâţe, mă scuzaţi, şi am tras-o înapoi. Ea s-a dus la Bobu şi a întrebat: "Cine-i ăsta?". După trei zile m-a chemat Bobu şi mi-a spus să dau nişte poze. După încă trei zile m-a chemat Ceauşescu şi mi-a spus că mă numeşte şeful Direcţiei 5. Şi mi-a spus că mă subordonez numai lui.
Aţi fost emoţionat?
Am fost foarte emoţionat. Am aflat că dorea să îl schimbe pe Marinescu, care era nepotul lui Emil Bodnăraş, şi că fusesem selecţionat din 40 de dosare.
Şi-a adus aminte că v-aţi cunoscut?
Nu, atunci nu a dat niciun semn. Am fost ani de zile în această funcţie şi am făcut mult bine. Pe mulţi, Pană, Verdeţ, Burtică, Fazekaş...i-am prevenit că sunt urmăriţi... Şi am avut multe discuţii cu ei împotriva tovarăşei Elena Ceauşescu...
Păi nu erau urmăriţi de dumneavoastră?
La un moment dat, Elena Ceauşescu m-a chemat şi mi-a dat o listă cu 179 de persoane din conducerea superioară a Partidului, ca să le urmăresc. Să le pun tehnică în casă. Erau membri în conducerea superioară. Ea nu suporta în special soţiile demnitarilor. Dar era şi foarte curioasă despre ce fac aceşti oameni în patul lor. Avea boală pe Violeta Andrei. Ea nu putea să suporte pe nimeni în jurul lui Ceauşescu. Pe una care venise de la APACA , promovată de Ceauşescu în CPEX, a trimis-o ambasador în Filipine. Eu i-am spus că nu mă subordonez decât tovarăşului. Atunci mi-a luat lista înapoi şi i-a dat-o lui Postelnicu. Mai târziu m-a chemat Postelnicu şi mi-a spus să pornesc urmăririle.
V-aţi speriat?
Nu m-am simţit confortabil pentru că ştiam ce putere are ea. Dar i-am spus lui Postelnicu că asistasem la o şedinţă în care Ceauşescu îl acuzase pe Drăghici, fostul şef al Securităţii, că a urmărit membrii de partid şi chiar membrii din conducerea partidului. Am avut de suferit.
Postelnicu ce funcţie avea?
El un intrigant. Fusese secretar cu probleme organizatorice la Buzău şi se remarcase atunci când a făcut Nicu armata acolo, în zonă, unde Postelnicu îl alimenta cu femei şi băutură.
S-a întâmplat să ţină şi cont de rapoartele dumneavoastră?
Oarecum da, prin 1979. Când am fost instalat, am constatat că şoferul ei, unul Vasile, pe care-l avea de 25 de ani şi-l făcuse şi colonel, era beţiv şi avea şi legătură cu Ambasada sovietică. Locuia lângă un funcţionar de acolo, care îi dădea vodcă să bea şi-l trăgea de limbă. Nu era spion, dar vorbea prea mult.
L-a dat afară?
Cum am plecat eu, în decembrie 1979, l-a reprimit. A făcut cu ea un accident groaznic. Ceauşescu era la Sinaia, unde se întâlnea cu Anwar El Sadat, şi a chemat-o şi pe ea. Pe la Băneasa, în zona drumului care duce la Grădina Zoologică, s-au ciocnit frontal cu unul din Bacău. Ea a fost internată la Elias pentru că fusese grav accidentată.
Ce maşină avea ea?
Un Renault 16. Accidentul s-a muşamalizat.
Dar altă dată a mai ţinut cont de observaţiile dumneavoastră?
Oarecum. Avea o coafeză, una Lili, care era codoaşa ei. Aia umbla tot timpul prin casă şi peste tot spunându-i vrute şi nevrute. Eu i-am spus că Lili are TBC (chiar avea) şi că îi poate pune în pericol sănătatea. A dat-o afară şi Lili a plecat în Italia.
Dar Ceauşescu a avut aventuri?
Nu am nicio cunoştiinţă despre aşa ceva. Se spunea, în cadrul conducerii superioare de partid, că Ceauşescu ar fi avut relaţii intime, în închisoare, cu Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Dar Dej nu era afemeiat?
Nu, nu era. Ei doi au fost colegi de celulă şi aşa vorbeau toţi activiştii din perioada respectivă. Nimeni nu poate şti cu certitudine, dar toată lumea era convinsă că aşa a fost.
Probabil şi Elena Ceauşescu?
Cu siguranţă. Din acest motiv ea avea un ascendent teribil asupra lui.
Care, cum se manifesta?
În primul rând, ea a ocupat toate funcţiile posibile în partid şi în stat şi era nelipsită de la toate şedinţele. Ea avea ultimul cuvânt şi , când el se ducea să se odihnească, la prânz îi punea pe Mănescu şi pe Curticeanu să-i umble prin dosarele de pe biroul lui. Mai mult, i-a băgat microfon în biroul lui.
Elena lui Ceauşescu? Cine a pus microfonul?
Da, Postelnicu a pus microfonul. Chipurile, Elena spunea că Tovarăşul este bolnav şi trebuie supravegheat să nu i se facă rău.
Elena Ceauşescu a avut iubiţi?
Sigur că da, era renumită. Printre apropiaţii ei toată lumea ştia că este, cum se spune în popor, "rea de muscă".
Se vorbea de legături cu ofiţeri germani?
Este foarte adevărat. Iar, mai târziu, a avut legături cu tovarăşi din conducerea partidului. Pe unii dintre ei nu vreau să-i pomenesc pentru că sunt în viaţă.
Când aţi aflat prima oară?
Câte ceva auzisem eu, dar nu ştiam sigur. La un moment dat, în timpul vizitei lui De Gaulle, la Craiova, cred că prin 1968, Pleşiţă a ajutat-o să se urce în elicopter şi nu numai că i-a pus mâna pe fund, dar parcă a şi pipăit-o puţin. Eu am încremenit, pentru că totul s-a întâmplat sub ochii mei, şi l-am întrebat cum de îşi permite aşa ceva. El mi-a răspuns ceva vulgar, ca între bărbaţi, în sensul că nu numai cu mâna ar fi atins-o în zona respectivă.
Să ne întoarcem mai aproape de 1989...
Da, a avut legături intime strânse cu Ioan Ursu, academician, specialist în fizică atomică şi, aşa cum am precizat, cu încă doi, care trăiesc şi nu este frumos să îi pomenesc.
Unde se întâlneau?
Erau întâlniri dese, era cu pasiune? Erau întâlniri dese cu mai mulţi tovarăşi. Eu v-am spus doar ceea ce ştiu sigur. Se întâlneau numai la Olăneşti.
Unde la Olăneşti?
La casa de oaspeţi a partidului. Nu ştiu de ce îi plăcea ei acolo.
Ceauşescu ştia?
Nu cred. Ştiau câţiva ofiţeri de încredere din jurul ei, angajaţi de ai mei, ştiau cei care supravegheau şi păzeau obiectivul respectiv şi, desigur, şoferul Vasile.
(sursa: EVZ, 29.09.2011)
INTERNETUL ARE "OCHI SI URECHI"
DORMI LINISTIT, SRI LUCREAZA PENTRU BASESCU !
Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, a apreciat ca institutia pe care o conduce reprezinta "ochii si urechile Romaniei", declarand ca presedintele tarii beneficiaza de informatii deosebite fata de presedintele Senatului si premier. Despre fluxul de informatii pe care SRI il asigura, legal, sefilor Romaniei, George Maior a declarat ca "este un flux de informatii din diverse domenii, zilnic, care merge in functie de nivel, de competentele beneficiarului pe segmentul acestuia. Bineinteles, beneficiarul principal este presedintele".
Intrucat institutia reprezinta "ochii si urechile Romaniei", spune Maior, SRI-ul are in vedere orice activitate pe Internet, incluzand monitorizarea retelelor sociale, in vederea organizarii unor posibile miscari anarhiste. "Asta e in toata Europa o problema discutata, inclusiv la nivel de servicii, nu doar de anarhism, ci chiar de extremism, forumuri legate de radicalizare... Suntem ochii si urechile Romaniei", a explicat seful SRI.
Chestionat in legatura cu un nou mandat in SRI, Maior a spus ca nu intentioneaza decat sa-si termine mandatul actual, urmand ulterior sa discute alte posibilitati, declarandu-se "extrem de relaxat". El a subliniat si ca nu il intereseaza postura de candidat la presedintie, ci problemele de spionaj si contraspionaj, referindu-se la speculatiile care vizeaza o eventuala candidatura a sa la alegerile prezidentiale. "Nu ma intereseaza asemenea speculatii, discutii. Eu sunt director SRI. Ma ocup de probleme de spionaj si contraspionaj. Incerc sa ofer decidentilor informatii pentru protectia si securitatea tarii. Asemenea informatii au o asa numita miza romaneasca specifica", a conchis Maior.
(29.09.2011)
Intrucat institutia reprezinta "ochii si urechile Romaniei", spune Maior, SRI-ul are in vedere orice activitate pe Internet, incluzand monitorizarea retelelor sociale, in vederea organizarii unor posibile miscari anarhiste. "Asta e in toata Europa o problema discutata, inclusiv la nivel de servicii, nu doar de anarhism, ci chiar de extremism, forumuri legate de radicalizare... Suntem ochii si urechile Romaniei", a explicat seful SRI.
Chestionat in legatura cu un nou mandat in SRI, Maior a spus ca nu intentioneaza decat sa-si termine mandatul actual, urmand ulterior sa discute alte posibilitati, declarandu-se "extrem de relaxat". El a subliniat si ca nu il intereseaza postura de candidat la presedintie, ci problemele de spionaj si contraspionaj, referindu-se la speculatiile care vizeaza o eventuala candidatura a sa la alegerile prezidentiale. "Nu ma intereseaza asemenea speculatii, discutii. Eu sunt director SRI. Ma ocup de probleme de spionaj si contraspionaj. Incerc sa ofer decidentilor informatii pentru protectia si securitatea tarii. Asemenea informatii au o asa numita miza romaneasca specifica", a conchis Maior.
(29.09.2011)
S-A TREZIT SI SRI DUPA CE VANTU A IMPRASTIAT URMELE
SOV, IN SPATELE FALIMENTARII PETROMSERVICE
Sorin Ovidiu Vîntu s-ar afla în spatele falimentării controlate şi voite a Petromservice iar o mare parte din bani a ajuns la el. La această concluzie duc două documente incendiare ale SRI şi ale Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Spălarea Banilor. "Administratorii PSV Company, fosta societate Petromservice (al cărui preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Liviu Luca), au falimentat această societate în mod voit şi controlat", se arată într-un raport confidenţial al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Acesta precizează că banii companiei au ajuns pe mâna lui Sorin Ovidiu Vântu, fiind transferaţi către societăţi din Cipru în spatele cărora se afla fostul infractor de drept comun.
Autorii raportului au indicii că aproape 160.000 de euro au fost spălaţi prin plăţile făcute din contul PSV Company către 6 offshore-uri, două dintre ele, controlate de Sorin Ovidiu Vîntu. La el au ajuns astfel 126 milioane de euro. Documentul este una din probele importante ale procurorilor care au trimis în judecată pentru delapidare şi spălare de bani conducerea companiei, alături de Adrian Eftime, fiul sindicalistului Ion Eftime, desemnat de Vîntu să administreze Realitatea Media, societate al cărei acţionar era tot PSV Company, dar şi de Kiss Laszlo, specialist în înfiinţarea de offshore-uri.
Concluziile acestui raport au fost confirmate şi de SRI, care a monitorizat gruparea condusă de Laszlo Kiss. Aceasta era implicată în circuite financiar-bancare, prin care se urmărea reciclarea unor sume imense de bani provenite din activităţi ilegale. Într-o notă a SRI, apare transcriptul unei convorbiri telefonice din septembrie 2009, în care Adrian Eftime, unul dintre oamenii din jurul lui Kiss menţionează greutăţile pe care le avea de întâmpinat la transferul banilor albi în ţară."E foarte complicat că trebuie să iau banii, trebuie să-i bag eu în bancă, trebuie să-i trimit în afară, din afară trebuie să-i duc iară în România şi iar trebuie să văd cum îi scot în România foarte complicat să fac chestia asta, că nu ştiu cum să... se pierd mulţi bani, ştii" i-a spus Adrian Eftime partenerului său de afaceri Dina Constantin, ambii interesaţi să intermedieze preluarea unui terminal energetic important. Din interceptările telefonice a reieşit că este vorba de Compania Naţională a Petrolului.
(27.09.2011)
Autorii raportului au indicii că aproape 160.000 de euro au fost spălaţi prin plăţile făcute din contul PSV Company către 6 offshore-uri, două dintre ele, controlate de Sorin Ovidiu Vîntu. La el au ajuns astfel 126 milioane de euro. Documentul este una din probele importante ale procurorilor care au trimis în judecată pentru delapidare şi spălare de bani conducerea companiei, alături de Adrian Eftime, fiul sindicalistului Ion Eftime, desemnat de Vîntu să administreze Realitatea Media, societate al cărei acţionar era tot PSV Company, dar şi de Kiss Laszlo, specialist în înfiinţarea de offshore-uri.
Concluziile acestui raport au fost confirmate şi de SRI, care a monitorizat gruparea condusă de Laszlo Kiss. Aceasta era implicată în circuite financiar-bancare, prin care se urmărea reciclarea unor sume imense de bani provenite din activităţi ilegale. Într-o notă a SRI, apare transcriptul unei convorbiri telefonice din septembrie 2009, în care Adrian Eftime, unul dintre oamenii din jurul lui Kiss menţionează greutăţile pe care le avea de întâmpinat la transferul banilor albi în ţară."E foarte complicat că trebuie să iau banii, trebuie să-i bag eu în bancă, trebuie să-i trimit în afară, din afară trebuie să-i duc iară în România şi iar trebuie să văd cum îi scot în România foarte complicat să fac chestia asta, că nu ştiu cum să... se pierd mulţi bani, ştii" i-a spus Adrian Eftime partenerului său de afaceri Dina Constantin, ambii interesaţi să intermedieze preluarea unui terminal energetic important. Din interceptările telefonice a reieşit că este vorba de Compania Naţională a Petrolului.
(27.09.2011)
BASESCU I-A FACUT UN CADOU LUI UDREA: CADASTRUL
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară trece din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. CSAT a avizat proiectul de Ordonanţă de urgenţă în acest sens, luni, la o sedinta la care au participat premierul Emil Boc, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. "Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au luat în dezbatere şi au avizat proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se reglementează trecerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului", se precizează într-un comunicat de presa al Presedintiei. Agentia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a fost înfiinţată în acest an prin reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi preluarea activităţii de publicitate imobiliară de la Ministerul Justiţiei.
(27.09.2011)
(27.09.2011)
BANCHERII PREVESTESC O NOUA CRIZA ECONOMICA
Bursele din toată lumea au intrat din nou intr-o perioada de instabilitate. Indicele Dow Jones a pierdut 3,5 procente în timp ce pieţele europene au scuzut cu pâna la 5%. Răspunsul şefilor instituţiilor economice a venit imediat si nu este unul linistitor: "Lumea este în pericol" este concluzia lor. Problemele mari cu care se confruntă zona euro dar şi anunţul făcut de oficialii Rezervei Naţionale, cum că economia Statelor Unite riscă să scadă, au produs un nou cutremur pe bursele din întreaga lume. Astfel principale pieţe europene au căzut cu până la 5 procente, în timp ce bursa de pe Wall Street a închis în pierdere cu 3,5%.
Primul avertisment a venit din partea şefului Băncii Mondiale: "Lumea se află într-o periaodă periculoasă. În 2008, mulţi oameni au spus că nu au văzut criza venind. Acum, liderii nu mai au nicio scuză. În timpuri periculoase este nevoie de oameni curajoşi"
Pe de altă parte, directorul FMI, CHRISTINE LAGARDE susţine că o politică economică dură şi coerentă este singura variantă rămasă: "Trebuiesc luate măsuri pe termen mediu şi lung, bine ancorate cu scopul de a restabili situaţia finanţelor publice prin reducerea deficitului, stabilizarea datorie şi reducerea ei treptată"
Un alt avertisment a venit de peste ocean, din partea şefului Trezorăriei Statelor Unite.Timothy Geithner a declarat că cele mai mari pericole pentru economia mondială sunt reprezentate de neînţelegerile politice de la Washington şi de criza datoriilor din Europa.
Actualele probleme finaniciare vor fi discutate duminică în cadrul summitului G20, de la Washington. La întâlnire vor participa miniştrii de finanţe, guvernatorii băncilor centrale dar şi oficilai ai Fondului Monetar şi ai Băncii Mondiale.
(23.09.2011)
Primul avertisment a venit din partea şefului Băncii Mondiale: "Lumea se află într-o periaodă periculoasă. În 2008, mulţi oameni au spus că nu au văzut criza venind. Acum, liderii nu mai au nicio scuză. În timpuri periculoase este nevoie de oameni curajoşi"
Pe de altă parte, directorul FMI, CHRISTINE LAGARDE susţine că o politică economică dură şi coerentă este singura variantă rămasă: "Trebuiesc luate măsuri pe termen mediu şi lung, bine ancorate cu scopul de a restabili situaţia finanţelor publice prin reducerea deficitului, stabilizarea datorie şi reducerea ei treptată"
Un alt avertisment a venit de peste ocean, din partea şefului Trezorăriei Statelor Unite.Timothy Geithner a declarat că cele mai mari pericole pentru economia mondială sunt reprezentate de neînţelegerile politice de la Washington şi de criza datoriilor din Europa.
Actualele probleme finaniciare vor fi discutate duminică în cadrul summitului G20, de la Washington. La întâlnire vor participa miniştrii de finanţe, guvernatorii băncilor centrale dar şi oficilai ai Fondului Monetar şi ai Băncii Mondiale.
(23.09.2011)
SOROS A CONCESIONAT PESTE 500.000 DE HECTARE
DIN POLONIA !
San Leon Energy Plc, compania de exploatare a gazelor naturale controlată de omul de afaceri american de origine maghiară George Soros, se așteaptă ca licențele pentru gazul de şist pe care tocmai le-au obținut in Polonia să fie mai profitabile chiar decât cele din SUA, conform unor informații publicate de Business Week. San Leon, care a devenit unul dintre cei mai mari exploatatori de rezerve de gaz din Polonia după ce a cumpărat Realm Energy International Corp. pentru 142 de milioane de dolari, se așteaptă ca profitul obținut când va trage linie, să fie mai mare decât cel obținut acasă în America. Soros deține, prin San Leon, 14 licențe asupra a mai mult de jumătate de milion de hectare de teren în Polonia, în vederea explorării de gaze de șist și de hidrocarburi convenționale. Conform Administrației Americane a Energiei, Polonia are o capacitate de producție de gaze de șist de 5,2 mii de miliarde de metri cubi. Gazele de şist sunt practic tot gaze obişnuite, dar care sunt blocate în şisturi argiloase şi care sunt mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale.
A pus ochii si pe Kosovo
Conform unor informații publicate de Wall Street Journal, Sahit Muja, care este director al companiei Albanian Minerals, are acces la bogățiile minerale ale statului Kosovo care mai cuprind și zăcăminte de zinc, crom, aur, argint și nichel. Considerat a fi omul de legătură al lui Soros, acesta intenționează să pună mâna pe revervele de cărbune din Kosovo. Mai mult, valoarea totală a rezervelor de cărbune (15 miliarde de tone) este estimată a fi de 300 de miliarde de euro.
O serie de informații publicate anul trecut de către presa sârbă arată că guvernul din Kosovo ar fi promis administrației Clinton ca acordurile de concesionare a rezervelor să fie făcute cu companii americane. Coincidenţă sau nu, preşedintele Agentiei de Privatizare din Kosovo este Dino Asanaj, un personaj al cărui CV este strâns legat de activităţi realizate în Statele Unite. Mai mult, Asanaj a fost reprezentant al KLA (Kosovo Liberation Army) în Statele Unite. Conform unor informaţii publicate într-un comentariu pe blogul Wall Stree Journal, KLA ar fi primit ajutoare financiare de la Fundaţia lui George Soros.
După unele estimări, provincia Kosovo are una dintre cele mai mari rezerve demonstrate de cărbune din lume.
(22.09.2011)
A pus ochii si pe Kosovo
Conform unor informații publicate de Wall Street Journal, Sahit Muja, care este director al companiei Albanian Minerals, are acces la bogățiile minerale ale statului Kosovo care mai cuprind și zăcăminte de zinc, crom, aur, argint și nichel. Considerat a fi omul de legătură al lui Soros, acesta intenționează să pună mâna pe revervele de cărbune din Kosovo. Mai mult, valoarea totală a rezervelor de cărbune (15 miliarde de tone) este estimată a fi de 300 de miliarde de euro.
O serie de informații publicate anul trecut de către presa sârbă arată că guvernul din Kosovo ar fi promis administrației Clinton ca acordurile de concesionare a rezervelor să fie făcute cu companii americane. Coincidenţă sau nu, preşedintele Agentiei de Privatizare din Kosovo este Dino Asanaj, un personaj al cărui CV este strâns legat de activităţi realizate în Statele Unite. Mai mult, Asanaj a fost reprezentant al KLA (Kosovo Liberation Army) în Statele Unite. Conform unor informaţii publicate într-un comentariu pe blogul Wall Stree Journal, KLA ar fi primit ajutoare financiare de la Fundaţia lui George Soros.
După unele estimări, provincia Kosovo are una dintre cele mai mari rezerve demonstrate de cărbune din lume.
(22.09.2011)
OBRAZUL SUBTIRE CU BAN PUBLIC SE TINE
DEPUTATII SI-AU ANGAJAT COPIII
SI NEVESTELE IN PARLAMENT
Deputatii Mate Adras (UDMR) (foto) si Mihai Radan (MINORITATI), acuzati de ANI de conflict de interese, au semnat cereri prin care solicitau Camerei Deputatilor ca sotia, respectiv fiul, sa fie angajati la cabinetele lor parlamentare. Culmea, deputatul Mate Andras declarase ca nu se afla in conflict de interese si ca el nu si-a angajat in mod direct sotia.
Si deputatul Mihai Radan (Minoritati) declarase ca nu el a operat angajarea fiului, dar la Camera Deputatilor au fost inregistrate doua cereri ale acestuia prin care solicita ca fiul sau sa fie angajat pe functia de expert.
Erzsebet MÁTÉ, sotia deputatului UDMR Mate Andras, a fost angajata pe functia de expert la cabinetul parlamentar in data de 16 martie 2010. Deputatul a declarat pe 20 septembrie, ca “angajarea nu se face de deputat direct. Contractul de munca se semneaza de catre Camera Deputatilor si de salariat.” Dar o cerere depusa de deputat la secretariatul general al institutiei arata ca el insusi a solicitat secretarului general al Camerei Deputatilor ca sotia sa fie angajata in calitate de expert. Contractul de munca mentioneaza ca Erzsebet MÁTÉ isi va desfasura activitatea la cabinetul deputatului Mate Andras, iar in contract, la rubrica “Deputat”, apare o semnatura ce pare a fi a lui Mate Andras.
In contract se mentioneaza ca salariul brut al sotiei deputatului va fi de 1.500 lei, ca va avea 26 de zile lucratoare de concediu si ca se va ocupa de organizarea conferintelor de presa si de realizarea revistei presei. Contractul de munca al sotiei lui Mate Andras a incetat la 1 ianuarie 2011. Dupa ce ANI a anuntat ca deputatul se afla in coflict de interese, Mate Andras a declarat ca in opinia sa nu se afla in conflict de interese si ca inspectorii de integritate au interpretat gresit legea.
Deputatul Mihai Radan, reprezentant al Grupului Parlamentar al Minoritatilor Nationale, a fost si el acuzat de ANI de conflict de interese pentru ca si-a angajat fiul si sotia la cabinetul parlamentar.
In 2004, Mihai Radan a semnat o solicitare adresata Camerei Deputatilor prin care cere ca fiul sau Liubomir Mile RADAN sa fie angajat referent la cabinetul sau parlamentar pentru un salariu brut de 4.900 lei.
In 2006 este inregistrat la Camera Deputatilor si un contract civil intre deputatul Radan si sotia acestuia. Potrivit acestui contract, sotia deputatului era angajata in calitate de referent la cabinetul parlamentar si primea 4,9 lei pe ora pentru activitatea prestata. Acest contract a incetat in 2008.
In 2008 la Camera Deputatilor este inregistrat un nou contract pentru angajarea fiului lui Radan. De aceasta data, fiul este angajat drept sef de cabinet pe un salariu de 1.100 lei, un spor de vechime de 15% si 25 de zile lucratoare de concediu. Desi deputatul Mihai Radan a declarat ca nu el a facut angajarea, pe cererea de angajare a fiului apare semnatura sa, la fel ca si pe contractul de munca al acestuia. In contractul fiului sau se mentioneaza un salariu brut de 4.900 lei, 26 zile lucratoare de concediu si 10% spor de vechime.
Si fiul deputatului PDL Stelica Iacob Strugaru a fost angajat la cabinetul de parlamentar pe 1 iulie 2009. Potrivit contractului, salariul brut a fost stabilit la 2.522 lei si un spor de vechime de 5% si 28 de zile lucratoare de concediu. In contract se mentioneaza ca a fost angajat drept consilier pe probleme economice. La fel ca la celelate doua contracte, si pe actul de angajare al fiului apare o semnatura in dreptul rubricii deputat. “Cand l-am angajat am intrebat la Parlament. Ne-au spus ca putem sa-l angajam cum vrem noi, cu sau fara carte de munca”, a declarat Strugaru .
Nici deputatul PSD Sonia-Maria DRAGHICI nu s-a lasat mai prejos. Ea si-a angajat fiul la cabinetul de parlamentar. La Camera Deputatilor au fost inregistrate doua contracte. In februarie 2009, Sonia Draghici a inregistrat un contract civil care este incheiat intre ea si fiul ei. Potrivit acestui contract, fiul ei era angajat drept consilier si era platit cu 16 lei pe ora. Durata contractului a fost stabilita intre 2 martie-1 iulie 2009. Ulterior, la Camera Deputatilor a fost inregistrat un nou contract prin care fiul deputatei era angajat pe functia de expert pe un salariu brut de 2.350 de lei. Si pe acest contract in dreptul rubricii avize apare semnatura in dreptul rubricii deputat.
(21.09.2011)
Si deputatul Mihai Radan (Minoritati) declarase ca nu el a operat angajarea fiului, dar la Camera Deputatilor au fost inregistrate doua cereri ale acestuia prin care solicita ca fiul sau sa fie angajat pe functia de expert.
Erzsebet MÁTÉ, sotia deputatului UDMR Mate Andras, a fost angajata pe functia de expert la cabinetul parlamentar in data de 16 martie 2010. Deputatul a declarat pe 20 septembrie, ca “angajarea nu se face de deputat direct. Contractul de munca se semneaza de catre Camera Deputatilor si de salariat.” Dar o cerere depusa de deputat la secretariatul general al institutiei arata ca el insusi a solicitat secretarului general al Camerei Deputatilor ca sotia sa fie angajata in calitate de expert. Contractul de munca mentioneaza ca Erzsebet MÁTÉ isi va desfasura activitatea la cabinetul deputatului Mate Andras, iar in contract, la rubrica “Deputat”, apare o semnatura ce pare a fi a lui Mate Andras.
In contract se mentioneaza ca salariul brut al sotiei deputatului va fi de 1.500 lei, ca va avea 26 de zile lucratoare de concediu si ca se va ocupa de organizarea conferintelor de presa si de realizarea revistei presei. Contractul de munca al sotiei lui Mate Andras a incetat la 1 ianuarie 2011. Dupa ce ANI a anuntat ca deputatul se afla in coflict de interese, Mate Andras a declarat ca in opinia sa nu se afla in conflict de interese si ca inspectorii de integritate au interpretat gresit legea.
Deputatul Mihai Radan, reprezentant al Grupului Parlamentar al Minoritatilor Nationale, a fost si el acuzat de ANI de conflict de interese pentru ca si-a angajat fiul si sotia la cabinetul parlamentar.
In 2004, Mihai Radan a semnat o solicitare adresata Camerei Deputatilor prin care cere ca fiul sau Liubomir Mile RADAN sa fie angajat referent la cabinetul sau parlamentar pentru un salariu brut de 4.900 lei.
In 2006 este inregistrat la Camera Deputatilor si un contract civil intre deputatul Radan si sotia acestuia. Potrivit acestui contract, sotia deputatului era angajata in calitate de referent la cabinetul parlamentar si primea 4,9 lei pe ora pentru activitatea prestata. Acest contract a incetat in 2008.
In 2008 la Camera Deputatilor este inregistrat un nou contract pentru angajarea fiului lui Radan. De aceasta data, fiul este angajat drept sef de cabinet pe un salariu de 1.100 lei, un spor de vechime de 15% si 25 de zile lucratoare de concediu. Desi deputatul Mihai Radan a declarat ca nu el a facut angajarea, pe cererea de angajare a fiului apare semnatura sa, la fel ca si pe contractul de munca al acestuia. In contractul fiului sau se mentioneaza un salariu brut de 4.900 lei, 26 zile lucratoare de concediu si 10% spor de vechime.
Si fiul deputatului PDL Stelica Iacob Strugaru a fost angajat la cabinetul de parlamentar pe 1 iulie 2009. Potrivit contractului, salariul brut a fost stabilit la 2.522 lei si un spor de vechime de 5% si 28 de zile lucratoare de concediu. In contract se mentioneaza ca a fost angajat drept consilier pe probleme economice. La fel ca la celelate doua contracte, si pe actul de angajare al fiului apare o semnatura in dreptul rubricii deputat. “Cand l-am angajat am intrebat la Parlament. Ne-au spus ca putem sa-l angajam cum vrem noi, cu sau fara carte de munca”, a declarat Strugaru .
Nici deputatul PSD Sonia-Maria DRAGHICI nu s-a lasat mai prejos. Ea si-a angajat fiul la cabinetul de parlamentar. La Camera Deputatilor au fost inregistrate doua contracte. In februarie 2009, Sonia Draghici a inregistrat un contract civil care este incheiat intre ea si fiul ei. Potrivit acestui contract, fiul ei era angajat drept consilier si era platit cu 16 lei pe ora. Durata contractului a fost stabilita intre 2 martie-1 iulie 2009. Ulterior, la Camera Deputatilor a fost inregistrat un nou contract prin care fiul deputatei era angajat pe functia de expert pe un salariu brut de 2.350 de lei. Si pe acest contract in dreptul rubricii avize apare semnatura in dreptul rubricii deputat.
(21.09.2011)
IN CIUDA OPOZITIEI LUI BASESCU SI A PD-L
REGELE MIHAI, INVITAT IN PARLAMENT
LA ANIVERSAREA A 90 DE ANI
In ciuda opozitiei lui Traian Basescu si a PD-L, Majestatea sa, Regele Mihai I de Romania, va fi invitat în plenul Parlamentului pe data de 25 octombrie, cu ocazia zilei sale de naştere. Ieri, ulterior interventiei de la Tribuna Parlamentului a deputatului PD-L Toader Paleologu, propunerea ca Majestatea Sa sa fie invitat in plenul Parlamentului cu ocazia implinirii varstei de 90 de ani, a trecut cu 203 voturi pentru, cu toate ca parlamentarii Puterii s-au abţinut de la vot. „Tocmai pentru că preşedintele Traian Băsescu a spus ce a spus în iunie, este o chestiune de obraz pentru noi toţi să votăm pentru invitarea Regelui pe 25 octombrie“, a declarat Paleologu, a carui interventie se pare ca a fost bine primita si de catre alti portocalii.
Băsescu, nu se dezbara de mentalitatea de comunist :
"Decizia Regelui de a abdica a fost un act de trădare“
La finele lunii iunie, Traian Basescu a declansat un atac fara precedent la adresa fostului Suveran al Romaniei, cu toate ca tocmai el fusese cel care ceruse condamnarea comunismului. Atunci, Basescu a spus la un post de televiziune că "decizia regelui de a abdica a fost un act de trădare": "Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu, n.red.) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi considerăm criminali de război - şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm, de toate păcatele?". Totusi, pentru a drege busuiocul, Basescu a afirmat ca nu are nimic împotriva Casei Regale, dovada fiind relaţia sa de apropiere cu bastardul "prinţ" Paul, caruia i-a boteza fiul.
(20.09.2011)
Băsescu, nu se dezbara de mentalitatea de comunist :
"Decizia Regelui de a abdica a fost un act de trădare“
La finele lunii iunie, Traian Basescu a declansat un atac fara precedent la adresa fostului Suveran al Romaniei, cu toate ca tocmai el fusese cel care ceruse condamnarea comunismului. Atunci, Basescu a spus la un post de televiziune că "decizia regelui de a abdica a fost un act de trădare": "Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu, n.red.) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi considerăm criminali de război - şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm, de toate păcatele?". Totusi, pentru a drege busuiocul, Basescu a afirmat ca nu are nimic împotriva Casei Regale, dovada fiind relaţia sa de apropiere cu bastardul "prinţ" Paul, caruia i-a boteza fiul.
(20.09.2011)
UNGURII CAUTA ALT DRUM
GYORGY FRUNDA: UDMR PIERDE
DACA RAMANE CU PD-L
Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, a declarat astăzi că UDMR are multe de pierdut dacă rămâne în actuala Coaliţie. El a adăugat că trebuie făcut un inventar al Protocolului încheiat în primăvară, "să vedem ce nu s-a realizat din protocolul respectiv şi din vina cui".
"Am spus consecvent în ultimul an de zile că UDMR are multe de pierdut din cauza participării în această coaliţie. În primăvară, conducătorii au spus că încheiem un protocol cu PDL şi în situaţia în care PDL nu-şi respectă angajamentele luate, ne vom gândi dacă mai rămânem sau nu în coaliţie. Acest lucru îl vreau eu: să facem un inventar al Protocolului încheiat în primăvară, să vedem ce nu s-a realizat din protocolul respectiv şi din vina cui şi să luăm o decizie politică în cunoştinţă de cauză", a afirmat Frunda, potrivit Agerpres.
Frunda a menţionat că Legea Minorităţilor Naţionale trebuia să se adopte până la sfârşitul lunii iunie, dar nu s-a aprobat. "Putem lua o decizie: să se adopte până la sfârşitul lui decembrie, dar să hotărâm", a adăugat Frunda.
"Măsurile economice despre care a fost vorba, foarte puţine s-au realizat, doar în legătură cu acel card Kogălniceanu, în rest nimic. Ne aflăm într-o situaţie de criză. Ce facem din punct de vedere economic? Pe ce cale merge UDMR-ul?", s-a întrebat Frunda. Senatorul a adus în discuţie şi problema înfiinţării Partidului Popular Maghiar din Transilvania şi faptul că UDMR trebuie să spună ce pericol reprezintă acest partid şi ce strategie va avea.
(18.09.2011)
"Am spus consecvent în ultimul an de zile că UDMR are multe de pierdut din cauza participării în această coaliţie. În primăvară, conducătorii au spus că încheiem un protocol cu PDL şi în situaţia în care PDL nu-şi respectă angajamentele luate, ne vom gândi dacă mai rămânem sau nu în coaliţie. Acest lucru îl vreau eu: să facem un inventar al Protocolului încheiat în primăvară, să vedem ce nu s-a realizat din protocolul respectiv şi din vina cui şi să luăm o decizie politică în cunoştinţă de cauză", a afirmat Frunda, potrivit Agerpres.
Frunda a menţionat că Legea Minorităţilor Naţionale trebuia să se adopte până la sfârşitul lunii iunie, dar nu s-a aprobat. "Putem lua o decizie: să se adopte până la sfârşitul lui decembrie, dar să hotărâm", a adăugat Frunda.
"Măsurile economice despre care a fost vorba, foarte puţine s-au realizat, doar în legătură cu acel card Kogălniceanu, în rest nimic. Ne aflăm într-o situaţie de criză. Ce facem din punct de vedere economic? Pe ce cale merge UDMR-ul?", s-a întrebat Frunda. Senatorul a adus în discuţie şi problema înfiinţării Partidului Popular Maghiar din Transilvania şi faptul că UDMR trebuie să spună ce pericol reprezintă acest partid şi ce strategie va avea.
(18.09.2011)
Sărăcie planetară după trei ani de criză
Datoria publică mondiala a ajuns la 2.400 euro/persoana
Criza s-a mutat de la bănci la ţări. Omenirea este în pragul unui nou dezastru, mai mare decât cel cauzat de Lehman
Au trecut trei ani de la falimentul Lehman Brothers, declarat în 15 septembrie 2008. În acea zi de groază, Lehman se scufunda, Merrill Lynch se vindea de urgenţă către Bank of America, iar o ameninţare şi mai mare apărea la orizont: AIG, care a fost naţionalizată în ziua următoare. cesta a fost momentul în care criza imobiliară americană s-a transformat într-una bancară şi apoi una economică internaţională. Turbioanele financiare au cuprins rând pe rând toţi giganţii bancari, coloşii industriali, iar în final s-au extins chiar la state. Oamenii simpli au plătit şi vor plăti cel mai scump exuberanţa bancherilor, lăcomia investitorilor şi indecizia politicienilor.
Trei ani mai târziu şi după 14 trilioane de dolari aruncaţi pentru a domoli criza, lumea arată la fel de rău. Evoluţia mondială a ajuns într-un punct în care pare că totul a fost făcut greşit. Singura diferenţă e că acum rămânem fără instrumente de a mai putea rezolva ceva.
"Eu cred că falimentul Lehman a fost un eveniment aproape singular, deşi n-ar fi trebuit să fie. Mult mai multe bănci ar fi trebuit să dea faliment, plus unele ţări. Nu s-a întâmplat şi asta generează hazard moral", a declarat pentru Jurnalul Naţional Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). "La trei ani de criză, nu s-a schimbat nimic, nu s-a învăţat absolut nimic, criza nu s-a încheiat şi vom înainta cu paşi repezi spre dezastru. Este o criză a datoriilor neplătibile", crede şi analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei.
Ce s-a întâmplat mai exact? "În 2008, datoria privată a unor bănci a trecut la datoria privată a unor ţări. În felul ăsta, sistemul bancar a fost salvat cu preţul adâncirii crizei. Dacă statul e un administrator prost, cum poţi să te aştepţi ca statele să plătească datoriile privaţilor?", punctează Voinea. Cine plăteşte? Noi toţi. "Din istorie, nu s-a găsit altă soluţie decât inflaţia şi războiul. Şocul petrolier din anii ’70 s-a rezolvat cu inflaţie de 10-15% anual, cu SUA în frunte. Dezechilibrele se fac tot mai mari, pentru că minciunile sunt tot mai mari", completează Ilie Şerbănescu.
Cu cât eşti mai sărac, cu atât plăteşti un preţ mai mare. "În mod evident a fost aproape un furt: acum cetăţenii trebuie să plătească exuberanţa bancherilor şi a celor bogaţi", mai spune directorul GEA. "Când se salvează unele ţări ca Grecia, nu se salvează statele, ci tot băncile." După un pachet de 110 miliarde de euro convenit de greci anul trecut cu FMI şi CE şi încă unul de 109 miliarde convenit în această vară, probabilitatea Greciei de a da faliment era de 98% după ce costurile de asigurare a datoriei elene au ajuns la noi recorduri, iar economia a scăzut cu 7,3%. Laureatul Nobel pentru economie Paul Krugman consideră şi el că riscul unei recesiuni mondiale a crescut la 50%. El cere ca statele avansate să inverseze măsurile de austeritate luate, iar băncile centrale să adopte politici expansioniste.
Cum se plimbă criza dintr-un loc în altul
Avansul economic generat de ţările aflate în curs de dezvoltare, precum China şi Brazilia, nu este îndeajuns de puternic pentru a impulsiona întreaga economie mondială. Datele venite din SUA arată că economia încetineşte, iar în Europa criza euro cuplată cu austeritatea impusă de mai toate guvernele locale scade şi mai tare consumul. Alte părţi ale planetei, precum Rusia, Brazilia, Canada sau Australia, sunt dependente de cotaţiile mari ale mărfurilor şi resurselor minerale. Oceanul de bani aruncaţi pe piaţă în ultimii trei ani au făcut ca petrolul să se scumpească din nou de la 36 de dolari pe baril în decembrie 2008 până la 120 de dolari la începutul acestui an, o dată cu "Primăvara arabă". Dar vai, au venit devastatorul cutremur din Japonia şi retrogradarea ratingului SUA, astfel că ţiţeiul a ajuns în zona a 85 de dolari pe baril. Deja sunt şase săptămâni de incertitudini economice, iar asta afectează preţurile mărfurilor. Raţionamentul e simplu: dacă investitorii cred că va veni o nouă criză, atunci înseamnă că va scădea consumul. Deci şi cererea finală de petrol, gaze naturale, cupru, fier, cărbune sau alte resurse.
Patimile francului
Concomitent, sunt căutate alte refugii, considerate sigure. Cu euro în derivă, dolarul apăsat de problemele SUA, francul elveţian a devenit paradisul investitorilor. Doar că fericirea unora înseamnă problemele altora. Cu zeci de miliarde plimbate spre conturile din Elveţia, francul s-a apreciat la niveluri-record în acest an. Timp de 89 de zile francul elveţian a crescut cu 30%, punând o presiune puternică pe economia Elveţiei. De ce? Cu cât francul e mai scump, cu atât exporturile devin mai scumpe şi deci necompetitive în raport cu concurenţa. În acelaşi timp lasă un risc puternic de scădere atunci când investitorii ar migra în altă parte. Victime colaterale sunt şi milioanele de oameni de pe planetă care au credite în franci. Băncile occidentale au dat credite în valoare de 80 de miliarde de franci (101 miliarde de dolari) numai în Estul Europei. Marea majoritate sunt acordate îndeosebi în Ungaria şi mai puţin în Polonia.
Băncile austriece singure au dat numai ele credite în franci elveţieni în valoare de 18,3 miliarde de euro (25,7 miliarde de dolari) către vecinii estici, potrivit băncii centrale a Austriei. oar că Banca Elveţiei a spus "stop-joc" şi a spus că e gata să cumpere nelimitat valută, astfel încât să menţină cursul la minim 1,2 franci pentru un euro. Ceea ce face ca investitorii să caute o altă plasă de siguranţă pentru banii lor. Iar următoarea intrată în colimator este coroana norvegiană. De ce? Ţara este bogată în petrol, deţine unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, economia este dezvoltată, este stabilă din punct de vedere politic.
Cum putem rezolva criza
În ciuda complexităţii crizei, a cauzelor care au generat-o şi a multiplelor ei manifestări, orice criză nu se rezolvă decât prin patru moduri: inflaţie, deflaţie, depreciere şi faliment. "Orice criză nu se poate rezolva decât în patru moduri. Deflaţia vine prin tăieri de salarii sau de pensii. Nu e însă suficientă pentru a scoate economia mondială din criză dacă se întâmplă peste tot, pentru că nu are loc redistribuire. Deprecierea e la fel – se depreciază francul, se încearcă deprecierea dolarului şi a euro, deci are acelaşi efect. Inflaţia e generală. Falimentul – aceasta este esenţa economiei de piaţă. Tot salvând ţări şi bănci, am alterat-o. Faci profit, câştigi, greşeşti, e normal să pierzi", a declarat Liviu Voinea, directorul GEA.
Bula aurului
Aurul s-a apreciat şi el continuu din cauza problemelor mondiale. Dacă la începutul lui 2009 uncia de aur era 900 de dolari, acum se tranzacţionează la un preţ cel puţin dublu. Şi aici au venit deja avertizări că ne îndreptăm către o "bulă a aurului", care s-ar putea sparge curând, potrivit băncii americane Wells Fargo. Inclusiv Nouriel Roubini, "Dr. Doom" – economistul care a prezis criza – spune că aurul se află într-o bulă speculativă. "Spamul te protejează mai bine împotriva inflaţiei decât aurul (...). Aurul este o relicvă", spunea ironic Roubini în 2010. El crede că în economiile dezvoltate inflaţia e ultimul lucru la care să te gândeşti, iar datoriile mari şi presiunile pe piaţa muncii şi cea imobiliară duc mai degrabă la deflaţie. Pe de altă parte, el spune că preţul aurului tot creşte din cauza panicii despre o nouă recesiune mondială. "Aurul este un refugiu, nu o soluţie", consideră şi analistul Ilie Şerbănescu.
"Guvernul euro" vs excluderea Greciei
Cu o probabilitate de 98% ca Grecia să intre în incapacitate de plată, cu avertismente dure date de FMI privind nevoia de bani a băncilor şi de acţiune pentru politicieni, factorii de decizie încep să caute soluţii alternative din ce în ce mai ingenioase. "Criza europeană a datoriilor are potenţialul de a fi mai puternică decât Lehman Brothers", afirma miliardarul George Soros acum câteva zile. După ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au împins lucrurile spre o integrare fiscală tot mai mare în Uniunea Europeană în ceea ce a fost botezat drept "guvernul euro", alte soluţii care păreau fanteziste acum ceva vreme prind tot mai mult contur. Nemţii, sătui de faptul că grecii sunt în urmă cu reformele promise, sunt gata să-i scape din braţe şi să îşi vadă singuri de treabă.
(15.09.2011)
Trei ani mai târziu şi după 14 trilioane de dolari aruncaţi pentru a domoli criza, lumea arată la fel de rău. Evoluţia mondială a ajuns într-un punct în care pare că totul a fost făcut greşit. Singura diferenţă e că acum rămânem fără instrumente de a mai putea rezolva ceva.
"Eu cred că falimentul Lehman a fost un eveniment aproape singular, deşi n-ar fi trebuit să fie. Mult mai multe bănci ar fi trebuit să dea faliment, plus unele ţări. Nu s-a întâmplat şi asta generează hazard moral", a declarat pentru Jurnalul Naţional Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). "La trei ani de criză, nu s-a schimbat nimic, nu s-a învăţat absolut nimic, criza nu s-a încheiat şi vom înainta cu paşi repezi spre dezastru. Este o criză a datoriilor neplătibile", crede şi analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei.
Ce s-a întâmplat mai exact? "În 2008, datoria privată a unor bănci a trecut la datoria privată a unor ţări. În felul ăsta, sistemul bancar a fost salvat cu preţul adâncirii crizei. Dacă statul e un administrator prost, cum poţi să te aştepţi ca statele să plătească datoriile privaţilor?", punctează Voinea. Cine plăteşte? Noi toţi. "Din istorie, nu s-a găsit altă soluţie decât inflaţia şi războiul. Şocul petrolier din anii ’70 s-a rezolvat cu inflaţie de 10-15% anual, cu SUA în frunte. Dezechilibrele se fac tot mai mari, pentru că minciunile sunt tot mai mari", completează Ilie Şerbănescu.
Cu cât eşti mai sărac, cu atât plăteşti un preţ mai mare. "În mod evident a fost aproape un furt: acum cetăţenii trebuie să plătească exuberanţa bancherilor şi a celor bogaţi", mai spune directorul GEA. "Când se salvează unele ţări ca Grecia, nu se salvează statele, ci tot băncile." După un pachet de 110 miliarde de euro convenit de greci anul trecut cu FMI şi CE şi încă unul de 109 miliarde convenit în această vară, probabilitatea Greciei de a da faliment era de 98% după ce costurile de asigurare a datoriei elene au ajuns la noi recorduri, iar economia a scăzut cu 7,3%. Laureatul Nobel pentru economie Paul Krugman consideră şi el că riscul unei recesiuni mondiale a crescut la 50%. El cere ca statele avansate să inverseze măsurile de austeritate luate, iar băncile centrale să adopte politici expansioniste.
Cum se plimbă criza dintr-un loc în altul
Avansul economic generat de ţările aflate în curs de dezvoltare, precum China şi Brazilia, nu este îndeajuns de puternic pentru a impulsiona întreaga economie mondială. Datele venite din SUA arată că economia încetineşte, iar în Europa criza euro cuplată cu austeritatea impusă de mai toate guvernele locale scade şi mai tare consumul. Alte părţi ale planetei, precum Rusia, Brazilia, Canada sau Australia, sunt dependente de cotaţiile mari ale mărfurilor şi resurselor minerale. Oceanul de bani aruncaţi pe piaţă în ultimii trei ani au făcut ca petrolul să se scumpească din nou de la 36 de dolari pe baril în decembrie 2008 până la 120 de dolari la începutul acestui an, o dată cu "Primăvara arabă". Dar vai, au venit devastatorul cutremur din Japonia şi retrogradarea ratingului SUA, astfel că ţiţeiul a ajuns în zona a 85 de dolari pe baril. Deja sunt şase săptămâni de incertitudini economice, iar asta afectează preţurile mărfurilor. Raţionamentul e simplu: dacă investitorii cred că va veni o nouă criză, atunci înseamnă că va scădea consumul. Deci şi cererea finală de petrol, gaze naturale, cupru, fier, cărbune sau alte resurse.
Patimile francului
Concomitent, sunt căutate alte refugii, considerate sigure. Cu euro în derivă, dolarul apăsat de problemele SUA, francul elveţian a devenit paradisul investitorilor. Doar că fericirea unora înseamnă problemele altora. Cu zeci de miliarde plimbate spre conturile din Elveţia, francul s-a apreciat la niveluri-record în acest an. Timp de 89 de zile francul elveţian a crescut cu 30%, punând o presiune puternică pe economia Elveţiei. De ce? Cu cât francul e mai scump, cu atât exporturile devin mai scumpe şi deci necompetitive în raport cu concurenţa. În acelaşi timp lasă un risc puternic de scădere atunci când investitorii ar migra în altă parte. Victime colaterale sunt şi milioanele de oameni de pe planetă care au credite în franci. Băncile occidentale au dat credite în valoare de 80 de miliarde de franci (101 miliarde de dolari) numai în Estul Europei. Marea majoritate sunt acordate îndeosebi în Ungaria şi mai puţin în Polonia.
Băncile austriece singure au dat numai ele credite în franci elveţieni în valoare de 18,3 miliarde de euro (25,7 miliarde de dolari) către vecinii estici, potrivit băncii centrale a Austriei. oar că Banca Elveţiei a spus "stop-joc" şi a spus că e gata să cumpere nelimitat valută, astfel încât să menţină cursul la minim 1,2 franci pentru un euro. Ceea ce face ca investitorii să caute o altă plasă de siguranţă pentru banii lor. Iar următoarea intrată în colimator este coroana norvegiană. De ce? Ţara este bogată în petrol, deţine unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, economia este dezvoltată, este stabilă din punct de vedere politic.
Cum putem rezolva criza
În ciuda complexităţii crizei, a cauzelor care au generat-o şi a multiplelor ei manifestări, orice criză nu se rezolvă decât prin patru moduri: inflaţie, deflaţie, depreciere şi faliment. "Orice criză nu se poate rezolva decât în patru moduri. Deflaţia vine prin tăieri de salarii sau de pensii. Nu e însă suficientă pentru a scoate economia mondială din criză dacă se întâmplă peste tot, pentru că nu are loc redistribuire. Deprecierea e la fel – se depreciază francul, se încearcă deprecierea dolarului şi a euro, deci are acelaşi efect. Inflaţia e generală. Falimentul – aceasta este esenţa economiei de piaţă. Tot salvând ţări şi bănci, am alterat-o. Faci profit, câştigi, greşeşti, e normal să pierzi", a declarat Liviu Voinea, directorul GEA.
Bula aurului
Aurul s-a apreciat şi el continuu din cauza problemelor mondiale. Dacă la începutul lui 2009 uncia de aur era 900 de dolari, acum se tranzacţionează la un preţ cel puţin dublu. Şi aici au venit deja avertizări că ne îndreptăm către o "bulă a aurului", care s-ar putea sparge curând, potrivit băncii americane Wells Fargo. Inclusiv Nouriel Roubini, "Dr. Doom" – economistul care a prezis criza – spune că aurul se află într-o bulă speculativă. "Spamul te protejează mai bine împotriva inflaţiei decât aurul (...). Aurul este o relicvă", spunea ironic Roubini în 2010. El crede că în economiile dezvoltate inflaţia e ultimul lucru la care să te gândeşti, iar datoriile mari şi presiunile pe piaţa muncii şi cea imobiliară duc mai degrabă la deflaţie. Pe de altă parte, el spune că preţul aurului tot creşte din cauza panicii despre o nouă recesiune mondială. "Aurul este un refugiu, nu o soluţie", consideră şi analistul Ilie Şerbănescu.
"Guvernul euro" vs excluderea Greciei
Cu o probabilitate de 98% ca Grecia să intre în incapacitate de plată, cu avertismente dure date de FMI privind nevoia de bani a băncilor şi de acţiune pentru politicieni, factorii de decizie încep să caute soluţii alternative din ce în ce mai ingenioase. "Criza europeană a datoriilor are potenţialul de a fi mai puternică decât Lehman Brothers", afirma miliardarul George Soros acum câteva zile. După ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au împins lucrurile spre o integrare fiscală tot mai mare în Uniunea Europeană în ceea ce a fost botezat drept "guvernul euro", alte soluţii care păreau fanteziste acum ceva vreme prind tot mai mult contur. Nemţii, sătui de faptul că grecii sunt în urmă cu reformele promise, sunt gata să-i scape din braţe şi să îşi vadă singuri de treabă.
(15.09.2011)
Strabag exploateaza ilegal un deal din Hunedoara
Managementul de top al companiei Strabag și autoritățile române continuă să treacă cu vederea excavarea neautorizată condusă – 24 din 24 ore – de compania austriacă în satul Banpotoc, Hunedoara, în ciuda cererilor repetate de clarificare și asumare a răspunderii formulate de săteni. Excavarea este o “soluție” ad-hoc pentru furnizarea de material necesar construcției autostrăzii Deva-Orăștie, finanțată din fonduri europene.
Managementul central al companiei bazate în Viena a negat orice ilegalitate, după ce a fost informat asupra situației din Banpotoc pe 9 august 2011. Până la acest moment, nu a fost efectuată nicio vizită de lucru din partea acestora la situl lucrărilor pentru a sesiza realitatea acțiunilor în desfășurare.
Concluzionând asupra ilegalității lucrărilor, Garda de Mediu din Hunedoara a anunțat emiterea unei amenzi de 50.000 Lei în luna iulie, pentru lipsa autorizațiilor de lucru, dar, în fapt, a continuat să închidă ochii la realitatea din Banpotoc, și a permis continuarea lucrărilor. Legile de protecție a comunității nu sunt aplicate, iar autoritățile locale nu par să reprezinte interesele sătenilor afectați.
Lucrările de excavare din Banpotoc au început pentru a procura materie primă în vederea construirii autostrăzii Deva-Oraștie. De atunci, o serie de efecte negative grave se resimt din ce în ce mai puternic în zonă:
Situația avansează în ciuda faptului că 114 localnici au semnat o scrisoare, la mijlocul lunii august, prin care cereau autorităților, primarului și companiei să clarifice situația și să ia măsurile adecvate, prevăzute de legislația în vigoare. Însă nicio măsură nu a fost luată până la această dată în direcția rezolvării problemei.
O parte din mass media locale, aflate sub posibilă “influență”, publică articole cu scopul de a-i intimida pe liderii locali, printre care și preotul satului, care s-au mobilizat și au cerut respectarea drepturilor omului și a drepturilor prevăzute de lege.
“Profesioniștii care au în obiectul lor de activitate proiecte de infrastructură au obligația de a conduce un studiu de fezabilitate prin care să identifice cea mai potrivită sursă pentru obținerea materiei prime necesare, și o data identificată, să folosească tehnici moderne de management al mediului și de consultare a tuturor părților interesate, spre a minimiza impactul negativ al proiectelor și a-l maximiza pe cel pozitiv. Situația din Banpotoc este un caz de comoditate profesională care profită de pe urma ne-aplicării legii și care cauzează în mod gratuit daune dezvoltării locale durabile și sănătății comunității. Dacă ceea ce ne dorim este progres european și dezvoltare, nu putem permite ca această distrugere cu efecte grave asupra localnicilor, să treacă necontestată,” a spus John Aston, Președintele Centrului pentru Cetățenie Corporativă, România.
Pentru mai multe informații despre evoluția situației din Banpotoc, consultați un studiu de caz detaliat al situației la http://cccro.org/resurse
(15.09.2011)
Managementul central al companiei bazate în Viena a negat orice ilegalitate, după ce a fost informat asupra situației din Banpotoc pe 9 august 2011. Până la acest moment, nu a fost efectuată nicio vizită de lucru din partea acestora la situl lucrărilor pentru a sesiza realitatea acțiunilor în desfășurare.
Concluzionând asupra ilegalității lucrărilor, Garda de Mediu din Hunedoara a anunțat emiterea unei amenzi de 50.000 Lei în luna iulie, pentru lipsa autorizațiilor de lucru, dar, în fapt, a continuat să închidă ochii la realitatea din Banpotoc, și a permis continuarea lucrărilor. Legile de protecție a comunității nu sunt aplicate, iar autoritățile locale nu par să reprezinte interesele sătenilor afectați.
Lucrările de excavare din Banpotoc au început pentru a procura materie primă în vederea construirii autostrăzii Deva-Oraștie. De atunci, o serie de efecte negative grave se resimt din ce în ce mai puternic în zonă:
- Populația locală este ținută trează în fiecare noapte, deoarece lucrările ilegale se desfășoară 24 de ore pe zi, inclusiv duminica, la mai puțin de 100 m de la cea mai apropiată casă. Aceasta reprezintă o violare a drepturilor omului și impune un risc semnificativ asupra sănătății persoanelor vulnerabile.
- Sursa de hrană a animalelor domestice este și ea afectată deoarece toată vegetația din jurul satului este acoperită de un strat de praf. Autoritățile ignoră lipsa de măsuri adecvate de control al prafului emis în urma lucrărilor.
- Niciun plan de lucru și niciun calendar al lucrărilor nu au fost făcute publice și, prin urmare, nu există niciun control asupra dimensiunii excavării în munte sau asupra planurilor de reabilitare după finalizarea intervenției.
Situația avansează în ciuda faptului că 114 localnici au semnat o scrisoare, la mijlocul lunii august, prin care cereau autorităților, primarului și companiei să clarifice situația și să ia măsurile adecvate, prevăzute de legislația în vigoare. Însă nicio măsură nu a fost luată până la această dată în direcția rezolvării problemei.
O parte din mass media locale, aflate sub posibilă “influență”, publică articole cu scopul de a-i intimida pe liderii locali, printre care și preotul satului, care s-au mobilizat și au cerut respectarea drepturilor omului și a drepturilor prevăzute de lege.
“Profesioniștii care au în obiectul lor de activitate proiecte de infrastructură au obligația de a conduce un studiu de fezabilitate prin care să identifice cea mai potrivită sursă pentru obținerea materiei prime necesare, și o data identificată, să folosească tehnici moderne de management al mediului și de consultare a tuturor părților interesate, spre a minimiza impactul negativ al proiectelor și a-l maximiza pe cel pozitiv. Situația din Banpotoc este un caz de comoditate profesională care profită de pe urma ne-aplicării legii și care cauzează în mod gratuit daune dezvoltării locale durabile și sănătății comunității. Dacă ceea ce ne dorim este progres european și dezvoltare, nu putem permite ca această distrugere cu efecte grave asupra localnicilor, să treacă necontestată,” a spus John Aston, Președintele Centrului pentru Cetățenie Corporativă, România.
Pentru mai multe informații despre evoluția situației din Banpotoc, consultați un studiu de caz detaliat al situației la http://cccro.org/resurse
(15.09.2011)
MINISTRUL IGAS ESTE AGRAMAT :
"FACE EI CEVA pe MCV-ul nostru"
Ministrul de Interne Traian Igaş gafează din nou. După ce luni a afirmat că politistii disponibilizati nu au avut "sange in instalatie", acum demnitarul dat iara cu oistea in gard. El a spus, în faţa unor jurnalişti, că francezii nu dau doi bani pe mecanismul de cooperare şi verificare al României, în cazul aderării la Schengen. În plus, aşa cum ne-a obişnuit, ministrul Administraţiei şi Internelor a făcut şi un dezacord. "Nu uitaţi că au avut colonie juma' de lume. Şi încă se duc pe principiul ăla. Deci, altele sunt … FACE EI CEVA pe MCV-ul nostru. Nici nu-i interesează. Ei au alte interese, se comportă ca o ţară care a avut ani mulţi colonii peste tot", a declarat ministrul de Interne, Traian Igaş.
VIDEO: http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/817131/igas-gafeaza-deci-altele-sunt-face-ei-ceva-pe-mcv-ul-nostru
(13.09.2011)
VIDEO: http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/817131/igas-gafeaza-deci-altele-sunt-face-ei-ceva-pe-mcv-ul-nostru
(13.09.2011)
CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICA POPULARA ROMANO-PERSANA
Sambata, cu ocazia Festivalului George Enescu, in Piata Revolutiei a avut loc un concert extraordinar de muzica romano-iraniana.
Evenimentul, la care a participat si ambasadorul Iranului la Bucureşti, Excelenta Sa, domnul Bahador Aminian Jazi, a fost un inedit mixt de muzica populara romaneasca si persana. Produs sub bagheta cunoscutului rapsod popular Grigore Lese, evenimentul i-a avut ca invitati din Iran pe muzicienii Amir Heidarkhodaee, Hossein Sanaei Sedeh, Mehdi Aminian si Mohammad Saleh Zamani.
VIDEO : http://www.youtube.com/watch?v=znd5uugFMns
(12.09.2011)
Evenimentul, la care a participat si ambasadorul Iranului la Bucureşti, Excelenta Sa, domnul Bahador Aminian Jazi, a fost un inedit mixt de muzica populara romaneasca si persana. Produs sub bagheta cunoscutului rapsod popular Grigore Lese, evenimentul i-a avut ca invitati din Iran pe muzicienii Amir Heidarkhodaee, Hossein Sanaei Sedeh, Mehdi Aminian si Mohammad Saleh Zamani.
VIDEO : http://www.youtube.com/watch?v=znd5uugFMns
(12.09.2011)
Gyorgy Frunda: Comasarea alegerilor ar fi o pierdere democratica
Comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale in 2012 ar pune alegatorul "intr-o situatie foarte dificila", a declarat la RFI senatorul UDMR, Gyorgy Frunda. El a spus ca are "serioase retineri" in privinta comasarii alegerilor si a precizat ca "pierderea ar fi mult mai mare decat castigul". Trebuie "sa ne gandim de doua ori inainte de a lua o decizie", a afirmat el.
Gyorgy Frunda se opune ideii comasarii alegerilor din 2012: "Am serioase retineri cu ideea comasarii. In primul rand, de principii ale democratiei. Alegerile parlamentare si cele locale sunt doua alegeri distincte, cu scopuri si finalizari distincte. De aceea, nicaieri in Europa, alegerile nu se tin simultan, comasat, pentru ca alegatorul are dreptul sa fie informat separat si sa decida separat in ceea ce priveste alegerile locale, unde discutam despre buni gospodari, primari, consilieri, care trebuie sa conduca o comunitate locala, un judet si separat despre alegerile parlamentare, unde vorbim de probleme de ideologie generala, de viitor al tarii pe urmatorii patru ani, de formarea unui nou Guvern, de orientarea unei tari spre o anumita economie, spre o anumita fiscalitate, spre o anumita politica sociala, de invatamant, de sanatate si asa mai departe".
Senatorul UDMR crede ca alegatorul ar fi pus intr-o situatie "foarte dificila", daca alegerile ar fi comasate. "Alambicarea acestor alegeri, punerea lor in aceeasi oala, in care alegatorul primeste informatii si despre una si despre alta pune alegatorul intr-o situatie foarte dificila de a intelege despre ce este vorba", a explicat parlamentarul.
Gyorgy Frunda vorbeste despre o "pierdere democratica importanta", in cazul comasarii alegerilor.
(12.09.2011)
Gyorgy Frunda se opune ideii comasarii alegerilor din 2012: "Am serioase retineri cu ideea comasarii. In primul rand, de principii ale democratiei. Alegerile parlamentare si cele locale sunt doua alegeri distincte, cu scopuri si finalizari distincte. De aceea, nicaieri in Europa, alegerile nu se tin simultan, comasat, pentru ca alegatorul are dreptul sa fie informat separat si sa decida separat in ceea ce priveste alegerile locale, unde discutam despre buni gospodari, primari, consilieri, care trebuie sa conduca o comunitate locala, un judet si separat despre alegerile parlamentare, unde vorbim de probleme de ideologie generala, de viitor al tarii pe urmatorii patru ani, de formarea unui nou Guvern, de orientarea unei tari spre o anumita economie, spre o anumita fiscalitate, spre o anumita politica sociala, de invatamant, de sanatate si asa mai departe".
Senatorul UDMR crede ca alegatorul ar fi pus intr-o situatie "foarte dificila", daca alegerile ar fi comasate. "Alambicarea acestor alegeri, punerea lor in aceeasi oala, in care alegatorul primeste informatii si despre una si despre alta pune alegatorul intr-o situatie foarte dificila de a intelege despre ce este vorba", a explicat parlamentarul.
Gyorgy Frunda vorbeste despre o "pierdere democratica importanta", in cazul comasarii alegerilor.
(12.09.2011)
CLASAMENTUL UNIVERSITATILOR DIN ROMANIA
* universitatile particulare sunt in ultima categorie valorica
Universitatile din Romania au fost clasificate pentru prima data in istorie dupa criterii europene, de un organism international de evaluare - Asociatia Universitatilor Europene. Doar 12 universitati au intrat in prima categorie, respectiv au fost clasificate ca universitati de cercetare avansata si educatie. Prima consecinta este ca universitatile din categoria I vor primi in acest an universitar cu 20% mai multe locuri la master si doctorat decat in trecut; "altfel spus, un buget mult marit" pentru aceste universitati la care au fost alocate aproximativ 85% din locurile la doctorat, a anuntat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.
Ministerul Educatiei a alocat locurile la master si la doctorat pentru universitatile autohtone, astfel:
- universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I). Acestea primesc in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti (ceea ce inseamna, in total, ca acestei categorii i-au fost alocate aproximativ 84% dintre locurile la doctorat)
- universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a). Vor primi un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat;
- universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a). Primesc un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Concret, aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la universitati din categoria a III-a.
In categoria de Universitati de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I):
Ministerul Educatiei a alocat locurile la master si la doctorat pentru universitatile autohtone, astfel:
- universitatile de cercetare avansata si educatie (categoria I). Acestea primesc in acest an universitar un numar total de locuri la master si doctorat cu aproximativ 20% mai mare decat in anii precedenti (ceea ce inseamna, in total, ca acestei categorii i-au fost alocate aproximativ 84% dintre locurile la doctorat)
- universitatile de educatie stiintifica si cercetare (categoria a II-a). Vor primi un numar de locuri aproximativ egal la master fata de anul trecut si un numar de locuri la doctorat diminuat;
- universitatile centrate pe educatie (categoria a III-a). Primesc un numar diminuat de locuri la master si doar pentru programele care sunt de calitate. Concret, aproximativ 1,6% din locurile de la doctorat merg la universitati din categoria a III-a.
In categoria de Universitati de Cercetare Avansata si Educatie (categoria I):
- Universitatea din Bucuresti
- Universitatea Babes - Bolyai din Cluj-Napoca
- Universitatea Al.I. Cuza din Iasi
- Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE)
- Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
- Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
- Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi
- Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hateganu din Cluj-Napoca
- Universitatea Politehnica Bucuresti
- Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
- Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
- Universitatea Politehnica din Timisoara
- Universitatea de Vest din Timisoara
- Universitatea din Craiova
- Universitatea "Transilvania" din Brasov
- Universitatea "Ovidius" din Constanta
- Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
- Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
- Universitatea din Oradea
- Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
- Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi
- Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
- Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
- Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara
- Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova
- Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
- Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures
- Academia Tehnica Militara din Bucuresti
- Academia Fortelor Aeriene "Henri Coanda" din Brasov
- Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti
- Universitatea Nationala de Aparare "Carol I" din Bucuresti
- Academia Navala "Mircea Cel Batran" din Constanta
- Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul" din Bucuresti
- Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu
Dracula Park a lăsat micii investitori cu buza umflată
Mulţi dintre micii deponenţi la fondul public de subscriere destinat, în anul 2001, construirii Dracula Park se luptă şi acum să-şi recupereze banii.
După ce proiectul realizării unui parc tematic la Sighişoara şi apoi la Snagov a fost anulat, deponenţii au dorit să-şi recupereze sumele depuse. Unii au reuşit, alţii nu.
Asta pentru că administratorii fondului au decis înfiinţarea unei firme care să administreze banii celor care depuseseră bani: fie persoane fizice, fie persoane juridice. Astfel, societatea pe acţiuni Dracula Park, cu sediul în Bucureşti, a ajuns să investească banii din depuneri pe bursă şi în proiecte imobiliare. "Eu am investit banii pentru realizarea unui parc, nu pentru a fi acţionar la o firmă care are alt obiect de activitate", se plânge Marius Balâc, unul dintre românii care şi-a investit economiile în acest proiect.
"Am fost păcălit"
Marian Balâc avea în urmp cu zece ani 27 de ani. "Munceam de doi ani. Eram inginer. Avem mici economii, de vreo 100 de milioane de lei vechi. Puteam să aleg să-mi iau o maşină, un automobil mediu. În schimb, am văzut la televizor reclamele cu Dracula Park. Mulţi politicieni susţineau proiectul. M-am uitat şi pe un proiect şi mi-a plăcut ideea. Cred că ar fi fost benefic un astfel de parc. Aşa că mi-am riscat banii şi i-am dat fondului public de subscriere. În loc să-mi iau maşină, i-am investit în Dracula Park", îşi aminteşte arădeanul.
Au urmat anulări succesive ale proiectului. Mai întâi, locaţia de la Sighişoara nu era bună pentru că zona făcea parte din patrimoniul istoric. Apoi, a apărut varianta ridicării proiectului la Snagov.
"Şi acest proiect a fost anulat. Era deja 2006. Am sperat să-mi iau banii înapoi. Nu-mi părea foarte rău că se întârziase ridicarea parcului, pentru că în continuare credeam în proiect, iar banii îi ştiam la fond. După ce s-a anulat, am încercat să-mi recuperez banii. Fondul de investiţii s-a transformat într-o firmă şi apoi a fost imposibil să-mi recuperez banii. Asta pentru că administratorii spun că primesc aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor, la care micii deponenţi nu pot participa pentru că sunt răspândiţi în toată ţara. De atunci, în fiecare an, încerc să-mi recuperez investiţia. Nu vreau să fiu acţionar la o firmă de imobiliare", ne-a declarat bărbatul.
Micii deponeţi şi-au făcut şi o asociaţie
Un alt păgubit este Claudiu Brânzei din Baia Mare. "De zece ani ne duc cu vorba. Nu am văzut niciun ban. Mereu spun că se va face parcul. Eu mi-am depus banii şi nu am primit ce mi s-a promis. Prin urmare, aş dori să primesc suma investită înapoi", ne-a declarat Claudiu Brânzei unul dintre micii acţionarii ai fondului.
De altfel, băimăreanul a înfiinţat o asociaţie a acţionarilor de la Dracula Park. "Dorim să ne strângem cât mai mulţi pentru a da administratorii în judecată şi să ne recuperăm banii. Eu am pierdut 140 de milioane de lei vechi. Am încercat la toate autorităţile, inclusiv la Protecţia Consumatorului, însă nimeni nu ne-a ajutat", ne-a mai declarat Claudiu Brânzei. Instanţa poate decide restituirea banilor Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului ne-au declarat că situaţia nu poate fi rezolvată de către instituţia în cauză. "Cazul prezentat nu este de competenţa noastră", susţin oficialii ANPC. Rezolvarea problemei se poate face doar în instanţă, este opinia lui Mihai Titichi, avocat şi expert al Centrului European de Protecţia Consumatorului din România. "Problema menţionată nu ţine de protecţia consumatorilor, prin urmare autorităţile cu atribuţii în domeniu nu au cum să intervină. Persoanele care au participat la subscripţia publică nu au cumpărat un bun sau serviciu, neavând calitatea de consumatori, ci au luat parte la constituirea capitalului societăţii care urma să dezvolte acest proiect, devenind acţionari la această nouă companie. Este un litigiu care ţine strict de dreptul comercial", a explicat Titichi.
Ţeapa Dracula Park
Dracula Park SA, societatea la care 14.000 de persoane au cumpărat acţiuni în 2001 a adunat prin subscripţie publică în jur de 10 milioane lei. După anularea proiectului, fondul de subscrieri a ajuns de la Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara la Dracula Park SA cu sediul în Sighişoara şi apoi Bucureşti, pe strada Polonă. În schimbul sumei depuse la fond, fiecare depondent a primit un număr de acţiuni. Aşa se face că Dracula Park SA are două categorii de asociaţi. Acţionari minoritari, unde sunt incluse persoanele care au cumpărat pachete mici, şi marii acţionari reprezentaţi ca firme ca Braun Union (Heineken România), Coca-Cola România şi Spring Time.
Cotarea la bursă, şansa deponenţilor de a-şi recupera banii
Aceste firme aveau, la înfiinţarea firmei un aport de aproape 59%, iar micii deponenţi, în număr de 14.000, un capital de 41%. "În fiecare an la Adunarea Generală a Acţionarilor ni se spune că nu ni se pot da dividente. Că noi suntem mici acţionari şi nu putem comenta", ne-a mai declarat Claudiu Brânzei. Consiliul de administraţie al SC Dracula Park SA are următoarea componenţă: Sorin Marica, Dorel Meheş şi Ion Stan. Compania noastra, Heineken Romania, are o politica foarte clara, care nu ne permite sa facem niciun fel de comentarii in presa cu privire la actiunile sau participatiile pe care compania noastra le detine. Astfel de discutii sunt purtate cu actionarii sau cu managementul. Prin urmare, din pacate, nu va pot ajuta cu un raspuns la intrebarile dumneavoastra", ne-a comunicat Livia Bucăţică, corporate relations specialist la Heineken România.
Cel care reprezintă, în conştiinţa opiniei publice, imaginea Dracula Park este fostul ministru al Turismului şi iniţiatorul proiectului, Dan Matei Agathon. "Toţi cei care au depus sume în fondul public au avut şansa să-şi retraga banii când nu am primit autorizaţie de a ridica parcul la Sighişoara. Fiecare deponent a primit o scrisoare acasă în care era întrebat dacă îşi retrage banii sau îi menţine în investiţie. În ceea ce priveşte momentul actual, deponenţii îşi mai pot recupera banii când firma va fi cotată la bursă. Stunci fiecare îşi va putea vinde acţiuneile pe bursă", a declarat Dan Matei Agathon. Acesta a mai precizat că proiectul nu s-a realizat pentru că "Era o idee mult prea bună pentru România".
Investiţii cu banii adunaţi pentru parc
În ultimii ani Consiliul de Administraţie al societăţii a decis să completeze obiectul de activitate cu promovarea imobiliară şi tranzacţii bursiere. Pe lângă investiţiile la bursă Dracula Park a cumpărat un teren de 3.000 de metri pătraţi în localitatea braşoveană Fundata în ve-derea ridicării unei pensiuni turistice de 30 de locuri. An de an, banii deponenţilor se risipesc. Dracula Park SA a înregistrat pierderi în patru din ultimii cinci ani. Astfel, în 2009 au fost pierderi de 323.664 lei, în 2008 - 2.105.045 lei, în 2006 - 941.961 lei, în 2005 - 982.126 lei. Singurul an cu profit a fost 2007 când s-a adunat un profit de 652.763 lei
Povestea unui eşec
Proiectul Dracula Park a fost lansat în noiembrie 2001. La vremea res-pectivă, s-a dat ca sigur faptul că toată construcţia se va face în Sighi-şoara. Iniţiativa a căzut după ce mai multe organizaţii non-guvernamentale s-au opus invocând faptul că se distruge o zonă care face parte din patrimoniul UNESCO. Guvernul Năstase a optat pentru varianta de a ridica parcul în Snagov, pe un teren de 450 de hectare. Însă şi acest proiect a căzut după ce în 2006 s-a anulat autorizaţia de ridicare a unui parc la Snagov.
(05.09.2011)
După ce proiectul realizării unui parc tematic la Sighişoara şi apoi la Snagov a fost anulat, deponenţii au dorit să-şi recupereze sumele depuse. Unii au reuşit, alţii nu.
Asta pentru că administratorii fondului au decis înfiinţarea unei firme care să administreze banii celor care depuseseră bani: fie persoane fizice, fie persoane juridice. Astfel, societatea pe acţiuni Dracula Park, cu sediul în Bucureşti, a ajuns să investească banii din depuneri pe bursă şi în proiecte imobiliare. "Eu am investit banii pentru realizarea unui parc, nu pentru a fi acţionar la o firmă care are alt obiect de activitate", se plânge Marius Balâc, unul dintre românii care şi-a investit economiile în acest proiect.
"Am fost păcălit"
Marian Balâc avea în urmp cu zece ani 27 de ani. "Munceam de doi ani. Eram inginer. Avem mici economii, de vreo 100 de milioane de lei vechi. Puteam să aleg să-mi iau o maşină, un automobil mediu. În schimb, am văzut la televizor reclamele cu Dracula Park. Mulţi politicieni susţineau proiectul. M-am uitat şi pe un proiect şi mi-a plăcut ideea. Cred că ar fi fost benefic un astfel de parc. Aşa că mi-am riscat banii şi i-am dat fondului public de subscriere. În loc să-mi iau maşină, i-am investit în Dracula Park", îşi aminteşte arădeanul.
Au urmat anulări succesive ale proiectului. Mai întâi, locaţia de la Sighişoara nu era bună pentru că zona făcea parte din patrimoniul istoric. Apoi, a apărut varianta ridicării proiectului la Snagov.
"Şi acest proiect a fost anulat. Era deja 2006. Am sperat să-mi iau banii înapoi. Nu-mi părea foarte rău că se întârziase ridicarea parcului, pentru că în continuare credeam în proiect, iar banii îi ştiam la fond. După ce s-a anulat, am încercat să-mi recuperez banii. Fondul de investiţii s-a transformat într-o firmă şi apoi a fost imposibil să-mi recuperez banii. Asta pentru că administratorii spun că primesc aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor, la care micii deponenţi nu pot participa pentru că sunt răspândiţi în toată ţara. De atunci, în fiecare an, încerc să-mi recuperez investiţia. Nu vreau să fiu acţionar la o firmă de imobiliare", ne-a declarat bărbatul.
Micii deponeţi şi-au făcut şi o asociaţie
Un alt păgubit este Claudiu Brânzei din Baia Mare. "De zece ani ne duc cu vorba. Nu am văzut niciun ban. Mereu spun că se va face parcul. Eu mi-am depus banii şi nu am primit ce mi s-a promis. Prin urmare, aş dori să primesc suma investită înapoi", ne-a declarat Claudiu Brânzei unul dintre micii acţionarii ai fondului.
De altfel, băimăreanul a înfiinţat o asociaţie a acţionarilor de la Dracula Park. "Dorim să ne strângem cât mai mulţi pentru a da administratorii în judecată şi să ne recuperăm banii. Eu am pierdut 140 de milioane de lei vechi. Am încercat la toate autorităţile, inclusiv la Protecţia Consumatorului, însă nimeni nu ne-a ajutat", ne-a mai declarat Claudiu Brânzei. Instanţa poate decide restituirea banilor Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului ne-au declarat că situaţia nu poate fi rezolvată de către instituţia în cauză. "Cazul prezentat nu este de competenţa noastră", susţin oficialii ANPC. Rezolvarea problemei se poate face doar în instanţă, este opinia lui Mihai Titichi, avocat şi expert al Centrului European de Protecţia Consumatorului din România. "Problema menţionată nu ţine de protecţia consumatorilor, prin urmare autorităţile cu atribuţii în domeniu nu au cum să intervină. Persoanele care au participat la subscripţia publică nu au cumpărat un bun sau serviciu, neavând calitatea de consumatori, ci au luat parte la constituirea capitalului societăţii care urma să dezvolte acest proiect, devenind acţionari la această nouă companie. Este un litigiu care ţine strict de dreptul comercial", a explicat Titichi.
Ţeapa Dracula Park
Dracula Park SA, societatea la care 14.000 de persoane au cumpărat acţiuni în 2001 a adunat prin subscripţie publică în jur de 10 milioane lei. După anularea proiectului, fondul de subscrieri a ajuns de la Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighişoara la Dracula Park SA cu sediul în Sighişoara şi apoi Bucureşti, pe strada Polonă. În schimbul sumei depuse la fond, fiecare depondent a primit un număr de acţiuni. Aşa se face că Dracula Park SA are două categorii de asociaţi. Acţionari minoritari, unde sunt incluse persoanele care au cumpărat pachete mici, şi marii acţionari reprezentaţi ca firme ca Braun Union (Heineken România), Coca-Cola România şi Spring Time.
Cotarea la bursă, şansa deponenţilor de a-şi recupera banii
Aceste firme aveau, la înfiinţarea firmei un aport de aproape 59%, iar micii deponenţi, în număr de 14.000, un capital de 41%. "În fiecare an la Adunarea Generală a Acţionarilor ni se spune că nu ni se pot da dividente. Că noi suntem mici acţionari şi nu putem comenta", ne-a mai declarat Claudiu Brânzei. Consiliul de administraţie al SC Dracula Park SA are următoarea componenţă: Sorin Marica, Dorel Meheş şi Ion Stan. Compania noastra, Heineken Romania, are o politica foarte clara, care nu ne permite sa facem niciun fel de comentarii in presa cu privire la actiunile sau participatiile pe care compania noastra le detine. Astfel de discutii sunt purtate cu actionarii sau cu managementul. Prin urmare, din pacate, nu va pot ajuta cu un raspuns la intrebarile dumneavoastra", ne-a comunicat Livia Bucăţică, corporate relations specialist la Heineken România.
Cel care reprezintă, în conştiinţa opiniei publice, imaginea Dracula Park este fostul ministru al Turismului şi iniţiatorul proiectului, Dan Matei Agathon. "Toţi cei care au depus sume în fondul public au avut şansa să-şi retraga banii când nu am primit autorizaţie de a ridica parcul la Sighişoara. Fiecare deponent a primit o scrisoare acasă în care era întrebat dacă îşi retrage banii sau îi menţine în investiţie. În ceea ce priveşte momentul actual, deponenţii îşi mai pot recupera banii când firma va fi cotată la bursă. Stunci fiecare îşi va putea vinde acţiuneile pe bursă", a declarat Dan Matei Agathon. Acesta a mai precizat că proiectul nu s-a realizat pentru că "Era o idee mult prea bună pentru România".
Investiţii cu banii adunaţi pentru parc
În ultimii ani Consiliul de Administraţie al societăţii a decis să completeze obiectul de activitate cu promovarea imobiliară şi tranzacţii bursiere. Pe lângă investiţiile la bursă Dracula Park a cumpărat un teren de 3.000 de metri pătraţi în localitatea braşoveană Fundata în ve-derea ridicării unei pensiuni turistice de 30 de locuri. An de an, banii deponenţilor se risipesc. Dracula Park SA a înregistrat pierderi în patru din ultimii cinci ani. Astfel, în 2009 au fost pierderi de 323.664 lei, în 2008 - 2.105.045 lei, în 2006 - 941.961 lei, în 2005 - 982.126 lei. Singurul an cu profit a fost 2007 când s-a adunat un profit de 652.763 lei
Povestea unui eşec
Proiectul Dracula Park a fost lansat în noiembrie 2001. La vremea res-pectivă, s-a dat ca sigur faptul că toată construcţia se va face în Sighi-şoara. Iniţiativa a căzut după ce mai multe organizaţii non-guvernamentale s-au opus invocând faptul că se distruge o zonă care face parte din patrimoniul UNESCO. Guvernul Năstase a optat pentru varianta de a ridica parcul în Snagov, pe un teren de 450 de hectare. Însă şi acest proiect a căzut după ce în 2006 s-a anulat autorizaţia de ridicare a unui parc la Snagov.
(05.09.2011)
Ce spun rusii despre arestarea lui Dominique Strauss-Kahn
SEFUL FMI - VICTIMA UNEI CONSPIRATII AMERICANE
Un raport secret al FSB sustine ca şeful FMI si cel mai bun prieten al său, bancherul egiptean Mahmoud Abdel Salam Omar, au fost arestaţi pentru că descoperiseră adevărul cu privire la rezervele de aur ale SUA. Documentul, remis către prim-ministrul Rusiei, Vladimir Putin, susţine că fostul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a fost acuzat şi arestat în SUA pentru agresiune sexuală după ce acesta a descoperit că tot aurul depozitat în US Bullion Depository, sau Fort Knox, "lipseşte sau/şi nu a fost inventariat". Potrivit acestui raport secret al FSB, Strauss-Kahn a devenit "din ce în ce mai îngrijorat", la începutul acestei luni, după ce Statele Unite au început "să tragă de timp" în legătură cu promisiunea de a livra către FMI 191.3 tone de aur, după cum a fost acordul din Al Doilea Amendament semnat de către Comitetul executiv în aprilie 1978, care urmau să fie vândute pentru a finanţa ceea ce se numeşte drepturi speciale de tragere (DST), conceput ca înlocuitor al standardului aurului, potrivit The European Union Times. Strauss-Kahn şi-a exprimat îngrijorările cu referire la raportul elaborat de FSB faţă de oficialii guvernamentali americani apropiaţi de preşedintele Obama. CIA (Central Intelligence Agency) i-a furnizat acestuia dovezi certe că tot aurul deţinut de SUA "a dispărut".
După ce a primit acest raport din partea CIA, fostul şef al FMI a făcut imediat aranjamente să părăsească SUA, cu destinaţia Paris, însă a fost anunţat de către agenţii care lucrează pentru Direcţia Generală pentru Securitate Externă din Franţa (DGSE) că autorităţile americane vor să îl captureze, acesta a fugit la aeroportul JFK din New York. Fostul şef FMI a urmat sfaturile agenţii de la DGSE de a-şi lăsa telefonul mobil la hotel, pentru ca poliţia SUA să nu-i poată afla locaţia exactă.
Ajuns în siguranţă în avionul Air France cu destinaţia Paris, Strauss-Kahn a făcut greşeala fatală de a suna la hotel şi de a le cere angajaţilor să îi trimită telefonul mobil, pe care îl lăsase îm cameră, la reşedinţa sa din Franţa. Astfel, agenţii americani i-au dat de urmă şi l-au putut aresta.
Cu două săptămâni înainte de arestarea sa, Strauss-Kahn i-a împărtăşit bunului său prieten, un bancher egiptean, Mahmoud Abdel Salam Omar, dovezile pe care le are de la CIA privind aurul din SUA. Omar, asemenea prietenului său, a fost arestat în 30 mai 2011, aducându-i-se acuzaţia de agresiune sexuală împotriva unei angajate a unui hotel de lux, o acuzaţie clasificată de FSB drept "dincolo de imaginaţie", având în vedere faptul că Omar are vârsta de 74 ani şi este un musulman foarte credincios.
După ce Putin a citit astăzi acest raport al FSB, a ordonat ca pe site-ul Kremlin-ului să fie postată informaţia că Strauss-Khan a devenit primul lider mondial care demonstrează că fostul şef al FMI a fost o victimă a conspiraţiei Statelor Unite.
"Este dificil pentru mine să evaluez motivele politice ascunse dar nu cred că arată ca la început. Ceva nu sună bine", a declarat Vladimir Putin.
Interesant de remarcat cu privire la toate aceste evenimente este faptul că unul dintre primii membri ai Congresului Statelor Unite, candidat prezidenţial în 2012, Ron Paul şi-a exprimat cu mult timp în urmă convingerea că guvernul american a minţit cu privire la rezervele sale de aur depozitate la Fort Knox.
Parlamentarul Ron devenise atât de îngrijorat de faptul că Rezerva Federală şi Guvernul SUA ascund adevărul despre rezervele de aur, încât a prezentat un proiect de lege la sfârşitul anului 2010, pentru a forţa întocmirea unui bilanţ, însă a fost ulterior învins de către forţele regimului Obama.
Când a fost întrebat de reporteri dacă este de părere că nu a existat niciodată aur în Fort Knox sau în Rezerva Federală, congresmanul Paul a dat o replică incredibilă: "cred că acesta este o posibilitate". O altă înformaţie interesantă este cererea lui Ron Paul, cu trei zile înainte de arestarea lui Strauss-Kahn, către SUA de a vinde toate rezervele de aur, declarând: "Având în vedere preţul mare care e acum, şi problema datoriilor colosale de acum, în toate sensurile, vindeţi tot".
"În octombrie 2009, China a primit un transport de lingouri de aur. Aurul este în mod regulat schimbat între ţări pentru a plăti datoriile şi a stabili echilibrul comerţului. Mare parte a aurului este stocate în tezaur sub supravegherea unei organizaţii speciale cu sediul în Londra, London Bullion Market Association (sau LMBA). După ce s-a efectuat tranzacţia, China a cerut să se facă nişte teste speciale pentru a demonstra puritatea aurului şi greutatea lingourilor. Funcţionarii au fost şocaţi să afle, după efectuarea analizelor, că lingourile erau false. Ele conţineau tungsten şi doar un strat de aur adevărat. Mai mult de atât, aceste lingouri de aur, care conţin numere de serie pentru urmărire, proveneau din SUA şi au fost stocate în Fort Knox ani de zile. A fost raportată existenţa a 5.600 - 5.700 de lingouri, a câte 11.34 kilograme", scria publicaţia ViewZone.Com. în 2009.
Din ultimele informaţii din SUA, reiese că Strauss-Kahn nu are de gând să renunţe, odată ce şi-a angajat o echipă formată din foşti spioni ai CIA, detectivi particulari şi consilieri mass-media pentr a-l proteja.
După ce a primit acest raport din partea CIA, fostul şef al FMI a făcut imediat aranjamente să părăsească SUA, cu destinaţia Paris, însă a fost anunţat de către agenţii care lucrează pentru Direcţia Generală pentru Securitate Externă din Franţa (DGSE) că autorităţile americane vor să îl captureze, acesta a fugit la aeroportul JFK din New York. Fostul şef FMI a urmat sfaturile agenţii de la DGSE de a-şi lăsa telefonul mobil la hotel, pentru ca poliţia SUA să nu-i poată afla locaţia exactă.
Ajuns în siguranţă în avionul Air France cu destinaţia Paris, Strauss-Kahn a făcut greşeala fatală de a suna la hotel şi de a le cere angajaţilor să îi trimită telefonul mobil, pe care îl lăsase îm cameră, la reşedinţa sa din Franţa. Astfel, agenţii americani i-au dat de urmă şi l-au putut aresta.
Cu două săptămâni înainte de arestarea sa, Strauss-Kahn i-a împărtăşit bunului său prieten, un bancher egiptean, Mahmoud Abdel Salam Omar, dovezile pe care le are de la CIA privind aurul din SUA. Omar, asemenea prietenului său, a fost arestat în 30 mai 2011, aducându-i-se acuzaţia de agresiune sexuală împotriva unei angajate a unui hotel de lux, o acuzaţie clasificată de FSB drept "dincolo de imaginaţie", având în vedere faptul că Omar are vârsta de 74 ani şi este un musulman foarte credincios.
După ce Putin a citit astăzi acest raport al FSB, a ordonat ca pe site-ul Kremlin-ului să fie postată informaţia că Strauss-Khan a devenit primul lider mondial care demonstrează că fostul şef al FMI a fost o victimă a conspiraţiei Statelor Unite.
"Este dificil pentru mine să evaluez motivele politice ascunse dar nu cred că arată ca la început. Ceva nu sună bine", a declarat Vladimir Putin.
Interesant de remarcat cu privire la toate aceste evenimente este faptul că unul dintre primii membri ai Congresului Statelor Unite, candidat prezidenţial în 2012, Ron Paul şi-a exprimat cu mult timp în urmă convingerea că guvernul american a minţit cu privire la rezervele sale de aur depozitate la Fort Knox.
Parlamentarul Ron devenise atât de îngrijorat de faptul că Rezerva Federală şi Guvernul SUA ascund adevărul despre rezervele de aur, încât a prezentat un proiect de lege la sfârşitul anului 2010, pentru a forţa întocmirea unui bilanţ, însă a fost ulterior învins de către forţele regimului Obama.
Când a fost întrebat de reporteri dacă este de părere că nu a existat niciodată aur în Fort Knox sau în Rezerva Federală, congresmanul Paul a dat o replică incredibilă: "cred că acesta este o posibilitate". O altă înformaţie interesantă este cererea lui Ron Paul, cu trei zile înainte de arestarea lui Strauss-Kahn, către SUA de a vinde toate rezervele de aur, declarând: "Având în vedere preţul mare care e acum, şi problema datoriilor colosale de acum, în toate sensurile, vindeţi tot".
"În octombrie 2009, China a primit un transport de lingouri de aur. Aurul este în mod regulat schimbat între ţări pentru a plăti datoriile şi a stabili echilibrul comerţului. Mare parte a aurului este stocate în tezaur sub supravegherea unei organizaţii speciale cu sediul în Londra, London Bullion Market Association (sau LMBA). După ce s-a efectuat tranzacţia, China a cerut să se facă nişte teste speciale pentru a demonstra puritatea aurului şi greutatea lingourilor. Funcţionarii au fost şocaţi să afle, după efectuarea analizelor, că lingourile erau false. Ele conţineau tungsten şi doar un strat de aur adevărat. Mai mult de atât, aceste lingouri de aur, care conţin numere de serie pentru urmărire, proveneau din SUA şi au fost stocate în Fort Knox ani de zile. A fost raportată existenţa a 5.600 - 5.700 de lingouri, a câte 11.34 kilograme", scria publicaţia ViewZone.Com. în 2009.
Din ultimele informaţii din SUA, reiese că Strauss-Kahn nu are de gând să renunţe, odată ce şi-a angajat o echipă formată din foşti spioni ai CIA, detectivi particulari şi consilieri mass-media pentr a-l proteja.
WIKILEAKS
Ambasada SUA catre Condoleeza Rice:
"Intalnirea dvs. cu Adrian Cioroianu ne ofera o oportunitate de aur sa influentam gandirea unui ministru nou, netestat"
"Intalnirea dumneavoastra cu ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, pe 13 iunie, ne ofera o oportunitate de aur sa influentam gandirea unui ministru nou, netestat, pe probleme importante pentru noi. [...] Cioroianu a pledat, in spatele usilor inchise, pentru legaturi de afaceri mai stranse cu Rusia", se arata intr-o telegrama a misiunii diplomatice a SUA in Romania din 2007, clasificata "Confidential". Subiectul telegramei: "Intalnirea dumneavoastra cu ministrul roman de Externe Adrian Cioroianu"; din document reiese ca telegrama este destinata secretarului de stat al SUA de la acea vreme, Condoleezza Rice, cu care Adrian Cioroianu s-a intalnit pe data de 13 iunie 2007 la Washington.
Iata fragmente relevante din cadrul telegramei: "Intalnirea dumneavoastra cu ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, pe 13 iunie, ne ofera o oportunitate de aur sa influentam gandirea unui ministru nou, netestat, pe probleme importante pentru noi. Si mai important este ca subliniaza sprijinul nostru pentru un parteneriat strans cu Romania, indiferent de coloratura politica a momentului", se arata in telegrama.
"Cioroianu este tanar (40 de ani), relativ un nou-venit in chestiunile de politica externa si este in acest post doar din luna aprilie. [...] Dupa ce ii veti multumi Romaniei pentru sustinerea puternica in Razboiul Global impotriva Terorismului, veti dori sa subliniati valoarea pe care o acordam faptului ca Romania gazduieste Summitul NATO 2008 si sa mentionati ca locul de desfasurare reflecta viziunea presedintelui Bush despre o Europa unita, libera si pasnica. Cioroianu va fi receptiv si ar putea cere sugestii pe o tema adecvata care se refera la interesul Romaniei in promovarea stabilitatii in regiunea Marea Neagra si securizarea rutelor critice de alimentare cu energie din Marea Caspica. In timp ce Cioroianu de fapt a pledat, in spatele usilor inchise, pentru legaturi de afaceri mai stranse cu Rusia, ministerul sau inca vede Marea Neagra o prioritate esentiala a strategiei nationale [...]".
Iata fragmente relevante din cadrul telegramei: "Intalnirea dumneavoastra cu ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, pe 13 iunie, ne ofera o oportunitate de aur sa influentam gandirea unui ministru nou, netestat, pe probleme importante pentru noi. Si mai important este ca subliniaza sprijinul nostru pentru un parteneriat strans cu Romania, indiferent de coloratura politica a momentului", se arata in telegrama.
"Cioroianu este tanar (40 de ani), relativ un nou-venit in chestiunile de politica externa si este in acest post doar din luna aprilie. [...] Dupa ce ii veti multumi Romaniei pentru sustinerea puternica in Razboiul Global impotriva Terorismului, veti dori sa subliniati valoarea pe care o acordam faptului ca Romania gazduieste Summitul NATO 2008 si sa mentionati ca locul de desfasurare reflecta viziunea presedintelui Bush despre o Europa unita, libera si pasnica. Cioroianu va fi receptiv si ar putea cere sugestii pe o tema adecvata care se refera la interesul Romaniei in promovarea stabilitatii in regiunea Marea Neagra si securizarea rutelor critice de alimentare cu energie din Marea Caspica. In timp ce Cioroianu de fapt a pledat, in spatele usilor inchise, pentru legaturi de afaceri mai stranse cu Rusia, ministerul sau inca vede Marea Neagra o prioritate esentiala a strategiei nationale [...]".
Băsescu l-a asigurat pe ambasadorul Taubman ca Romania cumpara avioane F16 second-hand de la americani
Înainte de a i se fi oferit cea mai înaltă distincţie civilă, Steaua Românie în Mare Cruce, pe 28 noiembrie 2008, ambasadorul Taubman s-a întâlnit cu preşedintele Băsescu pentru 45 de minute să discute despre achiziţionarea avioanelor F16, despre dezvoltarea Portului Constanţa, despre studiul de fezabilitate legat de nevoile României în materie de sănătate, despre reconversia şi educarea forţei de muncă din România.
Băsescu i-a remis ambasadorului un mesaj din partea preşedintelui Siriei Assad că Siria este gata să demareze discuţiile cu Israelul dacă SUA vor fi mediatorul. Băsescu a reconfirmat fidelitatea transatlantică şi un viitor parteneriat mai aprofundat cu SUA, iar ambasadorul l-a asigurat că România este în topul agendei pentru viitoarea administraţie americană. Ambasadorul a recomandat achiziţionarea de 24 de avioane F16 la un preţ mai mic de 1 miliard de dolari americani ca fiind cea mai bună opţiune pentru România, subliniind că oferta americană include training, echipament, trei ani de mentenanţă făcută de tehnicienii americani, piese de schimb, un pilot care să-i înveţe la faţa locului pe români cum să piloteze cele 24 de avioane recondiţionate care au deja 2.000 de ore de zbor.
Ambasadorul a subliniat foarte clar că aceasta este o afacere pe care România nu poate să o rateze. Mai mult, această opţiune oferă posibilitatea Ministerului Apărării ca fondurile sale pentru achiziţii să fie suficiente şi pentru alte cereri importante ale României, cum ar fi navele de luptă de coastă. Ambasadorul a trecut progresiv de la forţele aeriene la cele cele navale, descriind Constanţa ca fiind cel mai bun port la Marea Neagră, unde aliaţii US Navy sau NATO ar fi un plus pentru strategia României la Marea Neagră. Ambasadorul a recomandat câteva facilităţi de alimentare a distrugătoarelor Aegis sau a altor nave. Băsescu a fost de acord că o prezenţă militară navală în regiune este foarte bună. Răspunsul lui Băsescu a fost că, în plus faţă de susţinerea totală pentru US Navy în Constanţa, Ministerul Apărării a ales avioanele F16 uzate, dar menţionează că într-o etapă ulterioară România va căuta să cumpere 24 de F16 noi. Pe de altă parte, legat de sistemul de învăţământ, preşedintele a subliniat că prima problemă pe care o aude de la antreprenori şi investitori este că sistemul de învăţământ profesional nu este adaptat realităţii din România. Tinerii care sunt pregătiţi pentru industria chimică, construcţii navale sau industria oţelului nu îndeplinesc cerinţele secolului al XXI-lea. Băsescu s-a plâns că cei 3,5 miliarde de euro oferiţi de Comisia Europeană pentru recalificarea muncitorilor s-au împotmolit în birocraţia de la Bruxelles. Schimbând subiectele în stilu-i caracteristic, Băsescu a lăudat succesul şantierului naval de la Mangalia, al patrulea din Europa. Criza financiară nu a atins şantierul care are comenzi pentru 2012-2014, a spus preşedintele român.
Băsescu i-a remis ambasadorului un mesaj din partea preşedintelui Siriei Assad că Siria este gata să demareze discuţiile cu Israelul dacă SUA vor fi mediatorul. Băsescu a reconfirmat fidelitatea transatlantică şi un viitor parteneriat mai aprofundat cu SUA, iar ambasadorul l-a asigurat că România este în topul agendei pentru viitoarea administraţie americană. Ambasadorul a recomandat achiziţionarea de 24 de avioane F16 la un preţ mai mic de 1 miliard de dolari americani ca fiind cea mai bună opţiune pentru România, subliniind că oferta americană include training, echipament, trei ani de mentenanţă făcută de tehnicienii americani, piese de schimb, un pilot care să-i înveţe la faţa locului pe români cum să piloteze cele 24 de avioane recondiţionate care au deja 2.000 de ore de zbor.
Ambasadorul a subliniat foarte clar că aceasta este o afacere pe care România nu poate să o rateze. Mai mult, această opţiune oferă posibilitatea Ministerului Apărării ca fondurile sale pentru achiziţii să fie suficiente şi pentru alte cereri importante ale României, cum ar fi navele de luptă de coastă. Ambasadorul a trecut progresiv de la forţele aeriene la cele cele navale, descriind Constanţa ca fiind cel mai bun port la Marea Neagră, unde aliaţii US Navy sau NATO ar fi un plus pentru strategia României la Marea Neagră. Ambasadorul a recomandat câteva facilităţi de alimentare a distrugătoarelor Aegis sau a altor nave. Băsescu a fost de acord că o prezenţă militară navală în regiune este foarte bună. Răspunsul lui Băsescu a fost că, în plus faţă de susţinerea totală pentru US Navy în Constanţa, Ministerul Apărării a ales avioanele F16 uzate, dar menţionează că într-o etapă ulterioară România va căuta să cumpere 24 de F16 noi. Pe de altă parte, legat de sistemul de învăţământ, preşedintele a subliniat că prima problemă pe care o aude de la antreprenori şi investitori este că sistemul de învăţământ profesional nu este adaptat realităţii din România. Tinerii care sunt pregătiţi pentru industria chimică, construcţii navale sau industria oţelului nu îndeplinesc cerinţele secolului al XXI-lea. Băsescu s-a plâns că cei 3,5 miliarde de euro oferiţi de Comisia Europeană pentru recalificarea muncitorilor s-au împotmolit în birocraţia de la Bruxelles. Schimbând subiectele în stilu-i caracteristic, Băsescu a lăudat succesul şantierului naval de la Mangalia, al patrulea din Europa. Criza financiară nu a atins şantierul care are comenzi pentru 2012-2014, a spus preşedintele român.
